PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA

UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

“Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.”

Gaston Berger

Prof. de geografie : Mihaela OpreaUnitatea de învăţământ : Grup Şcolar Industrial Luduş, jud. Mureş

METODE ACTIVE UTILIZATE ÎN PREDAREA

GEOGRAFIEI

RELIEFULCLASA a IX-

a

1. METODA MOZAIC

ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI1. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru.Fiecare elev primeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei teresteşi până la sfârşitul orei fiecare dintre voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cunumărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), ceicu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a patra (Rocilemetamorfice).

2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studiaimpreuna textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente deprezentare a continutului esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii dingrupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert vafi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai grupului cooperativ. Au ladispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se impotmolesc,profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

SCOP: asigură cooperarea în înţelegerea lecţiilor şi îi implică pe elevi în propria lor educaţie.

3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din careprovine si prezinta celorlalti continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului,iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a se asigura catextul a fost inteles si invatat.

4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale laintrebari, printr-o prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala aunor scheme, harti etc

Safir prelucratmineral

BazaltRocă magmatică

GipsRocă sedimentară

MarmuraRocă metamorfică

2. METODA CUBULUI

VULCANII

1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce secere pe fiecare faţă a cubului.

2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specificaexact ce i-a plăcut şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Celde-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi înacest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte unreprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.

SCOP: explorarea unui subiect nou sau îmbogăţirea unui subiect cunoscut, urmând algoritmul în şase paşi: descriere, comparare, analizare, asociere, aplicare, argumentare.

Descrie! - Cum arată?Compară! - Cu cine se aseamănă?Asociază! - Cu ce anume poate fi legat?Analizează! - Ce părţi are? Ce caracteristici au aceste părţi?Aplică! – La ce foloseşte?Argumentează! - De ce e bun? De ce nu e bun?

Descrie! – o erupţie vulcanicăCompară! – erupţiile vulcanice cu alte procese/ fenomene din naturăAsociază! – componentele unui aparat vulcanic cu componentele unei sobeAnalizează! – repartiţia vulcanilor pe globAplică! – unele cunoştinţe referitoare la vulcani în explicarea unor elemente de geografie fizicăArgumentează! – afirmaţia “vulcanii sunt catastrofe naturale”

Repartiţia vulcanilor pe glob

Stromboli Formarea vulcanilor Fuji

3. DIAGRAMA ISHIKAWA(OS DE PEŞTE)

FORMAREA RELIEFULUI1. Identificarea problemei (efectului)

- trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului- trebuie agreată de toţi membrii grupului

2. Problema devine “capul peştelui”- se desenează coloana vertebrală.

3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei- prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate

4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi. 5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale 6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi. 7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

- poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice. 9. Adoptarea de decizii

SCOP: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei

probleme identificate.

Formarea reliefuluiAgenţi externiAgenţi interni

Forme rezultate

Vulcanism

Seisme

Vântul

ApaVieţuitoare

Relief fluviatil

Relief carstic

Relief eolian

Relief antropic

Relief glaciar

Relief carstic

Relief glaciar

Relief fluviatil

Relief eolian

4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

ALUNECĂRILE DE TERENPălăria albă („computerul”) – exprimă obiectivitatea,neutralitatea şi claritatea.Formulări specifice: „Ceinformaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum leputem obţine?”.

Pălăria roşie („empaticul”) – oferă libertate imaginaţieişi descătuşare enunţurilor.Formulări specifice: „Asta măface să simt o stare de...”, „Nu-mi place când seprocedează in acest fel...”.

Pălăria neagra („negativistul”) – este perspectivagândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţicritice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nueste corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .

SCOP: stimularea creativităţii prin interpretarea de roluri „dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul...” (Eduard De Bono)

Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celeinegre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă,optimistă, fundamentată logic. Formulări specifice: ”Care sunt beneficiile?”, ”Care suntpunctele tari?”

Pălăria verde (“creativul”) – aparţine celor productivi şiinovativi.Formulări specifice: ”Există mai multeposibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

Pălăria albastră (“managerul”) – exprimă controlul,organizarea, rigurozitatea.Formulări specifice:”Pe ce nebazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”

“Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafatainclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferitetipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa operioada cu ploi multe). Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale sioameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate,pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreascapamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor. In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau rociargiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pesuprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarilede teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiilevulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteorifoarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea deprecipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este unanotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.”

Pălăria albă Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

Pălăria roşie Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse risculuiproducerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

Pălăria neagrăSarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de teren.

