87
1 PROIECTUL AUTOFORM PROIECTUL AUTOFORM TRANSMISIA AUTOMOBILULUI TRANSMISIA AUTOMOBILULUI rof.univ.dr.ing. Tiberiu MACARIE rof.univ.dr.ing. Tiberiu MACARIE onf.dr.ing. Ionel VIERU onf.dr.ing. Ionel VIERU

PROIECTUL AUTOFORM

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: PROIECTUL AUTOFORM

1

PROIECTUL AUTOFORMPROIECTUL AUTOFORM

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

PProf.univ.dr.ing. Tiberiu MACARIErof.univ.dr.ing. Tiberiu MACARIE

CConf.dr.ing. Ionel VIERUonf.dr.ing. Ionel VIERU

PProf.univ.dr.ing.Radu RACOTArof.univ.dr.ing.Radu RACOTA

UUNIVERSITATEA DIN PITESTINIVERSITATEA DIN PITESTI

Page 2: PROIECTUL AUTOFORM

2

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

m.a.s. m.a.c.m.a.s. m.a.c.

DDupă cum se observă din figura, deşi turaţia motorului se poate modifica în upă cum se observă din figura, deşi turaţia motorului se poate modifica în limite foarte largi, în intervalul [n0, nmax], respectiv [n0, nr], momentul limite foarte largi, în intervalul [n0, nmax], respectiv [n0, nr], momentul motor efectiv se modifică în limite foarte reduse , în intervalul ΔM.motor efectiv se modifică în limite foarte reduse , în intervalul ΔM.

AAvând în vedere posibilităţile limitate ale m.a.s.- urilor sau m.a.c.- urilor de a vând în vedere posibilităţile limitate ale m.a.s.- urilor sau m.a.c.- urilor de a răspunde tuturor modificărilor rezistenţelor la înaintare, a apărut necesitatea răspunde tuturor modificărilor rezistenţelor la înaintare, a apărut necesitatea introducerii, între motor şi roţile motoare ale automobilulului, a unui "modul" introducerii, între motor şi roţile motoare ale automobilulului, a unui "modul" format dintr-un lanţ cinematic care să adapteze permanent momentul motor format dintr-un lanţ cinematic care să adapteze permanent momentul motor la roţile motoare în funcţie de momentul motor rezistent, generat de la roţile motoare în funcţie de momentul motor rezistent, generat de rezistenţele la înaintare. rezistenţele la înaintare. Rolul acestui "modul" de adaptare îl joacă transmisia Rolul acestui "modul" de adaptare îl joacă transmisia automobilului.automobilului.

Page 3: PROIECTUL AUTOFORM

3

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUIPP

entru ca un automobil să se poată deplasa cu o entru ca un automobil să se poată deplasa cu o anumită viteză Va, este nevoie de o anumită putere anumită viteză Va, este nevoie de o anumită putere la roţile motoare-PR şi de o anumită mărime a forţei la roţile motoare-PR şi de o anumită mărime a forţei la roţile motoare-FR.la roţile motoare-FR.

Rezistenţele la înaintare ale automobilului sunt Rezistenţele la înaintare ale automobilului sunt foarte diferite, ele depinzând de o multitudine de foarte diferite, ele depinzând de o multitudine de factori, cum sunt: viteza de deplasare, starea de factori, cum sunt: viteza de deplasare, starea de încărcare, calităţile şi geometria căii de rulare etc. încărcare, calităţile şi geometria căii de rulare etc. Toate acestea conduc la modificarea rezistenţelor la Toate acestea conduc la modificarea rezistenţelor la înaintare într-o plajă foarte largă de valori, rezistenţe înaintare într-o plajă foarte largă de valori, rezistenţe care trebuie învinse de forţa de tracţiune dezvoltată care trebuie învinse de forţa de tracţiune dezvoltată la roţile motoare ale automobiluluila roţile motoare ale automobilului

LLegătura ideală dintre aceste mărimiegătura ideală dintre aceste mărimi este cunoscută este cunoscută sub numele de "parabola ideală de tracţiune" şi se sub numele de "parabola ideală de tracţiune" şi se exprimă prin relaţia:exprimă prin relaţia:

PPR = FR ● VaR = FR ● Va = ct = ct [W][W]

Page 4: PROIECTUL AUTOFORM

4

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUIFF

luxul de putere prin transmisie, luxul de putere prin transmisie, ajunge laajunge larotile motoarerotile motoare

1. Motorul1. Motorul

TTransmisiaransmisia

22.Ambreiajul.Ambreiajul

33.Cutia de viteze.Cutia de viteze

44.Transmisia longitudinală.Transmisia longitudinală

PPuntea motoareuntea motoare

55.. Transmisia principală cu Transmisia principală cu diferenţialuldiferenţialul

66. Arbori planetari. Arbori planetari

77.. Roti motoareRoti motoare

Page 5: PROIECTUL AUTOFORM

5

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

SSoluţia clasicăoluţia clasică

11-motor;-motor;

22-cutia de viteze;-cutia de viteze;

33-transmisia longitudinală;-transmisia longitudinală;

44-puntea motoare spate.-puntea motoare spate.

Page 6: PROIECTUL AUTOFORM

6

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

TTracţiunea totul faţăracţiunea totul faţă

MMotor dispus transversalotor dispus transversal

1 motor2 ambreiaj3 arbori planetari4 diferential5 cutia de viteze

Page 7: PROIECTUL AUTOFORM

7

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

TTracţiunea totul spateracţiunea totul spate

MMotor dispus longitudinal spateotor dispus longitudinal spate

11 arbori planetariarbori planetari

22 ambreiajambreiaj

33 motormotor

44 transmisia principalătransmisia principală

55 cutia de vitezecutia de viteze

Page 8: PROIECTUL AUTOFORM

8

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

1. arbori planetari1. arbori planetari

2.transmisia principală2.transmisia principală

şi diferenţialulşi diferenţialul

3. cutia de viteze3. cutia de viteze

4.ambreiajul4.ambreiajul

5.motorul5.motorul

Tracţiunea totul spateMotor dispus central

Page 9: PROIECTUL AUTOFORM

9

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUICuplul, momentul fortei [M] este produsul dintre forta [F] si bratul fortei:

M = F x rM = F x r unitati de masura : Newton metri [Nm].Exemplu: dacă un pinion este acţionat de o forţă F = 1500 NF = 1500 N, (poz. 2) şi distanţa de la punctul de aplicare a fortei la centrul roţii este 0.1 m, atunci momentul motor va fi:

M = 1500 N x 0.1 m = 150NmM = 1500 N x 0.1 m = 150Nm. Cuplul motor este de 150 Cuplul motor este de 150 Nm. Nm. A pinion conducatorB pinion condus 1 raza; 2 forţa.

