Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia … FINAL.doc · Web viewLa începutul cursului de Globalizarea afacerilor, se convine ca fiecare student să întocmească în termen

Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică. Consideraţii

introductiveDOMENII: ECONOMIE, SILVICULTURĂ

COLECTIV: Prof. univ. dr. Aurel BURCIU

Conf. univ. dr. Dan ZAROJANU

Asist. univ. dr. Monica RĂŞCHITOR TURTUREAN

1

CUPRINS

Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia ecologică. Consideraţii introductive....................................................................................................1I. Curriculum-definire conceptuală.............................................................3II. Necesitatea unui curriculum pentru educaţia ecologică în România. .3III. Componentele curriculum-ului.............................................................4 3.1. Finalităţile educaţiei ecologice.....................................................................................................................4 3.2. Resursele informaţionale şi spaţio-temporale...............................................................................................8 3.3. Metode implicate în activitatea de predare-învăţare...................................................................................19 3.4. Metodologia asociată activităţii de evaluare...............................................................................................29

IV. Principiile educaţiei ecologice..............................................................33 4.1. Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologice.................................................................................34 4.2. Principiul orientării pragmatice..................................................................................................................47 4.3. Principiul interdisciplinarităţii....................................................................................................................48 4.4. Principiul învăţării experienţiale.................................................................................................................49 4.5. Principiul actualizării şi dezvoltării curriculare..........................................................................................51

ANEXA NR. 1..............................................................................................53ANEXA NR. 2..............................................................................................56ANEXA NR. 3..............................................................................................60ANEXA NR. 4..............................................................................................69ANEXA NR. 5..............................................................................................73ANEXA NR. 6..............................................................................................76Bibliografie...................................................................................................78

I. Curriculum-definire conceptuală

Termenul de curriculum este de origine latină, însemnând alergare, cursă( Dicţionarul Latin-Englez Crawler http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/). Acest termen a cunoscut diverse accepţiuni, în diferite timpuri.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, curriculum-ul viza conţinuturile instructiv-educative ale învăţământului, fiind considerat: „un curs oficial organizat într-o şcoală sau un colegiu care se finalizează cu obţinerea unui grad, nivel de instrucţie”; „întregul corp de cursuri oferite într-o instituţie educaţională sau într-un departament al acesteia” (Webster’s New International Dicţionary; Creţu C., 1998).

Astăzi, definirea termenului este un subiect destul de controversat, existând aproape tot atâtea accepţiuni ale acestuia câţi pedagogi l-au dezbătut.

Curriculum se referă la „ansamblul coerent de conţinuturi, metode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat în vederea atingerii unor obiective terminate (Văideanu G., 1986).

Curriculum-ul se referă la conţinuturi, valori, finalităţi, strategii şi experienţele educaţionale pe care le trăieşte educatul în activitatea de învăţare.

Conform lui D’Hainaut, curriculum-ul cuprinde: obiectivele specifice unui domeniu (nivel de învăţământ, profil, disciplina şcolară) sau activitatea educativă; conţinuturile informaţionale sau educative necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite; condiţiile de realizare (metode, mijloace, activităţi, etc.), programarea şi organizarea situaţiilor de instruire şi educare; evaluarea rezultatelor (D’Hainaut L., 1981 apud Cucoş C., 2002).

Sintetizând, putem spune că, ceea ce numim curriculum se referă la experienţele de învăţare propuse de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar ce urmăresc înzestrarea educatului cu anumite competenţe ştiinţifice şi practice necesare în dezvoltarea sa profesională.

II. Necesitatea unui curriculum pentru educaţia ecologică în România

Sistemul de învăţământ românesc nu tratează cu suficientă seriozitate problematica lumii contemporane. Deşi se depun eforturi serioase pentru luarea în consideraţie a dimensiunii ecologice a acestei problematici, totuşi, bibliografia în acest sens este foarte sărăcăcioasă în spaţiul românesc. Astfel, se impune cu stringenţă constituirea unui curriculum ce tratează mediul în întreaga sa complexitate.

Un astfel de curriculum trebuie să urmărească nu numai transmiterea unor informaţii legate de educaţia ecologică, ci, mai ales, sensibilizarea faţă de natură, cât şi formarea de comportamente care să reflecte valori morale, precum: respectul faţă de natură, grija faţă

3

http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/

de comunitatea locală şi naţională, cooperarea cu ceilalţi pentru soluţionarea problemelor de natură ecologică, responsabilitatea faţă de ceilalţi şi faţă de natură, etc.

Pornind de la aceste premise, în construirea curriculum-ului trebuie să se ţină cont atât de dimensiunea teoretică, cât şi de cea practic-aplicativă a activităţilor cuprinse deoarece contribuie la înţelegerea problematicii mediului în întreaga sa complexitate şi, astfel, la găsirea de alternative.

Curriculum-ul pentru educaţia ecologică are un caracter atractiv, interactiv, contribuind într-un mod pozitiv la responsabilizarea educaţilor în faţa dezastrelor create de om.

III. Componentele curriculum-ului

Curriculum-ul vizează în special:1. finalităţile educaţionale propuse de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării;2. resursele informaţionale, spaţio-temporale care trebuie puse la dispoziţia educatului în activitatea de învăţare;3. metodologia implicată în activitatea de predare şi de învăţare;4. metodologia asociată activităţii de evaluare.

3.1. Finalităţile educaţiei ecologice

Cunoaşterea scopurilor educaţiei raportate la mediu este foarte importantă atunci când intenţionăm să proiectăm un curriculum deoarece ele orientează cadrul didactic în alegerea conţinuturilor, a metodelor, cât şi a contextului educaţional în care se vor implementa.

Conform lui Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, scopul educaţiei raportate la mediu este „de a-i ajuta pe cei care învaţă să dobândească cunoştinţe legate de mediu, să-şi formeze priceperi, să devină fiinţe umane dedicate care sunt dispuse să lucreze individual sau colectiv cu scopul de a atinge sau de a menţine un echilibru dinamic între calitatea vieţii şi calitatea mediului”.

Finalităţile educaţiei ecologice sunt: dezvoltarea conştiinţei ecologice, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru păstrarea şi ameliorarea mediului; dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă; pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu (Momanu M., 2002).

Pentru atingerea scopului educaţiei raportate la mediu, este necesar să se respecte următoarele obiective: conştientizarea necesităţii educaţiei raportate la mediu care are la bază integrarea problemelor ecologice în anumite contexte, ţinând cont de aspectele sociale şi culturale pe care le implică; dobândirea de informaţii specifice educaţiei raportate la mediu; formarea de priceperi şi deprinderi care să ajute la oferirea de soluţii viabile la unele probleme vitale;

4

dezvoltarea respectului faţă de mediu; înţelegerea adecvată a relaţiei dintre om şi mediul înconjurător; încurajarea educaţilor să coopereze pentru protejarea mediului; sporirea interesului faţă de problemele comunităţii; utilizarea adecvată a materialelor existente despre educaţia relativ la mediu; dezvoltarea capacităţii de a lua decizii adecvate pentru protejarea mediului şi a oamenilor.

În atingerea finalităţilor educaţiei ecologice trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte:1. educaţia ecologică a apărut ca soluţie la problemele stringente care ameninţă omenirea;2. este necesară cunoaşterea mediului natural-geografic şi biologic, cât şi a celui social pentru a putea interveni într-un mod pozitiv;3. educaţia ecologică trebuie realizată atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi a educaţiei informale şi nonformale;4. conţinuturile educaţiei ecologice trebuie cunoscute şi de către organele de decizie politică aflată la putere care pot promova o legislaţie care vizează protecţia mediului;5. educaţia ecologică trebuie să facă apel la metode şi tehnici care sensibilizează publicul larg din diverse domenii care pote ajuta în încercările de salvare a planetei;6. este necesară înţelegerea proceselor şi a fenomenelor care au un impact major asupra mediului, etc.;

Finalităţile intermediare variază în funcţie de ciclurile şcolare cărora li se adresează.De exemplu: în programa la disciplina geografie pentru clasa a V-a (Programe

şcolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculară Om şi societate, Bucureşti 1999), finalităţile intermediare vizează: înţelegerea importanţei cunoaşterii mediului; trezirea interesului pentru cunoaşterea mediului înconjurător; înţelegerea dimensiunilor globale ale fenomenelor de degradare a mediului înconjurător.

Exemple:

DOMENIUL ECONOMIE:Nivel Liceu

Conform planului de învăţământ al Colegiului Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava, între diverse discipline economice, regăsim:

- Educaţia antreprenorială;- Elemente de tehnologie;- Studiul calităţii produselor şi serviciilor;- Economia întreprinderii- Marketing;- Biologie.

5

De pildă, la disciplina Educaţia antreprenorială, un curriculum orientat pe EE trebuie să includă 1-2 capitole şi/sau paragrafe distincte în cele 8-10 capitole care să accentueze ideea de dezvoltare a afacerilor cu respectarea mediului, de exploatare prudentă a resurselor oferite de mediul natural; pentru a induce un comportament al educatului în relaţia cu mediul înconjurător, comportament care să reflecte principii ale EE; amintim finalităţi ce pot fi vizate de formator la disciplina Educaţia antreprenorială:

Finalitate 1: modelarea comportamentului viitor al educatului, în sensul ca acesta să conştientizeze poziţia sa în relaţie cu mediul şi societatea ( aceasta înseamnă ca educatul să conştientizeze că el va activa permanent într-o dublă ipostază, de consumator şi de salariat; în ambele ipostaze, el va avea drepturi şi obligaţii în raport cu firmele, diverse instituţii şi cu mediul înconjurător);

Finalitate 2: conştientizarea de către antreprenori a necesităţii dezvoltării unor generaţii de produse/servicii care să încurajeze spiritul de economisire al fiecărui cetăţean şi nu tendinţa către o exploatare iraţională a resurselor naturale (lemn, petrol, gaze etc.);

Finalitate 3: conştientizarea de către antreprenori a necesităţii integrării în practica de afaceri a problemelor legate de mediu şi a necesităţii de a asigura o dezvoltare economică stabilă concomitent cu reducerea presiunilor asupra calităţii mediului înconjurător (eco-efficiency).

Nivel Universitate:

Conform planului de învăţământ al Facultăţii de „Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică”, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, între diverse discipline economice regăsim (astfel de discipline sunt comune diverselor specializări ale FSEAP, specializări între care amintim: Economia comerţului, turismului şi serviciilor, Afaceri internaţionale, Management):

- Microeconomie;- Management;- Management strategic;- Protecţia consumatorului;- Dreptul afacerilor;- Studiul calităţii şi serviciilor;- Marketing;- Economie europeană;- Economia turismului;- Amenajarea turistică a teritoriului;- Management în turism şi servicii;- Studiul mărfurilor;

De pildă, la disciplina Dreptul afacerilor, un curriculum orientat pe EE trebuie/poate fi elaborat plecând de la conceptul sustainable development; cadrul juridic al afacerilor din orice ţară europeană, inclusiv România, include şi o componentă ce vizează direct mediul înconjurător; exemple de finalităţi:

Finalitate 1: modelarea comportamentul educatului în relaţia sa cu mediul, în sensul că atât indivizii cât şi companiile/firmele trebuie să manifeste un comportament

6

etic în afaceri şi că au datoria de a proteja/conserva/ameliora condiţiile de mediu în care vor trăi viitoarele generaţii; această protejare rămâne dependentă de decizia politică/legislativă a ţărilor şi diverselor grupări integraţioniste, cum este de exemplu UE.

Finalitate 2: conştientizarea de către educat a problematicii mediului, a faptului că problema mediului a devenit una globală, că decizia politică trebuie să ţină seama de părerea experţilor cu privire la provocările mediului; conştientizarea faptului că societatea civilă, diverse ONG-uri, universităţile sau liceele au obligaţia de a se implica în soluţionarea problemelor legate de mediu [de exemplu, ignorarea de către oamenii politici din ţările occidentale a Rapoartelor Clubului de la Roma, din anii 70 (A. King, 1993), a avut o consecinţă extrem de neplăcută care se resimte astăzi la nivel global];

Finalitate 3: conştientizarea de către educat a faptului că, în lumea contemporană, imperativul economic – asigurarea unui standard de viaţă cât mai ridicat – şi imperativul social – dezvoltarea unor forme de guvernare care să promoveze valorile după care oamenii doresc să trăiască – nu se pot realiza independent de imperativul ecologic – menţinerea capacităţii planetei de a asigura resursele necesare vieţii.

DOMENIUL SILVICULTURĂ:Nivel liceu:

Conform planului de învăţământ al Grupului Şcolar Silvic Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, între diverse discipline regăsim:

- Biologie;- Botanică;- Climatologie;- Amenajări forestiere;- Topografie;

De pildă, la disciplina Botanică, un curriculum orientat pe EE, întrucât persoanele ce vor absolvi acest tip de liceu vor avea un rol direct în gestionarea pădurilor, apreciem că o pondere importantă din disciplină trebuie să includă finalităţi asociate EE, precum:

Finalitate 1: conştientizarea/înţelegerea de către educat a rolului pădurii în echilibrul ecologic local/global.

Finalitate 2: conştientizarea faptului că specialiştii în silvicultură vor avea, prin profesia lor, un rol major în gestionarea pădurilor din România.

Finalitate 3: conştientizarea faptului că specialiştii în Silvicultură vor trebui să promoveze, prin exemplul personal, un comportament responsabil faţă de pădure şi mediul înconjurător.

Finalitate 4: conştientizarea de către educat a faptului că defrişarea/tăierea ilegală a pădurilor are consecinţe negative imediate asupra mediului înconjurător; cât şi a necesităţii de a anticipa aceste consecinţe negative pentru a găsi soluţii de prevenire a riscului invocat; atingerea acestei finalităţi poate să ţină seama de modelul grafic sugerat în continuare:

7

Nivel Universitate:

Conform planului de învăţământ al Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, între diverse discipline de profil silvic regăsim :

- Ecologie – climatologie forestieră;- Genetica şi ameliorarea arborilor;- Staţiuni forestiere;- Studiul lemnului şi produsele pădurii;- Drept şi legislaţie forestieră;- Botanică forestieră;- Fitopatologie;- Amenajarea pădurilor;- Biostatistica.

De pildă, la disciplina Genetica şi ameliorarea arborilor, care include şi o componentă ce vizează direct mediul înconjurător, un curriculum orientat pe EE include drept finalităţi intermediare:

Finalitate 1: înţelegerea importanţei cercetării ştiinţifice în domeniul ameliorării arboretelui din pădurile României, al creării unor noi soiuri de plante/arbori ce sunt adaptaţi condiţiilor climaterice din ţara noastră;

Finalitate 2: conştientizarea de către educat a problematicii mediului, a rolului jucat de pădure în ecuaţia ecologică;

Finalitate 3: înţelegerea de către educat a rolului ce revine cercetării ştiinţifice în gestionarea fondului forestier, cât şi a rolului cercetării ştiinţifice în dezvoltarea oricărei ţări.

Diverse finalităţi vizate de către formatorii pe EE se vor reflecta în Economie/Silvicultură în funcţie de măsura în care profesorii, titulari pe diverse discipline, vor ţine seama de faptul că este posibilă o influenţare indirectă a comportamentului educatului; finalităţile concrete se vor atinge, asociat obiectivelor vizate de profesor, prin maniera de structurare a procesului didactic în şcoli.

3.2. Resursele informaţionale şi spaţio-temporale

Conţinuturile vizează cunoştinţe, valori educaţionale, abilităţi, priceperi şi deprinderi transmise şi formate în cadrul orelor de educaţie ecologică, care trebuie atinse prin intermediul programelor de învăţământ şi a manualelor şcolare.

Defrişarea iraţională a copacilor

TAIERI ÎMPĂDURIRI

Consecinţe

Inundaţii, alunecări de terenuri,

dispariţie floră, ameninţare

echilibru natural etc.

8

În selectarea conţinuturilor educaţiei ecologie trebuie să se ţină cont de următorii indicatori de pertinenţă: deschiderea faţă de achiziţiile şi progresele ştiinţei şi ale tehnologiei, ţinând cont de finalităţile educaţiei; raportarea conţinuturilor la valorile culturale ale omenirii; respectarea problematicii planetare şi a trebuinţelor specifice ale comunităţii locale şi naţionale în activitatea de elaborare a conţinuturilor educaţiei ecologice şi nu numai; cunoaşterea trebuinţelor spirituale, fiziologice şi fizice ale educaţilor şi respectarea acestora în procesul de concepere a conţinuturilor ştiinţifice; realizarea unui echilibru între cerinţele impuse la nivel central (programe, manuale, etc.) şi cerinţele impuse la nivel instituţional în conceperea conţinuturilor; asigurarea coerenţei conţinuturilor specific educaţiei ecologice astfel încât să nu existe contradicţii între termeni, informaţii, capitole, etc.; asigurarea caracterului ascendent al cunoaşterii; orientarea prospectivă şi democratică a conţinuturilor ( Văideanu G., 1988).

Pe lângă aceşti indicatori de pertinenţă, trebuie respectate şi anumite criterii:1. Criterii psihopedagogice care vizează centrarea conţinuturilor pe educaţi, respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale acestora, elaborarea conţinuturilor astfel încât să permită educaţilor să fie creativi şi originali şi să permită participarea activă în activitatea de predare-învăţare.

În concordanţă cu aceste criterii, exemplificativ, enumerăm următoarele teme ţinând seama de programele şcolare existente în România pe diversele nivele de şcolarizare:

A. GIMNAZIU:Conţinutul unei programe şcolare ce ţine seama de EE, trebuie să ia în considerare

vârsta educaţilor, necesităţile lor spirituale şi fiziologice, matricea culturală de care aparţine această categorie a populaţiei etc.(uzual, vârsta acestei categorii de educaţi este cuprinsă în intervalul 7 - 15 ani, aceasta fiind tipul de educaţie obligatorie în aproape toate ţările lumii; ulterior caracterul ascendent al cunoaşterii se asigură prin nivelurile facultative ale educaţiei, respectiv liceu, universitate etc.). Apreciem că modelarea unui anumit tip de personalitate, orientarea/inducerea unui comportament dorit în relaţia cu mediul a viitorului adult rămâne direct dependentă de educaţia primită până la 16 ani; conform psihologilor (De Bono, 1990), personalitatea viitorului adult se structurează majoritar până la vârsta de 16 ani; această structură a personalităţii îi va condiţiona apoi comportamentul în societate, inclusiv atitudinea faţă de mediu. În esenţă, psihologii au argumentat că mediul social, familia şi şcoala contribuie direct la structurarea personalităţii tânărului educat; ideea invocată se prezintă grafic astfel (G. Hofstede, 1991):

Mediul social

Familia

Şcoala

+

+

0ani

16ani

Perioada de structurare/formare a elementelor principale ce determină

personalitatea individului

9

Aşadar, atitudinea faţă de mediu a unei persoane adulte, comportamentul său zilnic în oraş, la serviciu sau în alte contexte (aruncă sau nu deşeuri pe spaţiile verzi, acceptă sau nu poluarea aerului de către companiile producătoare, respectă sau nu regulile impuse de stat cu privire la protecţia mediului, se implică sau nu ca voluntar în diverse ONG-uri pe linie de mediu etc.) vor rămâne determinate în bună măsură de educaţia generală primită în şcoala gimnazială; prin urmare, şcoala rămâne un vector esenţial pentru modelarea comportamentului cetăţeanului în relaţia cu mediul, însă se adaugă şi alţi factori care îşi vor pune amprenta asupra acestui comportament (familia, societatea civilă, administraţia publică, strategiile diverselor ONG-uri etc.).

