LEONARDO DA VINCI

EUROPEAN CURRICULUM FOR METHODOLOGICAL TRAINING IN THE FIELD OF ENVIRONMENTAL EDUCATION

FUNDAMENTALS OF EE CURRICULUM ON ECONOMICS

PROFESSOR AUREL BURCIU, Ph.D.

„STEFAN CEL MARE”UNIVERSITY OF SUCEAVA

ROMANIA

1

CUPRINS

I. DESPRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ÎN ROMÂNIA.......................................... 3

II. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI ECOLOGICE (EE)................................................ 5

III. RESURSELE INFORMAŢIONALE ŞI SPAŢIO-TEMPORALE....................... 8

IV. METODE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE PREDARE-ÎNVĂŢARE...... 15

IV.1.Modelul învăţării directe şi explicite....................................................................... 16

IV.2.Modelul “ Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”................................................. 16

IV.3. Modelul “Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat”............................................................. 17

IV.4.Modelul învăţării prin explorare şi descoperire....................................................... 18

V. METODOLOGIA ASOCIATĂ ACTIVITĂŢII DE EVALUARE....................... 22

V.1. Evaluarea formatorilor pe Economie: ......................................................................22

V.2. Evaluarea elevilor/educaţilor................................................................................... 23

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 35

2

FUNDAMENTALS OF ENVIRONMENTAL EDUCATION CURRICULUM ON ECONOMICS

I. DESPRE SISTEMUL EDUCAŢIONAL ÎN ROMÂNIA

Conform principiilor din Declaraţia de la Bologna, ţinând seama de obligaţiile României ca stat membru al UE începând cu ianuarie 2007, treptele „piramidei educaţionale” din România au fost reformate, la momentul actual educaţia formală a tinerilor începe în jurul vârstei de 3 ani şi durează până la vârsta de 25-30 de ani; în sensul invocat este vorba de spre educaţia obligatorie ce are loc până la vârsta de 18-19 ani, la care se adaugă educaţia în universităţi. După vârsta de 25 -30 de ani, începând cu 1995, în România s-a extins rapid conceptul de educaţie pe tot parcursul vieţii (longlife learning) şi conceptul de educaţie la distanţă.

Ceea ce numim EE se aplică deja în România, deşi timid/insuficient, începând cu nivelul de şcolarizare „Grădiniţă” (vârsta 3-6- ani), continuând cu şcoala generală, liceu ş.a.m.d.; pe de altă parte, educaţia pe Economics devine semnificativă începând cu nivelul liceu şi continuă cu ciclul I universitate.

Schematizat grafic, „piramida educaţională” din România, alături de componentele EE şi componenta educaţie pe Economics, pe principalele nivele de şcolarizare, se prezintă astfel:

3

4

Grădiniţă (3 ani)

Şcoala generală (8 ani)

Liceu (4-5- ani)

Universitate Ciclul I (3-5- ani)

Universitate Master (2 ani)

Doctorat (3 + ani)

PostDoctorat

3-6 ani

6- 14 ani

14-19 ani

19-23 ani

23-25 ani

25 -30 ani

Longlife learningşi ID

Vârsta educatului

Educ

atio

n on

Eon

omic

s

Con

tinua

re E

EÎn

cepe

re E

E

5

II. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI ECOLOGICE (EE)

Cunoaşterea scopurilor educaţiei raportate la mediu este foarte importantă atunci când intenţionăm să proiectăm un curriculum deoarece ele orientează cadrul didactic în alegerea conţinuturilor, a metodelor, cât şi a contextului educaţional în care se vor implementa.

Conform lui Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, scopul educaţiei raportate la mediu este „de a-i ajuta pe cei care învaţă să dobândească cunoştinţe legate de mediu, să-şi formeze priceperi, să devină fiinţe umane dedicate care sunt dispuse să lucreze individual sau colectiv cu scopul de a atinge sau de a menţine un echilibru dinamic între calitatea vieţii şi calitatea mediului”.

Între finalităţile/obiectivele Educaţiei Ecologice(EE) amintim: dezvoltarea conştiinţei ecologice, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru păstrarea şi ameliorarea mediului; dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă; pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu (Momanu M., 2002).

În atingerea finalităţilor educaţiei ecologice trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:1. educaţia ecologică a apărut ca soluţie la problemele stringente care ameninţă omenirea;2. este necesară cunoaşterea mediului natural-geografic şi biologic, cât şi a celui social pentru a putea interveni într-un mod pozitiv;3. educaţia ecologică trebuie realizată atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi a educaţiei informale;4. conţinuturile educaţiei ecologice trebuie cunoscute şi de către organele de decizie politică aflată la putere care pot promova o legislaţie care vizează protecţia mediului;5. educaţia ecologică trebuie să facă apel la metode şi tehnici care sensibilizează publicul larg din diverse domenii care pote ajuta în încercările de salvare a planetei;6. este necesară înţelegerea proceselor şi a fenomenelor care au un impact major asupra mediului, etc.;

Exemple:

A. Nivel Liceu

Conform programei Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, între diverse discipline economice, regăsim:

- Educaţia antreprenorială;- Elemente de tehnologie;- Studiul calităţii produselor şi serviciilor;

6

De pildă, la disciplina Educaţia antreprenorială, un curriculum orientat pe EE trebuie să includă 1-2 capitole şi/sau paragrafe distincte în cele 8-10 capitole care să accentueze ideea de dezvoltare a afacerilor cu respectarea mediului, de exploatare prudentă a resurselor oferite de mediul natural; pentru a induce un comportament al educatului în relaţia cu mediul înconjurător, comportament care să reflecte principii ale EE amintim finalităţi ce pot fi vizate de formator la disciplina Educaţia antreprenorială:

Finalitate 1: modelarea comportamentului viitor al educatului, în sensul ca acesta să conştientizeze poziţia sa în relaţie cu mediul şi societatea; aceasta înseamnă ca educatul să conştientizeze că el va activa permanent într-o dublă ipostază, de consumator şi de salariat; în ambele ipostaze, el va avea drepturi şi obligaţii în raport cu firmele, diverse instituţii şi cu mediul înconjurător;

Finalitate 2: conştientizarea de către antreprenori a necesităţii dezvoltării unor generaţii de produse/servicii care să încurajeze spiritul de economisire al fiecărui cetăţean şi nu tendinţa către o exploatare iraţională a resurselor naturale (lemn, petrol, gaze etc.);

B. Nivel Universitate:

Conform planului de învăţământ al Facultăţii de „Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică”, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, între diverse discipline economice regăsim:

- Microeconomie;- Management;- Management strategic;- Protecţia consumatorului;- Dreptul afacerilor;- Studiul calităţii şi serviciilor;- Marketing.

De pildă, la disciplina Dreptul afacerilor, un curriculum orientat pe EE trebuie/poate fi elaborat plecând de la conceptul sustainable development; cadrul juridic al afacerilor din orice ţară europeană, inclusiv România, include şi o componentă ce vizează direct mediul înconjurător; exemple de finalităţi:

Finalitate 1: modelarea comportamentul educatului în relaţia sa cu mediul, în sensul că atât indivizii cît şi companiile/firmele trebuie să manifeste un comportament etic în afaceri şi că au datoria de a proteja/conserva/ameliora condiţiile de mediu în care vor trăi viitoarele generaţii; această protejare rămâne dependentă de decizia politică/legislativă a ţărilor şi diverselor grupări integraţioniste, cum este de exemplu UE.

Finalitate 2: conştientizarea de către educat a problematicii mediului, a faptului că problema mediului a devenit una globală, că decizia politică trebuie să ţină seama de părerea experţilor cu privire la provocările mediului; conştientizarea faptului că societatea civilă, diverse ONG-uri, universităţile sau liceele au obligaţia de a se implica în soluţionarea problemelor legate de mediu; de exemplu, ignorarea de către oamenii politici din ţările occidentale a Rapoartelor Clubului de la Roma, din anii 70 (A. King, 1993), a avut o consecinţă extrem de neplăcută care se resimte astăzi la nivel global;

7

Diverse finalităţi vizate de către formatorii pe EE se vor reflecta în Economie/Silvicultură în funcţie de măsura în care profesorii, titulari pe diverse discipline, vor ţine seama de faptul că este posibilă o influenţare indirectă a comportamentului educatului; finalităţile concrete se vor atinge, asociat obiectivelor vizate de profesor, prin maniera de structurare a procesului didactic în şcoli.

