Protectia Anticorosiva Prin Acoperiri Metalice

Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperire metalica

3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica. 3.2. Materiale utilizate la acoperirile metalice. 3.3. Cadmierea electrochimica. 3.4. Zincarea electrochimica. 3.5. Cromarea dura electrochimica. 3.6. Cromarea dura combinata electrochimica. 3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.8. Eloxarea electrochimica. 3.9. Stanarea electrochimica. 3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.11. Argintarea electrochimica. 3.12. Aurirea electrochimica. 3.13. Fosfatarea chimica. 3.14. Pasivarea chimica. 3.15. Grunduirea reactiva chimica. 3.16. Stanarea termica. 3.17. Zincarea termica. 3.18.Acoperiri metalice prin pulverizare. 3.19. Teste de evaluare sumativa.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C3

Tanaviosoft 2009Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie. Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Protectia anticorosiva a suprafetelor Competente Indica tipurile de coroziune Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C3

Tanaviosoft 2009 3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica.

Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii: dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva: depunere electrochimica; depunere chimica; depunere termica. dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele anticorosive: prin imersie; prin pulverizare. Metode de acoperire electrochimicaCADMIEREA FOSFATAREA ZINCAREA CROMAREA DURA CROMAREA DURA COMBINATA ACOPERIRE Cu+Ni+Cr NICHELAREA ELOXAREA STANAREA ARGINTAREA AURIREA VOPSIREA_manual PASIVAREA ZINCAREA STANAREA

Metode de acoperire chimica

Metode de acoperire termica

GRUNDUIREA REACTIVA

PLUMBUIREA

ALUMINIZAREA

Fig.3.1.1.Acoperire metalica in vidautor Tnase Viorel 2


C3

Tanaviosoft 2009Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice anticorosive sunt:

3.2.Materiale utilizate la acoperirile metalice.

Pentru detalii suplimentare poate fi accesat site-ul: http://www.freshney.orgVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3


C3

Tanaviosoft 2009 3.3. Cadmierea electrochimica.CADMIEREA Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din cadmiu.

Fig.3.3.1.Instalatie de cadmiere Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de cadmiu; sulfat de cadmiu; acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina, gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20m. Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de cadmiere; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea cadmiului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2; pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C; dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de 1,52 ore.

3.4. Zincarea electrochimica.ZINCAREA Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de zinc(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din zinc.

Fig.3.4.1.Instalatie de zincareVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5


C3

Tanaviosoft 2009Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de zinc; cianura de zinc acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%. Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de zincare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate. Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea zincului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1; decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la temperatura de 10-300 C;

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

6


C3

Tanaviosoft 2009 3.5. Cromarea dura electrochimica.

CROMAREA DURA Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).

Fig.3.5.1.Instalatie de cromare

Instalatia cuprinde: -cuva de otel captusita cu plumb(cromare); -cuva de otel captusita cu PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din plumb.

Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt: anhidrida cromica; sulfat de strontiu; acid sulfuric. Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme); decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; introducerea pieselor in baia de cromare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda; uscarea pieselor la aer; dehidrogenarea suprafetelor pieselor.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde: [min.]; [g/cm3]; [mm]; [g/Ah]; [%]; [A/dm2].

t- timpul de mentinere - densitatea cromului d- grosimea stratului depus K- echivalentul electrochimic - randamentul de curent D- densitatea de curent

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2; distanta intre anod si catod este de 100-150m. anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb. electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste cu solutie din colector(50-600 C). portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se detaseaza ulterior. metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru pistoane. decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte de cromare. la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din plumb.

3.6. Cromarea dura combinata electrochimica.CROMAREA DURA COMBINATA Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom dur(depunere electrolitica). Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura. Instalatia utilizata este similara cromarii dure.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

8


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice complementare: dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare dura. cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500 C, in 3-4 min. dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000 C, timp de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica.ACOPERIREA Cu + Ni + Cr

Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi succesive: cupru, nichel si crom Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare acida si nichelare; cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare; cuva din material ceramic pentru decaparea finala; anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru cuprare; anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre sintetice, pentru nichelare; anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn; sistem de ventilatie; dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor. Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare. Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau 2:1. Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

9


C3

Tanaviosoft 2009 3.8. Eloxarea electrochimica.ELOXAREA ELECTROCHIMICA Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.

