UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII - BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

Proiect Instalatii de Ventilare si ClimatizareProf. coordonator: Angel DogeanuSTUDENT: Petre GHIAN. 4, GR.: 1, Seral.

2014

MEMORIU JUSTIFICATIV

Prin prezenta lucrare s-a rezolvat la nivel de proiect de executie instalatia de climatizare pentru sala de restaurant din cadrul unei cladiri comerciale situat in orasul Alexandria, avand orientarea intrarii principale pe directia Sud. Celelalte date ale proiectului sunt detaliate in tema de proiect.

Instalatia a fost proiectata pentru a asigura pe perioada de vara o temperatura interioara de 24.3oC, iar pe perioada de iarna o temperatura de 21oC.

Pentru o mai buna circulatie a aerului s-a adoptat solutia de refulare a aerului climatizat pe marginea salii si evacuarea lui prin guri de evacuare pe centrul salii.

Prima parte a proiectului prezinta stabilirea parametrilor climatici de calcul ai aerului interior. In functie de acestia, s-a trecut apoi la realizarea bilanturilor termice de vara si iarna luand in calcul aporturile de caldura existente, precum si structura elementelor de structura existente.

In continuare s-a trecut la calcularea debitului de aer care in acest caz este de 12275 m3/h la un numar de 20 schimburi orare.

In functie de parametrii climatici care trebuie realizati au fost alese ca procese de tratare complexa a aerului vara instalatia cu racire si uscare in bateria de racire, iar iarna instalatia cu umidificare adiabatica.

Am ales pentru introducerea aerului climatizat anemostate de tipul DQJA-SR-Z-B-600 de la SCHAKO, iar pentru evacuarea aerului, anemostate de tipul DQJA-SR-Z-B-800 de la SCHAKO. Apoi s-au calculat si ales elementele componente ale centralei de climatizare utilizand programul on-line de la VTS. Pentru amplasarea centralei de climatizare a fost ales nivelul tubulaturi +3.50 m, avand priza de aer pe peretele din S la o inaltime de 3.5 m de sol, iar gura de evacuare pe acelasi perete la inaltimea de 9 m fata de sol. Respectand solutia aleasa pentru circulatia aerului au fost dimensionate si trasate canalele de aer utilizand metoda vitezelor constante. Pentru alegerea corecta a ventilatoarelor de introducere si evacuare a aerului au fost calculate pierderile de sarcina pe reteaua de canale pentru introducerea si evacuarea aerului, inclusiv in centrala de ventilare.

Date de proiectare:1. Destinatia cladirii: Birouri2. Localitatea: Alba Iulia3. Orientarea peretilor exteriori S E4. Elemente delimitataoare ale incaperilor studiate:

a. Terasa tip 1b. Pereti exterior tip 6c. Ferestre, usi termopan5. Parametri aerului interior

a. Vara:

b. Iarna:

6. Numarul ocupantilor:

7. Puterea electrica instalata

a. Iluminat:

b. Aparate birou

c. Forta:

8. Alte degajari nocive specific:

9. Incaperile studiate

10. Sistemul de ventilare:

1. PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL

1.1. Parametrii climatici de calcul pentru instalatiile de climatizare.

1.1.1 Parametrii climatici exteriori de calcul.a) Situatia de vara.

Parametrii climatici exteriori de calcul ai instalatiilor de climatizare pentru situatia de vara sunt:Conform Anexa 2. Date climatice de calcul pentru climatizare vara

Temperatura medie exterioara de calcul em= 34.3oC Umiditatea relativaext=28%b) Situatia de iarna.

Temperatura aerului exterior te serveste la intocmirea bilantului termic si la reprezentarea punctului de stare al aerului exterior. Se alege in functie de zona de temperatura in care este incadrata localitatea respectiva.

Localitatea Alba Iulia face parte din zona climatica III (-18oC ).