A roată conducătorareA roată conducătorare B roată condusăB roată condusă 1 raza 1 raza 2 forta2 forta

Page 10: PROIECTUL AUTOFORM

10

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

Puterea se calculează cu relaţiile: P=E/t P= L/t P= Fxd/t P=FxvP= L/t P= Fxd/t P=Fxvunde:E-energia; L-lucru mecanic; F-forţa;d-deplasarea;t-timpul; v-vitezadar: V= ω x rV= ω x runde ωω este viteza unghiulară: ω = 2 x 3,14 x n / 60ω = 2 x 3,14 x n / 60 =3,14 x n/ 30unde n – turatia, în rot / min.n – turatia, în rot / min.

Aşadar puterea va fi:P=F x r x ω = M x ωP=F x r x ω = M x ω

Exemplu: o roată dinţată transmite un moment motor: M = 150 NmM = 150 Nm la turaţia n = 300 rot/minn = 300 rot/min

Puterea transmisă va fi: P = 150 Nm x 3.14 x 300 / 30 = 4710 WP = 150 Nm x 3.14 x 300 / 30 = 4710 W

Unitatea de masură pt.putere: 1W=1Nm/s

A roată conducătoareB roată condusă1 cuplu1 cuplu2 Forta2 Forta

Page 11: PROIECTUL AUTOFORM

11

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

RRaport de transmitereaport de transmitere

Raportul de transmitere (i) reprezintă Raportul de transmitere (i) reprezintă raportul dintre numărul de dinţi ai roţii raportul dintre numărul de dinţi ai roţii conduse şi numărul de dinţi ai roţii conduse şi numărul de dinţi ai roţii conducătoareconducătoare

RRaportul de transmtere se calculează cu aportul de transmtere se calculează cu relaţiile:relaţiile:

i= z2/z1 sau i=D2/D1i= z2/z1 sau i=D2/D1

unde D reprezintă diametrul de unde D reprezintă diametrul de divizare al unei roţidivizare al unei roţi

EEx. Daca roata conducătoare are z1=22 x. Daca roata conducătoare are z1=22 si roata condusă are z2=44, rezultă: si roata condusă are z2=44, rezultă: i= 44/22 i=2i= 44/22 i=2

deci angrenajul respectiv micşorează deci angrenajul respectiv micşorează turatia de la intrare de doua ori şi turatia de la intrare de doua ori şi măreşte momentul motor de două ori.măreşte momentul motor de două ori.

Page 12: PROIECTUL AUTOFORM

12

TRANSMISIA AUTOMOBILULUITRANSMISIA AUTOMOBILULUI

Forţa,masa,acceleraţia Legea lui Newton:

F = m x a F = m x a unităţi de măsurapentru forţă: N (Newton)N (Newton)pentru masă: kgkgpentru acceleraţie: m/s2m/s2

Exemplu :* o masă m = 10.2 kg este suspendată de un cablu* acceleraţia a = 9.81 m/s2, acţionează in jos* forţa este calculată astfel:

F = 10.2 kg x 9.81 m/s2= 101.08 N F = 10.2 kg x 9.81 m/s2= 101.08 N

1 Forţa2 Masa3 Acceleraţia gravitaţională

Page 13: PROIECTUL AUTOFORM

13

PRESIUNEAPRESIUNEA

PPresiunearesiuneaPresiunea [p] este dată de raportul dintre Presiunea [p] este dată de raportul dintre forta [F] şi suprafaţa [A ] pe care aceasta forta [F] şi suprafaţa [A ] pe care aceasta acţionează. acţionează.

PP = F / A = F / A

unitati de masură pentru presiune:unitati de masură pentru presiune:

1bar = 1kgf/cm2 = 9.8N/cm21bar = 1kgf/cm2 = 9.8N/cm2

1 bar =10 N/cm21 bar =10 N/cm2

Exemplu: o masina se ridica cu un cric Exemplu: o masina se ridica cu un cric hidraulic cu o forta de F = 3000 N, care hidraulic cu o forta de F = 3000 N, care este aplicata pistonului de arie A = 10 este aplicata pistonului de arie A = 10 cm2. cm2. PPresiunea în sistem va fi: resiunea în sistem va fi:

P = 3000 N / 10 cm2 = 30 bar.P = 3000 N / 10 cm2 = 30 bar.

Page 14: PROIECTUL AUTOFORM

14

Presa hidraulicăPresa hidraulică

PPresa hidraulicaresa hidraulica

Intr-un sistem hidraulic inchis, presiunea Intr-un sistem hidraulic inchis, presiunea este aceeasi in tot sistemul.este aceeasi in tot sistemul.

Daca sunt doua pistoane de arii diferite : Daca sunt doua pistoane de arii diferite :

P1 = P 2 P1 = P 2 F1 / A1 = F2 / A2 F1 / A1 = F2 / A2 sau sau

F1 = F2 x A1 / A2F1 = F2 x A1 / A2

aacest principiu sta la baza presei hidraulicecest principiu sta la baza presei hidraulicepistonul de pompare are supraf.micapistonul de pompare are supraf.micapistonul de forta are suprafata mare. pistonul de forta are suprafata mare.

Exemplu: cricul hidraulicExemplu: cricul hidraulic

Dacă forţa cu care trebuie să ridicăm un Dacă forţa cu care trebuie să ridicăm un automobil este automobil este F2 = 3000 NF2 = 3000 N , dată de pistonul 2, , dată de pistonul 2, cu suprafaţacu suprafaţa A2 = 10 cm2. A2 = 10 cm2. iar pistonul pe care acţionăm are iar pistonul pe care acţionăm are suprafata suprafata A1 = 1 cm2, atunci fA1 = 1 cm2, atunci forta cu care orta cu care acţionăm asupra cricului va fi:acţionăm asupra cricului va fi: F1 = 3000 N x 1 cm2 / 10 cm2 = 300 NF1 = 3000 N x 1 cm2 / 10 cm2 = 300 N

1 forta F1

2 aria pistonului 1

3 presiunea

4 aria pistonului 2

5 forta F2

Page 15: PROIECTUL AUTOFORM

15

AMBREIAJULAMBREIAJULAmbreiajulAmbreiajuleste ansamblul care menţine sau este ansamblul care menţine sau întrerupe legătura dintre motor si întrerupe legătura dintre motor si cutia de viteze.cutia de viteze.

Transmiterea fluxului de putere se Transmiterea fluxului de putere se asigură cu ajutorul forţei de apăsare asigură cu ajutorul forţei de apăsare dezvoltată de arcurile periferice sau dezvoltată de arcurile periferice sau un arc central tip diafrgamă care un arc central tip diafrgamă care acţionează asupra discului de acţionează asupra discului de fricţiune.fricţiune.

Discul de fricţiune are suprafeţe de Discul de fricţiune are suprafeţe de frictiune pe ambele parti si este frictiune pe ambele parti si este presat intre volant si discul de presat intre volant si discul de presiunepresiune

Forta de presare normală N pe suprafeţele de frecare influenţează mărimea forţei de frecare F !F=Nxμunde μ este coeficientul de frecaredintre suprafeţele de frecare.