III. RESURSELE INFORMAŢIONALE ŞI SPAŢIO-TEMPORALE

8

Conţinuturile vizează cunoştinţe, valori educaţionale, abilităţi, priceperi şi deprinderi transmise şi formate în cadrul orelor de educaţie ecologică, care trebuie atinse prin intermediul programelor de învăţământ şi a manualelor şcolare.

În selectarea conţinuturilor educaţiei ecologie trebuie să se ţină cont de următorii indicatori de pertinenţă: raportarea conţinuturilor la valorile culturale ale omenirii; respectarea problematicii planetare şi a trebuinţelor specifice ale comunităţii locale şi naţionale în activitatea de elaborare a conţinuturilor educaţiei ecologice şi nu numai; cunoaşterea trebuinţelor spirituale, fiziologice şi fizice ale educaţilor şi respectarea acestora în procesul de concepere a conţinuturilor ştiinţifice; realizarea unui echilibru între cerinţele impuse la nivel central (programe, manuale, etc.) şi cerinţele impuse la nivel instituţional în conceperea conţinuturilor; asigurarea caracterului ascendent al cunoaşterii; orientarea prospectivă şi democratică a conţinuturilor ( Văideanu G., 1988).

Pe lângă aceşti indicatori de pertinenţă, trebuie respectate şi anumite criterii:1. Criterii psihopedagogice care vizează centrarea conţinuturilor pe educaţi, respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale acestora, elaborarea conţinuturilor astfel încât să permită educaţilor să fie creativi şi originali şi să permită participarea activă în activitatea de predare-învăţare.

În concordanţă cu aceste criterii, exemplificativ, enumerăm următoarele teme ţinând seama de programele şcolare existente în România pe diversele nivele de şcolarizare:

A. GIMNAZIU:Conţinutul unei programe şcolare ce ţine seama de EE, trebuie să ia în considerare

vârsta educaţilor, necesităţile lor spirituale şi fiziologice, matricea culturală de care aparţine această categorie a populaţiei etc.(uzual, vârsta acestei categorii de educaţi este icuprinsă în intervalul 7 - 15 ani, aceasta fiind tipul de educaţie obligatorie în aproape toate ţările lumii; ulterior caracterul ascendent al cunoaşterii se asigură prin nivelele facultative ale educaţiei, respectiv liceu, universitate etc.). Apreciem că modelarea unui anumit tip de personalitate, orientarea/inducerea unui comportament dorit în relaţia cu mediul a viitorului adult rămâne direct dependentă de educaţia primită până la 16 ani; conform psihologilor, personalitatea viitorului adult se structurează majoritar până la vârsta de 16 ani(De Bono, 1990); această structură a personalităţii îi va condiţiona apoi comportamentul în societate, inclusiv atitudinea faţă de mediu. În esenţă, psihologii au argumentat că mediul social, familia şi şcoala contribuie direct la structurarea personalităţii tânărului educat; ideea invocată se prezintă grafic astfel (G. Hofstede, 1991):

Mediul social

Familia

Şcoala

+

+

0ani

16ani

Perioada de structurare/formare a elementelor principale ce determină

personalitatea individului

9

Aşadar, atitudinea faţă de mediu a unei persoane adulte, comportamentul său zilnic în oraş, la serviciu sau în alte contexte (aruncă sau nu deşeuri pe spaţiile verzi, acceptă sau nu poluarea aerului de către companiile producătoare, respectă sau nu regulile impuse de stat cu privire la protecţia mediului, se implică sau nu ca voluntar în diverse ONG-uri pe linie de mediu etc.) vor rămâne determinate în bună măsură de educaţia generală primită în şcoala gimnazială; prin urmare, şcoala rămâne un vector esenţial pentru modelarea comportamentului cetăţeanului în relaţia cu mediul, însă se adaugă şi alţi factori ce îşi vor pune amprenta asupra acestui comportament (familia, societatea civilă, administraţia publică, strategiile diverselor ONG-uri etc.).

Întrucât şcoala determină/modelează comportamentul educaţilor pe parcursul întregii vieţi (conceptul de longlife learning a devenit o realitate), este oportună şi necesară generalizarea ideii invocate anterior:

Un vector esenţial în modelarea

comportamentului, crearea de abilităţi,

acumularea de cunoştinţe

ŞCOALA

ALŢI FACTORI

Atitudinea şi

comportamentul viitorului cetăţean în relaţia cu

mediul

- Familia- Societatea civilă- Administraţia

publică- Strategii ale

diverselor ONG-uri

-

10

Amintim, cu titlu de exemplu teme de predare şi instrumente sugerate pentru a conecta educaţia generală cu EE:

TEME INSTRUMENTE SUGERATEImportanţa mediului înconjurător în viaţa zilnică a elevilor

Manuale, jocuri pe calculator, fotografii/ filme, vizite în week-end în parcurile din oraş etc.

Gradul de poluare a râurilor din Bucovina Manuale, hărţi, planşe, vizitarea staţiunii de epurare a apelor uzate din Municipiul Suceava, vizitarea unei pensiuni turistice din Cârlibaba, pensiune ce are un sistem individual de aducţiune a apei şi eliminare a apei menajere

Parcurile şi grădinile oraşului Jocuri pe calculator, fotografii/ filme, deplasări în week-end în parcul oraşului, planşe topografice, concursuri de tip „Primarul copiilor” etc.

Animale sălbatice în pădurile din Bucovina Manuale, hărţi, fotografii/filme, excursii şi drumeţii în zona Câmpulung Moldovenesc, vizită la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii etc.

Specii de plante rezistente la temperaturi scăzute, în pădurile din Bucovina

Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet etc.

Rezervaţii şi parcuri naturale de pe Mapamond

Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet , National Geographic , hărţi etc.

B) LICEU:

Deoarece odată cu liceul începe şi orientarea în carieră a viitorilor salariaţi/cetăţeni, conţinuturile programelor şcolare/planurilor de învăţământ se orientează pe domenii mari, cum ar fi Economie, Silvicultură, Tehnic, Socio-uman etc. Aşadar, începând cu liceul este preferabilă încercarea de a orienta principiile EE în funcţie de specificitatea domeniilor profesionale invocate anterior; este evident că anumite domenii, cum ar fi Silvicultura, sunt prin însăşi natura lor mai puternic conectate la principiile EE (vor fi discipline care, în proporţie de 20-70%, includ aspecte legate direct/indirect de întreaga problematică a mediului înconjurător din societatea post-industrială); în cazul altor domenii, cum ar Economia, un număr mai redus de discipline includ în structura lor aspecte/probeme ce ţin direct/indirect de problematica mediului; chiar şi aşa, în acest ultim caz, apreciem că este suficient dacă formatorul/titularul la astfel de discipline conştientizează necesitatea ca o parte din conţinutul disciplinei predate să fie conectat la problematica EE, respectiv să ţină seama de o serie de principii/recomandări ce pot să conducă la anumite abilităţi/comportamente ale educatului în chestiunea mediului.

De exemplu, enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE:

DISCIPLINE TEME OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE

11

Istorie Economia românească în perioada interbelică; revoluţia industrială şi presiunile pe care le-a generat asupra mediului

înţelegerea/conştientizarea de către educat a impactului revoluţiei industriale (1776) asupra evoluţiei umanităţii;

înţelegerea acestui impact asupra industriei româneşti din perioada interbelică şi punerea bazelor economiei româneşti moderne;

înţelegerea/conştientizarea „rupturii” ce se întrevede între societatea post-industrială şi resursele limitate ale Terrei.

Statistică Evoluţia demografică şi consecinţele ei asupra mediului în societatea post-industrială

înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a studia/predicţiona trendurile înregistrate de populaţia unei ţări;

înţelegerea consecinţelor pe care le are creşterea populaţiei asupra necesarului de hrană pe termen lung şi, implicit, asupra suprafeţelor agricole.

Fiscalitate Implicarea financiară a statului în derularea unor proiecte de mediu

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că proiectele de investiţii de mediu de mare anvergură (îndiguirea unor râuri ce produc inundaţii, depozitele ecologice pentru deşeuri în oraşe etc.) obligă ca cel puţin o cotă parte din veniturile indirecte ale statului să fie incluse anual în bugetul de stat pe Capitolul „Mediu”.