Umiditatea relativa ext=80%1.1.2. Parametrii climatici interiori de calcul.

a) Situatia de vara

Temperatura interioara de calcul i se defineste ca temperatura aerului masurata in centrul incaperii la inaltimea de 1,8 m de la pardoseala.

i = e -10 = 34.3 10 = 24.3 oCUmiditatea relativa a aerului interior i serveste impreuna cu temperatura la reprezentarea punctului de stare al aerului interior.

Umiditatea interioara i= zapuseala - 5% = 63 5% = 60 %Viteza de miscare a aerului interior vi se adopta valori pentru viteza aerului in zona de activitate (de lucru sau sedere).

- confort vi = 0,22 m/s

b) Situatia de iarnaTemperatura interioara de calcul ti la climatizare este necesar a fi limitata inferior la +20 oC.

Umiditatea relativa a aerului interior i se alege 50%.

Viteza de miscare a aerului interior vi ramine de obicei aceeasi ca in situatiile de vara, instalatiile functionind cu debit constant.2. BILANTUL TERMIC AL INCAPERILOR CLIMATIZATE SAU VENTILATE

2.1.Bilantul termic de vara

Sarcina termica de vara, denumita si sarcina de racire, se poate scrie sub forma :

Qv = Qap + Qdeg [W], unde :

Qap - reprezinta aporturile de caldura din exterior prin elementele inertiale, vitrate si de la incaperile vecine, in W ;

Qdeg reprezinta degajarile de caldura de la sursele interioare (oameni, iluminat, masini si utilaje actionate electric sau alte surse calde), in W.

2.1.1.Aporturi de caldura din exteriorSarcina termica de vara, este maxima cand aporturile de caldura sunt maxime de aceea se calculeaza de regula variatia orara a acestora, tinind cont, in cazul celor inertiale, de defazare cu care ele ajung in interiorul incaperii, luindu-se in final aporturile maxime, cu conditia ca ele sa se realizeze in timpul programului de functionare al incaperii considerate. In caz contrar, se va lua sarcina maxima realizata in intervalul considerat.

Aporturile de caldura din exterior se exprima sub forma :

Qap = QFE + QPE + Qi

[W], unde :

QFE reprezinta fluxul termic patruns din exterior prin elementele neinertiale (ferestre, luminatoare), in W ;

QPE reprezinta fluxul termic patruns prin elementele inertiale (pereti, acoperisuri-terasa ), in W ;

Qi reprezinta fluxul termic patruns prin elementele de delimitare interioara de la incaperile vecine, in W.

a) Aporturi de caldura prin ferestre

b) Aporturi de caldura prin elemente inertiale

Datorita fenomenului de acumulare a caldurii care are loc in elementele inertiale (pereti, plansee, poduri etc.) fluxurile termice patrunse din exterior, sunt defazate cu un anumit numar de ore si amortizate fata de cauzele exterioare (temperatura aerului exterior si radiatia solara) care le genereaza.

Aporturi de cal dura prin elemente inertiale masive (pereti, plansee, terase)Fluxul termic patruns prin astfel de elemente se calculeaza cu relatia:

Q = S. q

[W]

unde:

S suprafata elementului de constructie, in m2 ;

q fluxul termic unitar, in W / m2

Aporturi de caldura prin ferestreEST

ORA6789101112131415161718

te20.722.125.22830.532.133.133.734.134.334.133.432.2

ti28282828282828282828282828

t-7.3-5.9-2.802.54.15.15.76.16.36.15.44.2

IDmax383568575498338144

Idmax53801031231361461471461361231038053

Ct1111111111111

f0.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.36

m0.320.420.510.570.590.550.480.410.350.290.250.220.19

B14.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.50

H2.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.5

c1'0.250.070.120.340.71.6

c2'0.250.470.711.091.73.55

bu0.10.0280.0480.1360.280.640000000

hu0.0750.2290.3970.6631.092.385-0.1-0.1-0.1-0.1-0.1-0.1-0.1

S36.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.25

S134.9232.8659130.3925626.3866720.05021.593937.737.737.737.737.737.737.7

Uf0.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.73

Qt-193.176-156.129-74.095066.15625108.4963134.9588150.8363161.4213166.7138161.4213142.8975111.1425