1.arbore cotit2.volant motor3.garnituri de fricţiune4.disc de ambreiaj5.rulment de presiune6.arbore de intrare in cutia de viteze

Page 16: PROIECTUL AUTOFORM

16

AMBREIAJULAMBREIAJULAA

MBREIAJUL cu arc-diafragmaMBREIAJUL cu arc-diafragmaprincipiuprincipiu::

DDiscul ambreiajului are in centru un iscul ambreiajului are in centru un butuc butuc canelat, care patrunde in canelurile canelat, care patrunde in canelurile din arborele de intrare in cutia de din arborele de intrare in cutia de vitezeviteze

PPrin acest butuc canelat se transmite rin acest butuc canelat se transmite intregul cuplu al motorului catre cutia intregul cuplu al motorului catre cutia de vitezede viteze Transmiterea fluxului de putere Transmiterea fluxului de putere::

vvolantolantgarnituri disc ambreiajgarnituri disc ambreiajdiscdiscbutuc canelatbutuc canelatarbore ambreiajarbore ambreiaj c.v.c.v.

DDiiscul este mentinut presat intre discul scul este mentinut presat intre discul de presiune si volant, avand pe de presiune si volant, avand pe ambele sale fete, garnituri de ambele sale fete, garnituri de fricţiunefricţiunefiind solidar la rotaţie cu volantul fiind solidar la rotaţie cu volantul motorului.motorului.

Page 17: PROIECTUL AUTOFORM

17

AMBREIAJULAMBREIAJUL

AAMBREIAJUL cu arc-diafragmaMBREIAJUL cu arc-diafragma

AAnsamblul părţii conducătoarensamblul părţii conducătoareeste format din carcasa 1 din tablă este format din carcasa 1 din tablă ambutisată, discul de presiune, ambutisată, discul de presiune, arcul diafragmă 2 si elemente de arcul diafragmă 2 si elemente de legatură.legatură.

Discul de presiune este legat de Discul de presiune este legat de carcasă prin bolturile 3, pe care se carcasă prin bolturile 3, pe care se sprijina, realizand o parghie.sprijina, realizand o parghie.

Carcasa se fixeaza pe volant Carcasa se fixeaza pe volant ghidat si centrat.(gauri precise si ghidat si centrat.(gauri precise si stifturi de ghidare) stifturi de ghidare)

DDiscul de presiune este flotantiscul de presiune este flotant..

Page 18: PROIECTUL AUTOFORM

18

AMBREIAJULAMBREIAJULDiscul ambreiajuluiDiscul ambreiajuluiDiscul 5 este elementul care transmite Discul 5 este elementul care transmite cuplul de la motor la cutia de viteze, cu cuplul de la motor la cutia de viteze, cu ajutorul placii de presiuneajutorul placii de presiunetipuri de discuri de ambr.:tipuri de discuri de ambr.:* * disc rigid (fara amortizor de vibratii) sidisc rigid (fara amortizor de vibratii) si* disc cu amortizor de vibratii. * disc cu amortizor de vibratii. Garniturile 1 permit cuplarea lină, fără Garniturile 1 permit cuplarea lină, fără şocuri la pornireşocuri la pornireAcestea sunt fixate pe un disc suportAcestea sunt fixate pe un disc suportprin nituire 4 sau lipire.prin nituire 4 sau lipire.

AAzbestul nu se mai foloseste!zbestul nu se mai foloseste!Amortizoarele de vibratii de torsiune 2 Amortizoarele de vibratii de torsiune 2 sunt arcuri spiralesunt arcuri spiraleCerinte ale materialelor garniturilor:Cerinte ale materialelor garniturilor: * * rezistenta mare la uzrezistenta mare la uzaarree * rezistenta mare la incalzire, * rezistenta mare la incalzire, * coeficient mare de frictiune* coeficient mare de frictiune

BButucul canelat 3 asigură solidarizarea la utucul canelat 3 asigură solidarizarea la rotaţie a discului metalic 5 cu arborele rotaţie a discului metalic 5 cu arborele ambreiajului.ambreiajului.

Page 19: PROIECTUL AUTOFORM

19

AMBREIAJULAMBREIAJUL

11 coroana demaror coroana demaror

22 gauri echilibrare gauri echilibrare

33 suprafata frictiune suprafata frictiune

44. elemente de. elemente de fixarefixare

55. ştifturi de ghidare placa de . ştifturi de ghidare placa de presiunepresiune

Page 20: PROIECTUL AUTOFORM

20

AMBREIAJULAMBREIAJULAA

mbreiajul este inclus în transmisia automobilului în mbreiajul este inclus în transmisia automobilului în vederea compensării principalelor dezavantaje vederea compensării principalelor dezavantaje funcţionale ale motorului cu ardere internă precum şi ale funcţionale ale motorului cu ardere internă precum şi ale cutiei de viteze mecanice în trepte, astfel acesta trebuie cutiei de viteze mecanice în trepte, astfel acesta trebuie să asigure:să asigure:

ccuplareauplarea progresivă a motorului cu restul transmisiei la progresivă a motorului cu restul transmisiei la pornirea din loc a automobilului;pornirea din loc a automobilului;

ddecuplareaecuplarea temporară a transmisiei la: temporară a transmisiei la:

-- pornirea motorului termic, în vederea atingerii regimului pornirea motorului termic, în vederea atingerii regimului de funcţionare stabilă a acestuia;de funcţionare stabilă a acestuia;

-- schimbarea treptelor de viteză; schimbarea treptelor de viteză;

-- frânarea automobilului până la oprire; frânarea automobilului până la oprire;

llimitareaimitarea valorii maxime a momentului de torsiune din valorii maxime a momentului de torsiune din organele transmisiei şi motorului (cuplaj de siguranţă);organele transmisiei şi motorului (cuplaj de siguranţă);

iizolarea zolarea între motor şi transmisie aîntre motor şi transmisie a vibraţiilor torsionale vibraţiilor torsionale provenite din funcţionarea motorului şi din deplasarea provenite din funcţionarea motorului şi din deplasarea automobilului pe cale.automobilului pe cale.

Page 21: PROIECTUL AUTOFORM

21

AMBREIAJULAMBREIAJUL

11cilindru cilindru receptorreceptor

22rulment de presiunerulment de presiune

33disc de presiunedisc de presiune

44disc ambreiaj care disc ambreiaj care

include butuc canelatinclude butuc canelat66

volantvolant77

pedala ambreiajpedala ambreiaj88

pompa ambreiajpompa ambreiaj

Page 22: PROIECTUL AUTOFORM

22

AMBREIAJULAMBREIAJUL

11 pedala ambreiaj pedala ambreiaj2 piulita de reglaj2 piulita de reglaj3 cursa pedalei3 cursa pedalei4 rulment de presiune4 rulment de presiune5 furca ambreiaj5 furca ambreiaj6 cablu actionare6 cablu actionare

Page 23: PROIECTUL AUTOFORM

23

AMBREIAJULAMBREIAJUL

FFunctionarea ambreiajului cu cabluunctionarea ambreiajului cu cablu

Forta pedalei este transmisa prin Forta pedalei este transmisa prin cablu la furca si rulmentul de cablu la furca si rulmentul de presiune.presiune.Jocul corect trebuie sa fie intre Jocul corect trebuie sa fie intre 1-3mm intre rulmentul de pesiune si 1-3mm intre rulmentul de pesiune si capetele arcului diafragmacapetele arcului diafragma(la sistemul fara autoreglare) (la sistemul fara autoreglare)

Jocul la pedala trebuie reglat cu Jocul la pedala trebuie reglat cu timpul, datorita uzurii garniturilor de timpul, datorita uzurii garniturilor de frictiune de pe disc. (in caz contrar frictiune de pe disc. (in caz contrar diafragma vine in contact mai diafragma vine in contact mai devreme cu rulmentul de presiune)devreme cu rulmentul de presiune)

Page 24: PROIECTUL AUTOFORM

24

AMBREIAJULAMBREIAJUL

AAcţionarea hidraulică a ambreiajuluicţionarea hidraulică a ambreiajului

FFunctionareunctionareForta la pedala Forta la pedala pompa pompa conductăconductăcilindru receptor.cilindru receptor.