Pălăria galbenăSarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva stopăriialunecărilor.

Pălăria verdeSarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii alunecărilor înzona noastră.

Pălăria albastrăSarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor înzona noastră?

5. ORGANIZATORUL GRAFIC

CUTREMURELE DE PĂMÂNT

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.

SCOP: se utilizează pentru evidenţierea cauzelor şi efectelor unor procese sau fenomene.

Cauza

Efect 1

Efect 2

Efect 3

Cutremure

Distrugerea clădirilor

Distrugerea drumurilor

Producerea alunecărilor

Producerea valurilor tsunami

6. TEHNICA BLAZONULUI

TIPURI DE ROCI

1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu unadin subtemele date

2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” careeste vizitată de colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avutde elaborat acelaşi blazon, atunci se fac comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

SCOP: presupune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte sau propozitii care prezinta sinteza unui aspect real.

Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţirealiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă. Fiecare grup va elaboraun blazon cu una dintre temele:

1. Rocile vulcanice2. Rocile magmatice3. Rocile detritice4. Rocile organogene 5. Rocile de precipitare6. Rocile metamorfice

Activitatea în grupuri pentru realizarea blazoanelor

Tipul de roci

Formare Exemple

Răspândire Utilizări

Rocile detritice

Provin din sfărâmarea altorroci de către ape,vânturi, gheaţă etc.

Pietrişuri, nisipuriargile, gresii etc.

În luncile râurilor Construcţii, industrie etc.

Rocile vulcanice

Provin prin răcirea şi consolidarea lavei Bazaltul, andezitul,

dacitul

În regiunile vulcanice

Construcţii, la drumuri

Nisip

Pietriş

Argila

Bazalt

Dacit

Andezit

TIPURI DE ROCI

7. DIAGRAMA VENN

UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

1. Sarcina de lucru: Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemelede comparat; în zona suprapusă notează asemănările ( în clasă - activitatea de învăţare; acasăactivitatea de fixare).

2. Activitatea individuală

3. Activitatea în perechi: În perechi - fiecare elev completaeză un cerc, cu câte una din problemelede comparat; apoi le « suprapun » şi realizează « diagrame perechii », completând asemănările.

4. Activitate frontală: Se perzintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, secompletează, se corectează).Profesorul poate realiza o « diagramă a clasei » pe tablă.

SCOP: conştientizarea eficinentă a elementelor comparative; asemanări şi deosebiri între concepte, fenomene, evenimente etc

Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şicâmpii există asemănări şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care secaracterizează dealurile, iar în celălalt elementele caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care sesuprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de relief. Aveţila dispoziţie un minut.

Activitate individuală

Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagramaVenn cu informaţiile obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.

Dealurile Câmpiile

Sunt alcătuie din roci

sedimentare

S-au format prinfragmentarea unor podişuriAu altitudini de 300-700 m

S-au format prin acumularea sedimentelorAu altitudini de 10-300 m

8. CIORCHINELE

FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică sarcina de lucru, elevii trebuin să scrie toateinformaţiile legate de cuvântul-cheie, ales de către profesor.

2. Activitate individuală.

3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiileprimite de la el.

4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.

SCOP: exersarea gândirii libere şi structurarea informaţiilor într-o formă de organizare grafică accesibilă

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântulcontinente în mijlocul unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau opropoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi toate cuvintele care vă vin în minte desprecontinente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie. 2. Activitate individuală.3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cuinformaţiile primite de la el.4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte osingură informaţie,care nu a fost prezentată anterior.

Europa

Asia

America deNord

America de Sud

Africa

Australia şi Oceania

Continente

Europa

Asia

Africa

America de Nord

America de Sud

Antarctica

Australia şi Oceania

10,5 mil. kmp

4810 malt. max.

44,5mil. kmp

8848 m

alt. max.

M-ţii Himalaia

9. “TURUL GALERIEI”

TIPURI DE RELIEF

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute.Fiecare grup va elabora un desen, o schemă despre Tipurile de relief.

2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe lafiecare exponat pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-unloc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri.După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiilede pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu,comparativ cu ale celorlalte grupuri.

SCOP: stimularea învăţării şi interaprecierii

Relieful glaciar Relieful eolian

Relieful litoral Relieful structural

10. TEHNICA 6-3-5

RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de câte 6 şi în fiecare grup alegeţi un moderator saucoordonator. Timp de 5 minute discutaţi în fiecare grup despre caracteristicile reliefului local, apoipropuneţi trei idei. Scrieţi cele trei idei în trei coloane ale unui tabel.