Qi5024.9437092.387006.2835862.6923970.5381979.6651918.351905.31774.81605.151344.151044691.65

Qfe4831.7666936.2516932.1885862.6924036.6942088.1612053.3092056.1361936.2211771.8641505.5711186.898802.7925

mp PE22.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.375

q PE1.672.012.553.173.754.234.514.74.854.955.015.014.95

Q PE37.3662544.9737557.0562570.9287583.9062594.64625100.9113105.1625108.5188110.7563112.0988112.0988110.7563

Q total4869.1336981.2256989.2445933.624120.62182.8072154.222161.2992044.741882.621617.671298.996913.5488

Aporturi de caldura prin ferestreSUD

ORA6789101112131415161718

te20.922.325.428.230.732.333.333.934.334.534.333.632.4

ti28282828282828282828282828

t-7.1-5.7-2.60.22.74.35.35.96.36.56.35.64.4

IDmax4115931635439435431615941

Idmax53801031231361461471461361231038053

Ct1111111111111

f0.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.360.36

m0.130.180.250.330.430.520.590.640.630.580.50.410.32

B14.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.5014.50

H2.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.52.5

c1'008.142.91.430.6200.621.432.98.1400

c2'005.83.172.52.222.142.222.53.175.800

bu003.2561.160.5720.24800.2480.5721.163.25600

hu-0.2-0.23.862.0191.551.3541.2981.3541.552.0193.86-0.2-0.2

S36.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.2536.25

S139.1539.15-15.29186.4165413.231616.3327917.42916.3327913.23166.41654-15.291839.1539.15

Uf0.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.730.73

Qt-187.884-150.836-68.80255.292571.44875113.7888140.2513156.1288166.7138172.0063166.7138148.19116.435

Qi89.9145187.92285.2533638.78251345.6871964.8752444.5272418.3081971.5881122.709570.5066428.04221.328

Qfe-97.969337.08375216.4508644.0751417.1362078.6642584.7782574.4372138.3011294.715737.2203576.23337.763

mp PE22.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.37522.375

q PE1.271.060.981.091.411.912.523.183.84.34.634.794.82

Q PE28.4162523.717521.927524.3887531.5487542.7362556.38571.152585.02596.2125103.5963107.1763107.8475

mp t235235235235235235235235235235235235235

q t4.644.494.424.444.554.7455.315.635.946.216.426.55

Q t1090.41055.151038.71043.41069.251113.911751247.851323.051395.91459.351508.71539.25

Q total1020.8471115.9511277.0781711.8642517.9343235.33816.1633893.4393546.3762786.8272300.1672192.1061984.861

2.1.2. Degajari de caldura de la surse interioare

a ) Degajari de caldura de la oameniSe calculeaza cu relatia :

Q0 = N ( q0

[W], unde :

N este numarul de persoane

q0 degajarea totala de caldura a unei persoane, in W persoana,

in functie de efortul fizic depus ( natura activitatii desfasurate ) conform tab 8.1. /pag. 105N = 24 persoane

q0 = 130 W / persoana

Q0 = 24 ( 45 = 1080 W.

Q0 = 1080 W

b ) Degajari de caldura de la iluminat

Fluxul de caldura de la sursele de iluminat electric se determina cu relatia :

Qil = q ( A

[W], unde :

q este necesarul de putere pe mpA Aria cladirii unde se afla sursele de iluminatQil = 12.5 ( 235 = 2940 W C) Degajari de caldura de la echipamentele de birouFluxul de caldura degajat de echipamentele de birou este dat prin tema de proiectare, ca fiind de: Calculatoare : Qcalc = 24 x 300 = 7200 W Imprimante : Qimprim= 3 x 50 = 150 W Copiator : Qcop = 1 x 350 = 350 WTotal degajari de caldura de la echipamente de birou:

Qech bir = 7200+150+350 = 7700 W

Bilantul aporturilor de caldura pentru aflarea sarcinii maxime de calcul se face pentru situatia cea mai dezavantajata, care este conform bilant de aporturi de caldura din exterior prin peretii, acoperis si ferestre avem aporturi insumand 6989 W.