Biologie Rolul bio-tehnologiilor în soluţionarea unor probleme de mediu în societatea post-industrială

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că resursele energetice clasice sunt limitate şi că relaţia individ-mediu este una extrem de fragilă;

înţelegerea rolului ce poate să revină bio-tehnologiilor în soluţionarea celor două ecuaţii invocate.

C) UNIVERSITATE:

Aşa cum sunt structurate în prezent planurile de învăţământ pe diverse domenii în România, conform principiilor din Declaraţia de la Bologna şi legislaţiei adoptate de către ţara noastră, amintim cele ce urmează.

Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE:

DISCIPLINE TEME OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE

Macroeconomie Impactul politicilor macroeconomice asupra capacităţii de a asigura bunăstarea generaţiilor viitoare

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că toate resursele naturale sunt şi rămân limitate;

conştientizarea necesităţii de a exploata raţional aceste resurse şi de a asigura şi generaţiilor viitoare dreptul de a se bucura de ele etc.

Marketing Ciclul de viaţă al produselor şi înţelegerea de către educat a presiunii

12

politica de mediu exercitate asupra mediului în fiecare din stadiile din ciclul de viaţă al unui produs; identificarea resurselor care ar trebui alocate astfel încît să se asigure eco-eficienţa.

Statistică Indicatori de evaluare a performanţelor de mediu în industrie uitlizaţi în UE

înţelegerea de către educat a modalităţilor de cuantificare a impactului activităţii industriale asupra mediului înconjurător;

înţelegerea de către educat a factorilor care au influenţat trendul dat de aceşti indicatori în UE în ultimele decenii.

2. Criteriul interdisciplinarităţii-constă într-o integrare a teoriei şi metodologiei specifice mai multor domenii/ discipline de studiu care oferă o imagine unitară asupra unor fenomene/ procese studiate în cadrul activităţii de predare-învăţare. Pe lângă faptul că permite studierea fenomenelor în integritatea lor, conduce şi la o aplicare facilă a informaţiilor obţinute în diferite situaţii experimentale sau din viaţa reală.

Cu titlul de exemplu, pe Economie amintim unele teme, cu precizarea că reflectarea criteriului interdisciplinarităţii este mai vizibilă la nivelul învăţământului universitar:

TEME DISCIPLINE IMPLICATE

Eco-labbeling (eticheta ecologică europeană care atestă faptul că produsul respectiv are un impact de mediu redus) şi politica de produs în strategia de marketing a firmelor

MarketingStatisticăDemografieIstoria şi evoluţia UEPsihologia consumatoruluiMerceologie

Importanţa activităţii de R&D (Research - Development) în activitatea corporaţiilor multinaţionale; generaţiile noi de produse şi principiile sustainable development

InventicaRoboticaBiotehnologiileIstoria tehniciiReţele de computereManagementul echipelor de cercetareManagement comparatEconomie internaţională

Progresul tehnologic, productivitatea muncii şi eco-eficienţa în secolul XX şi începutul secolului XXI

EconomieStatisticăIstoria tehniciiInformaticăEconomie internaţională

13

3. Criteriul logicităţii - transpunerea logicii ştiinţei la nivelul disciplinei de învăţământ astfel încât să se poată face apel la raţionamente inductivo-deductive când se operează cu informaţii;4. Criteriul proporţionalităţii-vizează respectarea unui echilibru între informaţiile vechi şi cele noi, între informaţiile cu caracter teoretic şi cele cu caracter practic.

De exemplu, pe Economie, acest criteriu poate fi evidenţiat astfel:

DISCIPLINA TEME ECHILIBRU ÎNTRE COMPONENTE(informaţii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.)

Amenajarea turistică a teritoriului

Dezvoltarea staţiunilor turistice montane şi impactul asupra bio-diversităţii

Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură:– informaţiile teoretice privind oferta şi cererea de servicii turistice în zonele montane, mix-ul de marketing(preţ, produs, promovare, distribuţie);– datele concrete ce definesc zona turistică respectivă (avantajele localizării, număr locuri de cazare, utilităţi oferite, tarife practicate, intermediari autorizaţi, discount-uri oferite etc.);– datele concrete(ca analiză comparativă în decursul unei perioade date de timp) privind condiţiile de climă, suprafeţele împădurite, specii reprezentative pentru flora şi fauna regiunii, gradul de poluare a aerului/apei etc.

Informatică Avantajul reţelelor de computere în studiul/monitorizarea condiţiilor climaterice globale, pe exemplul Staţiunii din Munţii Rarău

Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură :- Istoricul computerului şi evoluţia sa în societatea

contemporană (1950-1980);- Internetul şi reţelele de computere (1980-2005);- Aplicaţii practice ale computerului în Meteorologie

Contabilitate Locul costurilor de mediu în costul total al firmelor producătoare; tehnici/ metode de analiză structurală

Formatorul va avea în vedere:– prezentarea unui set de informaţii teoretice privind analiza costurilor şi principiile de înregistrare contabilă;– exemplificări cu ajutorul datelor concrete a modului în care firmele producătoare alocă sume destinate activităţilor de mediu şi ponderea acestor sume în totalul costurilor.

5. Criteriul aplicativităţii-pentru responsabilizarea educaţilor nu este suficientă doar transmiterea unor informaţii teoretice, ci propunerea de activităţi practice care să-i mobilizeze în „misiunea” de salvare a mediului.

De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmează:

TEME Aplicaţia practică sugerată

14

Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea unei linii de prelucrare a lemnului în vederea exportului (cu respectarea principiului eco-eficienţei)

Evaluarea, prin simulări pe computer, a avantajului comparativ obţinut de o ţară/firmă pe diverse destinaţii posibile:- export de lemn/cherestea în condiţii de rata a profitului 30%;- export de mobilă în condiţii de rata a profitului 20%;- avantaje non-cuantificabile pentru firmă/ţară în situaţia prelucrării superioare a lemnului;- costuri estimate pentru protecţia mediului în diferitele stadii ale procesului de producţie.

Principiile sustainable development şi competitivitatea produselor; negocierea unui contract de export de produse chimice de sinteză de către firma CHIM Borzeşti

Partajarea studenţilor/cursanţilor în 2 echipe de negociere (furnizor - cumpărător) şi simularea negocierii pe cele 70 de articole ale contractului; ipoteze avute în vedere de formator:- industria chimică este prin definiţie un poluant al

mediului înconjurător;- preţul necesar a fi obţinut pe tona de marfă

trebuie să acopere şi un coeficient de cel puţin 12% costuri cu protecţia mediului;

- materiile prime folosite în fabricaţie sunt non-regenerabile în proporţie de 80%;

- exportul se negociază în condiţia de livrare FOB.Analiză comparativă a firmelor din punct de vedere al externalităţilor negative( de genul poluării aerului)

Efectuarea unui studiu pe bază de eşantion(distribuirea unui chestionar cu 22 de întrebări prestabilite) pentru a stabili:

– care sunt firmele/domeniile de activitate cele mai poluante din judeţul Suceava ;

– care sunt resursele naturale utilizate în procesele de producţie;

– care sunt strategiile de eco-eficientizare avute în vedere în următorii ani.

6. Criteriul exemplarităţii-are la bază furnizarea de modele adecvate care să stimuleze educaţii pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor educaţiei ecologice.

De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmează:

TEME Aplicaţia practică sugerată

Uurbanizarea şi impactul asupra calităţii mediului

Analiză comparativă pe baza a două modele vizitate la faţa locului:- vizite la depozite de deşeuri menajere în

municipiile Suceava şi Botoşani;- vizite în parcurile/împrejurimile municipiilor

Suceava şi Botoşani afectate de lucrări de infrastructură şi urbanism;

- concluzii şi evaluare comparativă, urmare a experienţei practice făcute.

În ceea ce priveşte resursele spaţiale, trebuie să precizăm faptul că educaţia ecologică implică desfăşurarea de activităţi educative atât în şcoală, cât, mai ales,

15

desfăşurate în afara spaţiului instituţional: excursii în locurile în care omul a contribuit într-un mod hotărâtor la degradarea mediului, prin sesizare a defrişărilor, a deşeurilor aruncate la întâmplare, etc.; vizite la muzeele de ştiinţe ale naturii; vizite în comunităţile locale în cadrul cărora se resimt acut problemele ecologice, etc.