Uzura garniturilor de fricţiune face Uzura garniturilor de fricţiune face ca distanţa dintre rulmentul de ca distanţa dintre rulmentul de presiune şi capetele arcului presiune şi capetele arcului diafragmă să scadă.diafragmă să scadă.

PPozitia rulmentului va schimba si ozitia rulmentului va schimba si pozitiapozitiapistonului din cilindrul receptorpistonului din cilindrul receptorastfel se regleaza automat cursa si astfel se regleaza automat cursa si jocul lajocul lapedala!!!pedala!!!

Page 25: PROIECTUL AUTOFORM

25

AMBREIAJULAMBREIAJUL

VVolantul de inerţie asociat cu olantul de inerţie asociat cu izolatorul de vibraţii de torsiuneizolatorul de vibraţii de torsiune

mmasa volantului este formata dasa volantului este formata dinin::volantul primar (legat direct de volantul primar (legat direct de arborele cotit), si volanul secundar arborele cotit), si volanul secundar (volant legat la ambreiaj).(volant legat la ambreiaj).

11 Volant primar Volant primar

22 Amortizor exterior Amortizor exterior

33 Amortizor interior Amortizor interior

44 Arbore cutie de viteze Arbore cutie de viteze

55 Volant secundar Volant secundar

Page 26: PROIECTUL AUTOFORM

26

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

CCutia de viteze are rolul să utia de viteze are rolul să adapteze momentul motor trimis adapteze momentul motor trimis spre roţile motoare la momentul spre roţile motoare la momentul motor rezistent.motor rezistent.

AAcest lucru se asigură prin cest lucru se asigură prin schimbarea raportului de schimbarea raportului de transmitere în treptele de viteze.transmitere în treptele de viteze.

DDupă numărul arborilor cutiile de upă numărul arborilor cutiile de viteze pot fi:viteze pot fi:

- cu 2 arbori;- cu 2 arbori;

-cu 3 arbori.-cu 3 arbori.1. Arbore primar

2. Arbore intermediar

3. Arbore secundar

Page 27: PROIECTUL AUTOFORM

27

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE CU TREI ARBORI CU TREI ARBORI

RRaportul de aportul de transmitere în transmitere în treapta Itreapta I

11 Arbore primarArbore primar

22 Arbore secundarArbore secundar

33 Arbore intermediarArbore intermediar

Page 28: PROIECTUL AUTOFORM

28

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE CU DOI ARBORI CU DOI ARBORI

11 Arbore primarArbore primar

22 Arbore secundarArbore secundar

Page 29: PROIECTUL AUTOFORM

29

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

PPoziţia de punct mortoziţia de punct mort

Page 30: PROIECTUL AUTOFORM

30

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere în ransmiterea fluxului de putere în treapta I-atreapta I-a

Page 31: PROIECTUL AUTOFORM

31

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere ransmiterea fluxului de putere în treapta a-II-aîn treapta a-II-a

Page 32: PROIECTUL AUTOFORM

32

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere ransmiterea fluxului de putere în treapta a-III-aîn treapta a-III-a

Page 33: PROIECTUL AUTOFORM

33

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere ransmiterea fluxului de putere în treapta a-IV-aîn treapta a-IV-a

Page 34: PROIECTUL AUTOFORM

34

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere ransmiterea fluxului de putere în treapta a-V-aîn treapta a-V-a

Page 35: PROIECTUL AUTOFORM

35

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

TTransmiterea fluxului de putere ransmiterea fluxului de putere în treapta de mers înapoiîn treapta de mers înapoi

Page 36: PROIECTUL AUTOFORM

36

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

11Dantura de cuplare Dantura de cuplare

22Inel de sincronizareInel de sincronizare

33Butuc canelatButuc canelat

44. Manson sincronizator. Manson sincronizator

Sincronizatorul in pozitia neutra

În aceasta pozitie, sincronizatorul se roteşte împreună cu arborele, fără a fi cuplată treapta de viteze

Page 37: PROIECTUL AUTOFORM

37

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

11 dantura de cuplaredantura de cuplare

22 inel de sincronizareinel de sincronizare

33 butuc canelatbutuc canelat

44 manşonul sincronizatoruluimanşonul sincronizatorului

Schimbarea unei trepte de viteze

Page 38: PROIECTUL AUTOFORM

38

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

11 Roată dinţată Roată dinţată

22 Inel sincronizator interior Inel sincronizator interior

33 Con de sincronizare Con de sincronizare

44 Inel sincronizator exterior Inel sincronizator exterior

55 Manson sincronizator cu butuc Manson sincronizator cu butuc

Sincronizatorul

Page 39: PROIECTUL AUTOFORM

39

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

11 Roată dinţată Roată dinţată

22 Inel sincronizator interior Inel sincronizator interior

33 Con de sincronizare Con de sincronizare

44 Inel sincronizator exterior Inel sincronizator exterior

55 Manson sincronizator cu butuc Manson sincronizator cu butuc

Procesul de sincronizare

Page 40: PROIECTUL AUTOFORM

40

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

SSistemul de schimbare a treptelor de vitezeistemul de schimbare a treptelor de viteze : :

extern (pe caroserie) si intern (in c.v.)extern (pe caroserie) si intern (in c.v.)mecanismul intern primeste miscarea de la mecanismul intern primeste miscarea de la mecanismul extern prin mecanismul extern prin leviere, cabluri sau leviere, cabluri sau parghii;parghii;MMiscarea poate fi de doua feluri:iscarea poate fi de doua feluri:-axiala (inainte-inapoi)-axiala (inainte-inapoi)-de rotatie(stg-dr)-de rotatie(stg-dr)

În interiorul c.v. miscarea este transmisăÎn interiorul c.v. miscarea este transmisăunor furci care execută miscări axialeunor furci care execută miscări axialeMiscările sunt de:Miscările sunt de:selectie -selectie - se selecteaza care furca ce va fi se selecteaza care furca ce va fi actionată;actionată;schimbare -schimbare - furca selectata este actionată furca selectata este actionatăîn sensul cuplării treptei de viteze selectate.în sensul cuplării treptei de viteze selectate.