Q T = Qap + Q om + Qil + Qech bir = 6989 + 1080 + 2940 +7700 = 18709 W

Q T = 18.8 kW

3. BILANTUL DE UMIDITATE AL INCAPERILOR CLIMATIZATE SAU VENTILATE

3. Sarcina de umiditate a incaperilor

Bilantul de umiditate are drept scop stabilirea sarcinii de umiditate , Gv , a incaperilor:

Gv = Gs - Gcons

kg/s

unde:

Gs suma degajarilor de vapori de apa din incapere , in kg/s;

Gcons suma consumurilor de vapori de apa din incapere , in kg/s.

Degajari de umiditate de la oameniFluxul de vapori eliminat prin respiratie si transpiratie depinde in principal de intensitatea muncii depuse si de temperatura aerului interior.

Debitul de vapori de apa degajati Gvo :

Gom = N gom

kg/sunde:N nr de persoaneqom degajare de umiditate a unei persoaneqom =ql/hv*1000ql degajare de caldura latenta a omului functie de tipul activitatiiql=45 W

hv entalpia vaporilor de apa la temperatura corpului uman tom= 37 o Chv =1.86 *tom + 2501 = 1.86 *37 + 2501 = 2570 kj/kgDegajarea de calduraqom =ql/hv*1000 = 45/2570*1000 = 1.75*10-5 kg/s*persGom = N qom= 24 * 1.75*10-5 = 4.2*10-4kg/s5. CALCULUL DEBITULUI DE AER NECESAR PENTRU CLIMATIZAREA UNEI INCAPERI

Perioada de varaPentru determinarea debitului de aer este necesara cunoasterea starii aerului interior, a sarcinii termice de vara, Qv , a sarcinii de umiditate de vara Gv.

Gvara = 4.2 * 10-4kg/s

Qvara = 18.8 KWMetodologia de determinare a debitului de aer :

a) Se inscrie in diagrama h-x punctul de stare a aerului interior pentru vara Iv ( ti , (i ) .Se citesc parametrii hi si xi . Corectitudinea citirii se verifica cu relatia :

hi = ti + (2500 + 1,84ti ) xihi = ti + (2500 + 1,84ti ) xI = 24.3 + (2500 + 1,84 ( 24.3) ( 11,5 ( 10-3 = 54 kJ/kgb) Se calculeaza raza procesului (v :

kJ/kg

cu Qv in kW si Gv in kg/s. Valoarea (v obtinuta se marcheaza pe scara marginala a diagramei h-x.

c) Se duce prin punctul Iv o paralela la raza procesului (v. Pentru a obtine directia corecta a razei procesului se uneste punctul 0 oC cu valoarea razei inscrisa pe marginea diagramei.

d) Se stabileste temperatura aerului refulat tc plecandu-se de la valorile recomandate ale diferentei de temperatura dintre aerul interior ti si cel refulat tc , (t = ti tc tc (se alege intre 4 8 C)(t = ti tc =24.3 6 = 18.3 C e) Se intersecteaza paralela la (v (dusa prin Iv) cu dreapta de temperatura tc = ti - (t. Punctul rezultat care se noteaza cu Cv reprezinta starea aerului climatizat cu care acesta este refulat (introdus ) in incapere .Se citesc grafic parametri punctului Cv ( hc , xc ). Punctul I

ti = 24.3 oC ;xi = 11,5 g/kg ;hi = 54 kJ/kg ;i = 60% Punctul C

tc = 18.3 oC ;xc = 11.5 g/kg ;hc = 48 kJ/kg ;c = 86%

f) Se calculeaza debitul de aer necesar pentru evacuarea caldurii si umiditati in exces :

kg/s

m3/h

( = 1,2 kg/m3

Perioada de iarna

Cand debitul de aer, L se mentine acelasi si pentru perioada rece se recalculeza parametri aerului refulat. Se calculeaza sarcina termica de iarna Qi, sarcina de umiditate Gi si debitul de aer L.