-baie de otel captusita cu plumb; -manta de racire a baii; -sistem de ventilatie; -dispozitive de manevrare;

Fig.3.8.1.Instalatie de eloxare Solutiile utilizate la eloxare sunt: acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru. Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt: degresarea pieselor in solutii de solventi organici; decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide; spalarea pieselor urmata de uscare; introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare; spalarea pieselor cu apa rece si uscare; lustruirea pieselor dupa eloxare; colorarea suprafetelor pieselor eloxate; compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare; spalarea in apa rece si apa calda; uscarea pieselor. Cosideratii tehnologice: electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric. tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm2. durata de mentinere este de 15-20 min. Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10


C3

Tanaviosoft 2009 dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de sodiu, timp de 3-5 sec. stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune atmosferica. stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m. pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25m. la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic, acid boric si azotat de cupru. lustruirea se poate face chimic si electrochimic. la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici. compactizarea se face cu apa distilata. la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min. pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa distilata.

3.9. Stanarea electrochimica.STANAREA Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui strat de staniu pe suprafata unei piese.

Fig.3.9.1.Instalatie de stanare

-cuva de otel captusita cu plumb, material plastic; -sursa de curent continuu; -dispozitive de manevrare; -sistem de filtrare a electrolitului; -sistem de agitare a solutiei de electrolit; -sistem de ventilatie; -sistem de incalzire.

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat stanos; acid sulfuric; gelatina.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11


C3

Tanaviosoft 2009Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt: degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici; decaparea pieselor. spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea pieselor. introducerea pieselor in baia de electrolit; spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda; uscarea pieselor cu aer cald sub presiune. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m. densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2. se recomanda filtrarea periodica a electrolitului. raportul anod-catod este de 2:1. stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice. Acoperirea electrochimica staniu-nichel. Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB. Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 m.Metoda se aplica pentru echipamentul electric la automobile. Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de staniu si nichel. Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere. Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si se vor usca cu aer cald.

3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica.Acoperirea Ni + Cr Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua straturi succesive de nichel si de crom. Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat de nichel; clorura de nichel; anhidrida cromica; acid sulfuric.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12


C3

Tanaviosoft 2009-baie de nichelare captusita cu PVC; -baie de cromare captusita cu plumb; -sistem de ventilatie; -dispozitive pentru manevrarea pieselor. Fig.3.10.1.Nichelarea Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt: degresarea pieselor in solventi organici. montarea pieselor pe dispozitive. introducerea pieselor in baia de nichelare. dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. uscarea pieselor. lustruirea mecanica a pieselor. degresarea pieselor in solventi organici. introducerea pieselor in baia de cromare. spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de nichel este 12-30m, iar a stratului de crom de 1m. la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb. operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de nichelare.

3.11. Argintarea electrochimica.ARGINTAREA Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat de argint, prin depunere electrochimica. La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii: cianura de argint; azotat de argint; cianura de sodiu; cianura de potasiu.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13


C3

Tanaviosoft 2009

-cuva de otel captusita cu PVC; -sistem de ventilare; -dispozitive pentru suspendarea pieselor.

Fig.3.11.1.Argintarea Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea: degresarea pieselor in solventi organici; degresare alcalina si decapare fara uscare; spalarea pieselor; preargintarea; argintarea; dubla spalare a pieselor in apa distilata; spalare in apa rece curgatoare si in apa calda; uscarea pieselor cu aer. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de argint este de 10-14m. anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%. operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare. preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min. argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.

3.12. Aurirea electrochimica.AURIREA Se aplica la aparatura electronica de mare precizie.Grosimea stratului depus electrochimic este de 1-3 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14


C3

Tanaviosoft 2009 3.13. Fosfatarea chimica.FOSFATAREA Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care se formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.