Întrucât şcoala determină/modelează comportamentul educaţilor pe parcursul întregii vieţi (conceptul de longlife learning a devenit o realitate), este oportună şi necesară generalizarea ideii invocate anterior:

Un vector esenţial în modelarea

comportamentului, crearea de abilităţi,

acumularea de cunoştinţe

ŞCOALA

FamiliaSocietatea civilăAdministraţia publicăStrategii ale diverselor

ONG-uri

ALŢI FACTORI

Atitudinea şi

comportamentul viitorului cetăţean în relaţia cu

mediul

10

Amintim, cu titlu de exemplu teme de predare şi instrumente sugerate pentru a conecta educaţia generală cu EE:

TEME INSTRUMENTE SUGERATEImportanţa mediului înconjurător în viaţa zilnică a elevilor

Manuale, jocuri pe calculator, fotografii/ filme, vizite în week-end în parcurile din oraş etc.

Gradul de poluare a râurilor din Bucovina Manuale, hărţi, planşe, vizitarea staţiunii de epurare a apelor uzate din Municipiul Suceava, vizitarea unei pensiuni turistice din Cârlibaba ( pensiune ce are un sistem individual de aducţiune a apei şi eliminare a apei menajere)

Parcurile şi grădinile oraşului Jocuri pe calculator, fotografii/ filme, deplasări în week-end în parcul oraşului, planşe topografice, concursuri de tip „Primarul copiilor” etc.

Animale sălbatice în pădurile din Bucovina Manuale, hărţi, fotografii/filme, excursii şi drumeţii în zona Câmpulung Moldovenesc, vizită la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii etc.

Specii de plante rezistente la temperaturi scăzute, în pădurile din Bucovina

Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet etc.

Rezervaţii şi parcuri naturale de pe Mapamond

Manuale, cataloage, atlasuri botanice, filme preluate de pe Animal Planet , National Geographic , hărţi etc.

B) LICEU:

Deoarece odată cu liceul începe şi orientarea în carieră a viitorilor salariaţi/cetăţeni, conţinuturile programelor şcolare/planurilor de învăţământ se orientează pe domenii mari, cum ar fi Economie, Silvicultură, Tehnic, Socio-uman etc. Aşadar, începând cu liceul este preferabilă încercarea de a orienta principiile EE în funcţie de specificitatea domeniilor profesionale invocate anterior; este evident că anumite domenii, cum ar fi Silvicultura, sunt prin însăşi natura lor mai puternic conectate la principiile EE (vor fi discipline care, în proporţie de 20-70%, includ aspecte legate direct/indirect de întreaga problematică a mediului înconjurător din societatea post-industrială); în cazul altor domenii, cum ar Economia, un număr mai redus de discipline includ în structura lor aspecte/probeme ce ţin direct/indirect de problematica mediului; chiar şi aşa, în acest ultim caz, apreciem că este suficient dacă formatorul/titularul la astfel de discipline conştientizează necesitatea ca o parte din conţinutul disciplinei predate să fie conectat la problematica EE, respectiv să ţină seama de o serie de principii/recomandări ce pot să conducă la anumite abilităţi/comportamente ale educatului în chestiunea mediului.

B1. Economie:De exemplu, enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de

profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Grupului Şcolar „Dimitrie Cantemir” Suceava:

11

DISCIPLINE TEME OBIECTIVE VIZATE PENTRU ADAPTAREA DISCIPLINEI LA EE

Istorie Economia românească în perioada interbelică; revoluţia industrială şi presiunile pe care le-a generat asupra mediului

înţelegerea/conştientizarea de către educat a impactului revoluţiei industriale (1776) asupra evoluţiei umanităţii;

înţelegerea acestui impact asupra industriei româneşti din perioada interbelică şi punerea bazelor economiei româneşti moderne;

înţelegerea/conştientizarea „rupturii” ce se întrevede între societatea post-industrială şi resursele limitate ale Terrei.

Statistică Evoluţia demografică şi consecinţele ei asupra mediului în societatea post-industrială

înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a studia/predicţiona trendurile înregistrate de populaţia unei ţări;

cunoaşterea consecinţelor pe care le are creşterea populaţiei asupra necesarului de hrană pe termen lung şi, implicit, asupra suprafeţelor agricole.

Fiscalitate Implicarea financiară a statului în derularea unor proiecte de mediu

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că proiectele de investiţii de mediu de mare anvergură (îndiguirea unor râuri ce produc inundaţii, depozitele ecologice pentru deşeuri în oraşe etc.) obligă ca cel puţin o cotă parte din veniturile indirecte ale statului să fie incluse anual în bugetul de stat pe Capitolul „Mediu”.

Biologie Rolul bio-tehnologiilor în soluţionarea unor probleme de mediu în societatea post-industrială

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că resursele energetice clasice sunt limitate şi că relaţia individ-mediu este una extrem de fragilă;

înţelegerea rolului ce poate să revină bio-tehnologiilor în soluţionarea celor două ecuaţii invocate.

B2. Silvicultură:

Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Grupului Şcolar Silvic Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava:


Dendrologia Specii de arbori rezistenţi la frig în pădurile din Bucovina

Înţelegerea/conştientizarea de către educat a relaţiei dintre suprafaţa împădurită a unei regiuni şi condiţiile climaterice locale/globale;

Înţelegerea faptului că anumite specii de arbori sunt preferabile pentru împăduriri în zonele defrişate la peste 1.500 m altitudine.

Exploatarea Modalităţi de exploatare a Înţelegerea/conştientizarea de către educat

12

lemnului lemnului în zonele împădurite aflate în proprietate privată

a faptului că gestionarea corectă/eficientă a pădurilor se recomandă a fi făcută numai de către specialiştii în Silvicultură, indiferent care este forma de proprietate asupra pădurii.

Ecologia şi protecţia mediului

Exploatarea industrială a lemnului şi instrumente de protejare a mediului

Conştientizarea de către educat a faptului că, prin profesia sa, el va deveni un „model” de comportament ecologic pentru alţi cetăţeni.

C) UNIVERSITATE:

Aşa cum sunt structurate în prezent planurile de învăţământ pe diverse domenii în România, conform principiilor din Declaraţia de la Bologna şi legislaţiei adoptate de către ţara noastră, amintim cele ce urmează.

C1. Economie:Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular

dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (diverse discipline enumerate se regăsesc în planul de învăţământ al unor specializări precum Economia Comerţului,Turismului şi Serviciilor, Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Administrarea Afacerilor , Cibernetică Economică etc.):


Macroeconomie Impactul politicilor macroeconomice asupra capacităţii de a asigura bunăstarea generaţiilor viitoare

înţelegerea/conştientizarea de către educat a faptului că toate resursele naturale sunt şi rămân limitate;

conştientizarea necesităţii de a exploata raţional aceste resurse şi de a asigura şi generaţiilor viitoare dreptul de a se bucura de ele etc.

Marketing Ciclul de viaţă al produselor şi politica de mediu

înţelegerea de către educat a presiunii exercitate asupra mediului în fiecare din stadiile din ciclul de viaţă al unui produs; identificarea resurselor care ar trebui alocate astfel încît să se asigure eco-eficienţa.

Statistică Indicatori de evaluare a performanţelor de mediu în industrie uitlizaţi în UE

înţelegerea de către educat a modalităţilor de cuantificare a impactului activităţii industriale asupra mediului înconjurător;

înţelegerea de către educat a factorilor care au influenţat trendul dat de aceşti indicatori în UE în ultimele decenii.

13

C2. Silvicultură:

Enumerăm următoarele teme şi obiective ce pot fi vizate de profesor/titular dacă ţine seama de necesitatea promovării principiilor EE; temele se sugerează plecând de la disciplinele incluse în planul de învăţământ al Facultăţii de Silvicultură, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava:


Botanică forestieră Specii de plante ameninţate cu dispariţia în Munţii Călimani

Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a proteja unele plante/arbori pentru a menţine echilibrul ecologic local/global.

Pedologie Poluarea industrială şi compoziţia solurilor din bazinele hidrografice

Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a explica ştiinţific modul în care se poluează pânza de apă freatică.

Staţiuni forestiere Criterii/indicatori de performanţă calculaţi în cadrul studiului de fezabilitate pentru proiectarea unei staţiuni forestiere

Înţelegerea/conştientizarea de către educat a necesităţii de a gândi modalităţi de protejare a mediului, prevenirea poluării, inclusiv prin prisma calcului economic şi al costurilor necesare.

2. Criteriul interdisciplinarităţii-constă într-o integrare a teoriei şi metodologiei specifice mai multor domenii/ discipline de studiu care oferă o imagine unitară asupra unor fenomene/ procese studiate în cadrul activităţii de predare-învăţare. Pe lângă faptul că permite studierea fenomenelor în integritatea lor, conduce şi la o aplicare facilă a informaţiilor obţinute în diferite situaţii experimentale sau din viaţa reală.

Pentru cele două domenii considerate deja (Economie şi Silvicultură) amintim unele teme, cu precizarea că reflectarea criteriului interdisciplinarităţii este mai vizibilă la nivelul învăţământului universitar:

a) Economie:

TEME DISCIPLINE IMPLICATE

Eco-labbeling (eticheta ecologică europeană care atestă faptul că produsul respectiv are un impact de mediu redus) şi politica de produs în strategia de marketing a firmelor

MarketingStatisticăDemografieIstoria şi evoluţia UEPsihologia consumatoruluiMerceologie

Importanţa activităţii de R&D (Research - Development) în activitatea corporaţiilor

InventicaRobotica

14

multinaţionale; generaţiile noi de produse şi principiile sustainable development

BiotehnologiileIstoria tehniciiReţele de computereManagementul echipelor de cercetareManagement comparatEconomie internaţională

Progresul tehnologic, productivitatea muncii şi eco-eficienţa în secolul al XX-lea şi începutul secolului al XX-leaI

EconomieStatisticăIstoria tehniciiInformaticăEconomie internaţională

b) Silvicultură:

TEME DISCIPLINE IMPLICATE

Incidenţa factorilor dăunători (microorganisme şi insecte) asupra sănătăţii pădurilor

StatisticăMeteorologieClimatologieFitopatologieFiziologia plantelorPedologieGeologie

Indicatori de evaluare a manoperei în costurile de industrializare a lemnului tip cherestea şi mobilă; analiză comparativă şi impact asupra mediului

Economie forestierăContabilitateTaxe şi impoziteIndustrializarea primară a lemnuluiStudiul lemnului şi produsele pădurii

Amenajări/lucrări specifice în perioada de creştere a unei plantaţii de molid

Exploatări forestiereCartografieEcologieGenetică şi ameliorarea arborilorÎmpăduririGeologieDendrologie

3. Criteriul logicităţii - transpunerea logicii ştiinţei la nivelul disciplinei de învăţământ astfel încât să se poată face apel la raţionamente inductivo-deductive când se operează cu informaţii;4. Criteriul proporţionalităţii-vizează respectarea unui echilibru între informaţiile vechi şi cele noi, între informaţiile cu caracter teoretic şi cele cu caracter practic.

De exemplu, pe cele două domenii considerate, acest criteriu poate fi evidenţiat astfel:

a) Economie:

15

DISCIPLINA TEME ECHILIBRU ÎNTRE COMPONENTE(informaţii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.)

Amenajarea turistică a teritoriului

Dezvoltarea staţiunilor turistice montane şi impactul asupra bio-diversităţii

Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură:– informaţiile teoretice privind oferta şi cererea de servicii turistice în zonele montane, mix-ul de marketing(preţ, produs, promovare, distribuţie);– datele concrete ce definesc zona turistică respectivă (avantajele localizării, număr locuri de cazare, utilităţi oferite, tarife practicate, intermediari autorizaţi, discount-uri oferite etc.);– informaţii cu caracter aplicativ (ca analiza comparativă în decursul unei perioade date de timp privind condiţiile de climă, suprafeţele împădurite, specii reprezentative pentru flora şi fauna regiunii, gradul de poluare a aerului/apei etc).

Informatică Avantajul reţelelor de computere în studiul/monitorizarea condiţiilor climaterice globale, pe exemplul Staţiunii din Munţii Rarău

Formatorul/titularul de disciplină va accentua în egală măsură :- Istoricul computerului şi evoluţia sa în societatea

contemporană (1950-1980);- Internetul şi reţelele de computere (1980-2005);- Aplicaţii practice ale computerului în Meteorologie

Contabilitate Locul costurilor de mediu în costul total al firmelor producătoare; tehnici/ metode de analiză structurală

Formatorul va avea în vedere:– prezentarea unui set de informaţii teoretice privind analiza costurilor şi principiile de înregistrare contabilă;– exemplificări cu ajutorul datelor concrete a modului în care firmele producătoare alocă sume destinate activităţilor de mediu şi ponderea acestor sume în totalul costurilor.

b) Silvicultură:

DISCIPLINA TEME ECHILIBRU ÎNTRE COMPONENTE(informaţii vechi/noi; aspecte teoretice/practice etc.)

Economie forestieră şi management

Locul/rolul pădurilor în menţinerea echilibrului climateric global şi local

Profesorul/formatorul trebuie să accentueze diferit , după cum sugerăm: - perioada de la Revoluţia industrială până la 1900, în

care industria nu a afectat major echilibrul dintre om şi natură;

- perioada după 1900 şi până în prezent, perioadă în care, conform Agenţiei Europene de Mediu, la nivel global cantitatea de CO2 a crescut cu 50%, temperatura aerului a crescut cu 0, 6o C, creşterea industrială tinde a scăpa de sub control şi a „rupe” echilibrul om-natură;

- care sunt strategiile macro necesare pentru a conserva pădurea în viitoarele două-trei decenii;

- care sunt costurile asociate unor strategii de acest tip.

16

Ecologie-climatologie forestieră

Ratificarea de către România a Protocolului de la Kyoto privind limitarea cantitativă a emisiei de gaze cu efect de seră

Profesorul/formatorul trebuie să accentueze diferit următoarele aspecte: - obligaţiile ce revin României din alte

tratate/convenţii la care este parte;- obligaţiile/costurile ce revin României din

Protocolul de la Kyoto;- implicaţiile acestor tratate/convenţii pentru

specialiştii în Silvicultură din România.Monitoring forestier

Avantajele conservării florei/faunei din rezervaţii şi parcuri forestiere

Profesorul/formatorul trebuie să accentueze echilibrat următoarele aspecte:- cunoştinţe teoretice predate la curs pe bază de

manual, planşe, atlasuri etc.; aceste cunoştinţe însumează o parte de istorie a parcurilor/rezervaţiilor şi o parte actuală ce reflectă trendurile de la nivel mondial

- vizite, evaluări la faţa locului în rezervaţia de stejari din Munţii Călimani.

5. Criteriul aplicativităţii-pentru responsabilizarea educaţilor nu este suficientă doar transmiterea unor informaţii teoretice, ci propunerea de activităţi practice care să-i mobilizeze în „misiunea” de salvare a mediului.

De exemplu, pentru cele două domenii considerate (Economie şi Silvicultură) amintim aspectele ce urmează:

a) Economie:

TEME Aplicaţia practică sugerată

Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru modernizarea unei linii de prelucrare a lemnului în vederea exportului (cu respectarea principiului eco-eficienţei)

Evaluarea, prin simulări pe computer, a avantajului comparativ obţinut de o ţară/firmă pe diverse destinaţii posibile:- export de lemn/cherestea în condiţii de rata a profitului 30%;- export de mobilă în condiţii de rata a profitului 20%;- avantaje non-cuantificabile pentru firmă/ţară în situaţia prelucrării superioare a lemnului;- costuri estimate pentru protecţia mediului în diferitele stadii ale procesului de producţie.

Principiile sustainable development şi competitivitatea produselor; negocierea unui contract de export de produse chimice de sinteză de către firma CHIM Borzeşti

Partajarea studenţilor/cursanţilor în 2 echipe de negociere (furnizor - cumpărător) şi simularea negocierii pe cele 70 de articole ale contractului; premise avute în vedere de formator:- industria chimică este prin definiţie un poluant al

mediului înconjurător;- preţul necesar a fi obţinut pe tona de marfă

trebuie să acopere şi un coeficient de cel puţin 12% costuri cu protecţia mediului;

- materiile prime folosite în fabricaţie sunt non-

17

regenerabile în proporţie de 80%;- exportul se negociază în condiţia de livrare FOB.

Analiză comparativă a firmelor din punct de vedere al externalităţilor negative( de genul poluării aerului)

Efectuarea unui studiu pe bază de eşantion (distribuirea unui chestionar cu 22 de întrebări prestabilite) pentru a stabili:– firmele/domeniile de activitate cele mai poluante din judeţul Suceava ;– resursele naturale utilizate în procesele de producţie;– strategiile de eco-eficientizare avute în vedere în următorii ani.

b) Silvicultură:


Caracteristicile faunei/florei din judeţul Suceava

Deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la fondul de vânătoare Rîşca/Mălini din judeţul Suceava; experiment practic la faţa locului

Tipuri de arborete folosit la împăduriri în zonele cu climat rece (peste 1.500 m altitudine)

Deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la Staţiunea Experimentală de Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; experiment practic la faţa locului.

Opţiuni în cadru ecuaţiei celor 5 R Modalităţi/căi de obţinerea a energiei alternative din deşeuri de masă lemnoasă (brichete din rumeguş); deplasarea grupei de studenţi/cursanţi la centrala termică de acest fel la Vatra Dornei

6. Criteriul exemplarităţii-are la bază furnizarea de modele adecvate care să stimuleze educaţii pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor educaţiei ecologice.

De exemplu, pe cele două domenii considerate (Economie şi Silvicultură) amintim aspectele ce urmează:

a) Economie:


Uurbanizarea şi impactul asupra calităţii mediului

Analiză comparativă pe baza a două modele vizitate la faţa locului:- vizite la depozite de deşeuri menajere în

municipiile Suceava şi Botoşani;- vizite în parcurile/împrejurimile municipiilor

Suceava şi Botoşani afectate de lucrări de infrastructură şi urbanism;

- concluzii şi evaluare comparativă, urmare a experienţei practice făcute.

18

b) Silvicultură:


Criterii/standarde de înfiinţare şi administrare a unei staţiuni forestiere

Vizită şi analiză la faţa locului la Staţiunea Forestieră Broşteni, evaluarea gradului de îndeplinire a standardelor impuse de teorie, considerarea acestei staţiuni drept un „model” acceptat de teorie şi care poate fi impus apoi în alte zone forestiere din România.

În ceea ce priveşte resursele spaţiale, trebuie să precizăm faptul că educaţia ecologică implică desfăşurarea de activităţi educative atât în şcoală, cât, mai ales, desfăşurate în afara spaţiului instituţional: excursii în locurile în care omul a contribuit într-un mod hotărâtor la degradarea mediului, prin sesizare a defrişărilor, a deşeurilor aruncate la întâmplare, etc.; vizite la muzeele de ştiinţe ale naturii; vizite în comunităţile locale în cadrul cărora se resimt acut problemele ecologice, etc.

Resursele temporale-educaţia ecologică trebuie realizată încă de la vârste fragede, la grădiniţă, pentru că în această perioadă încep să se formeze valori morale care se cristalizează în perioadele imediat următoare. Putem spune că problemele de natură ecologică implică educaţi de toate vârstele şi nu numai (educatori, profesori, autorităţi locale şi naţionale, organizaţii nonguvernamentale, comunităţi, etc.) care pot contribui la soluţionarea lor.