Resursele temporale-educaţia ecologică trebuie realizată încă de la vârste fragede, la grădiniţă, pentru că în această perioadă încep să se formeze valori morale care se cristalizează în perioadele imediat următoare. Putem spune că problemele de natură ecologică implică educaţi de toate vârstele şi nu numai (educatori, profesori, autorităţi locale şi naţionale, organizaţii nonguvernamentale, comunităţi, etc.) care pot contribui la soluţionarea lor.

16

IV. METODE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

Modele de organizare a unei lecţii dedicate educaţiei de mediu:1. Învăţării directe şi explicite-axat pe dobândirea şi exersarea strategiilor de acumulare şi testare a cunoştinţelor;2. “Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”-foloseşte metodele gândirii critice în acumularea noilor informaţii;3. “Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat”-stabileşte relaţia dintre vechile şi noile informaţii centrându-se pe nevoile elevilor;4. “Învăţării prin explorare şi descoperire”–care îi antrenează pe elevi în experimentarea unor fenomene şi în găsirea şi explicarea cauzelor care le produc;5. Tradiţional-orientat către verificarea cunoştinţelor elevilor, pe predarea realizată de profesor, pe fixarea şi evaluarea noilor cunoştinţe;6. Model de lecţie fundamentată pe teoriei inteligenţelor multiple

(Maria Dulama, 2002)Vom prezenta modelele care se distanţează de modelul tradiţional rigid şi uneori

ineficient, tocmai prin încercarea de a implica efectiv cursantul în derularea procesului de învăţare şi în a-l determina să devina treptat un individ autonom din acest punct de vedere, fapt esenţial în formarea unor parteneri, iniţiatori ai unor proiecte de protejare a calităţii mediului şi dezvoltării durabile.

IV.1.Modelul învăţării directe şi explicite

Se foloseşte în lecţiile orientate către deprinderea unor strategii, proceduri, precum: rezumarea unui text, extragerea ideilor principale, efectuare unor măsurători, realizarea unor hărţi, diagrame, scheme, experimente etc.

Etape: prezentarea şi explicarea importanţei strategiei, demonstrarea şi învăţarea acesteia, prezentare situaţiilor în care aceasta strategie poate fi utilizată.

Acest model poate fi valoros pentru educaţia de mediu deoarece participanţii au astfel posibilitatea ca sub supravegherea unui cadru didactic specializat în problemele de mediu să observe direct diverse fenomene, să experimenteze anumite situaţii specifice, formându-şi astfel reale abilităţi de identificare a anumitor probleme de mediu, de individualizare a cauzelor acestora, să-şi revizuiască anumite atitudini / mentalităţi referitoare la protecţia mediului.

IV.2.Modelul “ Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”

Antrenează sau contribuie la dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţilor creative la elevi, structuri cognitiv-imaginative necesare nu numai în înţelegerea problematicii de mediu, dar mai ales în interpretarea, evaluarea unor strategii de mediu şi în dezvoltarea unei atitudini responsabile, active de protecţie a mediului.

Etape :

17

1. Evocarea cunoştinţelor anterioare (reamintirea cunoştinţelor anterioare, analiza şi sistematizarea lor activă, stabilirea scopului, motivului pentru care se abordează subiectul respectiv);

2. Realizarea sensului (ce înţeleg elevii din ceea ce li s-a prezentat). Presupune: confruntarea cu noile informaţii, implicarea cognitivă şi menţinerea interesului pentru subiectul în discuţie, înţelegerea informaţiilor şi monitorizarea propriei înţelegeri. Este o etapă foarte importantă dar şi foarte dificilă deoarece ea urmăreşte înţelegerea noilor cunoştinţe şi conexarea lor la cele vechi. 3. Reflecţia este etapa în care se realizează efectiv învăţarea consolidându-se noile informaţii prin restructurarea lor în diverse scheme. Reflecţia este o etapă care poate să dureze mai mult decât timpul efectiv alocat unei lecţii şi este firesc să fie aşa pentru că fiecare are ritmul său propriu de înţelegere, de procesare şi reorganizare a schemelor cognitive proprii. Tehnicile care pot fi folosite în acest context sunt: exerciţiile de scriere reflexivă, eseul, ghicitorule, “copacul ideilor” etc.

IV.3. Modelul “Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat”Acest model poate fi folosit cu succes în educaţia de mediu deoarece, pornind de la

ceea ce observă concret în viaţa de zi cu zi, elevii pot solicita informaţii noi determinate de nevoile lor cotidiene.

Etape:1. “Ce ştiu despre acest subiect?” - este o fază importantă deoarece sunt actualizate informaţii şi deprinderi mai vechi care, chiar dacă nu au fost dobândite în şcoală, se pot constitui în suporturi/repere ale învăţării ulterioare.2. “Ce vreau să ştiu?” reprezintă o etapă foarte importantă deoarece cursanţii îşi analizează interesele de cunoaştere prin raportarea la anumite nevoi folosind maniera interogativă. În acest fel, înţelegerea este facilitată de felul în care sunt formulate întrebările, lucru care poate contribui la dezvoltarea gândirii critice a cursanţilor.3. Învăţarea noilor cunoştinţe, căutarea răspunsurilor la întrebările formulate în etapa anterioară. Acum, în acest interval de timp, curiozitatea elevilor este maximă şi ea trebuie întreţinuta prin felul în care sunt concepute conţinuturile şi în care ele răspund întrebărilor formulate anterior.4. “Am învăţat” este etapa în care elevii conştientizează şi folosesc cunoştinţele noi raportându-se la întrebările pe care le-au lansat la începutul secvenţei de învăţare.5. “Ce doresc să ştiu în plus despre acest subiect?” reprezintă etapa care pregăteşte logic şi psihologic lecţiile viitoare în sensul că, prin formularea de noi întrebări dictate de nevoile lor de învăţare, elevii se implică efectiv în construirea de noi cunoştinţe, dobândesc încredere în ideile proprii, aspecte deosebit de importante în autonomizarea lor ca subiecţi ai învăţării.

De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmează:

18

Tehnologii informaţionale, comunicare (ICT) şi dezvoltarea durabilăCe ştiu despre acest subiect? Ce vreau să ştiu despre acest

subiect?Ce am învăţat despre acest

subiect?– dezvoltarea durabilă presupune compatibilitate pe termen lung între dimensiunea economică, socială şi de mediu a existenţei umane;– dezvoltarea durabilă implică atât o latură cantitativă cât şi una calitativă;– dezvoltarea durabilă presupune exploatarea actuală a resurselor limitate fără a omite generaţiile viitoare şi „dreptul” lor la astfel de resurse;– eco-eficienţa exprimă raportul dintre rezultatele unei activităţi şi presiunea asupra mediului rezultată din acea activitate; – cunoştinţele/informaţia sunt resurse care, la început de secol XXI, capătă o importanţă tot mai mare în activitatea firmelor;– investiţiile în R&D şi tehnologii de vârf înregistrează un trend ascendent.

– cum se implică Guvernul, autorităţile publice locale şi firmele private pentru promovarea investiţiilor în R&D şi în tehnologii de vârf ?– ce categorii de externalităţi generează/implică inovaţia tehnologică?– cum pot ICT să faciliteze îndeplinirea criteriului de eco-eficienţă şi „decuplarea” creşterii economice de utlizarea resurselor?

– inovaţia tehnologică este o „monedă cu două feţe” deoarece, pe lângă externalităţile pozitive concretizate în câştiguri de productivitate şi , implicit, de bunăstare , ea poate implica şi o serie de externalităţi negative, precum degradarea mediului;– în ţările dezvoltate cercetările legate de mediu se bucură de o mare atenţie din partea guvernelor ( sumele alocate se ridică la aproximativ 2% din PGB putând ajunge chiar la 5% în cazul sectorului energetic şi agriculturii );– ICT prezintă un mare potenţial în direcţia ameliorării utilizării/exploatării resurselor de orice natură;– ICT au un impact pozitiv şi asupra dimensiunii economice şi sociale a existenţei umane.

În toate cele 5 etape se poate lucra fie frontal, fie în grupuri mici, formatorul fiind acela care are sarcina de a îndruma, coordona, evalua activitatea cursanţilor.

IV.4.Modelul învăţării prin explorare şi descoperireEtape:

1. Explorarea, în care cursanţii descoperă, experimentează singuri diferite fenomene, stabilesc cauze ale acestora, emit ipoteze, profesorul fiind doar cel care provoacă, întreţine curiozitate elevilor, îi sprijină pe aceştia în formularea întrebărilor şi a concluziilor;2. Explicarea este etapa în care elevii împreună cu profesorul pe parcursul conversaţiilor euristice încearcă să înţeleagă fenomenele studiate;3. Extinderea este faza în care elevii corelează ceea ce au descoperit de ceea ce ştiau, de mediul apropiat lor.