VIDEO Fig.3.14.1.Piesa fosfatata FOSFATAREA

Fosfatarea prin imersie

Fosfatarea prin pulverizare

Fosfatarea la cald prin imersie Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente: cazi din otel cu izolatie termica; sistem de incalzire a solutiei de fosfatare; sistem de ventilare; dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau necalite. prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei. captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate. initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare. piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte. dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.). peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte. Fosfatarea la cald prin pulverizare Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizare. sistem de recirculare a solutiei. rezervoare de recuperare a solutiei. banda transportoare sau lant transportor. dispozitive de manevrare. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu. Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte. grosimea peliculei este de maximum 6 m. solutia de fosfatare este diluata. dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare. compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu. se spala din nou in apa rece si apoi apa calda. dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi. Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16


C3

Tanaviosoft 2009 3.14. Pasivarea chimica.PASIVAREA Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie anticorosiva a pieselor metalice. Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri: 1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice; 2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare. Materialele utilizate la pasivare sunt: acid sulfuric. bicromat de potasiu. anhidrida cromica. Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc si aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel. Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC; dispozitive de manevrare a pieselor; sistem de ventilare; sistem de incalzire a solutiei utilizate. Consideratii tehnologice: pasivarea se face prin imersarea pieselor. temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata. dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17


C3

Tanaviosoft 2009Tabel 3.14.1.Variantele de pasivare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

18


C3

Tanaviosoft 2009 3.15. Grunduirea reactiva chimica.GRUNDUIREA REACTIVA Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula de grund. La grunduirea reactiva se utilizeaza: grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un singur component); grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de grunduri reactive).

Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt: sablarea suprafetelor metalice; degresarea suprafetelor pieselor; pregatirea grundului reactiv; aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula; uscarea peliculei de grund reactiv.

Consideratii tehnologice: amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia intaritoare; omogenizarea amestecului de grund se face inainte de utilizare(maximum 4 ore); la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja vopsita; uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore); culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie; grosimea stratului depus este de 10-15 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

19


C3

Tanaviosoft 2009 3.16. Stanarea termica.STANAREA TERMICA Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit. Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele componente: baie din tabla de otel; sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie; sistem de ventilatie; baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic; baie din otel pentru fondantul organic; doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare; instalatie de incalzite a pieselor mari. Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele: staniu rafinat 99,7% puritate; aliaje de cositor pentru lipit; acid sulfuric; clorura de amoniu; clorura de sodiu. Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea: degresarea cu solventi organici a pieselor; decaparea pieselor; tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti anorganici); fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere cu pensula; uscarea pieselor; imersarea pieselor in baia de metal topit; spalarea pieselor in apa rece,apa calda; uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus. Consideratii tehnologice: metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto. nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate dimensional; in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera suprafata libera cu flux(clorura de amoniu);VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20


C3

Tanaviosoft 2009piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C; temperatura de lucru in baie este de 2900 C; scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant; excesul de staniu se inlatura prin scuturare; racirea pieselor se face in apa sau in aer; neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%). Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu staniu-plumb. Compozitia baii de acoperire este urmatoarea: 50% staniu si 50% plumb; 60% staniu si 40% plumb. Temperatura de lucru in baie este de 2700 C sau de 2400 C.

3.17. Zincarea termica.ZINCAREA TERMICA Se aplica pentru piesele din cupru si alama, prin imersare intr-o baie cu metal topit. Pentru zincarea la cald se utilizeaza urmatoarele materiale: zinc 99,9% puritate; acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru; acid clorhidric; clorura de amoniu; clorura de sodiu. Se utilizeaza acelasi gen de instalatie de acoperire termica(asemanatoare stanarii termice). Tehnologia de executie este asemanatoare stanarii termice.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

21


C3

Tanaviosoft 2009 3.18.Acoperiri metalice prin pulverizare.