3.3. Metode implicate în activitatea de predare-învăţareModele de organizare a unei lecţii dedicate educaţiei de mediu:

1. Învăţării directe şi explicite-axat pe dobândirea şi exersarea strategiilor de acumulare şi testare a cunoştinţelor;2. “Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”-foloseşte metodele gândirii critice în acumularea noilor informaţii;3. “Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat”-stabileşte relaţia dintre vechile şi noile informaţii centrându-se pe nevoile elevilor;4. “Învăţării prin explorare şi descoperire”–care îi antrenează pe elevi în experimentarea unor fenomene şi în găsirea şi explicarea cauzelor care le produc;5. Tradiţional-orientat către verificarea cunoştinţelor elevilor, pe predarea realizată de profesor, pe fixarea şi evaluarea noilor cunoştinţe;6. Model de lecţie fundamentată pe teoriei inteligenţelor multiple

(Maria Dulama, 2002)Cele mai potrivite metode pentru realizarea educaţiei de mediu sunt cele inter(active)

în care elevul se implică efectiv în achiziţionarea noilor informaţii, în deprinderea, exersarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competente specifice. Desigur, opţiunea pentru unul sau altul dintre modelele prezentate se realizează prin raportare la finalităţile urmărite în demersul educaţiei de mediu, la particularităţile individuale şi de vârstă a

19

celor cu care urmează să se lucreze. Vom prezenta modelele care se distanţează de modelul tradiţional rigid şi uneori ineficient, tocmai prin încercarea de a implica efectiv cursantul în derularea procesului de învăţare şi în a-l determina să devina treptat un individ autonom din acest punct de vedere, fapt esenţial în formarea unor parteneri, iniţiatori ai unor proiecte de protejare a calităţii mediului şi dezvoltării durabile.

3.3.1.Modelul învăţării directe şi expliciteSe foloseşte în lecţiile orientate către deprinderea unor strategii, proceduri, precum:

rezumarea unui text, extragerea ideilor principale, efectuare unor măsurători, realizarea unor hărţi, diagrame, scheme, experimente etc.

Etape: prezentarea şi explicarea importanţei strategiei, demonstrarea şi însuşirea acesteia, enumerarea situaţiilor în care aceasta strategie poate fi utilizată.

Acest model poate fi valoros pentru educaţia de mediu deoarece participanţii au astfel posibilitatea ca sub supravegherea unui cadru didactic specializat în problemele de mediu să observe direct diverse fenomene, să experimenteze anumite situaţii specifice, formându-şi astfel reale abilităţi de identificare a anumitor probleme de mediu, de individualizare a cauzelor acestora, să-şi revizuiască anumite atitudini / mentalităţi referitoare la protecţia mediului.

3.3.2.Modelul “ Evocare-Realizarea sensului-Reflecţie”Antrenează sau contribuie la dezvoltarea gândirii critice şi a capacităţilor creative la

elevi, structuri cognitiv-imaginative necesare nu numai în înţelegerea problematicii de mediu, dar mai ales în interpretarea, evaluarea unor strategii de mediu şi în dezvoltarea unei atitudini responsabile, active de protecţie a mediului.

Etape :1. evocarea cunoştinţelor anterioare (reamintirea cunoştinţelor anterioare, analiza şi sistematizarea lor activă, stabilirea scopului, motivului pentru care se abordează subiectul respectiv);

Tehnicile de activare/ evocare a cunoştinţelor anterioare sunt: brainstorming-ul, “gândiţi-lucraţi în perechi-comunicaţi”, “copacul ideilor”, “gândiţi-lucraţi în perechi-lucraţi în patru”, “ lanţul ideilor”etc. Cele mai multe dintre aceste tehnici sunt realizate în grup şi de aceea ele pot prezenta câteva avantaje: necesită resurse limitate de timp deoarece antrenează toţi participanţii intr-un timp relativ scurt, favorizează activarea cunoştinţelor dobândite şi reorganizarea lor în structuri noi, creative facilitându-se, astfel, comprehensiunea lor, ajută la dezvoltarea abilitaţilor de comunicare orală a participanţilor datorită contextului familiar, adecvat dimensionat în care se realizează interacţiunea. Formatorul va trebui însă să gândească foarte atent strategia de desfăşurare a acestor activităţi deoarece, în funcţie de modul în care acesta formulează sarcina de lucru, monitorizează derularea acesteia şi oferă feed-back depinde reuşita îndeplinirii obiectivului propus.

2. Realizarea sensului (ce înţeleg elevii din ceea ce li s-a prezentat). Presupune: confruntarea cu noile informaţii, implicarea cognitivă şi menţinerea interesului pentru subiectul în discuţie, înţelegerea informaţiilor şi monitorizarea propriei înţelegeri. Este o

20

etapă foarte importantă dar şi foarte dificilă deoarece ea urmăreşte înţelegerea noilor cunoştinţe şi conexarea lor la cele vechi. Este dificilă datorită faptului că nivelurile de înţelegere sunt foarte diferite şi ele depind nu numai de caracteristicile materialului, ci şi de particularităţile cognitive ale celui care învaţă. De aceea, formatorul trebuie să folosească mai multe căi pentru prezentarea noilor informaţii: vizionarea unui film, audierea unei expuneri / prelegeri, efectuarea unui experiment, discuţia intr-un grup, studierea unui material vizual etc. pentru a valorifica stilurile de învăţare specifice cursanţilor. După ce a fost lansată noua provocare, aceasta trebuie personalizată, individualizată, lucru care se poate realiza prin câteva tehnici: interogarea autorului, interogare reciprocă, SINELG, R.A.F.T., planul de idei, schemele logice, conspectul, rezumatul, referatul, recenzia, eseul. Acestea sunt tehnici bazate în mod special pe studiul, interacţiunea individuală cu materialul informativ şi ele pot avea un rol foarte important în dezvoltarea gândirii active, dinamice şi critice a cursanţilor, în formarea priceperilor, deprinderilor de activitate independentă, permanentă, în dezvoltarea motivaţiei intrinseci pentru studiu. La aceste tehnici putem adăuga şi altele întemeiate pe discuţii precum; “lecturaţi-rezumaţi în perechi”, predarea reciprocă, discuţia de tip panel, discuţia dirijată etc., ele contribuind nu numai la înţelegerea materialului, ci şi la implicarea activă a cursantului în activităţile pe grupuri mici.

3. Reflecţia este etapa în care se realizează efectiv învăţarea consolidându-se noile informaţii prin restructurarea lor în diverse scheme. Reflecţia este o etapă care poate să dureze mai mult decât timpul efectiv alocat unei lecţii şi este firesc să fie aşa pentru că fiecare are ritmul său propriu de înţelegere, de procesare şi reorganizare a schemelor cognitive proprii. Tehnicile care pot fi folosite în acest context sunt: exerciţiile de scriere reflexivă, eseul, ghicitorule, “copacul ideilor” etc.

3.3.3. Modelul “Ştiu-Vreau să ştiu- Am învăţat”Acest model poate fi folosit cu succes în educaţia de mediu deoarece, pornind de la

ceea ce observă concret în viaţa de zi cu zi, elevii pot solicita informaţii noi determinate de nevoile lor cotidiene.

Etape:1. “Ce ştiu despre acest subiect?” - este o fază importantă deoarece sunt actualizate informaţii şi deprinderi mai vechi care, chiar dacă nu au fost dobândite în şcoală, se pot constitui în suporturi/repere ale învăţării ulterioare.2. “Ce vreau să ştiu?” reprezintă o etapă foarte importantă deoarece cursanţii îşi analizează interesele de cunoaştere prin raportarea la anumite nevoi folosind maniera interogativă. În acest fel, înţelegerea este facilitată de felul în care sunt formulate întrebările, lucru care poate contribui la dezvoltarea gândirii critice a cursanţilor.3. Învăţarea noilor cunoştinţe, căutarea răspunsurilor la întrebările formulate în etapa anterioară. Acum, în acest interval de timp, curiozitatea elevilor este maximă şi ea trebuie întreţinuta prin felul în care sunt concepute conţinuturile şi în care ele răspund întrebărilor formulate anterior.4. “Am învăţat” este etapa în care elevii conştientizează şi folosesc cunoştinţele noi raportându-se la întrebările pe care le-au lansat la începutul secvenţei de învăţare.

21

5. “Ce doresc să ştiu în plus despre acest subiect?” reprezintă etapa care pregăteşte logic şi psihologic lecţiile viitoare în sensul că, prin formularea de noi întrebări dictate de nevoile lor de învăţare, elevii se implică efectiv în construirea de noi cunoştinţe, dobândesc încredere în ideile proprii, aspecte deosebit de importante în autonomizarea lor ca subiecţi ai învăţării.

De exemplu, pe cele două domenii considerate (Economie şi Silvicultură) amintim aspectele ce urmează:

a) Economie:

Tehnologii informaţionale, comunicare (ICT) şi dezvoltarea durabilăCe ştiu despre acest subiect? Ce vreau să ştiu despre acest subiect? Ce am învăţat despre acest

subiect?– dezvoltarea durabilă presupune compatibilitate pe termen lung între dimensiunea economică, socială şi de mediu a existenţei umane;– dezvoltarea durabilă implică atât o latură cantitativă cât şi una calitativă;– dezvoltarea durabilă presupune exploatarea actuală a resurselor limitate fără a omite generaţiile viitoare şi „dreptul” lor la astfel de resurse;– eco-eficienţa exprimă raportul dintre rezultatele unei activităţi şi presiunea asupra mediului rezultată din acea activitate; – cunoştinţele/informaţia sunt resurse care, la început de secol XXI, capătă o importanţă tot mai mare în activitatea firmelor;– investiţiile în R&D şi tehnologii de vârf înregistrează un trend ascendent.

– cum se implică Guvernul, autorităţile publice locale şi firmele private pentru promovarea investiţiilor în R&D şi în tehnologii de vârf ?– ce categorii de externalităţi generează/implică inovaţia tehnologică?– cum pot ICT să faciliteze îndeplinirea criteriului de eco-eficienţă şi „decuplarea” creşterii economice de utlizarea resurselor?

– inovaţia tehnologică este o „monedă cu două feţe” deoarece, pe lângă externalităţile pozitive concretizate în câştiguri de productivitate şi , implicit, de bunăstare , ea poate implica şi o serie de externalităţi negative, precum degradarea mediului;– în ţările dezvoltate cercetările legate de mediu se bucură de o mare atenţie din partea guvernelor ( sumele alocate se ridică la aproximativ 2% din PGB putând ajunge chiar la 5% în cazul sectorului energetic şi agriculturii );– ICT prezintă un mare potenţial în direcţia ameliorării utilizării/exploatării resurselor de orice natură;– ICT au un impact pozitiv şi asupra dimensiunii economice şi sociale a existenţei umane.

22

b) Silvicultură:

Lucrări silvice de primăvară în zonele cu plantaţii tinere de bradCe ştiu despre acest subiect? Ce vreau să ştiu despre acest subiect? Ce am învăţat despre acest

subiect?- zonele de pădure defrişate şi

costuri/timp necesare pentru reîmpădurire;

Care sunt costurile de împădurire per ha plantaţie de brad?

Care este perioada optimă de efectuare a plantaţii lor de brad în zona Bucovina?

Cine efectuează lucrări silvice de împăduriri în zonele forestiere aflate în proprietate privată?

Cum se avansează fondurile şi se amortizează costurile pentru împădurirea unor suprafeţe în sectorul de stat şi cel particular?

Care este relaţia dintre zonele forestiere defrişate/împădurite şi conservarea calităţii mediului?

Costul mediu de împădurire pentru un hectar plantaţie de brad este de 150.000 Ron;

Perioada optimă de efectuare a împăduririlor este martie-aprilie;

Pădurile contribuie la îmbunătăţirea calităţii apei şi solului , filtrând noxele din atmosferă şi îmbogăţind solul, de asemenea pot regulariza cursul apelor şi pot preveni eroziunea solurilor; ele acţionează ca un amortizor de temperatură atenuând efectul schimbărilor climaterice; pădurile conservă bio-diversitatea, oferind habitat pentru diverse specii de plante şi animale.

În conexiune cu cele două exemple invocate (modelele cu triplă intrare pe Economie şi Silvicultură), în Anexa nr. 1 sugerăm un alt mod de structurare a modelului „Ştiu -Vreau să ştiu -Am învăţat”.

În toate cele 5 etape se poate lucra fie frontal, fie în grupuri mici, formatorul fiind acela care are sarcina de a îndruma, coordona, evalua activitatea cursanţilor.

3.3.4.Modelul învăţării prin explorare şi descoperireEtape:

1. Explorarea, în care cursanţii descoperă, experimentează singuri diferite fenomene, stabilesc cauze ale acestora, emit ipoteze, profesorul fiind doar cel care provoacă, întreţine curiozitate elevilor, îi sprijină pe aceştia în formularea întrebărilor şi a concluziilor;2. Explicarea este etapa în care elevii împreună cu profesorul pe parcursul conversaţiilor euristice încearcă să înţeleagă fenomenele studiate;3. Extinderea este faza în care elevii corelează ceea ce au descoperit de ceea ce ştiau, de mediul apropiat lor.

23

Prin intermediul experimentelor, a simulărilor (în special jocul de rol), dezbateri şi rezolvări de probleme, educaţii descoperă concepe, realităţi legate de mediu singuri, reuşind, astfel, să înglobeze cunoştinţele într-un timp relativ scurt şi, mai mult decât atât, conduc la stimularea interesului şi curiozităţii acestora pentru nou, dar şi pentru a găsi soluţii la probleme de natură ecologică.

Experimentele realizate în aer liber, în mediul înconjurător în mod regulat sunt o parte importantă a unui program de educaţie relativă la mediu. Nici o tehnică, nici o metodă nu aduce atâtea informaţii, „învăţături,”, priceperi şi deprinderi, precum propriile experienţe care îi ajută pe educaţi să-şi înţeleagă propria comunitate, sistemele ecologice şi problemele mediului.

Aducerea educaţilor în comunităţile locale pentru a interacţiona cu mediul natural şi cel construit poate face programele de educaţie a mediului semnificative pentru vieţile acestora. Deoarece un rol foarte important îl au acţiunile reale, elevii vor face ei înşişi experienţe care adesea lipsesc din programele educaţionale. Aceste experienţe „reale” nu numai că diversifică programele şcolare şi, implicit, activităţile şcolare, dar pot, de asemenea, să ajute la întărirea legăturilor educaţi şi comunitate.

De asemenea, este important să fim sensibili la problemele de mediu cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre educaţi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru problemele de mediu pe care aceştia le investighează. De exemplu, în oraşele mari, mulţi dintre părinţii elevilor, probabil, lucrează în fabrici care poluează aerul şi apa. Şi în domeniul silvic, poate unii dintre educaţi şi familiile sau rudele lor s-ar putea să joace un rol în problema braconajului şi a tăierii excesive de copaci. Cu toate acestea, trebuie să se acţioneze cu precauţie atunci când sunt responsabilizăm anumite persoane pentru astfel de probleme şi este necesar să se găsească cea mai bună cale de a prezenta anumite probleme.

Avantajele pe care le prezintă acest model este acela că ajută la dezvoltarea abilităţilor practice ale cursanţilor, precum şi la deprinderea strategiilor de învăţare euristică.

Concluzii:

1. Toate modelele, mai puţin cel tradiţional, asigură învăţarea intr-un context practic, aplicativ, interactiv, fapt important pentru atingerea obiectivelor EE;2. Aceste modele permit folosirea strategiilor de învăţare bazate pe cooperare şi descoperire care ajută la dezvoltare unor abilităţi practice, de analiză, descoperire, interpretare, gândire critică, de exprimare liberă a ideilor;3. Ele favorizează reflecţia, conştientizarea de către elevi a propriilor nevoi de formare şi valorificarea abilităţilor deja existente;4. Ajută la dezvoltarea sentimentelor de autoeficienţă şi încredere în capacităţile proprii de gândire ale elevilor.5. Ele trebuiesc selectate în funcţie de obiectivele urmărite de profesor.

De exemplu, o lecţie/curs fundamentată pe teoria inteligenţelor multiple, prin care să se exploateze cele şapte/opt tipuri de inteligenţă a studentului/cursantului poate fi structurată după modelul prezentat în continuare.

a) Economie:

24

Date de identificare a proiectului:Data:-----------------Tema: Investiţiile şi dezvoltarea durabilăPropunător: Aurel BURCIUDisciplina: Fundamentele economice ale investiţiilorTipul lecţiei: curs (expunere/prelegere în faţa a 2,3 grupe de studenţi)Durata: 100 minute(2 ore)Obiectivul fundamental: familiarizarea studenţilor cu informaţiile privind momentele / etapele principale în fundamentarea deciziilor de investiţii, care sunt modalităţile de realizare a unei investiţii şi care sunt implicaţiile asupra mediului înconjurător.Obiective operaţionale:

– descrierea indicatorilor utilizaţi în fundamentarea deciziei de investiţii (indicatorii statistici, indicatorii dinamici şi indicatorii Băncii Mondiale);

– demonstrarea fezabilităţii unui proiect de investiţii prin intermediul indicatorilor de performanţă de mediu propuşi de UE.

Motivaţia temei:Investiţiile facilitează alocarea eficientă a resurselor, transferul de tehnologie,

stimulează concurenţa etc. accelerând astfel creşterea economică; cu toate acestea, deşi nu reprezintă „rădăcina”problemelor de mediu, investiţiile pot avea efecte semnificative, atât pozitive cât şi negative, asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea durabilă presupune un tandem între creşterea economică şi conservarea calităţii mediului înconjurător.

Resurse cognitive preliminare ale elevilor:- cunoştinţe economice generale;- cunoştinţe generale despre mediul înconjurător.

Teme Structurarea activităţilor cadrului didactic Structurarea activităţilor studentului

Metode, procedee

Instrumente Activităţi

Introducere aspecte generale

referitoare la rolul/locul investiţiilor într-o economie;

aspecte generale legate de principiile dezvoltării durabile

Conversaţia euristică(15 minute) suportul de curs

schiţe grafice mijloace audio-video

Urmărirea prezentării susţinute de profesor

Modalităţi de realizare a unei investiţii: construir

ea „pe loc gol” fuziuni/

achiziţii

Expunerea; Conversaţia

euristică; Demonstraţia

didactică;

suportul de curs schiţe grafice mijloace audio-video

Participarea la dezbaterea lansată de profesor pe tema legată de modalităţile de realizare a investiţiilor

Efectele investiţiilor:

efecte pozitive(de




Participarea la dezbaterea lansată de profesor pe tema legată efectele investiţiilor

25

antrenare); efecte

negative(asupra mediului)

didactică;

Studiul de fezabilitate: indicatori de

eficienţă(Indicatorii Băncii Mondiale);

indicatori de performanţă de mediu(propuşi de UE)



didactică;


Compară informaţiile din manual cu cele prezentate de profesor legate de studiul de fezabilitate

Concluzii 15 minute discuţii sub formă de concluzii la tema expusă;opinii critice, exemple concrete din relaţia firmă-mediu etc.

În măsura în care profesorul conştientizează necesitatea raportării la EE, unele discipline/teme pot fi conectate la cerinţele acestui domeniu printr-o structurare adecvată a temei/expunerii făcute şi a feedback-ului anticipat de la studenţi; de exemplu, pentru planul propus la tema Investiţiile şi dezvoltarea durabilă vom avea:1. În partea de introducere la tema propusă formatorul vizează captarea atenţiei prin discuţii libere cu studenţii, prin invocarea unor întrebări, prin provocarea educatului la discuţii directe; se vor accentua două aspecte:

– investiţiile reprezintă un factor-cheie al expansiunii economice;– dezvoltarea durabilă, dincolo de creşterea economică cuantificabilă d.p.d.v.

cantitativ, presupune şi o serie de aspecte de ordin calitativ printre care şi conservarea mediului.2. În partea de prelegere (70 de minute) formatorul îşi expune liber în faţa educatului cele trei teme/subiecte propuse, însoţindu-şi expunerea de grafice, imagini video, recomandări de reviste/cărţi etc.; el vizează a exploata în primul rând inteligenţa logico-matematică, respectiv capacitatea studenţilor/educaţilor de a utiliza raţionamente deductive/inductive, de a anticipa, de a formula ipoteze, de a interpreta rezultatele, de a stabili relaţii între concepte.

