Proiectarea tesaturilor

7/25/2019 Proiectarea tesaturilor

http://slidepdf.com/reader/full/proiectarea-tesaturilor 1/18

Tema lucrarii:

Proiectarea tesaturilor



Plan tematic

Argument:

Capitolul I: Materii prime

Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a

tesaturilor

Capitolul III: Legaturi de tesaturi

3.1 Legaturi fundamentale

3.2 Legaturi deriate

Capitolul I!: "tili#arile tesaturilor

$ibliogra%e

Ane&e



Capitolul I: Materii prime

'irele te&tile repre#inta materia prima de ba#a a industriilor

te&tile.Clasi%carea schematica a %relor:

'ire omogene: 'ire reali#ate

dintr(un singur tip de %re

'ire mi&te: 'ire reali#ate dinamestecuri de %re de natura

diferita sau prin rasucirea mai

multor %re

)upa

compo#itie

)upa modul de

obtinere )upa densitatea de

lungime

'ire crude

'ire albite

'ire merceri#ate

'ire opsite

)upa structura de

%nisare

'ire simple

'ire multiple

'ire de efect

)upa structura

'ire %ne

'ire de %nete medie

'ire groase

'ire pieptanate'ire cardate

'ire de igonie



Clasi%carea %relor:

• In functie de materia prima folosita: %re de bumbac si tip bumbac*

%re de lana si tip lana* %re de in si tip in* %re de matase si tip

matase.

• )in punct de edere al omgenitatii materiei prime: %re omogene

obtinute dintr(un singur tip de material* %re omogene+ %re

omogene obtinute din doua sau mai multe tipuri de material

• In functie de structura: %re simple+ multiple+ rasucite

1. 'ire simple: re#ultate dintr(un singur proces de torsionare si au drept

elemente constitutie directe.

In functie de lungimea %relor+ ele pot %:

'ire %late+ %re discontinue ,naturale sau chimice-

'ire mi&te+ %bre %lamentare ,mie#ul %rului-

'ire %lamentare+ %bre continue ,chimice-

)upa destinatie

Pentru tesaturi

Pentru tricoturi

Pentru ata de cusut si brodat

Pentru perdele+ dantele

Pentru tesaturi tehnice

Pentru sfori+ cabluri



2. 'ire multiple sau rasucite re#ultate din alcatuirea sau rasucirea %relor

simple.

Acestea sunt:

'ire rasucite obisnuite+ reali#ate din %re simple identice

'ire cablate+ formate din mai multe %re multiple alcatuite

3. 'ire de efect re#ultate prin: asucirea uniforma a mai multor %re simple care difera prin

structura+ grosime+ culoare. asucirea neuniforma a mai multor %re simple+ identice sau

diferite

In functie de tratamentul de %nisare %rele pot %: netede ,crude-

tratate chimic ,opsite+ albite

etc-

In functie de marimea unor caracateristici: re#istenta+ %netea+ grad de

impuritati+ defecte %rele se clasi%ca in %re de: Calitatea I

Calitatea II

)efecte

In functie de %netea %relor se clasi%ca in: %re %ne

%re de %nete medie

%re groase

'inetea se poate e&prima in Tte&t Tden sau /m.

'irele pot % obtinute industrial prin procesul de %nisare clasic:

pieptanate+ semi(pieptanate+ cardate+ de igonie.