Prin intermediul experimentelor, a simulărilor (în special jocul de rol), dezbateri şi rezolvări de probleme, educaţii descoperă concepte, realităţi legate de mediu singuri, reuşind, astfel, să înglobeze cunoştinţele într-un timp relativ scurt şi, mai mult decât atât, conduc la stimularea interesului şi curiozităţii acestora pentru nou, dar şi pentru a găsi soluţii la probleme de natură ecologică.

Experimentele realizate în aer liber, în mediul înconjurător în mod regulat sunt o parte importantă a unui program de educaţie relativă la mediu. Nici o tehnică, nici o metodă nu aduce atâtea informaţii, „învăţături,”, priceperi şi deprinderi, precum propriile experienţe

19

care îi ajută pe educaţi să-şi înţeleagă propria comunitate, sistemele ecologice şi problemele mediului.

Concluzii:

1. Toate modelele, mai puţin cel tradiţional, asigură învăţarea intr-un context practic, aplicativ, interactiv, fapt important pentru atingerea obiectivelor EE;2. Aceste modele permit folosirea strategiilor de învăţare bazate pe cooperare şi descoperire care ajută la dezvoltare unor abilităţi practice, de analiză, descoperire, interpretare, gândire critică, de exprimare liberă a ideilor;3. Ele favorizează reflecţia, conştientizarea de către elevi a propriilor nevoi de formare şi valorificarea abilităţilor deja existente;4. Ajută la dezvoltarea sentimentelor de autoeficienţă şi încredere în capacităţile proprii de gândire ale elevilor.5. Ele trebuiesc selectate în funcţie de obiectivele urmărite de profesor.

De exemplu, o lecţie/curs fundamentată pe teoria inteligenţelor multiple, prin care să se exploateze cele şapte/opt tipuri de inteligenţă a studentului/cursantului poate fi structurată după modelul prezentat în continuare.

Date de identificare a proiectului:Data:-----------------Tema: Investiţiile şi dezvoltarea durabilăPropunător: Aurel BURCIUDisciplina: Fundamentele economice ale investiţiilorTipul lecţiei: curs (expunere/prelegere în faţa a 2,3 grupe de studenţi)Durata: 100 minute(2 ore)Obiectivul fundamental: Studentul/cursantul trebuie să înţeleagă care sunt momentele/etapele principale în fundamentarea deciziilor de investiţii, care sunt modalităţile de realizare a unei investiţii şi care sunt implicaţiile asupra mediului înconjurător.Obiective operaţionale:

– Studentul/cursantul trebuie să propună un studiu de fezabilitate pe baza unui set de indicatori specificaţi (fundamentarea deciziei de investiţii);

– Studentul/cursantul trebuie să realizeze o analiză a proiectului de investiţii prin prisma unui set de indicatori de performanţă de mediu propuşi de UE.

Motivaţia temei:Investiţiile facilitează alocarea eficientă a resurselor, transferul de tehnologie,

stimulează concurenţa etc. accelerând astfel creşterea economică; cu toate acestea, deşi nu reprezintă „rădăcina”problemelor de mediu, investiţiile pot avea efecte semnificative, atât pozitive cât şi negative, asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea durabilă presupune un tandem între creşterea economică şi conservarea calităţii mediului înconjurător.

Resurse cognitive preliminare ale elevilor:- cunoştinţe economice generale;

20

- cunoştinţe generale despre mediul înconjurător.

Teme Structurarea activităţilor cadrului didactic Structurarea activităţilor studentului

Activităţi(metode, procedee)

Instrumente Activităţi

Introducere aspecte generale

referitoare la rolul/locul investiţiilor într-o economie;

aspecte generale legate de principiile dezvoltării durabile

Conversaţia euristică(15 minute) suportul de curs

schiţe grafice mijloace audio-video

Participare

Modalităţi de realizare a unei investiţii: construir

ea „pe loc gol” fuziuni/

achiziţii

Expunerea; Conversaţia

euristică; Demonstraţia

didactică;

suportul de curs schiţe grafice mijloace audio-video

Participare, comparaţie între ideile expuse şi cele din manual; dezbatere interactivă pe tema expusă în faţa lor.

Efectele investiţiilor:

efecte pozitive(de antrenare);

efecte negative(asupra mediului)

Expunerea; Conversaţia

euristică; Demonstraţia

didactică;

suportul de curs schiţe grafice mijloace audio-video

Participare, comparaţie între ideile expuse şi cele din manual; dezbatere interactivă pe tema expusă în faţa lor.

Studiul de fezabilitate: indicatori de

eficienţă(Indicatorii Băncii Mondiale);

indicatori de performanţă de mediu(propuşi de UE)

Expunerea; Conversaţia

euristică; Demonstraţia

didactică;

suportul de curs schiţe grafice mijloace audio-video

Participare, comparaţie între ideile expuse şi cele din manual; dezbatere interactivă pe tema expusă în faţa lor.

Concluzii 15 minute discuţii sub formă de concluzii la tema expusă;opinii critice, exemple concrete din relaţia firmă-mediu etc.

În măsura în care profesorul conştientizează necesitatea raportării la EE, unele discipline/teme pot fi conectate la cerinţele acestui domeniu printr-o structurare adecvată a temei/expunerii făcute şi a feedback-ului anticipat de la studenţi; de exemplu, pentru planul propus la tema Investiţiile şi dezvoltarea durabilă vom avea:1. În partea de introducere la tema propusă formatorul vizează captarea atenţiei prin discuţii libere cu studenţii, prin invocarea unor întrebări, prin provocarea educatului la discuţii directe; se vor accentua două aspecte:

– investiţiile reprezintă un factor-cheie al expansiunii economice;

21

– dezvoltarea durabilă, dincolo de creşterea economică cuantificabilă d.p.d.v. cantitativ, presupune şi o serie de aspecte de ordin calitativ printre care şi conservarea mediului.2. În partea de prelegere (70 de minute) formatorul îşi expune liber în faţa educatului cele trei teme/subiecte propuse, însoţindu-şi expunerea de grafice, imagini video, recomandări de reviste/cărţi etc.; el vizează a exploata în primul rând inteligenţa logico-matematică, respectiv capacitatea studenţilor/educaţilor de a utiliza raţionamente deductive/inductive, de a anticipa, de a formula ipoteze, de a interpreta rezultatele, de a stabili relaţii între concepte.

3. În partea de concluzii a temei propuse (15 minute) se vor declanşa discuţii libere cu persoanele educate, opinii critice, exemple concrete din viaţa reală; majoritatea exemplelor pot face raportare la mediul extern firmei şi la comportamentul individului în societate.

22

V. METODOLOGIA ASOCIATĂ ACTIVITĂŢII DE EVALUARE

Nivelurile la care realizăm evaluareaObiectivul general al EE – Dezvoltarea durabilă (sustainable development)Obiectivul general al formării formatorilor din domeniul EE – dezvoltarea

competenţelor de proiectare a curriculumului EE, astfel încât el să vizeze dezvoltarea durabilă; evaluarea include:I. evaluarea competenţelor achiziţionate de formatorii din domeniul EE (competenţe ale profesorilor sau ale formatorilor din acest domeniu).II. evaluarea eficienţei EE (evaluarea elevilor sau a altor categorii de populaţie vizate de acest tip de educaţie)

V.1. Evaluarea formatorilor pe Economie

Câteva întrebări legate de evaluarea formatorilor din domeniul EE:Ce evaluăm?Competenţa generală: proiectarea unui curriculum orientat spre dezvoltarea durabilăCompetenţe specifice:

proiectarea unor conţinuturi interdisciplinare care să vizeze problematica mediului; utilizarea metodelor de învăţare experienţială (vezi învăţarea experienţială); utilizarea metodelor bazate pe gândirea critică; utilizarea strategiilor de învăţare bazate pe rezolvarea de probleme; conceperea de resurse didactice (crearea de situaţii de învăţare, conceperea de material didactic adecvat); utilizarea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor EE, etc.