Qiarna = P + Deg Zona climatica III -25CP = -25 x (235 x 3,5) = -20563 W

Deg = 13760 W

Qiarna = -20563 + 13760 = -6803 WPunctul I

ti = 21 oC ;

xi = 7.4 g/kg ;

hi = 38.5 kJ/kg ;

i = 50%

Qi = L ( hi hc )

kW

Gi = L ( xi xc )

kg/s

de unde se obtin parametrii aerului refulat iarna , Ci :

hc = hi Qi/L =38.5 (-6.803/3.13) = 40.67 kJ/kg

xc = xi Gi/L= 7.4 4.2( 10-4/3.13 = 7.40 g/kgSe cunoaste si raza procesului (i :

kJ/kgDucand prin Ii o paralela la (i , la intersectia cu hc sau xc rezulta punctul cautat Ci .

Punctul C

tc = 22.5 oC ;

xc = 7.4 g/kg ;

hc = 40.7kJ/kg ;

c = 43% ;

DEBITUL MINIM DE AER PROASPAT

Debitul minim de aer prospat Lp se calculeaza pentru a sadisface urmatoarele trei conditii:

de diminuare a nocivitatii

de realizare a conditiilor igienico sanitare

de realizare a racordului de aer prospat

diminuare a nocivitatii

yCO2 = yom x Npersoane = 23 x 24 = 552 l/h

yom = 12 l/h ( tab. 12.2 pg. 132

ya ( concentraia maxim admisibil n ncpere

ya = 1.26 l/m3 ( tab. 12.3 pg. 132

yr ( concentraia CO2 din aerul exterior

yr = 0,4 l/m3 ( tab. 12.4 pg. 132

realizare a conditiilor igienico sanitare

LP2 = Npersoane x Lp specific + Lunit x S = 24 x 25 + 5 x 235= 1775 m3/h

Lp specific = 25 m3/hL unit = 5 m3/hConform normativ I5/2010 tab.

realizare a racordului de aer prospat

LP3 = 0,1 x L = 0,1 x 10500= 1050 m3/h

Se alege max: ( Lp1; Lp2; Lp3 )

Debit minim de aer proaspt ales : Lp = 1775 m3/h6. TRASAREA IN DIAGRAMA h-x A PROCESELOR DE TRATARE COMPLEXA A AERULUI

Scopul acestor reprezentari il constituie stabilirea numarului si succesiunii elementelor componente ale agregatului de tratare a aerului , necesare pentru modificarea parametrilor aerului de la starea exterioara sau a amestecului pana la cea corespunzatoare aerului climatizat , cu care acesta este refulat in incapere.

Tratarea complexa iarna

Instalatii functionand cu aer amestecat

Definirea punctelor de stare:

I(ti , (i) reprezinta starea aerului interior iarna.

E(te , xe) reprezinta starea aerului exterior iarna.

C(hc , xc) reprezinta starea aerului climatizat.

P(tP , xP) reprezinta starea aerului preincalzit de la te la tP, respectiv de la 15(C la 5(C.

Se determina starea aerului amestecat M la intersectia dreptei I-P cu unul din parametrii xM sau hM care se calculeaza :

Lr = 10500 mc/h = 10500/3600 = 2.917 kg /sLp = 1775 mc/h = 1775/3600 = 0.493 kg/sLd = Lp + Lr = 10500 + 1775 = 12275 m3/h = 3.408 kg/s

Se stabileste starea P ca intersectia dreptelor xe = ct. si tP = - 5(C

Se stabileste punctul de stare P la intersectia dintre dreapta xM = ct. si tc = 22.5CIECMP

t (oC )21-1822.514.222.5

x (g/kg)7,40,67,46.426.42

h (kJ/kg)38,5-1740.730.537

( (%)5080436338

Trasarea proceselor de tratare complexa

Pentru realizarea starii C a aerului climatizat apare in acest caz urmatoarea succesiune de procese simple ( diagrama ).