Acoperirea se realizeaza prin contactul suprafetelor pieselor cu vapori sau pulbere metalica, aflate la temperaturi ridicate. Consideratii tehnologice: se pot depune straturi de protectie cu zinc,aluminiu,plumb. piesele acoperite sunt din otel,fonte. metalul in stare pulverizata este proiectat pe suprafata piesei cu un jet de gaz incalzit. metalele utilizate au puritate ridicata(peste 99%). pregatirea suprafetelor pentru acoperire metalica se face prin degresare,sablare cu nisip. grosimea stratului aplicat prin acoperire termica este: zinc 50m; aluminiu 120m; plumb 300m. pentru conditii grele de exploatare grosimile sunt: zinc(80m),aluminiu(200m) si plumb(500m). acoperirea se face la maximum 2-4 ore de la pregatirea suprafetelor. dupa acoperire se face compactizarea suprafetelor. suprafetele acoperite cu strat de aluminiu, se impregneaza cu solutie de carbonat de sodiu,borax in apa distilata.

3.19. Teste de evaluare sumativa.Testul de evaluare sumativa PROTECTIA ANTICOROSIVA PRIN ACOPERIRI METALICE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

22


C3

Tanaviosoft 2009Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

23

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Protectia anticorosiva prin acoperiri metaliceModulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativaSubiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Cadmierea are rezultate deosebite daca: a) ulterior se aplica pasivizarea; b) anterior se aplica pasivizarea 2. Stratul de cadmiu depus prin cadmiere este optim; a) 50 m; b) 5-20 m; c) 100 m. 3. Substantele utilizate pentru depunerea prin cadmiere sunt: a) oxid de cadmiu tehnic; b) sulfat de cadmiu tehnic; c) cianura de zinc. 4. Dupa pasivizarea pieselor cadmiate se face obligatoriu: a) dezoxidarea prin incalzire a pieselor; b) dehidrogenarea prin incalzirea pieselor. 5. Substantele utilizate pentru acoperirea prin zincare electrolitica sunt: a) oxid de zinc tehnic; b) cianura de potasiu; c) cianura de sodiu tehnica. 6. Piesele care urmeaza a fi zincate necesita anterior: a) pasivizare; b) dehidrogenare; c) degresare; d) decapare. 7. Cromarea dura se aplica pentru urmatoarele piese auto: a) ornamente; b) arbori cotiti; c) fusuri; d) bolturi pentru pistoane. 8. Substantele utilizate la cromarea dura sunt: a) sulfat de strontiu; b) anhidrida cromica tehnica; c) cianura de sodiu tehnica. 9. Dupa cromarea dura, piesele : a) se calesc termic; b) se finiseaza prin rectificare; c) se finiseaza prin lustruire. 10. Fosfatarea la cald a metalelor feroase se realizeaza prin: a) stropire; b) imersie; c) pulverizare. 11. Substantele utilizate la fosfatarea suprafetelor metalice sunt: a) solutie apoasa de acid fosforic; b) solutie apoasa de acid sulfuric; c) fosfat de zinc. 12. Eloxarea este o operatie de acoperire metalica aplicata pentru: a) aliaje de magneziu; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 13. Substantele utilizate la eloxare sunt: a) acid sulfuric tehnic; b) carbonat de sodiu anhidru; c) carbonat de potasiu. 14. Suprafetele acoperite prin eloxare; a) se pot lustrui; b) asigura capacitate electroizolanta; c) au conductivitate electrica ridicata. 15. Prin pasivare se depune pe suprafata metalica: a) un strat protector de metal pur; b) un strat protector de oxid metalic; c) un strat protector nemetalic. 16. Stanarea se aplica pieselor cu : a) conductivitate electrica ridicata; b) conductivitate termica redusa. 17. In cazul acoperirii suprafetelor metalice cu nichel-crom se utilizeaza: a) sulfat de nichel tehnic; b) anozi din nichel electrolitic; c) anhidrida cromica. 18. Argintarea se aplica pieselor din : a) otel carbon ; b) cupru; c) oteluri aliate. 19. Acoperirea prin argintare comporta aplicarea urmatoarelor etape: a) postargintarea; b) preargintarea; c) argintarea; d) argintarea dura cu luciu. 20. Aurirea se aplica pentru protectie anticorosiva in uramatoarele cazuri: a) piese ornamentale; b) aparatura electronica de mare precizie. Tanase Viorel 1