2. Discuţii în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup discută timp de 5 minute.

3. Activitate frontală: Citiţi ce au scris participanţii pe foi şi discutaţi cu elevii pentru a decideîmpreună care dintre idei să fie însuşită.

SCOP: stimularea creativităţii şi productivităţii gândirii prin intermediul grupului.

Grupul Prima idee A doua idee A treia idee

Grupul 1

Grupul 2

............

-este format din dealuri

-este caracteristic relieful fluvial

......................

-s-a format prin sedimentare

-este prezent şi relieful antropic

........................

- este alcătuit din roci sedimentare

-versanţii sunt afectaţi de alunecări

...........................

Podişul TârnavelorCâmpia Transilvaniei

Podişul Someşan

11. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL)

TIPURI GENETICE DE RELIEF

1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 temeprincipale pe care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensulacelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiuneagheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.

SCOP: stabilirea de relaţii între noţiuni, pornind de la o tema principală. Dezvoltarea potenţialului creativ, a inteligenţelor multiple în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite.

5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8grupuri. Elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia îngrup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A –proceselegeomorfologice, grupul B pentru tema B – acţiunea apei etc.

7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintărezultatele frupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, serestructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa.

8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu careau lucrat, identifică dificultăţile pe care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.

Carpaţii

Delta Dunării

Procesele geomorfologice

Acţiunea apei

Acţiunea apelor curgătoare

Acţiunea gheţarilor

Acţiunea apelor marine

Acţiunea vântului Structura geologică

Rocile

Tipurile genetice de relief

Ţărm Peşteră Dune “Babele”

12. COAPCUL IDEILOR

FORMAREA RELIEFULUI

Copacul ideilor (Dulamă,2002) este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-undreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre parteasuperioară, asemeni crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completatindividual, în perechi, în grupe sau frontal.Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pecare este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ceau scris colegii lui.

Sarcina de lucru: Realizaţi un “copac al ideilor” pentru “Formarea reliefului”

SCOP: propune elevilor o nouă formă de organizare a cunoştinţelor evocate sau a informaţiilor noi

Formarea reliefului

DinamicăMişcările Pământului

Plăci tectoniceAgenţi

Procese Acţiunea omului

Orogenetice Epirogenetice

Interni Externi

Interne Degradare

Apa Vânt

13. HEXAGONUL

RELIEFUL CARSTIC1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică elevilor sarcina de lucru. Le cere elevilor sădeseneze hexagonul şi să completeze triunghiurile conform cerinţelor specificate.

Răspundeţi la întrebări completând fiecare triunghi.• Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?• Când se formează stalactitele şi stalagmitele?• Unde se formează relieful carstic?• Care sunt componentele unei peşteri?• De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?• Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

2. Activitate individuală: Fiecare elev rezolvă sarcina de lucru.

3. Activitate în perechi: Fiecare elev discută cu elevul de bancă cum anume a completat fiecaretriunghi. Dacă elevii au întrebări asupra aspectelor neclare, pot solicita colegul de bancă pentrulămuriri. Fiecare dintre elevi vor trebui să explice răspunsul la fiecare dintre cele şase întrebări.

4. Activitate frontală: Profesorul ia de la fiecare pereche câte un răspuns la una din întrebări şi vacompleta răspunsul pe tablă.

SCOP: acestei tehnici este ca elevii să înveţe să abordeze un proces din mai multe perspective şi efectuând o analiză după criterii ştiinţifice.

1. Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?

2. Când se formează stalactitele şi stalagmitele?

3. Unde se formează relieful carstic?

4. Care sunt componentele unei peşteri?

5. De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?

6. Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

14. EXPLOZIA STELARĂ

FORMAREA MUNŢILOR1. Sarcina de lucru: Citiţi în perechi, timp de 5 minute textul din manual, cu referire la formareamunţilor.

2. Activitate în perechi

3. Activitate frontală de prezentare a produsului perechilor- Cum s-au format munţii?- Unde se formează munţii?- Când s-au format munţii?- Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?- De ce munţii au cele mai mari altitudini?

4. Activitate frontală de formulare a răspunsurilor la întrebări

SCOP: de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte.

Cum s-au format munţii?

Unde se formează munţii?

Când s-au format munţii?

Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?

De ce munţii au cele mai mari altitudini?

Formarea munţilor

„Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar”

Jean Piaget

Vă mulţumesc!prof. Mihaela Oprea