3. În partea de concluzii a cursului propus (15 minute) se vor declanşa discuţii libere cu persoanele educate, opinii critice, exemple concrete din viaţa reală; majoritatea exemplelor pot face raportare la mediul extern firmei şi la comportamentul individului în societate.

b) Silvicultură Date de identificare a proiectuluiData:____________Tema: Metode de exploatare a arborilor în contextul gospodăririi durabile a pădurilorPropunător: Dan ZAROJANUDisciplina: Exploatări forestiereTipul lecţiei: curs/prelegere în faţa a 2-3 grupe de studenţiObiectivul fundamental:

26

-familiarizarea studenţilor cu metodele adecvate de exploatare în contextul diverselor tehnologii de regenerare ale arboretelor.Obiective operaţionale:

- descrierea raportului„metode de exploatare – metodă de regenerare”- evidenţierea conexiunilor „silvicultură mediu înconjurător”

Motivaţia temei:Tema Metode de exploatare a arborilor în contextul gospodăririi durabile a

pădurilor va influenţa comportamentul adultului/educatului în raport cu mediul înconjurător, atât din perspectiva firmelor de exploatare, cât şi din punctul de vedere al specialistului în silvicultură; de asemenea, tema abordată reprezintă unul dintre subiectele de bază al conceptului de dezvoltare durabilă.

Resurse cognitive preliminare ale studeţilor:- cunoştinţe silvice generale;- cunoştinţe generale despre exploatări forestiere;

Teme Structurarea activităţilor cadrului didactic Structurarea activităţii studentului

Metode Instrumente Activităţi

Introducere

Conversaţia ( cu studenţii pe legată de :locul

exploatării forestiere în cadrul economiei şi

impactul activităţilor de exploatare asupra mediului

intern al pădurii)

Participarea la întrebările lansate de profesor

Locul şi rolul exploatării forestiere într-o economie modernăSituaţia din România şi din străinătate, etc.

Expunerea; Conversaţia euristică.

Schiţe, grafice de impact,

prezentarea de planşe, imagini

video, etc.

Realizează comparaţii între ideile expuse şi cele din manual; Participă

la dezbaterea interactivă pe tema expusă în faţa lor.

Alegerea metodei de exploatare în contextul impactului ecologic al acestei activităţi

Expunerea; Conversaţia euristică.

Schiţe, grafice de impact,

prezentarea de planşe, explicarea

metodelor de exploatare

Realizează comparaţii între ideile expuse şi cele din manual; Participă

la dezbaterea interactivă pe tema expusă în faţa lor.

Concluzii 15 minute discuţii sub formă de concluzii la tema expusă; opinii critice, exemple concrete de alegere a tehnologiei optime de exploatare, etc.

În măsura în care profesorul conştientizează necesitatea raportării la EE, majoritatea disciplinelor/temelor din silvicultură pot fi conectate la acest domeniu printr-o structurare adecvată a temei expuse şi feed-back-ului anticipat de la studenţi. De exemplu, pentru planul propus la tema Metode de exploatare a arborilor în contextul gospodăririi durabile a pădurilor, vom avea (Horodnic, 2002):

27

1. În partea de introducere la tema propusă (5 min discuţii libere cu studenţii, se invocă întrebări, se provoacă studentul la discuţii, etc.) se vor accentua două aspecte:- locul exploatării forestiere în cadrul economiei;- impactul activităţilor de exploatare asupra mediului intern al pădurii, ţinând cont că exploatarea pădurilor în contextul regenerării acestora reprezintă cea mai radicală intervenţie de pe parcursul dezvoltării arboretului.

2. În partea de prelegere (80 min: formatorul îşi expune în faţa educatului cele două teme propuse, însoţindu-şi expunerea de planşe, grafice, formule matematice, etc.) pe măsură ce se ating cele două teme, după caz, la momentul invocării unui aspect anume, profesorul vizează a exploata simultan inteligenţele multiple ale studentului şi conectarea disciplinei la EE.

De exemplu, schema de alegere a metodei optime de exploatare se recomandă a fi prezentată grafic după modelul de mai jos (Horodnic, 2002):

3. În partea de concluzii a temei propuse (15min) se vor declanşa discuţii libere cu persoanele educate, opinii critice, exemple concrete (metoda de exploatare a arborilor cu coroană, metoda de exploatare în trunchiuri şi catarge, metoda de exploatare în sortimente definitive, metoda de exploatare în multipli de sortimente), avantaje şi dezavantaje ale fiecărei metode.

28

3.4. Metodologia asociată activităţii de evaluareNivelurile la care realizăm evaluareaObiectivul general al EE – Dezvoltarea durabilă (sustainable development)Obiectivul general al formării formatorilor din domeniul EE – dezvoltarea

competenţelor de proiectare a curriculumului EE, astfel încât el să vizeze dezvoltarea durabilăI. evaluarea competenţelor achiziţionate de formatorii din domeniul EE (competenţe ale profesorilor sau ale formatorilor din acest domeniu).

II. evaluarea eficienţei EE (evaluarea elevilor sau a altor categorii de populaţie vizate de acest tip de educaţie)

Câteva întrebări legate de evaluarea formatorilor din domeniul EE:

I. Evaluarea formatorilorCe evaluăm?Competenţa generală: proiectarea unui curriculum orientat spre dezvoltarea durabilăCompetenţe specifice:

proiectarea unor conţinuturi interdisciplinare care să vizeze problematica mediului; utilizarea metodelor de învăţare experienţială (vezi învăţarea experienţială); utilizarea metodelor bazate pe gândirea critică; utilizarea strategiilor de învăţare bazate pe rezolvarea de probleme; conceperea de resurse didactice (crearea de situaţii de învăţare, conceperea de material didactic adecvat); utilizarea unor metode moderne de evaluare a rezultatelor EE, etc.

Cu ce instrumente?Proiectul (metodă complexă de evaluare individuală sau de grup, recomandată pentru

evaluarea sumativă) – formatorii pot realiza proiecte pentru diverse teme care vizează EE, utilizând metode şi strategii didactice moderne. Se poate lucra individual sau în grup. Este de preferat lucrul în echipă.

Portofoliul – metodă complexă de evaluare care presupune o colecţie de produse ale activităţii desfăşurate pe parcursul training-ului, selectate şi structurate corespunzător. De exemplu, formatorii pot realiza un portofoliu care să conţină materiale didactice adaptate EE sau prezentarea unor activităţi pe problematica de mediu etc.

Un portofoliu conţine: informaţii despre educatul care a realizat portofoliul; mostre ale muncii educatului care sa-i dovedească competenţa: proiecte pe teme de mediu; experimente realizate de acesta în mediul şcolar sau extraşcolar; rezultatele unor activităţi de natură ecologică sau realizate în colaborare cu ceilalţi educaţi sau cu membrii unor comunităţi locale, etc.; evaluarea de către educator a competenţelor educatului; reflecţiile educatului asupra rezultatelor obţinute, cât şi asupra măsurii în care consideră că s-a implicat în realizarea sarcinilor incluse în propriul portofoliu.

29

Investigaţia - instrument care facilitează aplicarea în mod creativ a cunoştinţelor, prin explorarea unei situaţii noi, foarte puţin asemănătoare cu cele cunoscute. Pot fi prezentate dezastre ecologice şi analizate cauzele lor, măsurile de prevenire etc.

În continuare, accentuăm ideea că diverse domenii ale cunoaşterii (tehnic, sociologie, economie, silvicultură, etc.) se pretează în grade diferite pentru adaptarea la cerinţele EE, în sensul că unele dintre disciplinele specifice acestui domeniu se pretează mai puţin pentru adaptare la principiile EE, pe când alte discipline permit o conectare de tipul invocat mai mare; apreciem că cele două domenii invocate în structura acestui ghid de proiectare a unui curriculum general de EE contribuie, chiar dacă în proporţie diferită, la aplicarea conceptului de sustainable-development, după modelul ce se prezintă în continuare (care este una dintre ideile de bază ale proiectului Leonardo da Vinci):

Evident că nu excludem alte influenţe benefice, din alte domenii, asupra promovării conceptului de sustainable development; relaţia cea mai generală este cea dintre social, economic şi mediu faţă de conceptul de education for sustainable development(ESD); modelul grafic al relaţiei invocate se prezintă astfel:

ECONOMIE SILVICULTURĂ

Economia turismuluiManagementProtecţia consumatoruluiCalitatea serviciilor

+DendrologieExploatarea lemnuluiBotanicăAmenajarea pădurilor

Dezvoltare durabilă

ESD

Economic

Social

Mediu

30

Mai detaliat, relaţia între cele trei domenii invocate (economic, social şi mediu), inclusiv diverse condiţionări majore între acestea, se prezintă în figura care urmează1, din aceste condiţionări se deduc implicit direcţiile potenţiale de acţiune pentru a promova conceptul de ESD , concept ce rămâne la baza principiilor unei educaţii orientate pe EE.

Interacţiuni cheie:

1 – Funcţiile productive ale mediului(oferă resurse) şi costurile economice pentru protecţia mediului;

2 - Presiunea/efectele activităţilor productive asupra mediului; investiţii în protecţia mediului; drepturi de proprietate asupra resurselor naturale şi de mediu;

3 - Importanţa cadrului ambiant asupra bunăstării umane; riscuri vizând sănătatea şi siguranţa urmare a degradării mediului;

4 - Impactul obiceiurilor de consum asupra resurselor de mediu; respectul cetăţeanului faţă de mediu;

5 - Cantitatea şi calitatea(educaţia) forţei de muncă; cutume şi obiceiuri în relaţiile contractuale;

6 - Standarde de viaţă şi siguranţa locului de muncă, distribuţia veniturilor; resurse financiare pentru programe sociale.

În Anexele nr. 2, 3, 4 este propus un câte un model de proiect, portofoliu şi investigaţie pe cele două domenii specificate, respectiv Economie şi Silvicultură (fiecare dintre instrumentele propuse se referă îndeosebi la evaluarea formatorilor pe EE).

1 OECD – Sustainable Development. Critical Issues, www.oecd.org

ECONOMIC

MEDIU

SOCIAL

1

2

6

54

3

31

II. Evaluarea elevilor/educaţilor

Care sunt criteriile pe baza cărora evaluăm? În raport cu ce?Obiective-cadruObiective de referinţăCompetenţe generaleCompetenţe specificeCe evaluăm?Cunoştinţele şi capacitatea de a opera cu ele - exemplu: ştie care sunt cei 5 R ai

reciclării, înţelege relaţia care există între poluarea aerului şi fenomenele meteorologice etc.

Atitudini şi valori - exemplu: este dispus să participe la o campanie pentru promovarea curăţeniei oraşului, are atitudine negativă faţă de cei care nu respectă mediul, este interesat de echilibrul mediului înconjurător etc.

Comportamente – exemplu: se implică în acţiuni de protecţie a mediului, în plantarea de arbori, în campanii de promovare a EE etc.

Deci, educatorii trebuie să evalueze la educaţi 3 tipuri de competenţe:1. competenţe cognitive şi metacognitive: conştientizarea problemelor de mediu; claritatea conceptelor educaţiei raportate la mediu; conştientizarea complexităţii problemelor ecologice; conştientizarea incertitudinii pe care o trăieşte educatul atunci când propune soluţii; capacitatea de a prevedea anumite consecinţe negative ale soluţiilor propuse; capacitatea de aplicare a cunoştinţelor; gândirea sistematică, etc.2. competenţe acţionale şi comportamentale: manevrarea datelor cantitative; comunicarea scrisă; analiza textului; mânuirea echipamentului; abilităţi de tehnologia informaţiei; luarea deciziilor adecvate ţinând cont de datele problemei; schimbarea stilului de viaţă atunci când realitatea demonstrează această necesitate; deplasarea în mediul natural; împlinirea/satisfacţia atunci când soluţiile propuse se dovedesc a fi eficiente.3. competenţe sociale şi cetăţeneşti: conştientizarea valorilor; participarea la acţiunile de salvare a mediului; asumarea responsabilităţii pentru deciziile mai puţin satisfăcătoare; consecvenţă în activităţile întreprinse; respectul pentru opiniile diferite ale altora referitoare la aceeaşi problemă; capacitatea de management a conflictelor atunci când situaţia o cere;

32

capacitatea de a lucra în echipă pentru a soluţiona problemele legate de mediu (cf. Miron S).

Ce instrumente sau proceduri de evaluare utilizăm?ProiectePortofoliiInvestigaţiiTeste docimologiceAplicaţii care vizează dezvoltarea gândirii criticeChestionare care vizează atitudinileEseuri

Forme de evaluare:

Evaluare iniţială (test docimologic care să aibă în vedere cunoştinţe legate de mediu, chestionar care să vizeze atitudinile şi comportamentele elevilor faţă de mediu)

Evaluare continuă (întrebări, concursuri, etc.)Evaluare finală (test, portofoliu, proiect etc.)

Recomandare!În evaluarea EE ar trebui să se pună accent mai mare pe evaluarea formativă decât pe

evaluarea sumativă.

Întrucât am sugerat anterior , separat pe domeniile Economie şi Silvicultură, unele variante de proiecte, portofolii şi investigaţii, este oportun să sugerăm şi proceduri posibile de evaluare (ANEXELE NR. 5 ŞI 6); astfel de proceduri de evaluare sunt valabile şi/sau pot fi gândite/adaptate pentru orice tip de instrument de lucru în EE; sintetic amintim drept instrumente de lucru:

IV. Principiile educaţiei ecologiceSunt liniile directoare ale proiectului curricular, îşi au originea în specificitatea

domeniului şi în exigenţele psihopedagogice generale ale proiectării unui curriculum. Conturăm câteva dintre acestea:

Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologice

Proiect;Portofoliu;Investigaţie;Eseu;Referat;Test docimologic.

Pentru respectarea unor cerinţe legate de EE, se recomandă a gândi proceduri de evaluarea diferite de la un tip de instrument la altul, funcţie de scopul vizat de către formator.

33

Principiul orientării pragmatice Principiul interdisciplinarităţii Principiul învăţării experienţiale Principiul actualizării curriculare

4.1. Principiul orientării axiologice a educaţiei ecologiceEducaţia ecologică face apel, în primul rând, la schimbarea valorilor personale,

sociale, profesionale, propunându-şi să reconfigureze ierarhiile noastre individuale şi colective.

Deoarece educaţii sunt supuşi procesului de dezvoltare şi de maturizare psihică, sistemul de valori pe care şi-l formează şi restructurează influenţează opiniile şi deciziile pe care le iau referitor la toate aspectele vieţilor lor, inclusiv problemele de mediu. Valorile personale, sociale şi cele profesionale aduc, de asemenea, stabilitate şi consistenţă vieţii unei persoane, ceea ce o ajută să-şi construiască o imagine mai bună despre sine şi o imagine adecvată în legătură cu celelalte persoane care o înconjoară, realizând pe cine poate să se sprijine în rezolvarea anumitor situaţii problematice. Există o legătură strânsă între valori, convingeri, atitudini şi dezvoltarea unei etici a mediului înconjurător.

Fără o ţintire a valorilor, orice program de educaţie ecologică este ineficient. Importante nu sunt valorile în sine, rupte de realitate, ci mai degrabă reflexia acestora în viaţa cotidiană – comportamentele asociate unei anumite valori. Poate mai mult decât în alte domenii valorile sunt extrem de semnificative în educaţia de mediu (EM). În acest context trebuie avute în vedere o serie de aspecte ce nuanţează şi facilitează conceperea unor suporturi adecvate pentru EM.

În cadrul EM formarea valorilor durabile poate şi trebuie să înceapă cu procesul formării unor atitudini pozitive faţă de anumite aspecte ori situaţii specifice. În formarea atitudinilor, învăţarea experienţială, directă, are un loc central.

De exemplu, pentru a induce valori specifice EE, valori la care să se raporteze ulterior tânărul educat, curriculum întocmit pe cele două domenii, pe diverse discipline, va trebui orientat în următoarele direcţii:

A. Domeniul economie:În acest domeniu, identificarea valorilor, ce vor condiţiona structura personalităţii

viitorului cetăţean, începe încă din primii ani de şcoală; din acest motiv, experienţa directă şi/sau exerciţiul şi/sau contextul în care este pus educatul, pe măsura învăţării principiilor EE, trebuiesc avute în vedere încă de la proiectarea curriculumului pe diverse discipline:

- Educaţie civică- Religie- Societatea şi mediul- Economie- Protecţia consumatorului- Chimie- Management- Calitatea serviciilor

Şcoala generală

Liceu

Universitate

34

- Legislaţie de mediuAstfel, apreciem că experienţa, exerciţiul şi contextul necesită o accentuare

diferenţiată în orientarea axiologică a EE după modelul (deşi, evident, acest model este extrem de general, întrucât accentul pe EE şi implicarea ulterioară a persoanei pe chestiuni de mediu şi/sau prevenirea poluării, vor rămâne dependente de orientarea în carieră a persoanei educate):

Totuşi, anumite deprinderi acumulate de educat prin exerciţiu / experiment/context, chiar atunci când s-au acumulat în primii ani de viaţă se accentuează în timp, ceea ce face ca profesorul/formatorul pe diverse discipline economice să se afle în faţa unui tip de paradox; el trebuie conştientizeze permanent că poate influenţa comportamentul educatului în raport cu mediul chiar atunci când include 3-5% chestiuni de EE în structura disciplinei pe care o predă. Un exemplu în sensul invocat este înclinaţia spre economisire a unei persoane /popor /culturi care, dacă se deprinde din primii ani de şcoală, se intensifică apoi pe măsură ce se maturizează persoana; schematizat grafic această idee se prezintă astfel:

Vârsta educatului

SCO

AL

A G

EN

ER

AL

Ă

LIC

EU

UN

IVE

RSI

TAT

E

Intensitatea accentului pe EE, componentele experienţă

+exerciţiu +context

35

Aşadar, a ţine seama de orientarea axiologică a EE, pe diverse niveluri de şcolarizare şi pe diverse discipline, înseamnă o restricţie destul de complexă prin conţinutul ei; mai mult, reflectarea acestui principiu în predarea unei anumite discipline economice trebuie gândită de către formator în mod creativ pentru fiecare caz în parte.

Apreciem că aspectele vizate pentru domeniul economie, cu privire la orientarea axiologică a EE, devin mai clare/semnificative în cazul domeniului silvicultură, domeniu care prin însăţi natura sa este profund conectat la EE.

B.Domeniul Silvicultură:

parcul din oraş înseamnă oxigen;când ieşim din cameră, stingem lumina; banii sunt o resursă ce trebuie economisită;timpul este o resursă limitată;ambalajele se recuperează /refolosesc;diverse alimente se consumă cu măsură;mâncăm pentru a trăi şi nu invers.

Premise avute în vedere de FORMATOR, pentru a induce înclinaţia spre

economisire

Accentuare în timp

Comportament faţă de mediu

0 15

15 25

36

În acest domeniu valorile ce vor condiţiona structura personalităţii viitorului cetăţean, care prin profesia avută va fi specialist în silvicultură încep încă din primii ani de şcoală; totuşi, pe acest domeniu situaţia este cu totul specifică respectiv:

educaţia în Silvicultură începe cu nivelul de şcolarizare liceu, respectiv nu putem discuta de specificitatea acestui domeniu la nivelul claselor 1-8;

estimativ, se poate spune că, dintre disciplinele din planul de învăţământ la liceul „Grup Şcolar Silvic” Câmpulung Moldovenesc şi din planul de învăţământ la Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, aproximativ 40-60% din conţinutul disciplinelor au o conexiune puternică cu EE.