1 Ansamblul selectoarelor.

2 Furcile de schimbare a treptelor de viteze

Page 41: PROIECTUL AUTOFORM

41

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE

AAngrenaje cilindricengrenaje cilindrice

11-angrenaj cu dantură dreaptă;-angrenaj cu dantură dreaptă;

22-angrenaj cu dantură înclinată-angrenaj cu dantură înclinată

Page 42: PROIECTUL AUTOFORM

42

Transmisia automobiluluiTransmisia automobilului

AAngrenaje conicengrenaje conice

1- angrenaj cu dinti drepti

2- angrenaj cu dinti elicoidali

Page 43: PROIECTUL AUTOFORM

43

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE - arborele primar - arborele primar

11 caneluri disc ambreiaj caneluri disc ambreiaj

22 roată dinţată roată dinţată

33 dantura de cuplare dantura de cuplare

44 rulment de sprijin arbore secundar rulment de sprijin arbore secundar

55 Con sincronizator Con sincronizator

Page 44: PROIECTUL AUTOFORM

44

CUTIA DE VITEZECUTIA DE VITEZE – arborele secundar – arborele secundar

AArborele secundarrborele secundar

LLagărele acestui arbore sunt pe arborele agărele acestui arbore sunt pe arborele de intrare si in carterul cutiei de viteze;de intrare si in carterul cutiei de viteze;

RRoţile dinţate sunt libere la rotaţie pe oţile dinţate sunt libere la rotaţie pe arbore (la cutiile moderne sunt montate arbore (la cutiile moderne sunt montate pe rulmenti cu ace)pe rulmenti cu ace)Sincronizatoarele sunt acţionate cu Sincronizatoarele sunt acţionate cu ajutorul furcilor de schimbareajutorul furcilor de schimbarea treptelor de viteze;a treptelor de viteze;

Page 45: PROIECTUL AUTOFORM

45

Cutia de viteze cu dublu ambreiajCutia de viteze cu dublu ambreiaj

Arbore iesire 2Arbore intrare 2

Arbore iesire 3Arbore iesire 2

„Cutia“ 2

K2

K1

Arbore intrare 1

Moment motor

Arbore iesire 1„Cutia“ 1

1357

246R

DiferentialDisc conducator

Page 46: PROIECTUL AUTOFORM

46

Ambreiajul dubluAmbreiajul dubluParghie actionare K1

Parghie actionare K2

Ambreiajul K1

Ambreiajul K2

Disc conducator

Page 47: PROIECTUL AUTOFORM

47

Transmisia automatăTransmisia automată

PPoziţiile levierului CVoziţiile levierului CV

PP-parking;-parking;

RR-mers înapoi;-mers înapoi;

NN-punct mort;-punct mort;

DD-mers înainte;-mers înainte;

SS-mers sportiv;-mers sportiv;

44-numai în treptele 1,2,3,4-numai în treptele 1,2,3,4

33-numai în treptele 1,2,3.-numai în treptele 1,2,3.

22-numai în treptele 1,2.-numai în treptele 1,2.

Page 48: PROIECTUL AUTOFORM

48

CUTII DE VITEZE AUTOMATECUTII DE VITEZE AUTOMATESelectorul de programe:Selectorul de programe:- PP (parcat - parking) (parcat - parking)- RR (mersul cu spatele - return) (mersul cu spatele - return)- NN (punctul mort - neutral) (punctul mort - neutral)- DD (program complex pentru (program complex pentru

mersul in fata – drive)mersul in fata – drive)

Page 49: PROIECTUL AUTOFORM

49

Cutia de viteze automată ZF 5HPCutia de viteze automată ZF 5HP

Page 50: PROIECTUL AUTOFORM

50

HIDROTRANSFORMATORULHIDROTRANSFORMATORUL

HHidrotransformatorul este idrotransformatorul este alcatuit dintr-un rotor alcatuit dintr-un rotor pompa , un reactor (stator) , pompa , un reactor (stator) , un rotor turbina si o carcasaun rotor turbina si o carcasa

Page 51: PROIECTUL AUTOFORM

51

Funcţionarea hidrotransfromatoruluiFuncţionarea hidrotransfromatorului

Page 52: PROIECTUL AUTOFORM

52

Mecanismul planetarMecanismul planetar

UUn mecanism planetar simplu este n mecanism planetar simplu este format dintr-o roată centrală solară , format dintr-o roată centrală solară , roti care se rotesc in jurul acesteia- roti care se rotesc in jurul acesteia- sateliţii, braţul portsateliţi si o roată sateliţii, braţul portsateliţi si o roată cu dantura interioara cu care cu dantura interioara cu care angreneaza satelitii numită coroană angreneaza satelitii numită coroană epicicloidală.epicicloidală.

OOrice mecanism planetar simplu este rice mecanism planetar simplu este caracterizat de o constanta a caracterizat de o constanta a mecanismului. Aceasta reprezintă mecanismului. Aceasta reprezintă raportul dintre numărul de dinţi ai raportul dintre numărul de dinţi ai coroanei epicicloidale şi numărul de coroanei epicicloidale şi numărul de dinţi ai roţii centrale solare, in dinţi ai roţii centrale solare, in conditia in care platoul port-sateliti conditia in care platoul port-sateliti este blocat (mecanism cu axe fixe)este blocat (mecanism cu axe fixe)

Page 53: PROIECTUL AUTOFORM

53

Cutii de viteze automate-Cutii de viteze automate-elemente de cuplareelemente de cuplare

Elementele de cuplare pot fi Elementele de cuplare pot fi ambreiaje multidisc, frane ambreiaje multidisc, frane cu banda, frane multidisc, cu banda, frane multidisc, cuplaje unisens.cuplaje unisens.

Ambreiajele multidisc pot Ambreiajele multidisc pot realiza legatura intre doi realiza legatura intre doi arbori diferiti.arbori diferiti.

Franele multidisc sau cu Franele multidisc sau cu banda se utilizeaza pentru banda se utilizeaza pentru imobilizarea la rotaţie a imobilizarea la rotaţie a unui arbore.unui arbore.

Cuplajele unisens pot realiza Cuplajele unisens pot realiza transmiterea cuplului intre transmiterea cuplului intre doi arbori , dar intr-un doi arbori , dar intr-un singur senssingur sens

Page 54: PROIECTUL AUTOFORM

54

Schema cinematica si raportul de transmitere a Schema cinematica si raportul de transmitere a transmisiei AL750 – 6Q de la Audi Q7transmisiei AL750 – 6Q de la Audi Q7

Page 55: PROIECTUL AUTOFORM

55

Reductorul-distribuitorReductorul-distribuitor

RReductorul-distribuitor eductorul-distribuitor are scopul de a multiplica şi distribui are scopul de a multiplica şi distribui momentul motor între puntile motoare momentul motor între puntile motoare faţă si spate;faţă si spate;La autoturisme, reductorul-distribuitor La autoturisme, reductorul-distribuitor cuplează permanent, punţile motoare cuplează permanent, punţile motoare faţă şi spate ( 4x4 full time);faţă şi spate ( 4x4 full time);

LLa automobile off-road si vehicule a automobile off-road si vehicule comerciale, reductorul-distribuitor are 2 comerciale, reductorul-distribuitor are 2 trepte: o treapta rapidă ( raport de trepte: o treapta rapidă ( raport de transmitere unitar) şi o treaptă transmitere unitar) şi o treaptă redusă(raport de transmitere redusă(raport de transmitere supraunitar, aprox.2).supraunitar, aprox.2).

