Click here to load reader

ProtecŃia minorilor cetăŃeni români neînsoŃiŃi aflaŃi în ... Protectia minorilor cetateni romani... · PDF fileAncheta social ă ..... 14 Planul de interven Ńie

  • View
    217

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of ProtecŃia minorilor cetăŃeni români neînsoŃiŃi aflaŃi în ... Protectia...

  • 1

    Protectia minorilor cetateni romani neinsotiti aflati in alte state

    Protecia minorilor ceteni romni nensoii

    aflai n alte state Raport elaborat pentru Romani Criss

    Autor:

    Daniel Arpinte Cercettor tiinific

  • 2

    SUMAR: Consideraii metodologice ............................................................................................................... 3 Cine sunt minorii nensoii? ........................................................................................................... 5 Estimri ale numrului de minori aflai nensoii n alte state ........................................................ 6

    Cazul Franei ............................................................................................................................... 6 Cazul Italiei ................................................................................................................................. 7

    Acorduri de colaborare ntre Romnia i state ale UE .................................................................... 8 Condiii minime pentru declanarea procedurii de repatriere:....................................................... 11

    Acordul copilului pentru repatriere ........................................................................................... 11 Ancheta social ......................................................................................................................... 14 Planul de intervenie .................................................................................................................. 16

    Durata procedurilor de repatriere i a interveniei ......................................................................... 17 Tipuri de programe sau proiecte n derulare .................................................................................. 18

    Centrul de tranzit sector 2 ......................................................................................................... 19 Centrele de tranzit la nivel judeean .......................................................................................... 21 Centrul de tranzit Iai ................................................................................................................ 21 Centrul de tranzit Satu Mare ..................................................................................................... 21

    Tipuri de programe sau proiecte necesare ..................................................................................... 29 Anexa 1: ghidurile de interviu utilizate ......................................................................................... 31

  • 3

    Lista de abrevieri: AJOFM Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc ANPDC Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului IJ Inspectoratul colar Judeean FRCCF Fundaia Romn pentru Copii, Comunitate i Familie DGASPC Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului ICS - Consorzio Imprese Cooperative Sociale MMSSF Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei PIN Programe de Interes Naional SPAS Servicii Publice de Asisten Social

  • 4

    Consideraii metodologice

    Emigraiei legale sau ilegale din Romnia i se asociaz n ultima perioad un fenomen de natur s ngrijoreze att autoritile din Romnia ct i pe cele din rile de destinaie: prezena minorilor nensoii de cetenie romn n ri ale Uniunii Europene. Fie c vorbim de minori traficai i abandonai de reelele de trafic sau scpai de sub influena acestora, de copii care i-au nsoit prinii la munc sau de cei ajutai s ajung n una din rile europene pentru a munci sau pentru a fi implicai n activiti ilegale, situaia acestora necesit identificarea unor msuri de protecie care redefinesc modelele anterioare de abordare a fenomenului migraiei. Romnia ca ar de origine pentru minorii nensoii aflai pe teritoriul altor state admite dimensiunile ngrijortoare ale fenomenului ntr-o cretere constant i a dezvoltat relativ recent un cadrul legislativ i un set de servicii pentru protecia acestora. Iniiativele punctuale au fost redefinite ncepnd cu 2002, prin crearea unui cadru formal de colaborare ntre Romnia i statele de destinaie. nfiinarea unor servicii specializate de protecie a minorilor nensoii a fost n acest context imperativ avnd n vedere estimrile statelor de destinaie ale numrului de copii neacompaniai sau aflai ntr-o situaie de dificultate e teritoriul acestora. Studiul i propune s evalueze msurile de protecie a minorilor nensoii repatriai i de reintegrarea a acestora i ofere un set de recomandri de mbuntire a politicilor de protecie. Dei evaluarea este centrat pe componentele instituional i legislativ, eficacitatea i eficiena nu se regsesc ca obiecte ale evalurii avnd n vedere c instituiile i cadrul legislativ sunt nou create i nu i dovedesc deplina funcionalitate. Este principalul motiv pentru care cercetarea a fost orientat ctre evaluarea procesului i a relevanei pentru a permite nu doar elaborarea unor verdicte cu privire la funcionalitate ct mai ales elaborarea unor propuneri i recomandri destinate mbuntirii relaiilor inter-instituionale, serviciilor i procedurilor. Pentru studiul de fa au fost vizitate centrele din dou judee (Iai i Satu Mare - preluate de DGJAS n ianuarie, respectiv martie 2005) selectate utilizndu-se un set cumulativ de criterii stabilit n urma discuiilor cu reprezentanii instituionali de la nivel central:

    n jude s funcioneze un centru de tranzit numr mare de copii aflai n rile de destinaie parteneriate create la nivel judeean cu ali furnizori de servicii sociale directe sau conexe. Gradul de constituire al reelei inter-instituionale

    Informaiile culese de la DGJASPC i centrele de tranzit au fost completate cu datele i informaiile furnizate de reprezentani instituionali relevani, prioritar n selecia acestora fiind prezena n reeaua inter-instituional (Poliia de frontier, Inspectoratul Judeean de Poliie, ONG-uri).