Evident că alături de un curriculum pe Economics orientat pe EE, nu excludem alte influenţe benefice, din alte domenii, asupra promovării conceptului de sustainable development; relaţia cea mai generală este cea dintre social, economic şi mediu faţă de conceptul de education for sustainable development(ESD); modelul grafic al relaţiei invocate se prezintă astfel:

ESD

Economic

Social

Mediu

23

Mai detaliat, relaţia între cele trei domenii invocate (economic, social şi mediu), inclusiv diverse condiţionări majore între acestea, se prezintă în figura care urmează1, din aceste condiţionări se deduc implicit direcţiile potenţiale de acţiune pentru a promova conceptul de ESD , concept ce rămâne la baza principiilor unei educaţii orientate pe EE.

Interacţiuni cheie:1 – Funcţiile productive ale mediului(oferă resurse) şi costurile economice pentru

protecţia mediului;2 - Presiunea/efectele activităţilor productive asupra mediului; investiţii în

protecţia mediului; drepturi de proprietate asupra resurselor naturale şi de mediu;3 - Importanţa cadrului ambiant asupra bunăstării umane; riscuri vizând sănătatea

şi siguranţa urmare a degradării mediului;4 - Impactul obiceiurilor de consum asupra resurselor de mediu; respectul

cetăţeanului faţă de mediu;5 - Cantitatea şi calitatea(educaţia) forţei de muncă; cutume şi obiceiuri în

relaţiile contractuale;6 - Standarde de viaţă şi siguranţa locului de muncă, distribuţia veniturilor;

resurse financiare pentru programe sociale.

V.2. Evaluarea elevilor/educaţilor

Care sunt criteriile pe baza cărora evaluăm? În raport cu ce?Obiective-cadruObiective de referinţăCompetenţe generale

1 OECD – Sustainable Development. Critical Issues, www.oecd.org

ECONOMIC

MEDIU

SOCIAL

1

2

6

54

3

24

Competenţe specificeCe evaluăm?Cunoştinţele şi capacitatea de a opera cu ele - exemplu: ştie care sunt cei 5 R ai

reciclării, înţelege relaţia care există între poluarea aerului şi fenomenele meteorologice etc.

Atitudini şi valori - exemplu: este dispus să participe la o campanie pentru promovarea curăţeniei oraşului, are atitudine negativă faţă de cei care nu respectă mediul, este interesat de echilibrul mediului înconjurător etc.

Comportamente – exemplu: se implică în acţiuni de protecţie a mediului, în plantarea de arbori, în campanii de promovare a EE etc.

Deci, educatorii trebuie să evalueze la educaţi 3 tipuri de competenţe:1. competenţe cognitive şi metacognitive: conştientizarea problemelor de mediu; claritatea conceptelor educaţiei raportate la mediu; conştientizarea complexităţii problemelor ecologice; conştientizarea incertitudinii pe care o trăieşte educatul atunci când propune soluţii; capacitatea de a prevedea anumite consecinţe negative ale soluţiilor propuse; capacitatea de aplicare a cunoştinţelor; gândirea sistematică, etc.2. competenţe acţionale şi comportamentale: manevrarea datelor cantitative; comunicarea scrisă; analiza textului; mânuirea echipamentului; abilităţi de tehnologia informaţiei; luarea deciziilor adecvate ţinând cont de datele problemei; schimbarea stilului de viaţă atunci când realitatea demonstrează această necesitate; deplasarea în mediul natural; împlinirea/satisfacţia atunci când soluţiile propuse se dovedesc a fi eficiente.3. competenţe sociale şi cetăţeneşti: conştientizarea valorilor; participarea la acţiunile de salvare a mediului; asumarea responsabilităţii pentru deciziile mai puţin satisfăcătoare; consecvenţă în activităţile întreprinse; respectul pentru opiniile diferite ale altora referitoare la aceeaşi problemă; capacitatea de management a conflictelor atunci când situaţia o cere; capacitatea de a lucra în echipă pentru a soluţiona problemele legate de mediu (cf. Miron S).

Separat pe domeniul Economie, valabil însă şi pentru alte domenii, anumite proceduri de evaluare sunt valabile şi/sau pot fi gândite/adaptate pentru orice tip de instrument de lucru în EE; sintetic amintim drept instrumente de lucru:

25

În educaţia pe Economics conectată la principiile EE se recurge frecvent la proiect, portofoliu şi investigaţie, ca instrumente tip de evaluare, atât pentru trainerii pe Economics cât şi pentru studenţii/cursanţii la astfel de cursuri; situaţia este perfect comparabilă şi pentru alte domenii decât Economics; grafic ideea se sugerează astfel:

În continuare prezentăm două modele de proiect pe domeniul Economie, fiecare fiind conceput în mod distinct pentru traineri pe EE şi, separat, pentru studenţi la cursul de EE.

a) Model de proiect , ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

Pentru disciplina Economia turismului, un model de proiect întocmit de un grup de 5 cursanţi/educaţi în programe de EE:

Titlul proiectului: Înfiinţarea unei pensiuni turistice în zona Vatra DorneiAutori: Ionescu Vasile, Georgescu Ion etc. Localizare: Limita oraşului Vatra Dornei, pe drumul european către Poiana

StampeiDocumentare prealabilă efectuată de către echipa de proiect:

Proiect;Portofoliu;Investigaţie;Eseu;Referat;Test docimologic.

Pentru respectarea unor cerinţe legate de EE, se recomandă a gândi proceduri de evaluarea diferite de la un tip de instrument la altul, funcţie de scopul vizat de către formator.

Proiect

Portofoliu

Investigaţie

+

+

Se construiesc modele distincte pentru

Traineri pe EE

Studenţi la EE

26

Pentru a-şi fixa ideea de bază a proiectului şi a înţelege riscurile unei afaceri de tip pensiune turistică, cei 5 membri ai echipei de proiect au folosit trei surse de documentare principale:

a) Internetul şi informaţiile existente cu privire la sustainable-development în diverse ţări membre ale UE, inclusiv strategia României în acest sens până în 2020; sursele de documentare de tipul ” http:/www. sustainable-development.gov.uk/what/index.html”;

b) Vizite la faţa locului şi discuţii la 7 pensiuni turistice existente în judeţul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna etc.);

c) Materialul de curs la disciplina Economia turismului.Scurtă descriere a proiectului:Echipa de proiect îşi propune să înfiinţeze o afacere de tip IMM sub denumirea:

„Pensiune turistică în regiunea Vatra Dornei” zonă în care membrii posedă o suprafaţă de teren de circa 2 hectare localizată între drumul european şi pădurea administrată de Ocolul Silvic Poiana Stampei.

Obiectivele principale ale proiectului:- cucerirea unui segment de piaţă din piaţa turistică a Bucovinei (cel puţin

12% până în 2011);- promovarea conceptului de ecoturism, în conformitate cu principiile

dezvoltării durabile;- recuperarea investiţiei făcute în termen de 4-5 ani de la lansare.

Analiza economică şi de mediu efectuată în prealabil, inclusiv studiul de fezabilitate anexat la proiect, atestă că este posibilă/fezabilă construcţia unei pensiuni, suprafaţă totală circa 400 m2, regim de înălţare P+1, 6 camere pentru turişti a câte două locuri fiecare, restaurant 80 m2, spaţii anexe la pensiune; studiul de fezabilitate a fost avizat favorabil de diverse instituţii implicate:

- Agenţia de protecţie a mediului Suceava;- Direcţia sanitar veterinară Suceava;- Banca finanţatoare.

Resurse financiare şi umane:Valoarea totală estimată a proiectului este de circa 80.000 euro din care:

- 50.000 euro fonduri proprii;- 30.000 euro credite bancare.

Pe durata executării proiectului martie-septembrie 2007 se vor crea 25 de locuri de muncă; ulterior urmează a fi asigurate 6 locuri de muncă cu caracter permanent şi 2 posturi part time.

Context:Întrucât, pentru astfel de tipuri de proiecte România este beneficiară de fonduri

structurale din partea UE, echipa de proiect îşi propune să încerce să obţină o cotă parte din suma totala de 80.000 Euro necesară de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ; în sensul invocat, prezentul proiect şi studiul de fezabilitate vor reprezenta baza de pornire pentru a întocmi un grant la instituţia invocată.

Parteneriat:Proiectul propus poate fi dezvoltat în parteneriat cu Catedra de Comerţ-Turism a

Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare”

27

din Suceava, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava şi Grupul Ecologic de Colaborare „Bucovina”.