Page 56: PROIECTUL AUTOFORM

56

Reductorul-distribuitor-treapta rapidăReductorul-distribuitor-treapta rapidă

Punte faţă

C.V. Punte spate

Page 57: PROIECTUL AUTOFORM

57

Reductorul-distribuitor-treapta redusăReductorul-distribuitor-treapta redusă

Punte faţă

C.V. Punte spate

Page 58: PROIECTUL AUTOFORM

58

Transmisia longitudinalăTransmisia longitudinalăTT

ransmisia longitudinală reprezintă o ransmisia longitudinală reprezintă o unitate funcţională independentă unitate funcţională independentă cu rolul de a transmite prin mişcare cu rolul de a transmite prin mişcare de rotaţie, fără modificare, fluxul de rotaţie, fără modificare, fluxul de putere pentru autopropulsare de putere pentru autopropulsare între ansambluri ale transmisiei între ansambluri ale transmisiei dispuse la distanţă, în planuri dispuse la distanţă, în planuri diferite cu poziţie relativă de obicei diferite cu poziţie relativă de obicei variabilă.variabilă.

DDeoarece elementele constructive eoarece elementele constructive ale transmisiei longitudinale sunt ale transmisiei longitudinale sunt de tip cardanic, transmisia de tip cardanic, transmisia longitudinală este frecvent longitudinală este frecvent prezentată şi sub denumirea de prezentată şi sub denumirea de transmisie cardanică.transmisie cardanică.

11--flanşa de fixare pe cutia vitezeflanşa de fixare pe cutia viteze22--articulatie cardanicăarticulatie cardanică33--arbore tubulararbore tubular44--lagăr intermediarlagăr intermediar55--cuplaj axial cu caneluri cuplaj axial cu caneluri 66--flanşa de fixare la puntea spateflanşa de fixare la puntea spate

Page 59: PROIECTUL AUTOFORM

59

TransmisiaTransmisia longitudinal longitudinalăă

AArticulaţia cardanicărticulaţia cardanică

1- arbore cardanic

2- furca articulaţiei

3 - şaiba de siguranţă

4 - rulment cu ace

5 - carcasa rulment

6 - şaiba siguranţă

7 - furca cardanică

8 - crucea cardanică

9- inel de siguranţă

Page 60: PROIECTUL AUTOFORM

60

Transmisia longitudinalăTransmisia longitudinală

RReazemul intermediareazemul intermediar

1 - suport metalic2 - bucşă din cauciuc3 - rulment radial

Page 61: PROIECTUL AUTOFORM

61

Transmisia longitudinalăTransmisia longitudinală

CC

uplajuluplajul axial cu caneluriaxial cu caneluri

Page 62: PROIECTUL AUTOFORM

62

Transmisia longitudinalăTransmisia longitudinală

FF

lanşa elasticălanşa elastică preia mici abateri preia mici abateri axiale si unghiulare şi izolează la axiale si unghiulare şi izolează la vibraţii şi zgomotvibraţii şi zgomot

Page 63: PROIECTUL AUTOFORM

63

Transmisia principalăTransmisia principală

11 coroană diferenţial coroană diferenţial

22 arbore transmisie arbore transmisie

33 pinion de atac pinion de atac

44 arbori planetari arbori planetari

55 roţi planetare roţi planetare

66 sateliţii diferenţialului sateliţii diferenţialului

Page 64: PROIECTUL AUTOFORM

64

Puntea motoarePuntea motoare

Page 65: PROIECTUL AUTOFORM

65

Puntea motoarePuntea motoare

DDiferenţialul este format din:iferenţialul este format din:

--carcasa 3;carcasa 3;

--sateliţii-4;sateliţii-4;

--roţile planetare-5;roţile planetare-5;

-- pârghia de blocare a diferenţialului- pârghia de blocare a diferenţialului-6;6;

-- mufa de blocare a diiferenţialului mufa de blocare a diiferenţialului -7. -7.

DDiferenţialul are rolul să asigure rotirea cu iferenţialul are rolul să asigure rotirea cu turaţii diferite ale roţilor motoare, ori de turaţii diferite ale roţilor motoare, ori de câte ori este nevoie.câte ori este nevoie.

DDe asemenea diferenţialul distribuie fluxul e asemenea diferenţialul distribuie fluxul de putere la roţile motoarede putere la roţile motoare

Page 66: PROIECTUL AUTOFORM

66

DiferenţialulDiferenţialul

11 coroana diferenţialului coroana diferenţialului

22 pinionul de atac pinionul de atac

33 sarborii planetari sarborii planetari

44 sateliţi sateliţi

55 carcasa diferentialului carcasa diferentialului

66 roţile planetare roţile planetare

Page 67: PROIECTUL AUTOFORM

67

Diferenţial cu blocareDiferenţial cu blocare

11 coroana diferenţialului coroana diferenţialului

22 ax sateliti ax sateliti

33 mecanism blocare diferenţial mecanism blocare diferenţial

44 manşon cuplare manşon cuplare

55 cuplaj axial cuplaj axial

66 roţi planetare roţi planetare

77 sateliţi sateliţi

Page 68: PROIECTUL AUTOFORM

68

Diferenţial interaxial cu roţi dinţate coniceDiferenţial interaxial cu roţi dinţate conice

11 intrarea de la c.v. intrarea de la c.v.

22 diferenţial interaxial diferenţial interaxial

33 furca blocare diferenţial interaxial furca blocare diferenţial interaxial

44 ieşire punte spate ieşire punte spate

55 manson de blocare diferenţial manson de blocare diferenţial

66 carcasa diferentialului interaxial carcasa diferentialului interaxial

77 ieşire punte fata ieşire punte fata

88 arbore secundar tubular arbore secundar tubular

Page 69: PROIECTUL AUTOFORM

69

VâscocuplajVâscocuplaj

11 carcasa exterioară carcasa exterioară

22 discuri solidare cu carcasa 1 discuri solidare cu carcasa 1

33 arbore intrare de la puntea faţă arbore intrare de la puntea faţă

44 discuri interioare solidare cu arborele discuri interioare solidare cu arborele 55

