Propunerea de cercetare: aspecte practice

Propunerea de cercetare: aspecte practice

Lector univ.dr. Adriana Ștefănel

După acest curs veți putea să:

Precizați etapele unui proces de conceptualizare; Construiți ipoteze utilizabile în procesul de cercetare; Realizați delimitări conceptuale utilizabile în procesul de cercetare Distingeți între diferite tipuri de eșantionare; Alegeți tipul de eșantionare potrivit scopurilor cercetării pe care doriți s-o

efectuați și mijloacelor de care dispuneți;

Conceperea si realizarea unei cercetari de text- propunerea de cercetare II

Contribuția științei constă în setul de proceduri ce pot servi la găsirea răspunsurilor la întrebări de tip cauzal sau descriptiv bine formulate. (…) Găsirea răspunsului corect la întrebarea greșită este o activitate inutilă.

King, G; Keohane, R; Verba, S 1994/2000, p.48)


De la precizarea problematicii de cercetare la redefinirea ei

Indiferent de sursă, este posibil ca intr-o primă etapă problematica de cercetare să nu fie foarte clar precizată

redefinirea problematicii de cercetare presupune transformarea ei în întrebări testabile

Exemple:

1. Un candidat la alegerile parlamentare dorește să analizeze imaginea contracandidaților săi în mediul on-line.

2. Uniunea Europeană dorește să analizeze violența din programele Tv adresate copiilor

3. O cercetătoare feministă dorește să analizeze dimensiunea de gen a educației din Romania


…

Stabilirea scopului cercetării

Stabilirea granițelor cercetării prin delimitările conceptuale avute la dispoziție și de interesele de cercetare

Stabilirea direcției cercetării arătând teoriile ce vor fi luate în calcul, literatura relevantă și metodologia de cercetare

Explorarea: cercetare exploratorieDescrierea: cercetare descriptivăExplicarea: cercetate cauzală


Construirea ipotezelor

o ipoteză este un enunț conjunctural despre relația dintre două sau mai multe variabile

Exemplu: într-o cercetare despre stereotipurile de gen in mass-media o ipoteză poate fi articolele scrise de jurnaliste conțin mai puține stereotipuri de gen decât cele scrise de jurnaliști

Variabile: 1.genul jurnalismului2. Numărul stereotipurilor de gen per articol


Procesul de conceptualizare

Pe măsură ce stabiliți ipotezele de cercetare veți observa că anumiți termeni care apar în acestea au nevoie de clarificări suplimentare (conceptualizare).

Dimensiune: un aspect determinabil al unui concept

Indicator: semn al prezenței sau absenței conceptului pe care-l măsurăm

Index: variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional

Dimensiunile conceptului de religiozitate (după Guy Michelat,1990):1. Practicile religioase2. Credințele3. Atitudinea față de instituția bisericească4. Activitățile religioase

Indicatorii dimensiunii practicii religioase:1. Numărul de împărtășanii într-o lună2. Importanța acordată căsătoriei religioaseEtc.

Transformarea in index a dimensiunii practici religioase:

Procesul de conceptualizare presupune trei etape:1. identificarea dimensiunilor2. stabilirea indicatorilor de vor fi utilizați în cercetarea empirică

3. stabilirea indexului


Logica eșantionării

Selectarea persoanelor ce urmează să participe la cercetare, de la care urmează să fie culese datele.

Premisa: imposibilitatea studierii întregii populații vizate de cercetarea pe care intenționăm să o efectuăm.

Scopul: este selectarea acelor subiecți care să reflecte caracteristicile întregii populații.

In orice cercetare este necesară stabilirea unui proiect reproductibil adică a unui plan de eșantionare care, aplicat de alți cercetători pe aceeași populație sau de aceeași cercetători pe o altă populație să producă aceleași rezultate.


Teoria și logica eșantionării probabilistice:

Eșantionarea probabilistică: selectarea unui eșantion de indivizi care să înregistreze aceleași variații ale variabilelor măsurate care există în cadrul populației

Pentru stabilirea reprezentativității nu avem posibilitatea practică a comparării rezultatelor cu realitatea

În procesul de selecţie pot să apară o serie de erori datorate părtinirii sau definirii eronate a populaţiei ce face obiectul studiului.


Articolul X/discursul politicianului Y nu a fost inclus în analiza Doar 1000 de articole?

Reprezentativitatea eșantionului:

Reprezentativitatea eșantionului este exprimată întotdeauna cu o eroare maximă admisă și un nivel de probabilitate.

Reprezentativitatea: capacitatea unui eșantion de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras


ATENȚIE: cei doi parametrii nu sunt independenți, fixarea

unuia face ca celălalt să rezulte prin calcul.

Reprezentativitatea unui eșantion depinde de următoarele aspecte :1. Caracteristicile populației ce face subiectul

cercetării2. Mărimea eșantionului3. Procedura de eșantionare

Eșantionarea aleatorie simplă:


Elimină total subiectivitatea celor implicați în cercetare sau orice acțiune ce ar putea introduce factori care să favorizeze selectarea în eșantion a unor indivizi și să defavorizeze alegerea altora.

Includerea unui individ din populație în eșantion este absolut întâmplătoare și are a probabilitate egală pentru toți cei ce formează populația din care acesta urmează a se extrage.

Eșantionarea stratificată:


Acest tip de eșantionare a fost dezvoltat din dorința de ameliorare a reprezentativității.

Premisa: o populație omogenă produce mai puține erori de eșantionare decât o populație eterogenă.

Acest tip de selecție atrage după sine posibilitatea comparării între ele a rezultatelor obținute pe subpopulații.

Eșantionarea nonprobabilistică:


Principiul de bază:selectarea cazurilor în concordanță cu o serie de criterii stabilite în etapa inițială sau generate pe parcursul cercetării

În acest caz eșantionarea vizează relevanța cazurilor și nu reprezentativitatea acestora.

Eșantionarea nonprobabilistică Eșantionare probabilistică

Populația de bază nu este cunoscută la începutul cercetării

Populația de bază este cunoscută la începutul cercetării

Caracteristicile populației de bază nu sunt cunoscute la începutul cercetării

Distribuția caracteristicilor în populația de bază poate fi estimată

Extragerea elementelor eșantionului după anumite criterii va fi definită în fiecare etapă.

Extragerea eșantionului într-o singură etapă

Dimensiunea eșantionării nu este stabilită la începutul cercetării.

Dimensiunea eșantionului este stabilită la începutul cercetării

Culegerea datelor este încheiată când s-a ajuns la saturație teoretică

Culegerea datelor se încheie atunci când întregul eșantion a fost studiat

Tipuri de eșantionare nonprobabilistică:


Selecția subiecților disponibili Eșantionarea în bulgăre de zăpadă Eșantionarea bazată pe un scop predefinit Eșantionarea pe cote

Bibliografie:

Babbie, Earl (2011) Practica cercetării sociale ed. Polirom Chelcea, Septimiu (2007) Metodologia cercetării sociologice. Metode

cantitative și calitative, ed. Economică King, Gary; Keohane, Robert; Verba, Sidney 1994/2000 Fundamentele

cercetării sociale, ed. Polirom


Realizati o propunere de cercetare pe un subiect la alegere. Termen de predare: 9.11.2012Modalitate de prezentare: oral, la seminar


Documents

Propunerea de cercetare: aspecte practice