Între diverse discipline pe acest domeniu amintim:

1. Exploatarea lemnului2. Tehnologia cherestelei3. Dendometrie4. Topografie5. Ecologie6. Pedologie7. Dendrologie8. Fitopatologie

Astfel, apreciem că experienţa, exerciţiul şi contextul se accentuează diferit pe domeniul silviculturii, în sensul că intensitatea creşte pe măsură ce creşte vârsta educatului; ideea de bază este că viitorul educat pe acest domeniu va fi specialist în silvicultură şi va trebui să influenţeze el însuşi grupurile sociale pentru a adopta o atitudine de respect faţă de mediul înconjurător; remarcăm că sinteza grafică anterioară se modifică substanţial pentru domeniul silvicultură, respectiv intensitatea accentului pe EE se modifică după cum sugerăm:

Liceul silvic

Facultatea de Silvicultură

LIC

EU

UN

IVE

RSI

TAT

E

Importanţa domeniului EE, componentele experienţă

+exerciţiu +context

Vârsta educatului

37

În cazul domeniului silvicultură, un exemplu de principii ce pot fi avute în vedere de către formator, oricare ar fi disciplina predată la liceu/facultate, se enunţă în schiţa grafică ce urmează:

Unul dintre indicatorii ultimi ai maturizării personalităţii individului îl constituie cristalizarea unui sistem de valori bine închegat şi relativ stabil. Cu alte cuvinte, despre un sistem de valori stabil, propriu unei persoane se poate vorbi către sfârşitul perioadei adolescenţei. Aceasta nu înseamnă însă că elevii de vârste mai mici nu pot avea seturi valorice personale. Ceea ce îi individualizează pe copii, faţă de adolescenţi este o fluiditate şi instabilitate axiologică manifestată printr-o anume inconstanţă valorică, respectiv o facilă modificare a punctelor de vedere şi a preferinţelor valorice. În termenii teoriei piagetiene explicaţia acestui fenomen se regăseşte în stadialitatea parcursă de copii în dezvoltarea lor intelectuală. În etapele de început ale evoluţiei sale cognitive, copilul nu este „echipat” intelectual pentru a-şi explica raţional valorile, pentru a le conferi sensuri profunde şi pentru a le putea aranja în manieră coerentă în cadrul unei ierarhii

pădurea este o avuţie naturală; ecoturismul este o industrie curată;poluarea afectează grav omenirea;există schimbări în clima globală;este mai uşor de prevenit decât de corectat;să gândim global şi să acţionăm local.

Premise avute în vedere de

FORMATOR

Comportament faţă de mediu; educatul va influenţa ulterior

atitudinea faţă de mediu a altor grupuri sociale

15 25

38

axiologice. Această relativitate valorică, poate apare drept o limită importantă (şi) în cadrul EM.În context educaţional, această limită trebuie văzută ca o oportunitate în sensul că un sistem axiologic mai puţin închegat poate fi „modelat” de către educator în direcţia dorită. Pe de altă parte EM la vârste fragede nu se realizează printr-o transmisie directă a valorilor (chiar dacă scopul este formarea unui sistem de valori) ci printr-o modelare atitudinal-comportamentală).

Apreciem că, aşa cum am remarcat anterior, oricare ar fi domeniile profesionale la care ne raportăm, influenţarea majoră a comportamentului educatului începe încă din primii ani de şcoală; este acceptată ideea de psihologi că între 0-16 ani se structurează principalele componente ale personalităţii unui individ; este perioada în care prin experienţă directă, exerciţiu şi contextul în care este pus educatul poate fi modelat comportamentul în societate şi în raport cu mediul înconjurător; ideea invocată se prezintă grafic astfel:

- creierul se comportă precum hardul unui computer nou- sistem axiologic este în formare- ierarhia valorilor este fluidă- modelarea prin experienţă- raportarea la lideri de opinie

Premise în care are loc EE

0 16 25

orientarea în carierăînvăţarea prin erori propriimaturizarea persoaneicomportament şi valori

Se structurează BAZA PERSONALITĂŢII (empiric

80% din personalitate)

Se completează/finisează PERSONALITATEA (empiric 20%

din personalitate)

39

Dacă ţinem seama de opinia lui Hofstede, care defineşte cultura drept programare mentală colectivă a unui popor sau grup social mare (Hofstede, 1991), rezultă că matricea culturală de care aparţinem se structurează încă din perioada 0-15 ani; aceasta înseamnă că anumite DREPTURI ŞI OBLIGAŢII ale unei persoane ca membru al grupului, trebuie sugerate de către formator încă din primii ani de şcoală. Mai simplu spus, orice persoană are drepturi şi obligaţii pe care trebuie să le exercite conştient ca membru al grupului, să le reflecte prin comportamentul său în viaţa zilnică.

De exemplu, la disciplina Educaţie civică formatorul poate şi trebuie să ţină seama de principiile EE şi să inducă axioma drepturi-obligaţii încă din primii ani de şcoală (nu există drepturi fără obligaţii, cele două componente trebuie să fie echilibrate, elevul exercită simultan drepturi şi obligaţii); ideea invocată se prezintă grafic după cum urmează:

Un comportament consistent cu o anumită valoare se referă la stabilirea unor scopuri acţionale în conformitate cu orientarea axiologică şi la coordonarea activităţilor individului pentru perioade foarte lungi de timp în conformitate cu aceasta. Modalitatea naturală, firească de a profesa anumite valori, constă în a le susţine prin intermediul unui comportament corespunzător. Există însă şi comportamente ce pot constitui expresii ale mai multor valori. Spre exemplu unora le place alpinismul deoarece agreează aventura (valorile de stimulare a existenţei), iubesc natura (valorile universale), le place lucrul în echipă (valori de relaţionare).

În acest context, putem afirma că valorile influenţează comportamentele doar atunci când acestea din urmă sunt rezultatele unor decizii conştiente. Valorile pot influenţa comportamentele şi prin intermediul altor mecanisme cum ar fi obişnuinţele, care nu impun cu necesitate decizii conştiente.

În EM apare importantă obişnuirea elevilor cu procesul decizional în ceea ce priveşte problemele naturii şi pe de altă parte formarea unor obişnuinţe, în sensul congruenţei valorilor şi comportamentelor.

Ca exemplu, redăm în continuare două contexte în care educatul este pus/obligat să adopte decizii cu privire la problematica mediului înconjurător.

A. Economie:

DREPTURI OBLIGAŢII

Normele din Constituţie Drepturile universale ale omuluiDrepturile copiluluiProtecţia sănătăţiiMediu curat

A respecta legea

Respect faţă de viaţă

Evitarea risipeiRespect faţă de alţiiA proteja mediul

Orientarea comportamentului social; atitudinea

zilnică faţă de mediul

înconjurător

40

În acest domeniu, valorile ce vor influenţa comportamentul unei persoane se acumulează treptat , în paralel cu educaţia generală şi cea de specialitate; într-o economie competitivă, anumite cunoştinţe economice generale sunt utile pentru orice persoană, indiferent de profesie; dacă diverse discipline economice predate includ şi 3-10% aspecte ce ţin de EE, se influenţează implicit comportamentul educatului în relaţia cu mediul înconjurător.

Rămâne la latitudinea fiecărui formator/profesor, în funcţie şi de disciplina predată, să ţină seama de principiile EE şi să creeze contexte prin care să oblige educatul în a adopta decizii cu privire la mediu; de exemplu, la disciplina Economia turismului, studenţii/elevii pot fi provocaţi să se implice în diverse procese decizionale în relaţie cu mediul prin:

a) organizarea unor lecţii practice, pe parcursul a 1-2 weekend-uri ale semestrului, prin care se vehiculează simultan conceptele acestei discipline şi problematica mediului înconjurător ; astfel se organizează în comun, profesor şi studenţi, diverse activităţi:

expediţie în Munţii Călimani; concurs tip alpinism; orientare turistică; orientare geografică; activităţi la o pensiune turistică.

În oricare dintre contextele invocate, studentul/elevul este pus în faţa unei experienţe directe cu problematica EE şi mediul înconjurător; în plus, el este pus în contexte în care trebuie să adopte decizii conştiente (merg pe traseul Valea Lungă sau Poteca Râul Doamnei?; ne deplasăm în direcţia NE sau în direcţia NV? etc.) în urma cărora el va deprinde anumite obişnuinţe specifice , acestea din urmă influenţându-i comportamentul ulterior în relaţia cu mediul.

b) partajarea grupei de studenţi/elevi în 2-3- echipe de negociere care urmează să simuleze, prin discuţii directe şi cu ajutorul computerului, negocierea unui contract de servicii între Compania Continental şi 3 dintre dealerii ei autorizaţi pentru zona Bucovina; negocierea textului de contract, text care poate include 30-40 articole, prin organizarea unei simulări adecvate între cele 3 echipe, obligă studenţii să adopte decizii conştiente, argumentate pe bază de calcul şi legislaţie/cutume în domeniu, să îşi exerseze imaginaţia şi intuiţia; practic orice simulare a unei negocieri echivalează cu o partidă de şah între doi sau mai mulţi jucători; în urma deciziilor adoptate, teoretic educaţii vor deprinde anumite obişnuinţe în conexiune cu mediul şi principiile EE; în plus, prin :

discuţii în cadrul echipei; argumentare/contraargumentare; răspunsul adversarului.

VALORIUNIVERSALE

VALORI DE

STIMULARE AEXISTENŢEI

SE EXERSEAZĂ VALORILE

RELAŢIONARE

41

Aşadar, accentuăm ideea invocată deja, că a ţine seama de orientarea axiologică a EE, pe diverse nivele de şcolarizare şi pe diverse discipline, înseamnă o restricţie complexă prin conţinutul ei; mai mult, reflectarea acestor principii în predarea unei anumite discipline economice, trebuie gândită de către formator în mod creativ pentru fiecare caz/disciplină în parte.

B. Silvicultură:

În acest domeniu, după cum aminteam şi anterior, prin însăşi natura sa, situaţia este cu totul specifică, respectiv:

- educaţia în silvicultură începe cu nivelul de şcolarizare liceu; - se poate afirma că, pentru majoritatea disciplinelor pe acest domeniu,

conexiunea la principiile EE este de 40-70% per disciplină predată.

Amintim, din nou, că rămâne la latitudinea fiecărui formator/profesor, în funcţie şi de disciplina predată, să ţină seama de principiile EE şi să îşi imagineze contexte prin care să oblige educatul în a adopta decizii cu privire la mediu; de exemplu, la disciplina Studiul lemnului şi produsele pădurii, studenţii/elevii pot fi provocaţi să se implice în diverse procese decizionale în relaţie cu mediul prin:

a) organizarea unor lecţii practice, pe parcursul a 1-2 weekend-uri ale semestrului, prin care se valorizează simultan conceptele acestei discipline şi problematica mediului înconjurător ; astfel se organizează în comun, profesor şi studenţi, diverse activităţi: expediţie în Munţii Călimani; vizită la fabrica de cherestea Broşteni; vizită la fabrica Mobexpert; orientare geografică; activităţi la Fondul de vânătoare Râşca; participarea la o vânătoare în zona Vatra Dornei.

În oricare dintre contextele invocate, studentul/elevul este pus în faţa unei experienţe directe cu problematica EE, cu mediul înconjurător; el deduce prin experienţă nemijlocită cât de importantă este protejarea pădurii şi exploatarea ştiinţifică a lemnului ca bogăţie naturală; ideea de bază este ca dintr-o cantitate de masă lemnoasă exploatată, anual, de 100.000 mc (este cantitatea maximă ce se poate exploata anual în judeţul Suceava), să se decidă cea mai avantajoasă direcţie în care să fie valorificat acest lemn (fie la export, fie pe piaţa internă). În plus, studentul este pus în contexte în care trebuie să adopte decizii conştiente, urmare a experienţei nemijlocite acumulate într-un context sau altul (este mai eficient exportul de cherestea sau exportul de mobilă?, este în interesul economiei naţionale sau al firmei să exporte buşteni?, care produse din lemn sunt cele mai profitabile la export?, cât de mare este ponderea manoperei în valoarea unei garnituri de mobilă stil XXI ?, care cultură de arbori este mai eficientă?) .

b) partajarea grupei de studenţi/elevi în 2 echipe de negociere care urmează să simuleze, prin discuţii directe şi cu ajutorul computerului, în laborator sau sala de seminar (pe baza experienţei acumulate în urma unei vizite la Mobexpert, când, pe parcursul a două zile, studenţii au observat fluxul tehnologic în producţia de

VALORIUNIVERSALE

VALORI DE

STIMULARE AEXISTENŢEI

42

mobilă şi au analizat contractele şi documentele financiar-contabile pe baza cărora firma exportă, lunar, mobilă în valoare de 500.000 Euro); cele două echipe de studenţi urmează să negocieze un contract de export de mobilă între Mobexpert şi un importator din Austria;valoarea totală a contractului este de 3 milioane Euro, pentru o perioadă de 6 luni de zile; negocierea textului de contract, text care are 35 articole, prin organizarea unei simulări adecvate între cele 2 echipe, obligă studenţii să adopte decizii conştiente, argumentate pe bază de calcul şi legislaţie în privinţa UE şi a comerţului exterior al României; mai mult, studenţii îşi vor exersa imaginaţia şi intuiţia, întrucât orice simulare a unei negocieri echivalează cu o partidă de şah între doi jucători; în urma deciziilor adoptate, teoretic educaţii vor deprinde anumite obişnuinţe în conexiune cu mediul şi principiile EE; în plus, prin:

discuţii în cadrul echipei; consultări cu profesorul; argumentare/contraargumentare; răspunsul adversarului.

Aşadar, accentuăm ideea invocată deja, că a ţine seama de orientarea axiologică a EE, pe diverse nivele de şcolarizare şi pe diverse discipline, înseamnă o restricţie complexă prin conţinutul ei.

Conştientizarea valorilorGradul de importanţă al unei valori diferă de la o persoană la alta. Ceea ce este

important pentru un individ poate fi nesemnificativ pentru un altul. În general, indivizii umani sunt conştienţi de propriile orientări valorice şi acţionează în concordanţă cu acestea. Uneori însă, oamenii pot acţiona în conformitate cu o valoare fără a se gândi în mod conştient la aceasta. În plus, multe dintre valorile noastre nu au dezvoltată o bază cognitivă solidă iar prezenţa unui suport cognitiv ar putea facilita mult rezistenţa la schimbare a valorilor. Faptul că structurile axiologice ne sunt transmise intergeneraţional le face mai puţin susceptibile pentru a fi analizate cognitiv la nivel individual. Validarea socială multigeneraţională le diminuează sensurile şi ne „erodează” spiritul critic-axiologic.

Unele valori sunt bine explicate şi ne apar ca entităţi fenomenale: indivizii pot exprima valoarea şi-i pot identifica graniţele. Altele nu sunt explicite, şi, în acest caz, unele criterii valorice pot fi deduse din comportamentul selectiv al individului.Atunci când se încearcă transmiterea valorilor ce ţin de EM este necesară o dezvoltare cognitivă şi o explicare consistentă a acestora. Aspectele bine înţelese sunt mult mai uşor prelucrate şi internalizate decât cele care nu sunt comprehensibile.

EM trebuie să pornească de la un set de valori cu un caracter de generalitate maximă: Respect şi apreciere pentru toate formele de viaţă, pentru fragilitatea şi calităţile

estetice ale mediului; Acceptarea dependenţei vieţii umane de resursele finite ale planetei; Recunoaşterea importanţei şi rolului creativităţii umane în eforturile de fundamentare

ale dezvoltării durabile.A. Economie:

SE EXERSEAZĂ VALORILE

RELAŢIONARE

43

În acest domeniu, transmiterea valorilor ce ţin de EE trebuie să aibă loc în mod treptat, iar formatorul va decide în ce proporţii disciplina predată trebuie să reflecte:

a) principii generale impuse de EE, cum ar fi respectul pentru viaţă, caracterul finit al tuturor resurselor (exceptând cunoaşterea), rolul cercetării ştiinţifice în dezvoltarea unei ţări, impactul noilor tehnologii asupra mediului etc.;

b) recurgerea la diverse instrumente care să faciliteze învăţarea din perspectiva studentului/elevului, precum: exemple practice, proiecte, portofolii, investigaţii, lecţii practice, planşe, simulări pe computer, deplasări în zonele forestiere, excursii, concursuri etc.

De exemplu, între diverse discipline economice la nivel liceu/facultate, amintim:

Economie Merceologie Dreptul mediului Asigurări şi reasigurări Economia serviciilor Economia întreprinderii Amenajarea turistică a teritoriului

De exemplu, la disciplina Dreptul mediului, dezvoltarea cognitivă/explicarea unor concepte predate de către profesor poate avea loc prin vizite de studiu ( profesor şi studenţi), la instituţii ale statului care sunt abilitate prin lege să gestioneze problematica mediului înconjurător în judeţul Suceava, cele două instituţii la care ne referim sunt: Garda de Mediu Suceava şi Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava; organizarea unor vizite de acest tip, în conexiune cu anumite concepte predate la curs, poate avea loc după modelul:

Activităţi

44

practice

B. Silvicultură:

Similar, transmiterea valorilor ce ţin de EE trebuie să aibă loc în mod treptat, iar formatorul va decide în ce proporţii disciplina predată trebuie să reflecte:

a) principii generale impuse de EE, cum ar fi respectul pentru viaţă, caracterul finit al tuturor resurselor, rolul pădurii în echilibrul ecologic global, dependenţa între global/local etc.;

b) recurgerea la diverse instrumente care să faciliteze învăţarea din perspectiva studentului/elevului, respectiv recurgerea la: exemple practice, proiecte, portofolii, investigaţii, lecţii practice, planşe, simulări pe computer, deplasări în zonele forestiere, concursuri etc.

De exemplu, între diverse discipline economice la nivel liceu/facultate, amintim:

Silvicultură; Managementul calităţii;

-Declaraţia universală privind drepturile omului;-Atribuţiile CEDO;-Surse de constituire a dreptului de mediu;-Tratate/convenţii de mediu la care România este parte;-Directivele/reglementările CE cu privire la mediu;-Exemple de litigii între stat şi companii care au poluat mediul;-Legi/HG privind protecţia mediului şi protecţia consumatorului;-Fonduri structurale acordate de UE pentru România

-Vizite la GM şi APM Suceava;-Deplasare studenţi împreună cu 2 inspectori la trei firme din judeţ;-Discuţie/analiză la faţa locului;-Cum se respectă legislaţia de mediu?

Cum procedează GM şi APM Suceava cu

cele 16.000 de firme din

judeţ?(licenţă de mediu, controale,

amenzi etc.)

Transmiterea valorilor ce ţin de EE către educat printr-un proces de explicare consistentă, concretă

Informaţii predate la curs de către FORMATOR

Respectul pentru toate formele de viaţă;Respectul pentru semeni;Recunoaşterea eforturilor umane pentru dezvoltarea durabilă.

45

Ecologia şi protecţia mediului; Exploatarea lemnului; Vânătoare şi pescuit; Drept şi legislaţie forestieră; Amenajarea pădurilor

De exemplu, la disciplina Drept şi legislaţie forestieră, explicarea unor noţiuni predate de către profesor poate avea loc prin vizite de studiu, profesor şi studenţi, la instituţii ale statului care sunt abilitate prin lege să gestioneze problematica pădurilor în judeţul Suceava, cele două instituţii la care ne referim sunt: Direcţia Silvică Suceava şi Inspectoratul teritorial pentru silvicultură Suceava; organizarea unor vizite de acest tip, în conexiune cu anumite concepte predate la curs, poate avea loc după modelul:

Activităţipractice

-Rapoartele Clubului de la Roma privind limitele creşterii;-Constituţia României;-Surse de constituire a legislaţiei forestiere;-Tratate/convenţii de mediu la care România este parte;-Directivele/reglementările CE cu privire la mediu şi păduri;-Exemple de litigii între stat şi proprietarii ;-Legi/HG privind pădurile în România;-Fonduri structurale acordate de UE pentru România

-Vizite la DS şi ITS Suceava;-Deplasare studenţi împreună cu 2 inspectori la trei ocoale silvice din judeţ;-Discuţie/analiză la faţa locului;-Cum se respectă legislaţia forestieră?