55 arbore ieşire către puntea spate arbore ieşire către puntea spate

66 ieşire la puntea spate ieşire la puntea spate

Page 70: PROIECTUL AUTOFORM

70

Diferenţial interaxial cu vâscocuplajDiferenţial interaxial cu vâscocuplaj

11 carcasă vascocuplaj carcasă vascocuplaj

22 sateliti sateliti

33 braţ portsateliţi braţ portsateliţi

44 c.v. cu treptele de viteze c.v. cu treptele de viteze

55 arbore intrare in CV arbore intrare in CV

66 arbore ambreiaj arbore ambreiaj

77 pinion de atac-coroana pinion de atac-coroana diferential punte motoare faţădiferential punte motoare faţă

88 arbore tubular arbore tubular

99 coroana dintata epicicloidală coroana dintata epicicloidală

110 roată centrală0 roată centrală

111 discuri multiple vâscocuplaj1 discuri multiple vâscocuplaj

112 arbore antrenare punte 2 arbore antrenare punte motoare spatemotoare spate

Page 71: PROIECTUL AUTOFORM

71

Diferenţial interaxial TORSENDiferenţial interaxial TORSEN

11 arbore canelat arbore canelat

22 carcasa diferenţial carcasa diferenţial

33 arbore antrenare puntea arbore antrenare puntea spatespate

44 sateliţi roţi melcate sateliţi roţi melcate

55 roţi melcate centrale roţi melcate centrale

66 arbore antrenare puntea arbore antrenare puntea faţăfaţă

Page 72: PROIECTUL AUTOFORM

72

Diferenţial spate cu vâscocuplajDiferenţial spate cu vâscocuplaj

PPrincipiul de lucru:rincipiul de lucru:

BBlocarea diferentialului se face automat, locarea diferentialului se face automat, daca alunecarea creste între roţile spate daca alunecarea creste între roţile spate stânga-dreapta, cu ajutorul stânga-dreapta, cu ajutorul vâscocuplajuluivâscocuplajului

1 flanşa arbore planetar

2 vâscocuplaj

3 diferential

4 arbore pinion de atac

5 flanşa transm. longit.

6 intrare transm. longit.

Page 73: PROIECTUL AUTOFORM

73

Transmisii transversaleTransmisii transversale

Transmisiile transversale sunt Transmisiile transversale sunt unităţi funcţionale independente unităţi funcţionale independente ce fac legătura între roţile ce fac legătura între roţile planetare ale diferenţialului şi planetare ale diferenţialului şi butucii roţilor motoare ale butucii roţilor motoare ale automobilului, cu rolul de a automobilului, cu rolul de a transmite fluxul de putere pentru transmite fluxul de putere pentru autopropulsare.autopropulsare.

CCerinte:erinte:

ssa transmita momentul motor;a transmita momentul motor;sa permită unghiuri de virare;sa permită unghiuri de virare;sa permită mişcări axiale;sa permită mişcări axiale;sa transmită mişcarea de rotaţie sa transmită mişcarea de rotaţie în mod uniform;în mod uniform;

Page 74: PROIECTUL AUTOFORM

74

Transmisii transversaleTransmisii transversaleCC

ând poziţia relativă dintre ând poziţia relativă dintre roţile motoare şi diferenţial roţile motoare şi diferenţial este variabilă, se utilizează este variabilă, se utilizează arbori planetari articulaţi.arbori planetari articulaţi.

SStructural, arborii planetari tructural, arborii planetari au în componenţa lor au în componenţa lor cuplaje unghiulare (cuplaje unghiulare (CUCU), ), cuplaje axiale (cuplaje axiale (CACA) şi ) şi cuplaje unghiular-axiale cuplaje unghiular-axiale ((CUACUA).).

Page 75: PROIECTUL AUTOFORM

75

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulareaa

. Cuplaje unghiulare cu elemente articulate. Cuplaje unghiulare cu elemente articulate

CCel mai simplu cuplaj unghiular utilizat este cuplajul el mai simplu cuplaj unghiular utilizat este cuplajul cardanic. Sincronismul mişcării se obţine prin cardanic. Sincronismul mişcării se obţine prin înserierea a două articulaţii cardanice şi prin înserierea a două articulaţii cardanice şi prin respectarea unor condiţii de montare.respectarea unor condiţii de montare.

Page 76: PROIECTUL AUTOFORM

76

DDeoarece furcile exterioare eoarece furcile exterioare 11 şi şi 22 se pot înclina independent de se pot înclina independent de furca intermediară, nu se asigură sincronismul transmiterii furca intermediară, nu se asigură sincronismul transmiterii mişcării la unghiuri mari, motiv pentru care sunt fără utilizare mişcării la unghiuri mari, motiv pentru care sunt fără utilizare actuală.actuală.

PPentru înlăturarea acestui inconvenient, articulaţiile bicardanice entru înlăturarea acestui inconvenient, articulaţiile bicardanice cu cruce se prevăd, de obicei, cu dispozitive de centrare, care cu cruce se prevăd, de obicei, cu dispozitive de centrare, care asigură o interdependenţă între cele două unghiuri prin asigură o interdependenţă între cele două unghiuri prin menţinerea furcii intermediare în planul bisector al furcilor menţinerea furcii intermediare în planul bisector al furcilor exterioare.exterioare.

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulare

Page 77: PROIECTUL AUTOFORM

77

CCuplajul Tracta asigură transmiterea sincronă a mişcării de rotaţie uplajul Tracta asigură transmiterea sincronă a mişcării de rotaţie între arborii cuplaţi, legătura dintre elementele cuplajului fiind între arborii cuplaţi, legătura dintre elementele cuplajului fiind realizată prin cuple de translaţie.realizată prin cuple de translaţie.

Forma şi poziţia cuplelor de translaţie dintre furcile Forma şi poziţia cuplelor de translaţie dintre furcile 11 şi şi 44 ale ale cuplajului şi elementele intermediare cuplajului şi elementele intermediare 22 şi şi 3 3 asigură simetria asigură simetria construcţiei şi deci transmiterea sincronă a mişcării de rotaţie.construcţiei şi deci transmiterea sincronă a mişcării de rotaţie.

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulare

Page 78: PROIECTUL AUTOFORM

78

bb. Cuplajele unghiulare cu elemente de rulare.. Cuplajele unghiulare cu elemente de rulare.

AAu la bază un mecanism spaţial desmodrom simetric u la bază un mecanism spaţial desmodrom simetric format din două elemente, condiţia de simetrie fiind format din două elemente, condiţia de simetrie fiind asigurată de cupla de centrare dintre elemente, asigurată de cupla de centrare dintre elemente, care, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de care, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a mişcării, este realizată cu elemente transmitere a mişcării, este realizată cu elemente intermediare de rulare.intermediare de rulare.

Cuplajele unghiulare de acest tip mai des întâlnite Cuplajele unghiulare de acest tip mai des întâlnite în construcţia de automobile sunt cuplajele de tip în construcţia de automobile sunt cuplajele de tip Weiss şi Rzeppa.Weiss şi Rzeppa.