Subiectul 2 30p Identificati caracteristici specifice pentru fiecare metoda de acoperire metalica.Inscrieti in casuta corespunzatoare metodei numerele respective. Metoda de acopeperire metalica a b c d e f g h i j k l m Cadmierea Zincarea Cromarea dura Cromarea dura combinata Acoperirea cupru nichel-crom Fosfatarea Eloxarea Pasivarea Grunduirea reactiva Stanarea Acoperirea nichelcrom Argintarea Aurirea Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 Caracteristici specifice metodelor de acoperire metalica culoarea specifica acoperirii metalice este alb-argintie urmeaza spalare in apa rece curgatoare si pasivarea portiunile pe care nu se face depunere,se protejeaza prin acoperire cu lacuri culoarea specifica acoperirii metalice este gri-verzuie dehidrogenarea se face prin incalzire in cuptoare cu aer cald( 150-2000 C) dupa lustruirea mecanica,piesele se degreseaza si apoi se cromeaza culoarea specifica acoperirii metalice este alb-albastruie culoarea specifica acoperirii metalice este alb-cenusie(tenta bej) aspectul depunerii este imbunatatit prin adaugare de ulei rosu turcesc distanta dintre anod si catod este de 100-150m se aplica prin folosirea pulverizatorului cu pistol sau cu pensula se aplica pentru acoperirea pieselor din instalatiile de apa potabila se aplica pentru realizarea de contacte in frecare la conductoare pentru lustruire se foloseste metoda electrochimica se obtine suprafete colorate cu nuante din gama roscat-verde-albastru bonderizarea este o operatie asemanatoare realizata pe cale chimica consta in acoperirea suprafetelor cu scopul de a mari aderenta materialelor compactizarea este ultima operatie aplicata pieselor oxidate anodic se aplica pentru a creste eficienta metodei de acoperire metalica pentru a mari capacitatea de rezistenta la coroziune,se aplica initial cuprarea ca utilaj se foloseste o cuva de otel captusita cu PVC este o metoda aplicata pentru acoperirea suprafetelor la contactoare metoda se aplica pentru aspect estetic,comercial la depunerea electrochimica se utilizeaza sursa de curent continuu materialele utilizate pentru pasivare sunt: bicromat de potasiu, H2SO4 grundurile reactive aplicate determina o culoare galben-verzuie

Tanase Viorel

2


Subiectul 3 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Stanarea termica consta in acoperirea suprafetelor cu staniu, prin imersie. 2. In baia cu staniu topit se introduce ca fondant clorura de zinc. 3. Indepartarea excesului de staniu topit se face prin centrifugare. 4. In cazul zincarii termice se utilizeaza ca fondant clorura de zinc,clorura de amoniu. 5. Acoperirea prin pulverizare a metalelor topite se face cu pistolul. 6. Argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica. 7. Grosimea stratului de aur depus prin aurire este de 1-3 mm. 8. Baia de cromare este captusita cu otel antiacid. 9. In cazul acoperirii cu nichel-crom, ordinea de depunere este crom-nichel. 10. La eloxare, colorarea se realizeaza prin introducerea de coloranti sintetici.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A Acoperirea cu cupru-nichel-crom consta Dupa cromarea alba(laptoasa) Nichelarea consta in acoperirea cu un strat Acoperirea nichel-crom consta in aplicarea Grosimea stratului depus prin argintare

20p

1 2 3 4 5

a b c d e

B aplicat peste stratul de cupru depunerea a 3 straturi succesive doua straturi succesive din Ni si Cr intre 10-14 m se trece direct la cromarea dura

Tanase Viorel

3

Documents

Protectia Anticorosiva Prin Acoperiri Metalice