Capitolul II: Procese tehnologice de obtinere a

tesaturilor

I. 0peratii tehnologice de pregatire a %relor de ur#eala si de

batatura1- $obinarea+ dublarea si rasucirea sunt operatii tehnologice de

%nisare mecanica a %relor. Aceste operatii se pot reali#a in

%laturi si %rele %nisate sunt lirate tesaturilor sub forma de

bobine cu %re simple sau rasucite.I.1 $obinarea este operatia de pregatire sau tesere si are ca scop:

a- trecerea %relor de pe formate mici pe formate mari+ capabilesa inmaga#ine#e lungimi mari de %re care sa asigure

functionarea neintrerupta+ indelunga a masinilor care

prelucrea#a ulterior aceste %reb- eliminarea defectelor %relor produse in timpul %larii prin

utili#area cusaturilor de %rec- eliminarea portiunilor slabe de %re torsionate prin

tensionarea %relor in timpul bobinariid- reali#area unei infasurari care sa asigure parametrii de lucru

corespun#atori la materialele urmatoare de pe fus.$obinarea se reali#ea#a pe masini de bobinat care sunt prea#ute cu o

serie de dispositie si mecanisme.

)ispo#itie suport pentru sustinerea formatelor de

alimentare Mecanisme de infasurare ca asigura infasurarea %rului pe

bobina )ispo#itie de control curatare

)ispo#itie de torsionare cu rol de uniformi#are a tesaturilor%rului de infasurare si a reali#a controlul tensiunii %rului prin

inlaturarea #onelor slab tensionate )ispo#itie de lubri%ere a %rului cu rolul de a aplica o

prelucrare de lubri%ant %rului pentru scaderea coe%cientulu

de frecare a %relor in timpul prelucrarii



I.2 )ublarea este reunirea a doua sau mai multe %re si infasurarea

pe un format de tip bobina. )ublarea se poate efectua direct

prin unirea a doua patru %re simple de pe compusele lirate

de la masina de %lat cu inele+ sau de pe bobinele re#ultate de

la masina de bobinat. 'irele desfacute de pe bobine+ ase#ate in

suporturi speciale trec prin dispo#itie de conducere+ de

tensionare+ de curatare+ de control+ infasurandu(se reunite pebobine.

I.3 asucirea este operatia de torsionare a unor %re dublate in

scopul obtinerii unui %r rasucit+ mai re#istent si mai uniform.

'irele rasucite pot % obisnuite si de efect. 'irele rasucite

obisnuite sunt alcatuite din %re simple identice din toate

punctele de edere. Toate celelalte %re ale caror componente

difera intre ele %e chiar printr(o caracteristica sunt considerate

%re de efect. Pentru anumite articole+ in special tehnologice

%rele obtinute la o prima rasucire se reunesc si apoi serasucesc din nou. Aceasta a doua rasucire se numeste cablare+

iar %rul re#ultat se numeste cablat. asucirea se poate e&ecuta

in doua sensuri+ notate cu sau + in ederea caracteristicilor

structurii tesute ce urmea#a a % re#ultate. asucirea se

reali#ea#a pe masini de rasucit+ care se aseamana cu masinile

de %lat de la care lipseste trenul de laminat.

2- "r#irea

0peratia de ur#ire consta in dispunerea uniforma si paralela a

%relor pe o suprafata plana si infasurarea acestora cu tensiune

constanta+ pe un sul. emifabricatul obtinut se numeste ur#eala

"r#eala se caracteri#ea#a prin: natura+ %nete si ordinea de ase#are a

%relor. /umarul %relor de ur#eala sau dimensiunea %relor pe #ece

centimetri determina lungimea tesaturii si masa pe metrul linar.

Lungimea ur#elii si ordinea de ase#area a %relor se stabilesc in functie

de marimea bucatilor de tesatura respecti de comanda bene%ciarului.

3- Incleierea

Prin incleierea %relor se urmareste prote4area %relor fata de

solicitarile mecanice din timpul procesului tehnologic de tesere

0peratia de incleiere consta in depunerea unei pelicule de apret la

suprafata %rului. 5forturile la care sunt supuse %rele in timpul teserii+



intinderi+ indoiri+ frecari se obosesc la ur#eala si in %nal acestea s(ar

putea rupe.

Concomitent are loc si miscarea alungirii la rupere ca urmare a

blocarii %relor de catre aparat. Incleierea este necesara %relor de

ur#eala simple de bumbac+ tip lana cardata pieptanata+ %re de matase

si chimice.