Impact de mediu:Proiectul propus, respectiv imobilul ce se urmează a construi şi diverse facilităţi

pentru turişti, respectă standardele de mediu aplicate de România şi UE; utilităţile pentru viitoare construcţie (energie electrică, apă, canalizare etc.) vor fi asigurate prin sistemul centralizat al oraşului Vatra Dornei; pentru obţinerea energiei termice, investitorii îşi propun să folosească produse recuperate din lemn, respectiv brichete din rumeguş, în care sens se prevede o centrală termică pe acest tip de combustibil.

Pensiunea turistică ce urmează a se construi va promova conceptul de ecoturism, în care sens iniţiatorii prevăd un dublu impact:

- Pensiunea va contribui la EE de tip informal, comparabil cu rolul unui ONG, pentru toţi turiştii beneficiari şi cetăţenii din Vatra Dornei;- Pensiunea va exploata raţional resursele de mediu oferite de zona Vatra Dornei (pădure, flora, faună, aer, etc.)Concluzii:Echipa de proiect, respectiv cei cinci studenţi la EE, care urmează disciplina

Economia turismului îşi propun să promoveze în viitor, cât mai activ posibil, ideea de bază a sustainable-development; în esenţă, ei vor promova conceptul: a gândi global şi a acţiona local.

b) Model de evaluare a elevilor/studenţilor prin proiect

Se recomandă ca evaluarea să se facă prin note între 1 şi 10, echivalentul fiind o scală de 100 de puncte, de la 0 la 100; în ambele cazuri, evaluarea educatului pe EE ar trebui să se concentreze pe evaluarea formativă (continuă).

De exemplu, la disciplina Economia întreprinderii, se propune un proiect cu tema Problemele de mediu şi politica firmelor, acesta urmând a fi structurat după regulile menţionate anterior:

Titlul proiectului: Problemele de mediu şi politica firmelor

Autori: Ionescu Dan, Vasilescu Ion

Localizare: Municipiul Suceava

Documentare prealabilă: materiale bibliografice şi on-line vizînd reglementările privind protecţia mediul înconjurător de care firmele trebuie să ţină cont în proiectarea politicilor/strategiilor lor (UE, România)

28

Scurtă descriere a proiectului: Proiectul vizează a face o analiză comparativă între legislaţia din UE cu privire la normele impuse firmelor în direcţia protejării mediului faţă de situaţia existentă în România.

Context: Aderarea României la UE

Impact de mediu: Prin analiză în colaborare cu Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava

Model de evaluare a proiectului propus :

Pentru a accentua evaluarea formativă şi a conexa disciplina cu cerinţele EE se recomandă ca 60-70% din nota finală să se acorde la început şi pe parcursul realizării proiectului; teoretic, vom avea:

Evaluare totală proiect „Problemele de mediu şi

politica firmelor”

Accent diferit:

Evaluare iniţială Evaluare continuă Evaluare finală

- discuţii directe- discipline anterioare- test grilă

- lucrul la proiect (10 zile)

- vizite la firme producătoare

- vizită la APM Suceava

- depunerea proiectului

- susţinerea proiectului în faţa comisiei

100 puncte 10 puncte 60 puncte 30 puncte

În continuare se prezintă un model de portofoliu şi respectiv investigaţie, ambele având un caracter mai general, ceea ce la face pretabile ca instrumente de evaluare atât pentru traineri în EE cât şi pentru studenţi în EE.

a) Model de portofoliu, ca instrument de evaluare a formatorilor în EE

Remarcăm că ceea ce numim portofoliu, ca instrument de evaluare a unui formator în EE, se compune din două sau mai multe părţi astfel:

29

De exemplu, la disciplina Protecţia consumatorului, se poate propune un portofoliu realizat de educat/cursant , format din următoarele piese:

– testul docimologic de evaluare a cunoştinţelor generale referitoare la câteva aspecte legate de tema portofoliului;

– proiectul/referatul cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI;– studiul pe bază de chestionar ;– raportul final.

Informaţii despre educaţi/cursanţi: Echipa de cursanţi implicată în realizarea portofoliului este formată din 16

persoane împărţiţe în 4 grupe (pot rămâne în echipa de studiu şi 14 studenţi sau 12 studenţi etc.) .Condiţiile pentru a fi inclus în una din grupele de studiu sunt:

- să obţină o primă notă N1 la testul docimologic, notă care să îl includă între primii 16 clasaţi;

- să fi obţină o a doua notă N2 la referat/proiect, ca notă de trecere;- să fi studiat discipline precum Statistică, Merceologie, Ştiinţa

alimentelor, Comportamentul consumatorului, Informatică.

Piesa 1 a portofoliului – testul docimologic Grupa/grupele de cursanţi sunt supuse unui test docimologic cu privire la

cunoştinţele generale despre Declaraţia privind drepturile omului, legislaţia europeană în domeniul protecţiei consumatorului şi legislaţia din România cu privire la drepturile consumatorului; în urma prelucrării rezultatelor obţinute la acest test se vor selecta 16 cursanţi(primii clasaţi din grup/grupe), care ulterior vor fi împărţiţi în patru grupe pentru studiul ce reprezintă Piesa 3 a portofoliului; se subînţelege că fiecare din cei 16 cursanţi au obţinut o primă notă N1, notă ce îi atestă cunoştinţele generale cu privire la partea de fond a temei portofoliului.

Piesa 1 – notă N1

Piesa 2 – notă N2

Piesa n – notă Nn

PORTOFOLIU

NOTĂ FINALĂ (N1N2...Nn)/

n

30

Piesa 2 a portofoliului – proiect/referat cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI

Fiecare dintre cei 16 cursanţi selectaţi în urma testului va întocmi în termen de trei zile un referat/proiect pe tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI; între direcţiile de studiu recomandate(Hendrikse, 2003):

- poluarea mediului în agricultură;- modificarea genetică a alimentelor şi implicaţii sociale;- produse alimentare ecologice;- civilizaţii şi obiceiuri de consum;- limitele creşterii economice;- încălzirea globală a climei şi efectele asupra agriculturii;- Rapoartele Clubului de la Roma.

Fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanţi vor fin notate cu note de la 1 la 10, nota minimă de acceptare fiind 5; în cazul în care unul sau mai mulţi cursanţi din cei 16 nu obţin nota minimă sunt excluşi din echipă; această a doua notă obţinută de fiecare cursant va fi considerată N2.

Piesa 3 a portofoliului - studiu pe bază de chestionar în vederea estimării gradului de pătrundere în consum a aditivilor alimentari în judeţul Suceava.

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un chestionar ce urmează a fi distribuit unui eşantion prestabilit de producători şi comercianţi din judeţul Suceava.

În esenţă, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanţi, pentru a răspunde obiectivelor propuse includem următoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de studenţi analizează datele privind comercianţii/producătorii din judeţul Suceava, pe baza informaţiilor publicate de Registrul Comerţului; rezultă că sunt aproximativ 8.500 de firme ce trebuie incluse în studiu ;

Etapa 2: Se constituie un eşantion (E) care să fie reprezentativ pentru colectivitatea studiată de către cele patru echipe, criteriile de structurare a eşantionului:

- domeniul de activitate al firmelor;- cifra anuală de afaceri;- ponderea produse alimentare/cifra de afaceri;- localizare mediu urban/rural;- distribuţie geografică pe judeţul Suceava;- alte criterii similare.

Se ajunge la concluzia că dimensiunea eşantionului trebuie să fie de 170 de firme.Etapa 3: Se concepe un chestionar sintetic şi uşor de completat de către

intervievaţi, chestionar ce trebuie să se rezume la maximum patru pagini.

Model orientativ de structurare a chestionarului:

31

Etapa 4: După conceperea chestionarului acesta se multiplică şi urmează ca fiecare grupă de studenţi să se deplaseze pentru completarea chestionarului la un număr de 42 de firme:

- o grupă - în domeniul produselor alimentare din carne;- o grupă - în domeniul produselor alimentare de panificaţie;- o grupă - în domeniul produselor alimentare lactate;- o grupă - în domeniul altor produselor alimentare.

Denumire firmă:

Tip de organizaţie:

Tip de produse alimentare fabricate/comercializate:

Aditivi utilizaţi: coloranţi potenţatori de aromă stabilizatori etc.

Standarde:

Etichetare:

Ambalare:

Atenţionarea consumatorului:

32

Pentru finalizarea studiului de teren fiecare student urmează a se deplasa la 4-5 firme din eşantion, urmând a reveni cu datele rezultate din cercetarea făcută.