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulare

Page 79: PROIECTUL AUTOFORM

79

CCuplajul unghiular homocinetic Weiss fabricat de firma Bendix, uplajul unghiular homocinetic Weiss fabricat de firma Bendix, de unde şi denumirea Weiss-Bendix, este format din furcile de unde şi denumirea Weiss-Bendix, este format din furcile 11 şi şi 22 ce fac corp comun cu arborele condus şi conducător şi ce fac corp comun cu arborele condus şi conducător şi care sunt prevăzute cu canalele care sunt prevăzute cu canalele AA sub forma unor arce de sub forma unor arce de cerc, în care se introduc bilele cerc, în care se introduc bilele 33..

EEtanşarea cuplajului este asigurată de o carcasă sferică tanşarea cuplajului este asigurată de o carcasă sferică complexă ce sporeşte gabaritul radial al acestuia.complexă ce sporeşte gabaritul radial al acestuia.

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulare

Page 80: PROIECTUL AUTOFORM

80

CCuplajele Rzeppa asigură transmiterea sincronă a mişcării de uplajele Rzeppa asigură transmiterea sincronă a mişcării de rotaţie prin intermediul bilelor rotaţie prin intermediul bilelor 11, şi a căilor de rulare , şi a căilor de rulare 22 din din elementul conduător elementul conduător 44 şi elementul condus şi elementul condus 33. Bilele sunt . Bilele sunt menţinute în acelaşi plan de colivia menţinute în acelaşi plan de colivia 55, iar poziţionarea coliviei , iar poziţionarea coliviei împreună cu bilele în planul bisector se face prin realizarea împreună cu bilele în planul bisector se face prin realizarea căilor de rulare ale elementului condus şi a celui conducător căilor de rulare ale elementului condus şi a celui conducător pe sfere de rază diferite neconcentrice.pe sfere de rază diferite neconcentrice.

Cuplaje unghiulareCuplaje unghiulare

Page 81: PROIECTUL AUTOFORM

81

aa. Cuplaje Rzeppa. Cuplaje Rzeppa

PPornind de la cuplajul unghiular cu colivie autopoziţionată la care căile ornind de la cuplajul unghiular cu colivie autopoziţionată la care căile de rulare ale elementului condus sunt drepte, iar poziţionarea de rulare ale elementului condus sunt drepte, iar poziţionarea elementelor de rulare în planul de simetrie se realizează de către elementelor de rulare în planul de simetrie se realizează de către colivia ghidată sferic în carcasa exterioară a cuplajului, se obţin colivia ghidată sferic în carcasa exterioară a cuplajului, se obţin cuplaje Rzeppa unghiular-axiale.cuplaje Rzeppa unghiular-axiale.

OOferta unghiulară este de 22ferta unghiulară este de 22 grade grade iar compensarea axială poate iar compensarea axială poate ajunge până la 45 mm.ajunge până la 45 mm.

Cuplaje unghiular-axialeCuplaje unghiular-axiale

Page 82: PROIECTUL AUTOFORM

82

bb.Cuplaje tripode.Cuplaje tripode

La baza cuplajelor tripode simple se găseşte cupla cinematică complexă La baza cuplajelor tripode simple se găseşte cupla cinematică complexă trimobilă, obţinută prin legarea în paralel a trei cuple pentamobiletrimobilă, obţinută prin legarea în paralel a trei cuple pentamobile..

Denumirea de “tripod”, introdusă de firma Glaenzer Spicer şi acceptată, se Denumirea de “tripod”, introdusă de firma Glaenzer Spicer şi acceptată, se referă la forma specială a elementelor cinematice (trei picioare) care permit referă la forma specială a elementelor cinematice (trei picioare) care permit legarea în paralel a trei cuple cinematice simple.legarea în paralel a trei cuple cinematice simple.

CCuplele pentamobile simple legate în paralel pot fi de tipul cilindru-cilindru sau uplele pentamobile simple legate în paralel pot fi de tipul cilindru-cilindru sau sferă-plansferă-plan..

Cuplaje unghiular-axialeCuplaje unghiular-axiale

Page 83: PROIECTUL AUTOFORM

83

ÎÎn figura de mai jos se reprezintă o variantă a cuplajului unghiular-n figura de mai jos se reprezintă o variantă a cuplajului unghiular-axial tripod. Aceste articulaţii permit mişcări axiale de până la 55 mm axial tripod. Aceste articulaţii permit mişcări axiale de până la 55 mm si unghiuri de lucru de pana la 26°, datorită acestor calităţi sunt si unghiuri de lucru de pana la 26°, datorită acestor calităţi sunt folosite la soluţiile folosite la soluţiile totul fatatotul fata şi şi totul spate.totul spate.

LLa acest cuplaj, mişcarea cu alunecare (mai ales în timpul funcţionării a acest cuplaj, mişcarea cu alunecare (mai ales în timpul funcţionării ca şi cuplaj axial) este înlocuită parţial prin mişcarea de rulare a ca şi cuplaj axial) este înlocuită parţial prin mişcarea de rulare a galeţilor sferici galeţilor sferici 22 în căile de rulare ale elementului în căile de rulare ale elementului 33. Pentru reducerea . Pentru reducerea pierderilor prin frecarea dintre galeţii pierderilor prin frecarea dintre galeţii 11 şi fusurile elementului tripod şi fusurile elementului tripod 44, la unele construcţii se utilizează galeţi sferici, montaţi pe ace, sau , la unele construcţii se utilizează galeţi sferici, montaţi pe ace, sau role.role.

Cuplaje unghiular-axialeCuplaje unghiular-axiale

Page 84: PROIECTUL AUTOFORM

84

Transmisii universaleTransmisii universale

TTransmisia universală este un lanţ cinematic pentamobil, ransmisia universală este un lanţ cinematic pentamobil, destinat transmiterii f1uxului de putere prin mişcare de destinat transmiterii f1uxului de putere prin mişcare de rotaţie, între arborii a căror poziţie relativă este variabilă, fiind rotaţie, între arborii a căror poziţie relativă este variabilă, fiind posibile trei translaţii relative (mobilitate axială şi posibile trei translaţii relative (mobilitate axială şi transversală) şi două rotaţii relative (mobilitate unghiulară).transversală) şi două rotaţii relative (mobilitate unghiulară).

TTransmisiile universale se obţin prin înserierea cuplajelor ransmisiile universale se obţin prin înserierea cuplajelor mobile prezentate mai înainte şi reprezintă arborii planetari ai mobile prezentate mai înainte şi reprezintă arborii planetari ai punţilor motoare la care există mişcare relativă între roţi şi punţilor motoare la care există mişcare relativă între roţi şi partea centrală a punţii.partea centrală a punţii.

Page 85: PROIECTUL AUTOFORM

85

Transmisii universaleTransmisii universale50°

22°

26°

23°47°

50°

Page 86: PROIECTUL AUTOFORM

86

Transmisii universaleTransmisii universale

Page 87: PROIECTUL AUTOFORM

87

Modulul Modulul ""Transmisia automobiluluiTransmisia automobilului""

EEchipa de formatori vă multumeşte chipa de formatori vă multumeşte pentru atenţia acordată!pentru atenţia acordată!

SSucces în activitatea de predare ucces în activitatea de predare orientată spre acţiune!orientată spre acţiune!