Apretul sau 6ota de incleiere se compune din mai multe substante

grupate in: substante de liniere+ neturali#atori+ inmuianti+ substante

hidroscopice+ substante antiseptice+ apa. )ispunerea 6otei de incleiere

pe ur#eli se face pe masina de incleiat. Aceasta are patru #one

principale pentru desfasurarea de la sulurile de alimentare incleiate cu

apret uscare pentru eliminarea solentului si formarea pleurei s

infasurarea ure#lilor incleiate.

7- /aadirea

5ste ultima operatie la care sunt supuse %rele de ur#eala inainte de a %

prelucrate pe masini de tesut. Acestea consta in:

( trecerea %relor de ur#eala prin laminare care permite controlu

ruperii %relor la masina de tesut( trecerea %relor prin colectii sau al mecanismelor 4ocard prin care se

formea#a rostul in care se a depune %rul de batatura( trecerea %relor prin casutele spatelui pentru departarea %relor de

batatura si formarea elementului de tesatura

8- Canetarea

5ste operatia tehnologica de pregatire a %relor de batatura. 'irele

destinate bataturii se pre#inta in tesatorie sub forme foarte diferite:

tei+ sculuri+ mosoare sau bobine. Canetarea %relor de batatura consta

in trecerea %rului de pe formatul initial pe un format de dimensiuni

adecate interiorului sueicii+ numite caneta sau teaa de bobinare.

II. Teserea

0peratia de tesere consta in trecerea alternatia a %relor de

ur#eala pe deasupra si dedesuptul %relor de batatura dupa legarea

impusa de legatura proiectata.



Pentru incrucisarea in unghi drept+ intr(o anumita ordine+ pentru tesere

sunt necesare urmatoarele trei fa#e distincte:

formarea rostului

insemnarea %relor de batatura

indesarea %rului de batatura+ tragerea tesaturii in #ona de

formare si alimentarea ur#elii in #ona de tesere

etragerea elementului de tesatura si infasurarea pe sul se

reali#ea#a cu a4utorul unor mecanisme care permit diferite ite#e+ in

functie de desimile in batatura pe care rem sa le reali#am.

Prin desfasurarea procesului de tesere este asigurata de

mecanismele care permit desfasurarea ur#elii pe sulul de tesatura cu o

anumita tensiune.

Procesul de tesere reali#at dupa acest principiu foloseste masinile

de tesut numite clasice sau ra#boaie de tesut clasice.

Acest principiu de tesere asemanator cu cel pentru teserea

manuala. a#boiul de tesut manual este utili#at si acum pentru

reali#area formatelor material destinate costumelor populare sau a

cooarelor cu motie traditionale a diereselor articole ornamentale.

Procesul tehnologic industrial presupune utili#area unor masin

performante din punct de edere al parametrilor de lucru cat si al

posibilitatilor tehnologice: masini de tesut fara sueica si masin

speciale de cusut.Masinile speciale de tesut se folosesc pentru producerea catifele

si a plusurilor+ pentru tesaturile cu bucle sau pentru tesaturile duble.

Cele mai performante masini de tesut care au cea mai larga utili#are

sunt masinile de tesut fara sueica.

Masinile de tesut fara sueica utili#ate in industrie sunt:

de tipul la care batatura este luata de pe bobina mare si

introdusa in rost cu a4utorul a doua erige po#itionate pe

ambele parti ale masinii consemnarea pnemuatica a %relor de pe batatura in rost

consemnarea hidraulica a %rului de batatura in rost



Capitolul III: Legaturi de tesaturi

aportul de legare : repre#inta numarul de %re de ur#eala si de

batatura dupa care felul de legare al %relor se repeta identic.

aportul de legare in ur#eala notat cu u si raportul %relor de batatura notat

cu b. 5fectul unei legaturi este eidentiat pe fata unei tesaturi. )in punct

de edere al efectului+ legaturile pot %:

• Cu efect de ur#eala

• Cu efect de batatura

Legaturi simple fundamentale pan#a

diagonal

atlas



deriate rips de ur#eala si de batatura+ panama

diagonal intarit+ ascutit+ mutat+ incrucisat si umbrit

atlas intarit+ compus+ umbrit adaugat neregulat

III.1 Legaturi fundamentale sunt legaturile la care in limitele raportului delegare+ %ecare %r de ur#eala are un singur punct de legare cu %rele de

batatura si cu %ecare %r de ur#eala are un singur punct de legare cu %rele

de batatura.