Cum procedează DS şi ITS Suceava cu persoanele fizice ce au

primit în proprietate

păduri?

Transmiterea valorilor ce ţin de EE către educat printr-un proces de explicare consistentă, concretă

Documente utilizate de formator

Respectul pentru toate formele de viaţă;Respectul pentru semeni;Recunoaşterea eforturilor umane pentru dezvoltarea durabilă.

46

4.2. Principiul orientării pragmaticeEducaţia ecologică presupune în egală măsură finalităţi de ordin subiectiv, dar şi

finalităţi de acţiune, adică dezvoltarea unor abilităţi, priceperi, deprinderi care să sprijine transformarea efectivă a mediului. De aceea, un curriculum de EE trebuie să stabilească care sunt problemele reale cărora trebuie să le ofere soluţii, care sunt nevoile de formare specifice viitorilor formatori pentru îndeplinirea obiectivelor specifice.

Pentru ca educaţii să fie motivaţi să se implice în acţiuni de transformare pozitivă a mediului, este necesar ca educatorii să respecte anumite condiţii, precum: crearea unei atmosfere relaxante, pozitive care să stimuleze educaţii să se implice în acţiuni de reabilitare a mediului; respectul faţă de valorile proprii ale acestora, chiar dacă nu sunt conforme cu obiectivele educaţiei relative la mediu; mai mult decât atât, tentativele de schimbare a acestora sunt sortite eşecului dacă nu sunt motivate de dorinţa educatului de schimbare; propunerea unor activităţi care sunt atractive pentru educaţi şi care pot fi soluţionate de către aceştia; activarea educaţilor în rezolvarea unor probleme care antrenează efectiv abilităţi conducând prin exersare repetată la formarea unor priceperi şi deprinderi, etc.

A. ECONOMIEDISCIPLINE Teme sugerate (ce respectă principiul orientării pragmatice)

Planificare şi prognoză Simulare/scenarii de creştere a economiei româneşti în perioada 2007-2020 şi impactul potenţial asupra echilibrului ecologic

Merceologie Modificările climatice şi compoziţia solului; implicaţii potenţiale asupra alimentelor

Asigurări şi reasigurări Modificările climatice şi riscurile potenţiale; implicaţii pentru companiile de asigurări

Economia întreprinderii Procedura de obţinere a licenţei de mediu pentru firmele producătoare de pâine

B. SILVICULTURĂDISCIPLINE Teme sugerate (ce respectă principiul

orientării pragmatice)Ecologie Dotarea şi funcţionarea staţiunii

meteorologice de pe Rarău, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului.

Pedologie Compoziţia solurilor în zonele de exploatare minieră a metalelor rare (Crucea, judeţul Suceava)

Staţiuni forestiere Istoria şi activitatea Staţiunii Experimentale de Cultură a Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului

Împăduriri Succese în cultura molidului obţinute de Staţiunea Experimentală de Cultură a Molidului Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava; lecţie practică la faţa locului

47

4.3. Principiul interdisciplinarităţiiMulţi educatori leagă educaţia mediului în mod exclusiv de educaţia ştiinţifică. Deşi o

mare parte a educaţiei mediului se ocupă cu înţelegerea conceptelor ştiinţifice, ea cere, de asemenea o înţelegere a economiei, matematicii, geografiei, eticii, politicii şi altor obiecte.

Deci, educaţia ecologică este un domeniu care implică multe conexiuni între ştiinţe (biologie, fizică, chimie, geografie, psihologie, sociologie), între sectoare sociale (învăţământ, economie, industrie, sănătate). Fără utilizarea datelor furnizate de toate aceste instanţe, educaţia ecologică nu este posibilă. Curriculum-ul recomandat pentru EE porneşte de la obiective şi teme comune mai multor discipline. Ar fi recomandabile corelaţii minimale şi sistematice realizate nu numai între domeniile conexe, cum ar fi ştiinţele naturii, ci şi identificarea liniilor de legătură ale EE cu disciplinele artistice (desen, muzică, literatură). De aceea poate ar trebui valorificată teoria inteligentelor multiple in acest sens. Pe de altă parte interdisciplinaritatea poate fi realizată sub două aspecte: cel al conceperii conţinuturilor si cel al proiectării si organizării proceselor didactice.

Respectarea caracterului interdisciplinar al educaţiei de mediu (EE) impune ca fiecare disciplină inclusă în planul de învăţământ să ţină seama de disciplinele cu care ea se află în conexiune încă de la momentul structurării disciplinei (când se stabilesc capitolele ce vor fi incluse pentru predare).

A. ECONOMIEDISCIPLINE Teme interdisciplinare (redactarea acestor

trebuie să ţină seama de principiul interdisciplinarităţii )

Management Etica afacerilor; acest capitol/temă este în conexiune profundă cu orice disciplină de EE, cu Filozofia, cu logica, cu morala, cu dreptul, cu medicina etc.

Amenajarea turistică a teritoriului Infrastructura în turism; acest capitol/temă este în conexiune cu discipline de EE, cu transporturi, topografie, hidrologie, climatologie etc.

B. SILVICULTURĂDISCIPLINE Teme interdisciplinare (redactarea acestora

trebuie să ţină seama de principiul interdisciplinarităţii )

Vânătoare şi pescuit Fondul cinegetic în Bucovina; acest capitol/temă este în conexiune cu Istoria pădurilor, Dreptul forestier, Amenajarea râurilor, Rezervaţii naturale etc.

Biostatistica Fondul forestier în judeţul Suceava; acest capitol/temă este în conexiune cu Botanică forestieră, Statistică, Genetica şi ameliorarea arborilor, Climatologie etc.

48

Respectarea caracterului interdisciplinar al educaţiei de mediu (EE) impune ca pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ, în măsura în care are diverse conexiuni cu alte discipline, organizarea procesului didactic să fie atractivă şi să ţină seama de acest caracter interdisciplinar:

a) de exemplu în domeniul Economie, la disciplina Management strategic, pentru tema Strategii ale corporaţiilor multinaţionale în ţările subdezvoltate, caracterul interdisciplinar al temei rezultă din conexiunea necesară cu alte discipline:

Globalizarea afacerilor; Economie internaţională; Drept internaţional; Organizaţii internaţionale.

Organizarea procesului didactic pentru tema invocată poate include predarea cursului la video proiector, formatorul vizând două obiective:

- să insiste asupra prejudiciilor pe care le aduc mediului înconjurător unele corporaţii multinaţionale ce exploatează diverse resurse din ţările subdezvoltate (petrol, uraniu. cacao, bauxită, cauciuc, metale rare, etc.);

- să informeze studenţii, prin utilizarea imagini video a unor scheme grafice inclusiv fotografii şi filme scurte, cu privire la unele dezastre ecologice în procesul de exploatare a petrolului, uraniului, etc.

b) de exemplu în domeniul Silvicultură, la disciplina Amenajarea pădurilor, pentru Stema Tipuri de arbori în,Bucovina, caracterul interdisciplinar al temei rezultă din conexiunea necesară cu alte discipline:

Topografie; Pedologie; Fiziologia plantelor; Fitopatologie.

Organizarea procesului didactic pentru tema invocată poate include predarea cursului la video proiector, formatorul vizând două obiective:

- să accentueze rolul pădurilor în echilibrul ecologic global/local, impactul direct al pădurilor în aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă;

- să informeze studenţii, făcând apel la imagini video, scheme grafice inclusiv fotografii / filme, cu privire la defrişările din judeţul Suceava în ultimul deceniu, efectele inundaţiilor în zonele forestiere, incendiile în zonele împădurite.

4.4. Principiul învăţării experienţialePresupune experimentarea de către individ a unor situaţii din care să poată extrage

învăţămintele de pus în aplicare în viaţa de zi cu zi. Ea poate fi utilizată cu succes în EE, având în vedere că acest tip de educaţie presupune, pe lângă dobândirea de cunoştinţe în domeniu, şi schimbarea atitudinilor, formarea unui anumit stil de viaţă, dezvoltarea spiritului civic etc.

Experienţele de învăţare pot fi pozitive sau negative, rolul educatorului este de a facilita experimentarea cât mai deasă a unor situaţii de învăţare pozitivă, educaţii trăind

49

intens satisfacţia succesului, care va fi impulsul care îi vor determina să meargă mai departe.

Avantajul învăţării experimentale este că va conduce la formarea unor deprinderi, comportamente, abilităţi într-un timp relativ scurt, precum: capacitatea de gândire critică, de organizare şi de planificarea unei activităţi, capacitatea de relaţionare cu ceilalţi, etc., la identificarea mai rapidă a informaţiilor implicite situaţiilor de învăţare şi a conexiunilor dintre acestea.

Sugestii:Program de formare a formatorilor pentru învăţarea experenţială

Învăţarea experenţială trebuie să respecte trei etape importante: planificarea, executarea şi evaluarea. Avantajul acesteia este că poate schimba durabil forme de comportament. Activităţile propuse spre experimentare dezvoltă încrederea în sine, responsabilitatea, contribuie la cunoaşterea si lărgirea limitelor proprii şi, prin reflectare şi transfer, pot determina şi schimbări de comportament.

Obiective ale formării pentru învăţare experienţială Dezvoltarea de abilităţi intra si inter personale cum ar fi: abilităţi de comunicare; capacitate de reflecţie, abilităţi de exprimare a emoţiilor etc. Dezvoltarea competenţelor de lucru în echipă, de luare a deciziilor, de rezolvare a problemelor, conducere, rezolvare a conflictelor, dinamica etc. Formarea competenţelor de dezvoltare a unui design de instruire; desfăşurarea instruirii şi evaluarea unor activităţi de învăţare experienţială. Capacitatea de identificare a nevoilor de instruire; înţelegerea audientei; selectarea metodelor de instruire, selectarea conţinutului.

Pentru a respecta principiul învăţării experienţiale în EE, remarcăm că doar anumite discipline includ în structura lor teme/capitole ce pot să faciliteze acumularea cunoştinţelor de către educat prin experimentare:

A. ECONOMIEDISCIPLINE Teme (redactarea acestora trebuie să ţină seama

de principiul învăţării experienţiale)Statistică Consumul mediu zilnic de proteine pe locuitor în

judeţul Suceava; acest indicator se are în vedere la calcularea Indicelui Dezvoltării Umane ; realizarea temei necesită patru paşi distincţi:

- predarea conceptelor teoretice la curs (4 ore, 2 cursuri);

- întocmire chestionar, redactat de profesor şi studenţi pentru un eşantion (E) reprezentativ pentru întreaga populaţie a judeţului Suceava de 700.000 de persoane, 2 zile;

- deplasarea a 12 echipe de studenţi în teritoriu pentru a culege datele propuse prin chestionar, 8 zile;

- centralizarea, prelucrarea datelor culese şi formularea concluziilor, 2 zile.

Merceologie Ponderea produselor ecologice din carne în total

50

consum al populaţiei din municipiul Suceava; realizarea temei necesită patru paşi distincţi:

- predarea conceptelor teoretice la curs (2 ore, 1 curs);

- întocmire chestionar, redactat de profesor şi studenţi pentru un eşantion (E) reprezentativ pentru municipiul Suceava, 100.000 de persoane, 2 zile;

- deplasarea a 4 echipe de studenţi în teritoriu pentru a culege datele propuse prin chestionar, 4 zile;centralizarea, prelucrarea datelor culese şi formularea concluziilor, 2 zile.

C. SILVICULTURĂ

DISCIPLINE Teme (redactarea acestora trebuie să ţină seama de principiul învăţării experienţiale)

Studiul lemnului Tipuri de arbore după desenul geometric din secţiune; realizarea temei necesită 3 paşi distincţi:

- predarea conceptelor teoretice la curs (2ore, 1 curs);

- experiment în laborator pe diverse tipuri de mostre prelevate în prealabil din arbori, 4 ore;

- formularea concluziilor, 2 ore.Pedologie Tipuri de soluri în zonele împădurite din judeţul

Suceava; realizarea temei necesită 3 paşi distincţi:- predarea conceptelor teoretice la curs

(2ore, 1 curs);- deplasarea studenţilor la fondul forestier

Râşca pentru experimente la faţa locului;- formularea concluziilor, 2 ore.

4.5. Principiul actualizării şi dezvoltării curriculareSe referă la revizuirea, extinderea şi adaptarea permanentă a conţinuturilor,

metodologiilor implicate în EE. Problematica EE este una în continuă expansiune, iar instrumentele oferite pentru susţinere trebuie să fie pe măsură.

Principiile referitoare la natura unui curriculum sunt: al orientării filozofice, al individualizării, realismului si echilibrului (Cucoş C.).

Principiile dezvoltării unui curriculum sunt: al colaborării, evaluării, asigurării si al testării (Cucoş C.).

„

A. ECONOMIE

51

DISCIPLINE Teme interdisciplinare (redactarea acestor trebuie să ţină seama de principiul actualizării)

Probleme globale ale omenirii Schimbări climaterice globale; strategii şi politici ale G8 ; acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele date publicate cu privire la încălzirea globală şi cu privire la tratate convenţii încheiate/negociate între cele 8 ţări dezvoltate ale lumii

Organizaţii internaţionale Organizaţia pentru alimentaţie şi agricultură (FAO) acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele acorduri/directive adoptate în structura ONU.

D. SILVICULTURĂ

DISCIPLINE Teme interdisciplinare (redactarea acestor trebuie să ţină seama de principiul actualizării)

Ecologie/Climatolgie Schimbări climaterice globale; relaţia local-global acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele date publicate cu privire la încălzirea globală şi cu privire la tratate convenţii încheiate/negociate de către România şi UE

Genetica şi ameliorarea arborilor Limitele descifrării ADN-ului acest capitol/temă necesită o permanentă actualizare în funcţie de ultimele date publicate de OMS şi de descoperirile survenite în domeniul geneticii, al biologiei, al biotehnolgiilor.

52

ANEXA NR. 1

Model „Ştiu -Vreau să ştiu -Am învăţat” (pentru Economie şi Silvicultură)

Etapa 1 – Ce ştiu despre acest subiect?

a) Economie

TEME Procedee/instrumente sugerate pentru a adapta conţinutul la cerinţele EE

Componenta software în evoluţia generaţiilor de computere; implicaţii în procesul de globalizare

Ce ştiu despre acest subiect?Educatul foloseşte computerul, e-mail-ul şi Internetul ca utilizator;- Computerul a devenit un vector al globalizării ,

iar o consecinţă a acestui fenomen este dependenţa local-global, inclusiv în problematica mediului;

c) Silvicultură:

TEME Procedee/instrumente sugerate pentru a adapta conţinutul la cerinţele EE

Lucrări silvice de primăvară în zonele cu plantaţii tinere de brad

Ce ştiu despre acest subiect?- Educatul are o percepţie generală despre

zonele de pădure defrişate şi costuri/timp necesare pentru reîmpădurire.

Etapa 2 – Ce vreau să ştiu despre acest subiect?

a) Economie:

TEME Procedee/instrumente sugerate


Ce vreau să ştiu despre acest subiect?

- Dacă în programarea computerului se va trece de la scrierea binară la tehnici de IA şi structuri similare ADN-ului, individul ar putea deveni un prizonier al „maşinilor”?

- Este preferabilă viaţa individului în natură/aer curat, un mediu nepoluat sau este preferabilă viaţa în faţa computerului?

- Va reuşi computerul din viitor să picteze un tablou sau să compună o sonată?

53

a) Silvicultură:

TEME Procedee/instrumente sugerate


Ce vreau să ştiu despre acest subiect?

- Cât timp necesită refacerea vegetaţiei forestiere într-o zonă defrişată? În cât timp ajunge la maturitate specia de brad?

- Care sunt costurile necesare pentru a reîmpăduri un hectar?- Cum se recuperează costurile avansate dacă lucrările nu se finalizează al

timp?

Etapa 3 –Învăţarea noilor cunoştinţe

a) Economie:

TEME Sugestii


Învăţarea noilor cunoştinţe :Formatorul va împărţi grupa de educaţi în patru subgrupe care urmează să:

- îşi adreseze reciproc întrebări pe tema propusă, plecând de la cunoştinţele teoretice transmise;

- fiecare grupă întocmeşte câte un eseu pe tema propusă urmând a se evalua/nota reciproc şi succesiv.

Întrebare: Exploatarea computerului poate sprijini încercarea omului de a preveni poluarea mediului?

b) Silvicultură:

TEME Sugestii


Învăţarea noilor cunoştinţe :Formatorul va împărţi grupa de educaţi în patru subgrupe care urmează să:

- îşi adreseze reciproc întrebări pe tema propusă, plecând de la cunoştinţele teoretice transmise;

- fiecare grupă întocmeşte câte un eseu pe tema propusă urmând a se evalua/nota reciproc şi succesiv.

Întrebare: Este preferabil bradul sau fagul pentru reîmpăduriri în Obcinele Bucovinei?

54

Etapa 4 – Ce am învăţat despre acest subiect?

a) Economie:

TEME Sugestii


Am învăţat:

Întrebare: Există vreo conexiune între computer şi mediu?

b)Silvicultură:

TEME Sugestii


Am învăţat:

Întrebare: Există vreo conexiune între local şi global în Silvicultură?

În toate cele 5 etape se poate lucra fie frontal, fie în grupuri mici, formatorul fiind acela care are sarcina de a îndruma, coordona, evalua activitatea cursanţilor.

Cunoştinţe,Abilităţi

în etapa 123AM ÎNVĂŢAT

Cunoştinţe,Abilităţi

în etapa 123AM ÎNVĂŢAT

55

ANEXA NR. 2

Model de proiect , ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

a) Economie: În legătură cu evaluarea formatorilor în EE pe domeniul Economie remarcăm:Pentru disciplina Economia turismului, un model de proiect întocmit de un grup

de 5 cursanţi/educaţi în programe de EE:

Titlul proiectului: Înfiinţarea unei pensiuni turistice în zona Vatra DorneiAutori: Ionescu Vasile, Georgescu Ion etc. Localizare: Limita oraşului Vatra Dornei, pe drumul european către Poiana

StampeiDocumentare prealabilă efectuată de către echipa de proiect: Pentru a-şi fixa ideea de bază a proiectului şi a înţelege riscurile unei afaceri de

tip pensiune turistică, cei 5 membri ai echipei de proiect au folosit trei surse de documentare principale:

a) Internetul şi informaţiile existente cu privire la sustainable-development în diverse ţări membre ale UE, inclusiv strategia României în acest sens până în 2020; sursele de documentare de tipul ” http:/www. sustainable-development.gov.uk/what/index.html”;

b) Vizite la faţa locului şi discuţii la 7 pensiuni turistice existente în judeţul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna etc.);

c) Materialul de curs la disciplina Economia turismului.Scurtă descriere a proiectului:Echipa de proiect îşi propune să înfiinţeze o afacere de tip IMM sub denumirea:

„Pensiune turistică în regiunea Vatra Dornei” zonă în care membrii posedă o suprafaţă de teren de circa 2 hectare localizată între drumul european şi pădurea administrată de Ocolul Silvic Poiana Stampei.

Obiectivele principale ale proiectului:- cucerirea unui segment de piaţă din piaţa turistică a Bucovinei (cel puţin

12% până în 2011);- promovarea conceptului de ecotursim, în conformitate cu principiile

dezvoltării durabile;- recuperarea investiţiei făcute în termen de 4-5 ani de la lansare.