  • 5

    Cine sunt minorii nensoii?

    Hotrrea nr. 1443/2004 definete copilul nensoit ca fiind cetateanul romn sub vrsta de 18 ani, care nu are capacitate deplina de exerciiu, care a sosit pe teritoriul altui stat neinsotit de nici unul

    dintre parintii si sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gsete sub supravegherea legala a

    unei alte persoane. Acelai regim juridic este aplicabil si copilului care este lsat nensoit dup ce a

    intrat pe teritoriul statului strin in cauza ori al altui stat. Sensul dat de lege sintagmei de copil nensoit este considerat de specialiti ca fiind unul restrictiv i care nu acoper satisfctor situaiile de dificultate la care poate fi expus un copil romn aflat pe teritoriul unui alt stat. Avnd n vedere situaiile frecvente n care un minor se declar nensoit dei se afl n ara de destinaie acompaniat de un adult care poate fi printe, rud sau cunoscut. n aceste cazuri, motivaia asumrii statutului de minor nensoit este dat de accesul facil la unele msuri de protecie care i vor facilita ederea n mod legal n ara de destinaie i accesul la servicii sociale. n consecin, numrul de minori nensoii aflai pe teritoriul altui stat este n mod artificial majorat prin exploatarea unor slbiciuni ale sistemului de protecie din ara de destinaie. Spre exemplu, n Frana, pn n 2004, dac1 un copil n vrst de pn la 16 ani solicita msuri de protecie pe teritoriul Franei dar refuza repatrierea, avea posibilitatea de a cere cetenia francez, dup cel puin doi ani dar pn la de vrsta de 18 ani. Astfel se explic numrul mare de copii care au prsit Romnia din zona Negreti-Oa imediat dup intrarea n vigoare a acestei prevederi. Conform celor declarate de reprezentantul ANPDC, este cunoscut cazul unei organizaii neguvernamentale din Frana care acord sprijin pentru aproximativ 40 de copii care parcurg procedurile de obinere a ceteniei. n momentul de fa procedurile au fost modificate n scopul de a descuraja utilizarea abuziv a acestor prevederi: perioada cuprins ntre depunerea cererii de protecie i momentul solicitrii ceteniei este de minimum cinci ani. Faptul c zonele n care sunt identificai un numr mare de copii romni nensoii se suprapun cu cele n care sunt aplicate reglementri permisive ale autoritilor locale i regionale este confirmat i de modificrile recente n alegerea rii de destinaie. Dup intrarea n vigoare n Frana a unor acte normative care descurajeaz imigraia ilegal, numrul de copii romni identificai n Frana i n special n Paris s-a redus. Reglementrile legislative au fost nsoite i de msuri ale poliiei mpotriva migraiei ilegale i a celor imigrani implicai n activiti n afara legii (furturi, ceretorie, prostituie). Astfel pentru migranii din zona Negreti-Oa, Frana a devenit o ar care ofer oportuniti mai reduse fiind preferate anumite regiuni din Italia unde controlul fenomenului migraiei este mai puin aspru. De asemenea, exist i reglementri care, n cazul identificrii de ctre autoriti a unei persoane fr drept legal de edere, permit solicitarea de azil circumstanial. Conform reprezentantului OIM, n Roma nu se mai primesc cereri de azil i este o destinaie mai puin dorit de cei care aleg Italia dar se acord n Napoli sau Milano ceea ce poate ncuraja creterea numrului de imigrani ilegal n aceste zone. Dei ansele de a obine azil sunt extrem de reduse, perioada scurs pn la soluionarea cererii

    1 Sursa: Alaine Canonne, Ambasada Franei

  • 6

    este extrem de important pentru migrani avnd n vedere c primesc diverse forme de suport din partea autoritilor. Alegerea rii de destinaie depinde n mare msur i de reeaua informal de rude sau prieteni care pot acorda diverse forme de suport noilor sosii. n cazul minorilor, plecarea la munc n strintate a ambilor prini cresc semnificativ anse ca i copii acestora s-i urmeze. De exemplu, n Clrai n perioada vacanei de var un numr mare de copii prsesc a