Legaturile fundamentale sunt legaturi cu rapoarte de legare mici

a- legatura pan#a cu raport 292b- legatura diagonal cu cel mai mic raport 393c- legatura atlas cu cel mai mare raport 898

a- Legatura pan#a este cea mai simpla legatura si se caracteri#ea#a prin

raportul de legare u b 2 si deplasarea u b 1.

b- Legatura diagonal da tesaturi un aspect cu dungi paralele. 5ste diferita

prin raportul de legare u b 3 si deplasarea u b ;9( 1

Pot % cu incleiere spre stanga 1 spre dreapta ; 1

Legatura diagonal este cu efect de batatura



cu efect de ur#eala

Legatura diagonal inclinat spre dreapta

Legatura diagonal inclinata spre stanga

Legatura diagonala cu efect de ur#eala



Legatura diagonala cu efect de batatura

c- Legatura atlas da tesaturii un aspect neted si lucios. 5ste diferita prin

raportul de legare u b 8 si deplasarea 1 < < (1

III.2 Legaturi deriate

e obtin din legaturi fundamentale prin adaugarea sau suplinirea unor

puncte de legare.

Legaturi deriate folosite:

a- legaturi deriate din legatura pan#ab- legaturi deriate din legatura diagonalc- legaturi deriate din legatura atlas

a- Legaturi deriate din legatura pan#a se obtin prin e&tinderi( longtudinale: legatura rips de ur#eala

( transersal: legatura rips de batatura( directionale: legatura panama

Legatura rips de ur#eala se obtine prin introducerea in %ecare rost a doua

%re de batatura cu aceasi eolutie de formare pe fata tesaturii o dunga

transersal.



Legatura rips de batatura se obtine prin trecerea unui %r de batatura peste

si pe sub doua sau mai multe %re de ur#eala si formea#a un aspect de dungi

longitudinale.

Legatura panama se obtine din legatura pan#a. Legatura panama

poate %:

Legatura panama neregulat



Legatura panama regulat

b- Legaturi deriate din diagonal

)iagonalul intarit se obtine prin adaugarea de puncta sau linii sau puncta si

linii

Legatura diagonal intarit cu un punct de legare.

Legatura diagonal cu linie de legare



Legatura diagonal cu un punct si cu o linie de legare

Legatura diagonal ascutit combina un diagonal spre stanga sau spre dreapta

)iagonal ascutit poate %: longitudinal si transersal

Legatura diagonal ascutit.



Legatura diagonal ascutit longitudinal

Legatura diagonal ascutit transersal

Legaturi deriate din legatura atla# atla# adaugat

( atla# neregulat

Legatura atla# neregulat

Capitolul I!: "tili#arile tesaturilor



Tesaturile repre#inta o categorie de produse te&tile de o foarte mare

arietate si care prin proprietatile lor isi gasesc cele mai dierse untilitati

Aceste produse se repre#inta sub forma de foi plane sau suprafete mari

elastice %&e obtinute prin incrucisarea unor sisteme de %re dispuse

longitudinal,ur#eala- cu un sistem de %re paralel dispuse in transersal,batatura- dupa anumite modele in functie de modul de obtinere se disting:

tesaturi simple ,cu o singura ur#eala si o singura batatura- si tesaturi

compuse ,cu doua sau mai multe ur#eli sau bataturi-.

Documents

Proiectarea tesaturilor