Etapa 5: Cele patru grupe de studenţi prelucrează statistic informaţiile obţinute pe baza chestionarului distribuit şi formulează un prim set de concluzii sub forma unui raport preliminar.

Etapa 6: Se formulează concluziile finale ale studiului prin discuţii deschise între profesor şi cele patru grupe de studenţi;concluzia finală se va orienta în două direcţii:

- Care sunt sugestiile/recomandările ce se pot face către administraţia de stat pentru a modifica legislaţia de protecţie a consumatorului?

- Ce trebuie făcut la nivel de individ/instituţie pentru a promova conceptul de dezvoltare durabilă?

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Cele 4 grupe de studenţi notează reciproc şi succesiv, pe o scală de la 1 la 10, calitatea lucrării întocmite de celelalte 3 grupe (Piesa 3 a portofoliului)

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.

Observaţii

Profesorul notează fiecare grupă/student din grupă pe o scală de la 1 la 10, pentru calitatea aceleaşi lucrări întocmite(Piesa 3 a portofoliului).

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.

Observaţii

Nota N3 la Piesa 3 a portofoliului

Medie între 1 – 10

Piesa 4 a portofoliului – raport final

Fiecare student/cursant întocmeşte un Raport final (10-12 pagini) prin care îşi exprimă propria părere cu privire la rezultatele cercetării efectuate , urmând a răspunde la două întrebări:

- „Cum poate fi protejat consumatorul împotriva practicilor neloiale ale corporaţiilor?”

- „Ce înseamnă a gândi global şi a acţiona local?” Profesorul evaluează atent, separat, fiecare din cele 16 rapoarte întocmite de

cursanţi, urmând a acorda o notă de la 1 la 10, ceea ce reprezintă nota N 4 corespunzătoare piesei 4 a portofoliului.

EVALUAREA FINALĂ A PORTOFOLIULUI:

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4 Medie

33

b) Model de investigaţie, ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

Un tip de investigaţie în conexiune cu EE la disciplina „Buget şi fiscalitate” poate lua forma unei cercetări de teren; o grupă de studenţi se va împărţi pe echipe de cercetare urmând a investiga la faţa locului 5 companii din municipiul Suceava.

Tema stabilită în comun de profesori şi studenţi este: „Fonduri alocate de firmele din Municipiul Suceava pentru protecţia mediului pe perioada 2007-2010”; pe această tematică studentul urmează să investigheze la faţa locului structura de ansamblu a bugetului propus, urmând să răspundă la următoarele întrebări:

- Ce pondere din bugetul total va fi destinată protejării mediului după aderarea României la UE?

- Care este necesarul de fonduri pentru ca firma să-şi menţină licenţa de mediu dată de Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava?

- Dacă firma a fost sau nu sancţionată de către Garda de Mediu Suceava în ultimii trei ani?

- Ce alte soluţii alternative sunt vizate de top-managementul firmei (obţinerea de sprijin de la stat, depunerea de granturi la Agenţia de Dezvoltare Regională Piatra Neamţ etc.)?

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmează să-şi desfăşoare activitatea pe parcursul a 4 săptămâni conform planului:

a) Se contactează firma vizată prin adresă oficială, telefonic, se stabileşte persoana de contact; se obţin primele date preliminare din Bilanţul depus de firmă la Direcţia Finanţelor Publice Suceava, prin Internet, se derulează alte activităţi similare;

b) Se întocmeşte documentaţia necesară în vederea deplasării după modelul ce urmează:

Bugetul propus pentru 2007 (similar 2008, 2009, 2010)

Venituri Sume Cheltuieli Sume %- Sursa 1- Sursa 2

.

.

.- Sursa n

- Achiziţii materii prime, materiale- Salarii- Utilităţi

- Protecţia mediului- Alte destinaţii

TOTAL

c) Are loc deplasarea studenţilor pentru investigaţie la faţa locului, după un calendar convenit cu conducerea firmei şi Compartimentul Financiar-Contabil; se culeg datele reale din Bilanţul contabil prognozat, urmând a se stabili ce procent se aloca de firma respectiva pentru protecţia mediului;

d) De exemplu, în cazul Companiei Tehnoproduct S.A., urmare a investigaţiei făcute la faţa locului au rezultat următoarele date:

34

Bugetul propus pentru 2007 - mii RON -

Venituri Sume Cheltuieli Sume %- Sursa 1- Sursa 2...- Sursa n

-

300600

11.000

- Achiziţii materii prime, materiale- Salarii- Utilităţi- Protecţia mediului- Alte destinaţii

8.000

8.0002.0001.0001.000

5

TOTAL 20.000 20.000

Concluzia de bază ce rezultă în cadrul Companiei Tehnoproduct S.A. poate fi sintetizată astfel:

- pentru a instala filtre de aer la hala de fabricaţie, în anul 2007 firma are nevoie de circa 2600 RON;

- ea poate suporta pe costurile proprii, aşa cum s-a prognozat, numai suma de 1.000 RON;

- diferenţa pentru procurarea acestor filtre este de 1.600 RON, sumă ce poate fi obţinută dintr-o sursă de finanţare:

- fie de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (statul român);- întocmirea documentaţiei pentru a obţine un grant la ADR Piatra

Neamţ.Sintetic, concluzia care rezultă este că firmele din Municipiul Suceava trebuie să

investească anual în echipamente/aparatură de protecţie a mediului ambiant, în paralel cu efortul făcut de statul român şi UE prin fondurile structurale; grafic avem:

Efort financiar propriu +

Statul român+

Fonduri UE

Protejarea mediului în municipiul Suceava în perspectiva 2007-2010

35

BIBLIOGRAFIE

1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Ed Presa universitara clujeana, Cluj;

2. Buckingham Marcus, Coffman Curt – „Manager contra curentului”, Editura Alfa, Bucureşti, 2005;

3. Burciu Aurel – „Management Comparat”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.

4. Creţu C., 1998, Conţinuturile procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului, în Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi

5. Cucoş C., 2002, Pedagogie-ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi

6. D’Hainaut L., 1981, Elaborarea noilor conţinuturi, în Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti;

7. De Bono Edward – „Lateral Thinking”, Penguin Books, London, England, 1990;

8. Dulama, Maria , Eliza, 2002, Modele, strategii, si tehnici didactice activizante cu aplicatii in geografie, Ed Clusium, Cluj;

9. Gardels Ntahan – „Schimbarea ordinii globale”, Editura Antet, Prahova;10. Giurgiu, V. – Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura CERES ,

Bucureşti, 1988,11. Hendrikse George – „Economics and Management of organization”, McGraw

Hill Education, UK, 2003.12. Hofstede Geert – „Cultures And Organizations, Software of the mind” IRIC,

McGraw – Hill, London, 1991.13. http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/ 14. Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, A prototype environmental education

curriculum for the middle schools, UNESCO;15. King Alexander, Schneider Bertrand – „Prima revoluţie globală”, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1993;16. Kolb D.A., 1984, Experiential Learning: Experience as the Source of

Learning and Development, Prentice-Hall, Englewood Cliffs N.J.;17. Milescu, I. – Ecologie forestieră, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”,

Suceava, 199418. Miron S., Portofoliul European pentru Educatia Mediului Înconjurator,

Îndrumar pentru profesori si elevi, TEPEE; Socrates, Comenius19. Momanu M., 2002, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi;20. Nicola I., 1994, Pedagogie, EDP, Bucureşti;21. Planchard, 1992, Pedagogie şcolară contemporană, EDP, Bucureşti;22. Programe şcolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculară Om şi societate,

Bucureşti 1999;23. Resurse complementare manualului EcoEd de educaţie ecologică, Clubul

Ecologic “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2003;24. Toffler Alvin – „Corporaţia Adaptabilă”, Editura Antet;

36

25. Toffler Alvin – „Spasmul Economic”, Editura Antet, Oradea, 1996;26. Văideanu G. (coord.), 1986, Pedagogie, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi27. Văideanu G., 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, EDP, Bucureşti;28. Webster’s New International Dicţionary, ed. a II-a;29. Zarojanu, D. – Mecanica pământurilor pentru infrastructuri de instalaţii de

transport forestiere, Editura AGIR, Bucureşti, 200430. Mironiuc M. – Analiza sistemelor de management ambiental, Editura

Politehnium, Iaşi, 200531. * * * - Sustainable Development. Critical Issue, OECD Report, 2001,

www.oecd.org

37