MP = proces de preincalzire

I + P ( M = proces de amestec

MP = proces de pre incalzire

PC = proces de umidificare izoterma

C = evolutia aerului in incaperea climatizata

Tratarea complexa vara Definirea punctelor de stare:

I(ti , (i) reprezinta starea aerului interior iarna.

E(te , xe) reprezinta starea aerului exterior.

C(hc , xc) reprezinta starea aerului climatizat.

Se determina starea aerului amestecat M la intersectia dreptei I-E cu unul din parametrii xM sau hM care se calculeaza :

Lr = 10500 mc/h = 10500/3600 = 2.917 kg /s

Lp = 1775 mc/h = 1775/3600 = 0.493 kg/s

Ld = Lp + Lr = 10500 + 1775 = 12275 m3/h = 3.408 kg/s

Se stabileste punctul de stare U la intersectia dintre dreapta xc = ct. si ( = 90%.Se stabileste punctul de stare R la intersectia dintre dreapta hU = ct. si dreapta MTIECMTUR

t (oC )24.334.318.325.59.517.520.5

x (g/kg)11,59.311.511.2288.710.3

h (kJ/kg)54584854.67.64847

( (%)602886551009068

Trasarea proceselor de tratare complexa

Pentru realizarea starii C a aerului climatizat apare in acest caz urmatoarea succesiune de procese simple ( diagrama ).E+I = M amestec

MR = racire

RU = umidificare adiabata

RC = reincalzireM ( R ( U ( C = procesul de tratare

7. DIMENSIONAREA SI ALEGEREA COMPONENTELOR CENTRALEI DE VENTILARE

Situatia de iarna

Sarcina bateriei de incalzirehp = 37 kJ/kg

hM = 30.5 kJ/kg

Lp = 1775/3600 = 0.493 kg/s

QBI = L((hp hM) = 3.408( 6.5 = 22.15kW

Calculul de apa pentru umidificarehP = 37 kJ/kghC = 40.7 kJ/kgR = 1,184 kg/m3L = 12275 m3/h = 3.408 kg/sQUAB = LP((hC hP) = 3.408( 3.7 = 12.61kWGAB = L((xC xP) = 3.408 ( = 0.98 g/sSituatia de vara

Sarcina bateriei de racire

hM = 54.6 kJ/kg

hU = 48 kJ/kg

L = 12275 m3/h = 3.408 kg/sQBR = L((hM hU) = 3.408(6.6 = 22.5 kw

Sarcina bateriei de incalzire

hC = 48 kJ/kg

hU = 47 kJ/kg

L = 12275 m3/h = 3.408 kg/sQBI = L((hC hU) = 3.408 ( 1 = 3.4 kW Calculul de apa pentru umidificarexR = 10.3g/kg

xU = 8.7 g/kg

R = 1,184 kg/m3L = 12275 m3/h = 3.408 kg/sGAB = L((xR xU) = 3.408 ( 1.6= 5.5 g/sDescrierea centralei de ventilare aleasa

In urma calculelor am ales o centrala de ventilare VS-100-R-HC, avand in componenta urmatoarele module:

8. ALEGEREA SI DIMENSIONAREA GURILOR DE AER PENTRU INTRODUCERE SI EVACUARE

Tipul si modul de amplasare a gurilor de aer conduce la o anumita circulatie a aerului in incapere, care trebuie gandita de la inceput , in functie de forma si dimensiunile incaperii si de sistemul de ventilare ales. Analizind valoarea relativa a debitului de aer (numarul de schimburi pe ora) si in functie de cerintele de confort si de estetica, se opteaza pentru o distributie uniforma pe toata suprafata de introducere sau pentru o introducere concentrata , prin guri amplasate la inaltime.

Astfel , daca sunt necesare debite mari de aer (n > 10sch/h) si incaperile sunt joase (34,5 m) se recomanda utilizarea anemostatelor.