Analiza economică şi de mediu efectuată în prealabil, inclusiv studiul de fezabilitate anexat la proiect, atestă că este posibilă/fezabilă construcţia unei pensiuni, suprafaţă totală circa 400 m2, regim de înălţare P+1, 6 camere pentru turişti a câte două locuri fiecare, restaurant 80 m2, spaţii anexe la pensiune; studiul de fezabilitate a fost avizat favorabil de diverse instituţii implicate:

- Agenţia de protecţie a mediului Suceava;- Direcţia sanitar veterinară Suceava;- Banca finanţatoare.

56

Resurse financiare şi umane:Valoarea totală estimată a proiectului este de circa 80.000 euro din care:

- 50.000 euro fonduri proprii;- 30.000 euro credite bancare.

Pe durata executării proiectului martie-septembrie 2007 se vor crea 25 de locuri de muncă; ulterior urmează a fi asigurate 6 locuri de muncă cu caracter permanent şi 2 posturi part time.

Context:Întrucât, pentru astfel de tipuri de proiecte România este beneficiară de fonduri

structurale din partea UE, echipa de proiect îşi propune să încerce să obţină o cotă parte din suma totala de 80.000 Euro necesară de la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ; în sensul invocat, prezentul proiect şi studiul de fezabilitate vor reprezenta baza de pornire pentru a întocmi un grant la instituţia invocată.

Parteneriat:Proiectul propus poate fi dezvoltat în parteneriat cu Catedra de Comerţ-Turism a

Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava şi Grupul Ecologic de Colaborare „Bucovina”.

Impact de mediu:Proiectul propus, respectiv imobilul ce se urmează a construi şi diverse facilităţi

pentru turişti, respectă standardele de mediu aplicate de România şi UE; utilităţile pentru o viitoare construcţie (energie electrică, apă, canalizare etc.) vor fi asigurate prin sistemul centralizat al oraşului Vatra Dornei; pentru obţinerea energiei termice, investitorii îşi propun să folosească produse recuperate din lemn, respectiv brichete din rumeguş, în care sens se prevede o centrală termică pe acest tip de combustibil.

Pensiunea turistică ce urmează a se construi va promova conceptul de ecoturism, în care sens iniţiatorii prevăd un dublu impact:

- Pensiunea va contribui la EE de tip informal, comparabil cu rolul unui ONG, pentru toţi turiştii beneficiari şi cetăţenii din Vatra Dornei;- Pensiunea va exploata raţional resursele de mediu oferite de zona Vatra Dornei (pădure, flora, faună, aer, etc.)Concluzii:Echipa de proiect, respectiv cei cinci studenţi la EE, care urmează disciplina

Economia turismului îşi propun să promoveze în viitor, cât mai activ posibil, ideea de bază a sustainable-development; în esenţă, ei vor promova conceptul: a gândi global şi a acţiona local.

b) Silvicultură:

În legătură cu evaluarea formatorilor în EE pe domeniul silvicultură remarcăm că diverse discipline din acest domeniu contribuie la dezvoltarea durabilă a unei ţări/regiuni.

Astfel, pentru disciplina Exploatări Forestiere, un proiect întocmit de un grup de 8-9 cursanţi ar putea fi acesta:

57

Titlul proiectului: Determinarea metodelor de exploatare pentru parchetele din unitatea de producţie (UP) VI Adâncata, Ocolul Silvic Adâncata, în condiţiile minimizării impactului ecologic negativ

Autori: Georgescu Ioan, Popescu Vasile, etc.

Localizare: UP VI Adâncata, Ocolul Silvic Adâncata, Direcţia Silvică Suceava.

Documentare prealabilă efectuată de echipa de proiectare:

d. Internetul şi informaţiile existente cu privire la dezvoltarea durabilă în diverse ţări membre ale UE, inclusiv strategia României în acest sens până în 2020; sursele de documentare de tipul http://www.sustainable-development.gov.uk/what/index.html;

e. vizite în arboretele din UP VI Adâncata, Ocolul Silvic Adâncata care urmează a fi exploatate în următorul deceniu.

f. materialul de curs la disciplinele Exploatări Forestiere şi Ecologie.

Stadiul actual al cunoştinţelor:

Potrivit datelor generale obţinute, echipa însărcinată cu elaborarea proiectului a stabilit următoarele:

Volumul de lemn pe picior la hectar şi pe întreg parchet în fiecare arboret în care urmează să se execute lucrări de exploatare a lemnului cu ocazia regenerării arboretelor respective;

Compoziţia arboretelor care urmează a fi exploatate; Distanţa medie de scos apropiat pentru fiecare arboret în parte; Tehnologia de regenerare (tratamentul silvic) adoptat pentru arborete; Densitatea reţelelor de transport în zonă; Problemele de natură ecologică a arboretelor din zona de studiu:

stabilitatea ecosistemelor forestiere, funcţiile de protecţie ecologică atribuie fiecărui arboret dintre cele luate în studiu;

Precizarea direcţiilor de desfăşurare a cercetării experimentale

Cercetările trebuie să ţină cont pe de o parte de Normele Tehnice în vigoare privind alegerea tehnologiilor de regenerare şi a metodelor de exploatare în condiţiile arboretelor din zona de deal şi, pe de altă parte, de cerinţele ecologice ale dezvoltării durabile în silvicultură.

În acest sens trebuie să se urmărească următoarele direcţii:- alegerea utilajului cu care să se execute exploatarea în funcţie de condiţiile

locale geomorfologice şi pedologice: pantă, caracteristici ale solului;- proiectarea şantierului ecologic în aşa fel încât presiunea asupra mediului să

fie minimă;- alegerea metodei de doborâre şi scoatere a arborilor din arboret astfel încât să

existe daune minime asupra solului şi regenerării existente.

58

Rezultate preconizate ale proiectului propus:

- Elaborarea unei metodologii de alegere a metodei de exploatare în condiţiile ecologice diverse din România;

- Înlocuirea tratării separate a proceselor de exploatare şi a celui de cultură a pădurilor printr-o tratare unică, interdisciplinară;

- Cuantificarea impactului ecologic al metodelor de exploatare asupra mediului intern şi extern al pădurii.

Descrierea tehnică:

Echipa de studenţi/educaţi, constituită, care a acceptat să realizeze un astfel de studiu, va avea în vedere două direcţii de acţiune (Giurgiu, 1988):

Tratarea problemei în manieră clasică (deterministă); acesta înseamnă tratarea teoretică a metodelor de exploatare şi a impactului lor ecologic asupra ecosistemelor forestiere care trec prin acest proces;

Tratarea problemei în manieră stohastică, prin înfiinţarea unor pieţe experimentale, amplasate în diverse zone ale şantierului de exploatare (drumuri de tractor, platforme primare, zone cu regenerare preexistentă);

Se va ţine seama de caracterul pluridisciplinar al subiectului propus spre rezolvare.

Proiectul tehnic final va viza posibilitatea extinderii rezultatelor la nivelul întregii ţări.

Echipa de proiect trebuie să conţină mai mulţi studenţi (8-9) din mai multe domenii: silvicultură, biologie, mecanică, etc.

Parteneriat:Proiectul propus va fi realizat de studenţi şi profesori de la Facultatea de

Silvicultură, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică şi Grupul Ecologic de Colaborare „Bucovina”.

59

ANEXA NR. 3

Model de portofoliu, ca instrument de evaluare a formatorilor în EE

În continuare se prezintă două exemple de portofolii pe cele două domenii considerate.

Remarcăm că ceea ce numim portofoliu, ca instrument de evaluare a unui formator în EE, se compune din două sau mai multe părţi astfel:

a) Economie:

De exemplu, la disciplina Protecţia consumatorului, se poate propune un portofoliu realizat de educat/cursant , format din următoarele piese:

– testul docimologic de evaluare a cunoştinţelor generale referitoare la cîteva aspecte legate de tema portofoliului;

– proiectul/referatul cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI;– studiul pe bază de chestionar ;– raportul final.

Informaţii despre educaţi/cursanţi: Echipa de cursanţi implicată în realizarea portofoliului este formată din 16

persoane împărţite în 4 grupe (pot rămâne în echipa de studiu şi 14 studenţi sau 12 studenţi etc.). Condiţiile pentru a fi inclus în una din grupele de studiu sunt:

- să obţină o primă notă N1 la testul docimologic, notă care să îl includă între primii 16 clasaţi;

- să fi obţină o a doua notă N2 la referat/proiect, ca notă de trecere;- să fi studiat discipline precum Statistică, Merceologie, Ştiinţa

alimentelor, Comportamentul consumatorului, Informatică.

Piesa 1 – notă N1

Piesa 2 – notă N2

Piesa n – notă Nn

PORTOFOLIU

NOTĂ FINALĂ (N1N2...Nn)/

n

60

Piesa 1 a portofoliului – testul docimologicGrupa/grupele de cursanţi sunt supuse unui test docimologic cu privire la

cunoştinţele generale despre Declaraţia privind drepturile omului, legislaţia europeană în domeniul protecţiei consumatorului şi legislaţia din România cu privire la drepturile consumatorului; în urma prelucrării rezultatelor obţinute la acest test se vor selecta 16 cursanţi(primii clasaţi din grup/grupe), care ulterior vor fi împărţiţi în patru grupe pentru studiul ce reprezintă Piesa 3 a portofoliului; se subînţelege că fiecare din cei 16 cursanţi au obţinut o primă notă N1, notă ce îi atestă cunoştinţele generale cu privire la partea de fond a temei portofoliului.

Piesa 2 a portofoliului – proiect/referat cu tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI

Fiecare dintre cei 16 cursanţi selectaţi în urma testului va întocmi în termen de şapte zile un referat/proiect pe tema Alimentaţia sănătoasă la început de secol XXI; între direcţiile de studiu recomandate(Hendrikse, 2003):

- poluarea mediului în agricultură;- modificarea genetică a alimentelor şi implicaţii sociale;- produse alimentare ecologice;- civilizaţii şi obiceiuri de consum;- limitele creşterii economice;- încălzirea globală a climei şi efectele asupra agriculturii;- Rapoartele Clubului de la Roma.

Fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanţi vor fin notate cu note de la 1 la 10, nota minimă de acceptare fiind 5; în cazul în care unul sau mai mulţi cursanţi din cei 16 nu obţin nota minimă sunt excluşi din echipă; această a doua notă obţinută de fiecare cursant va fi considerată N2.

Piesa 3 a portofoliului - studiu pe bază de chestionar în vederea estimării gradului de pătrundere în consum a aditivilor alimentari în judeţul Suceava.

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un chestionar ce urmează a fi distribuit unui eşantion prestabilit de producători şi comercianţi din judeţul Suceava.

În esenţă, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanţi, pentru a răspunde obiectivelor propuse includem următoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de studenţi analizează datele privind comercianţii/producătorii din judeţul Suceava, pe baza informaţiilor publicate de Registrul Comerţului; rezultă că sunt aproximativ 8.500 de firme ce trebuie incluse în studiu ;

Etapa 2: Se constituie un eşantion (E) care să fie reprezentativ pentru colectivitatea studiată de către cele patru echipe, criteriile de structurare a eşantionului:

- domeniul de activitate al firmelor;- cifra anuală de afaceri;- ponderea produse alimentare/cifra de afaceri;- localizare mediu urban/rural;- distribuţie geografică pe judeţul Suceava;

61

- alte criterii similare.Se ajunge la concluzia că dimensiunea eşantionului trebuie să fie de 170 de firme.

Etapa 3: Se concepe un chestionar sintetic şi uşor de completat de către intervievaţi, chestionar ce trebuie să se rezume la maximum patru pagini.

Model orientativ de structurare a chestionarului:

Etapa 4: După conceperea chestionarului acesta se multiplică şi urmează ca fiecare grupă de studenţi să se deplaseze pentru completarea chestionarului la un număr de 42 de firme:

- o grupă - în domeniul produselor alimentare din carne;- o grupă - în domeniul produselor alimentare de panificaţie;

Denumire firmă:

Tip de organizaţie:

Tip de produse alimentare fabricate/comercializate:

Aditivi utilizaţi: coloranţi potenţatori de aromă stabilizatori etc.

Standarde:

Etichetare:

Ambalare:

Atenţionarea consumatorului:

62

- o grupă - în domeniul produselor alimentare lactate;- o grupă - în domeniul altor produselor alimentare.Pentru finalizarea studiului de teren fiecare student urmează a se deplasa la 4-5

firme din eşantion, urmând a reveni cu datele rezultate din cercetarea făcută.Etapa 5: Cele patru grupe de studenţi prelucrează statistic informaţiile obţinute

pe baza chestionarului distribuit şi formulează un prim set de concluzii sub forma unui raport preliminar.

Etapa 6: Se formulează concluziile finale ale studiului prin discuţii deschise între profesor şi cele patru grupe de studenţi;concluzia finală se va orienta în două direcţii:

- Care sunt sugestiile/recomandările ce se pot face către administraţia de stat pentru a modifica legislaţia de protecţie a consumatorului?

- Ce trebuie făcut la nivel de individ/instituţie pentru a promova conceptul de dezvoltare durabilă?

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Cele 4 grupe de studenţi notează reciproc şi succesiv, pe o scală de la 1 la 10, calitatea lucrării întocmite de celelalte 3 grupe (Piesa 3 a portofoliului)

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.

Observaţii

Profesorul notează fiecare grupă/student din grupă pe o scală de la 1 la 10, pentru calitatea aceleaşi lucrări întocmite(Piesa 3 a portofoliului).

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare student/grupă.

Observaţii

Nota N3 la Piesa 3 a portofoliului

Medie între 1 – 10

Piesa 4 a portofoliului – raport final

Fiecare student/cursant întocmeşte un Raport final (10-12 pagini) prin care îşi exprimă propria părere cu privire la rezultatele cercetării efectuate , urmând a răspunde la două întrebări:

- „Cum poate fi protejat consumatorul împotriva practicilor neloiale ale corporaţiilor?”

- „Ce înseamnă a gândi global şi a acţiona local?” Profesorul evaluează atent, separat, fiecare din cele 16 rapoarte întocmite de

cursanţi, urmând a acorda o notă de la 1 la 10, ceea ce reprezintă nota N 4 corespunzătoare piesei 4 a portofoliului.

63

EVALUAREA FINALĂ A PORTOFOLIULUI:

b) Silvicultură:De exemplu, la disciplina Dendrologie, se poate propune un portofoliu realizat de

educat/cursant , format din următoarele piese: – testul docimologic de evaluare a cunoştinţelor generale referitoare la

cîteva aspecte legate de tema portofoliului;– proiectul/referatul cu tema Pădurile la început de secol XXI;– studiul pe bază de chestionar ;– raportul final.

Informaţii despre educaţi/studenţi: Echipa de cursanţi implicată în realizarea portofoliului este formată din 8

persoane împărţite 4 grupe .Condiţiile pentru a fi inclus în una din grupele de studiu sunt:- să obţină o primă notă N1 la testul docimologic, notă care să îl includă

între primii 16 clasaţi;- să fi obţină o a doua notă N2 la referat/proiect, ca notă de trecere;- să fi studiat discipline precum Biostatistică, Botanică forestieră,

Fitopatologie, Istoria pădurilor.

Piesa 1 a portofoliului – test docimologic Grupa/grupele de cursanţi sunt supuse unui test docimologic cu privire la

cunoştinţele generale despre relaţia dintre om-pădure-mediul înconjurător; în urma prelucrării rezultatelor obţinute la testul grilă se vor selecta 8 studenţi (primii clasaţi din grup/grupe), care ulterior vor fi împărţiţi în 4 grupe pentru studiul reprezentând Piesa 3 a portofoliului; se subînţelege că fiecare din cei 8 studenţi au obţinut o primă notă N1, notă ce îi atestă cunoştinţele generale cu privire la Piesa 1 a portofoliului.

Piesa 2 a portofoliului – referat/proiect Fiecare dintre cei 8 studenţi selectaţi în faza anterioară va întocmi în termen de trei

zile un referat/proiect pe tema „Pădurile la început de secol XXI”; între direcţiile de studiu recomandate:

- rezervaţii şi parcuri naturale în România;- factorii care determină încălzirea globală a climei;- pădurile şi stratul de ozon;- pădurea amazoniană în echilibrul climateric global;- fauna şi flora din România;

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4 Medie

64

- Rapoartele Clubului de la Roma.

Profesorul/formatorul va nota fiecare dintre proiectele/referatele depuse de cursanţi cu note de la 1 la 10, nota minimă de acceptare fiind 5; în cazul în care unul sau mai mulţi cursanţi din cei 8 nu obţin nota minimă sunt excluşi din echipă; această a doua notă obţinută de fiecare student va fi considerată N2.

Piesa 3 a portofoliului – studiu privind estimarea gradului de infestare cu dăunători a zonei împădurite din judeţul Suceava

Pentru realizarea acestui studiu se concepe un formular de analiză ce urmează a fi distribuit tuturor Ocoalelor Silvice din judeţul Suceava. În esenţă, structurarea studiului efectuat de cele patru grupe de cursanţi, pentru a răspunde obiectivelor propuse includem următoarele etape:

Etapa 1: Cele patru grupe de cursanţi analizează datele privind suprafeţele împădurite din judeţul Suceava pe baza informaţiilor existente la Direcţia Silvică Suceava şi în alte documente privind istoria pădurilor în Bucovina; datele obţinute se structurează pentru trei momente(Giurgiu, 1998); se va întocmi câte o fişă pentru fiecare din cele 26 de Ocoale Silvice din judeţul Suceava; în esenţă fişa se structurează astfel:

Etapa 2: Se evaluează suprafaţa împădurită a judeţului Suceava, la momentul octombrie 2006, faţă de situaţia din 1900 şi 1950, pentru a înţelege dimensiunea studiului ce urmează a se efectua, respectiv:

- necesar de persoane implicate;- resurse financiare necesare;- instituţii ce vor participa la studiu (Direcţia Silvică Suceava, cele 26 de

Ocoale silvice din judeţul Suceava, Universitatea din Suceava prin cele 4 grupe de studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Silvicultură).

1900 1950 2006

Suprafaţa împădurită (proprietate stat/privată)

65

Etapa 3: Se concepe un formular de analiză a arboretelui, de dimensiune maxim 2 pagini.

66

Model orientativ de structurare a formularului de analiză:

Etapa 4: După conceperea formularului de analiză a arboretelui, acesta se multiplică şi urmează ca fiecare grupă de cursanţi să se deplaseze pentru completarea lui la cele 26 de Ocoale Silvice din judeţ:

- o grupă - Ocolul silvic Gura Humorului, Stulpicani, Frasin, Moldoviţa, Vama, Pojorâta, , Breaza;

- o grupă - Ocolul silvic Broşteni, Crucea, Dorna Candreni, Coşna, Vatra Dornei, Iacobeni, Cârlibaba;

- o grupă - Ocolul silvic Solca, Marginea, Putna, Falcău, Brodina, Mălini, ;- o grupă - Ocolul silvic Râşca, Fălticeni, Dolhasca, Adâncata, Pătrăuţi,

Tomnatec.

Ocol silvic:

Suprafaţa împădurită:

Tip de proprietate:

Ponderea arboretelui în total suprafaţă Ocol silvic:

Standarde:

Număr de arbori examinaţi:

Tipuri de dăunători:

Grad de infestare (în %):

67

Pentru finalizarea studiului de teren o grupă de 2 studenţi se va deplasa la Ocoalele Silvice indicate, urmând a reveni cu datele rezultate din cercetarea făcută.

Etapa 5: Cele patru grupe de cursanţi prelucrează statistic informaţiile obţinute pe baza chestionarului/formularului de analiză distribuit şi sintetizează concluziile preliminare sub forma unui raport.

Etapa 6: Se formulează concluziile finale prin discuţii deschise între profesor şi cele patru grupe de cursanţi.

Concluzia finală se va orienta în două direcţii:- Ce măsuri trebuie să adopte RNP şi Direcţia Silvică Suceava pentru a

preveni infestarea cu dăunători a arboretelui din judeţ?- În ce direcţie trebuie să acţioneze specialiştii din Silvicultură pentru a

promova în societate conceptul de dezvoltare durabilă?

Evaluarea pentru Piesa 3 a portofoliului (Model):

Cele 4 grupe de cursanţi notează reciproc şi succesiv, pe o scală de la 1 la 10, calitatea lucrării întocmite de celelalte 3 grupe (Piesa 3 a portofoliului)

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare cursant/grupă.

Observaţii

Profesorul notează fiecare grupă/cursant din grupă pe o scală de la 1 la 10, pentru calitatea aceleaşi lucrări întocmite(Piesa 3 a portofoliului).

Rezultă o notă între 1 şi 10 pentru fiecare cursant/grupă.

Observaţii

Nota N3 la Piesa 3 a portofoliului

Medie între 1 – 10

Piesa 4 a portofoliului:

Fiecare cursant întocmeşte un Raport final (7-8 pagini) prin care îşi exprimă propria părere cu privire la concluziile rezultate din cercetarea făcută , urmând a răspunde la două cerinţe:

- „Cum poate fi prevenită infestarea arboretelui cu dăunători?”- „Ce înseamnă a gândi global şi a acţiona local?”

Profesorul evaluează atent, separat, fiecare din cele 8 rapoarte întocmite de cursantă, urmând a acorda o notă de la 1 la 10, ceea ce reprezintă nota N 4.

EVALUARE FINALĂ PORTOFOLIU:

Nota N1 + Nota N 2+ Nota N 3 + Nota N 4 Medie

68

ANEXA NR. 4

Model de investigaţie, ca instrument de evaluare a formatorilor pe EE

În continuare se prezintă două exemple de investigaţie pe cele două domenii considerate:

a) Economie Un tip de investigaţie în conexiune cu EE la disciplina „Buget şi fiscalitate” poate

lua forma unei cercetări de teren; o grupă de studenţi se va împărţi pe echipe de cercetare urmând a investiga la faţa locului 5 companii din municipiul Suceava.

Tema stabilită în comun de profesori şi studenţi este: „Fonduri alocate de firmele din Municipiul Suceava pentru protecţia mediului pe perioada 2007-2010”; pe această tematică studentul urmează să investigheze la faţa locului structura de ansamblu a bugetului propus, urmând să răspundă la următoarele întrebări:

- Ce pondere din bugetul total va fi destinată protejării mediului după aderarea României la UE?

- Care este necesarul de fonduri pentru ca firma să-şi menţină licenţa de mediu dată de Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava?

- Dacă firma a fost sau nu sancţionată de către Garda de Mediu Suceava în ultimii trei ani?

- Ce alte soluţii alternative sunt vizate de top-managementul firmei (obţinerea de sprijin de la stat, depunerea de granturi la Agenţia de Dezvoltare Regională Piatra Neamţ etc.)?

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmează să-şi desfăşoare activitatea pe parcursul a 4 săptămâni conform planului:

a) Se contactează firma vizată prin adresă oficială, telefonic, se stabileşte persoana de contact; se obţin primele date preliminare din Bilanţul depus de firmă la Direcţia Finanţelor Publice Suceava, prin Internet, se derulează alte activităţi similare;

b) Se întocmeşte documentaţia necesară în vederea deplasării după modelul ce urmează:

Bugetul propus pentru 2007 (similar 2008, 2009, 2010)

Venituri Sume Cheltuieli Sume %- Sursa 1- Sursa 2

.

.

.- Sursa n

- Achiziţii materii prime, materiale- Salarii- Utilităţi

- Protecţia mediului- Alte destinaţii

TOTAL

c) Are loc deplasarea studenţilor pentru investigaţie la faţa locului, după un calendar convenit cu conducerea firmei şi Compartimentul Financiar-Contabil; se culeg datele reale din Bilanţul contabil prognozat, urmând a se stabili ce procent se aloca de firma respectiva pentru protecţia mediului;

69

d) De exemplu, în cazul Companiei Tehnoproduct S.A., urmare a investigaţiei făcute la faţa locului au rezultat următoarele date:

Bugetul propus pentru 2007 - mii RON -

Venituri Sume Cheltuieli Sume %- Sursa 1- Sursa 2...- Sursa n

-

300600

11.000

- Achiziţii materii prime, materiale- Salarii- Utilităţi- Protecţia mediului- Alte destinaţii

8.000

8.0002.0001.0001.000

5

TOTAL 20.000 20.000

Concluzia de bază ce rezultă în cadrul Companiei Tehnoproduct S.A. poate fi sintetizată astfel:

- pentru a instala filtre de aer la hala de fabricaţie, în anul 2007 firma are nevoie de circa 2600 RON;

- ea poate suporta pe costurile proprii, aşa cum s-a prognozat, numai suma de 1.000 RON;

- diferenţa pentru procurarea acestor filtre este de 1.600 RON, sumă ce poate fi obţinută dintr-o sursă de finanţare:

- fie de la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (statul român);- întocmirea documentaţiei pentru a obţine un grant la ADR Piatra

Neamţ.Sintetic, concluzia care rezultă este că firmele din Municipiul Suceava trebuie să

investească anual în echipamente/aparatură de protecţie a mediului ambiant, în paralel cu efortul făcut de statul român şi UE prin fondurile structurale; grafic avem:

Efort financiar propriu +

Statul român+

Fonduri UE

Protejarea mediului în municipiul Suceava în perspectiva 2007-2010

70

b)Silvicultură:Un model de investigaţie în conexiune cu EE la disciplina „Istoria pădurilor”

poate lua forma unei cercetări de teren; o grupă de studenţi se va împărţi pe echipe de cercetare urmând a investiga la faţa locului 5 Ocoale Silvice din judeţul Suceava.:

- Ocolul silvic Gura Humorului;- Ocolul silvic Stulpicani;- Ocolul silvic Frasin;- Ocolul silvic Moldoviţa;- Ocolul silvic Vama;- Ocolul silvic Pojorâta.

Tema stabilită în comun de profesori şi studenţi este: „Factorii care generează inundaţii şi alunecări de teren în judeţul Suceava”; pe această tematică studenţii urmează să investigheze la faţa locului (Ocolul Silvic Gura Humorului, Stulpicani, Frasin, Moldoviţa, Vama, Pojorâta) care ar fi cauzele/consecinţele care duc la inundaţii şi alunecări de teren.

Fiecare din cele 5 grupe de cercetare constituite urmează să-şi desfăşoare investigaţia pe parcursul a 8 săptămâni, conform planului:

a) Se contactează Direcţia Silvică Suceava; în paralel se contactează ocolul silvic vizat prin adresă oficială, telefonic, se stabileşte persoana de contact; se obţin primele date preliminare privind suprafeţele împădurite din aria ocolului silvic;

b) Pe baza informaţiilor existente la Ocolul silvic investigat, Direcţia Silvică Suceava şi în alte documente privind istoria pădurilor în Bucovina, se întocmeşte documentaţia necesară în vederea deplasării; structurarea documentaţiei se va face după următorul model:

OCOLUL SILVIC STULPICANI

1980 1990 2005 Observaţii

- Suprafaţă forestieră (ha)- Zone defrişate din total ocol (ha)- Forma de proprietate- Număr arbori plantaţi (împăduriri anual)- Frecvenţa inundaţiilor pe an;- Alunecări de teren (mp);- Alţi indicatori

c) Are loc deplasarea studenţilor pentru investigaţii la faţa locului, la toate cele cinci ocoale silvice, după un calendar convenit cu conducerea ocolului silvic; se culeg datele reale, urmând a se stabili care ar fi cauzele alunecărilor de teren şi ale inundaţiilor;

d) De exemplu, în cazul Ocolului Silvic Stulpicani, urmare a investigaţiei făcute la faţa locului au rezultat următoarele date:

reducerea suprafeţei împădurite cu 35% faţă de1980; reducerea capacităţii productive a pădurii din cauza poluării; fragmentarea pădurilor în suprafeţe mici, aflate în proprietate personală, ce sunt

mai greu de administrat;

71

efectuarea unor defrişări iraţionale/nelegale, atât în sectorul administrat de stat cât şi în cel particular.

Concluzia de bază ce rezultă în cadrul Ocolului Silvic Stulpicani poate fi sintetizată astfel:

c) necesitatea creşterii suprafeţei împădurite cu 50% faţă de anii precedenţi, întrucât aceasta ar conduce la o mai bună ozonare a aerului, la reducerea alunecărilor de teren şi a inundaţiilor, precum şi la creşterea capacităţii productive a pădurilor;

d) luarea unor măsuri de prevenire a defrişărilor întrucât defrişările făcute iraţional sunt cauza principală a alunecărilor de teren şi inundaţiilor;

e) alocarea unor fonduri suplimentare pentru împăduriri/plantare arbori în judeţul Suceava; sintetic, rezultă că ocoalele silvice din judeţul Suceava trebuie să investească mai mult în împăduriri, alături de efortul făcut de statul român şi UE prin fondurile structurale, pentru protejarea pădurilor împotriva defrişărilor iraţionale.

La nivelul întregului judeţ Suceava, urmare a investigaţiei făcute în cele cinci ocoale silvice rezultă următoarea concluzie reprezentată grafic:

Defrişarea pădurilorSchimbarea globală a climeiAlţi factori

60%30%10%

A crescut cu 40% frecvenţa/amploarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi alte consecinţe negative.

Factori Pondere Perioada 1980 - 2005

72

ANEXA NR. 5

Model de evaluare a elevilor/studenţilor prin proiect

Se recomandă ca evaluarea să se facă prin note între 1 şi 10, echivalentul fiind o scală de 100 de puncte, de la 0 la 100; în ambele cazuri, evaluarea educatului pe EE ar trebui să se concentreze pe evaluarea formativă (continuă).

A. Domeniul Economie:

De exemplu, la disciplina Economia întreprinderii, se propune un proiect cu tema Problemele de mediu şi politica firmelor, acesta urmând a fi structurat după regulile menţionate anterior:

Titlul proiectului: Problemele de mediu şi politica firmelor

Autori: Ionescu Dan, Vasilescu Ion

Localizare: Municipiul Suceava

Documentare prealabilă: materiale bibliografice şi on-line vizînd reglementările privind protecţia mediul înconjurător de care firmele trebuie să ţină cont în proiectarea politicilor/strategiilor lor (UE, România)

Scurtă descriere a proiectului: Proiectul vizează a face o analiză comparativă între legislaţia din UE cu privire la normele impuse firmelor în direcţia protejării mediului faţă de situaţia existentă în România.

Context: Aderarea României la UE

Impact de mediu: Prin analiză în colaborare cu Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava

Model de evaluare a proiectului propus :

Pentru a accentua evaluarea formativă şi a conexa disciplina cu cerinţele EE se recomandă ca 60-70% din nota finală să se acorde la început şi pe parcursul realizării proiectului; teoretic, vom avea:

73

Evaluare totală proiect „Problemele de mediu şi

politica firmelor”

Accent diferit:

Evaluare la început Evaluare pe parcursul elaborării proiectului

Evaluare la finalizarea proiectului

- discuţii directe- discipline anterioare- test grilă

- lucrul la proiect (10 zile)

- vizite la firme producătoare

- vizită la APM Suceava

- depunerea proiectului

- susţinerea proiectului în faţa comisiei

100 puncte 10 puncte 60 puncte 30 puncte

B.De exemplu, în domeniul Silvicultură:

De exemplu, la disciplina Amenajarea pădurilor, se convine un proiect cu tema „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”, acesta urmând a fi structurat după regulile cunoscute:

Titlul proiectului: „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”

Autori: Ionescu Vasile, Georgescu Petru

Localizare: Judeţul Suceava

Documentare prealabilă: Documentare bibliografică şi Internet privind mediul, fotosinteza, tipuri de arbori, climă, istoria Bucovinei etc.

Scurtă descriere a proiectului: Proiectul vizează a face o analiză comparativă între categorii de arbori (brad, fag, stejar, ulm, frasin etc.) şi capacitatea acestora de regenerare a aerului prin procesul de fotosinteză.

Context: Aderarea României la UE şi defrişarea masivă a pădurilor din Bucovina.

Impact de mediu: favorabil

Model de evaluare a proiectului propus :

74

Pentru a accentua evaluarea formativă şi a conexa disciplina la cerinţele EE, întrucât educaţii vor deveni ulterior specialişti în silvicultură, se recomandă ca 60-70% din nota finală să se acorde la început şi pe parcursul realizării proiectului; teoretic, vom avea:

Evaluare totală proiect „Structura arboretelui şi procesul de fotosinteză”

Accent diferit:

Evaluare la început Evaluare pe parcurs Evaluare la finalizarea proiectului

- discuţii directe- discipline anterioare- test grilă

- lucrul la proiect (10 zile)

- vizită la fondul de vânătoare Râşca (2 zile)

- vizită la Direcţia Silvică Suceava

- vizită la ocolul Silvic Stulpicani

- analize de laborator

- depunerea proiectului

- susţinerea proiectului în faţa comisiei

100 puncte 10 puncte 60 puncte 30 puncte

75

ANEXA NR. 6

Model de evaluare prin eseu

A. În domeniul Economie:

La începutul cursului de Globalizarea afacerilor, se convine ca fiecare student să întocmească în termen de trei săptămâni un eseu pe tema Globalizarea şi dezvoltarea durabilă; fiecare student urmează a întocmi un eseu de maximum 30 de pagini după următoarea procedură:

Autor:

Titlu: se alege liber în cadrul temei, de exemplu: Dezvoltarea mijloacelor de comunicaţie – factor al globalizării – şi impactul asupra calităţii mediului; Problemele de mediu în strategiile ţărilor în curs de dezvoltare în contextul globalizării economiei etc.

Cerinţe: o experienţă concretă, anterioară, în conexiune cu titlul ales;Documentare: cărţi, Internet şi media

Conţinut: structurarea pe trei părţi distincte: - introducere( 2-3 pagini);- conţinutul eseului (20-25 pagini);- concluziile/argumentele la care ajunge autorul.

Context: nici o ţară/economie nu poate exista/progresa în condiţii de autarhie/izolare; accentuarea interdependenţelor economice(şi nu numai) internaţionale şi procesul de globalizare determină propagarea nu doar a efectelor pozitive; problemele cu care se confruntă o ţară/grup de ţări devin, în contextul globalizării, probleme ale tuturor.

Model de evaluare a eseului propus :

În cazul de faţă, evaluarea formativă şi conexiunea cu cerinţele EE pentru educaţi sunt doar indirecte; acest tip de instrument, respectiv eseul, se pretează foarte bine pentru evaluarea iniţială şi evaluarea finală, după modelul:

76

B. În domeniul Silvicultură:

La începutul cursului de Ecologie şi climatologie , se convine ca fiecare student să întocmească în termen de trei săptămâni un eseu pe tema „Pădurile şi clima”; fiecare student urmează a întocmi un eseu de maximum 20 de pagini după următoarea procedură:

Autor:

Titlu: se alege liber în cadrul temei, de exemplu: Pădurile în Bucovina, Ciclurile climaterice în ultimul secol în Europa etc.

Cerinţe: o experienţă concretă, anterioară, legată de pădurile din Bucovina şi rolul lor în echilibrul climei din Europa, în conexiune cu titlul ales

Documentare: cărţi, Internet, media, vizite la ocoalele silvice din judeţul Suceava

Conţinut: structurarea pe trei părţi distincte: - introducere( 2-3 pagini);- conţinutul eseului (20-25 pagini);- concluziile/argumentele la care ajunge autorul.

Context: suprafaţa împădurită din Bucovina s-a redus cu circa 10% şi au survenit schimbări semnificative de climă, cu fenomene asociate precum inundaţiile

Impact de mediu: favorabil în conexiune cu A.P.M. Suceava şi Direcţia Silvică Suceava

Model de evaluare a eseului propus :

În cazul de faţă, evaluarea formativă şi conexarea disciplinei cu cerinţele EE sunt doar indirecte; acest tip de instrument, respectiv eseul, se pretează foarte bine pentru evaluarea iniţială şi evaluarea finală, după modelul:

77

Bibliografie

1. Bocoş, Muşata, 2002, Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Ed Presa universitara clujeana, Cluj;

2. Buckingham Marcus, Coffman Curt – „Manager contra curentului”, Editura Alfa, Bucureşti, 2005;

3. Burciu Aurel – „Management Comparat”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004.

4. Creţu C., 1998, Conţinuturile procesului de învăţământ, componentă a curriculum-ului, în Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi

5. Cucoş C., 2002, Pedagogie-ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi

6. D’Hainaut L., 1981, Elaborarea noilor conţinuturi, în Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, EDP, Bucureşti;

7. De Bono Edward – „Lateral Thinking”, Penguin Books, London, England, 1990;

8. Dulama, Maria , Eliza, 2002, Modele, strategii, si tehnici didactice activizante cu aplicatii in geografie, Ed Clusium, Cluj;

9. Gardels Ntahan – „Schimbarea ordinii globale”, Editura Antet, Prahova;10. Giurgiu, V. – Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura CERES ,

Bucureşti, 1988,11. Hendrikse George – „Economics and Management of organization”, McGraw

Hill Education, UK, 2003.12. Hofstede Geert – „Cultures And Organizations, Software of the mind” IRIC,

McGraw – Hill, London, 1991.13. http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/ 14. Hungerford, Volk, Ramsey, 1994, A prototype environmental education

curriculum for the middle schools, UNESCO;15. King Alexander, Schneider Bertrand – „Prima revoluţie globală”, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1993;16. Kolb D.A., 1984, Experiential Learning: Experience as the Source of

Learning and Development, Prentice-Hall, Englewood Cliffs N.J.;17. Milescu, I. – Ecologie forestieră, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”,

Suceava, 199418. Miron S., Portofoliul European pentru Educatia Mediului Înconjurator,

Îndrumar pentru profesori si elevi, TEPEE; Socrates, Comenius19. Momanu M., 2002, Introducere în teoria educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi;20. Nicola I., 1994, Pedagogie, EDP, Bucureşti;21. Planchard, 1992, Pedagogie şcolară contemporană, EDP, Bucureşti;22. Programe şcolare pentru clasele V-VIII, Aria curriculară Om şi societate,

Bucureşti 1999;23. Resurse complementare manualului EcoEd de educaţie ecologică, Clubul

Ecologic “Transilvania”, Cluj-Napoca, 2003;24. Toffler Alvin – „Corporaţia Adaptabilă”, Editura Antet;25. Toffler Alvin – „Spasmul Economic”, Editura Antet, Oradea, 1996;26. Văideanu G. (coord.), 1986, Pedagogie, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi

78

http://humanum.arts.cuhk.edu.hk/Lexis/Latin/

27. Văideanu G., 1988, Educaţia la frontiera dintre milenii, EDP, Bucureşti;28. Webster’s New International Dicţionary, ed. a II-a;29. Zarojanu, D. – Mecanica pământurilor pentru infrastructuri de instalaţii de

transport forestiere, Editura AGIR, Bucureşti, 200430. Mironiuc M. – Analiza sistemelor de management ambiental, Editura

Politehnium, Iaşi, 200531. * * * - Sustainable Development. Critical Issue, OECD Report, 2001,

www.oecd.org

79

Documents

Proiectarea curriculum-ului pentru educaţia … FINAL.doc · Web viewLa începutul cursului de Globalizarea afacerilor, se convine ca fiecare student să întocmească în termen