8.1. Alegerea anemostatelor

Prin constructia sa, anemostatul conduce la formarea unor jeturi cu caracteristici deosebite fata de alte guri de refulare: turbulenta ridicata a curgerii; unghi de imprastiere foarte mare si amortizarea rapida a vitezei; micsorarea uneori pina la disparitie a miezului central.

Anemostatele se aleg in functie de arhitectura plafonului si de debitele specifice.

Am ales anemostate circulare, cu conuri ajustabile individual, care asigura o buna functionare a instalatiei atat in perioada de vara cand tendinta aerului din jetul rece este descendenta, dar si in perioada de iarna cand jetul de aer este cald si are tendinta ascendenta, reglarea jetului se face prin ajustarea inaltimii conurilor interioare. Alegerea marimii anemostatelor se face in functie de tema de proiectare, ce prevede o compartimentare ulterioara a spatiilor interioare. Calculul se face in cu ajutorul softului de alegere de la firma SCHAKO, in functie de debitul necesar, viteza, inaltime.

Se aleg: pentru introducere 12 anemostate circulare DQJA-SR-Z-B-600, avand diametrul ( = 800mm.

Debitul pe anemostat :

m3 / h

pentru evacuare 5 anemostate circulare DQJA-SR-Z-B-800, avand diametrul ( = 800mm.

Debitul pe anemostat :

m3 / h

9. AMPLASAREA CENTRALEI DE VENTILARE, A PRIZEI DE AER SI A GURII DE EVACUARE A AERULUI VICIAT IN EXTERIOR

9.1. Centrala de ventilare

Amplasarea centralei de ventilare este conditionata in principal de factori economici si functionali, care de multe ori au o actiune de sens contrar, motiv pentru care trebuie cunoscuta actiunea specifica a fiecaruia.

Din punct de vedere economic :

a. Amplasarea centralei de ventilare cit mai aproape de (incaperea) incaperile ventilate sau climatizate, sau este avantajoasa deoarece conduce la economisirea de materiale pentru executia si izolarea tubulaturii, la micsorarea pierderilor de sarcina in sistem, deci la reducerea puterii necesare pentru antrenarea ventilatorului si implicit a reducerii consumului de energie electrica.

b. Amplasarea centralei de ventilare cat mai aproape de bransamentele sau racordurile energetice este justificata prin faptul ca aceste instalatii sunt in general consumatoare importante de energie electrica si termica la care se poate adauga uneori si un consum relativ mare de apa.

Din punct de vedere functional :

a. Nivelul de zgomot, relativ ridicat produs de unele aparate sau piese in miscare, ca si de miscarea aerului pe canale face ca in cazul incaperilor cu cerinte deosebite din acest punct de vedere, centrala de ventilare sa se amplaseze la subsol dublate de o serie de masuri cum ar fi alegerea unor aparate silentioase, introducerea unor atenuatoare de zgomot, alegerea unui regim convenabil de viteze in instalatii si uneori chiar si de masuri de izolare fonica a incaperii.

b. Din punct de vedere al exploatarii, trebuie avut in vedere asigurarea posibilitatilor de introducere, respectiv scoatere a unor elemente componente ale acestora in caz de defectiuni, ceea ce necesita pastrarea unor gabarite corespunzatoare de trecere de la exterior pe tot drumul de acces inclusiv in CV.

Trebuiesc prevazute posibilitati de supraveghere si de acces la toate elementele componente, posibilitati de sustinere si deplasare in cazul demontarii lor etc.

9.2. Priza de aer proaspat

Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat, precum si cele prevazute cu camere de amestec pentru recircularea aerului, vor satisface in orice anotimp urmitoarele conditii:

a. Concentratia noxelor in aerul introdus va fi mai mica de 30% din concentratiile normate.

b. Recircularea aerului este interzisa daca acesta contine substante toxice, iritante, cu miros neplacut sau cu microorganisme patogene.

c. Este interzisa recircularea aerului in incaperile cu procese tehnologice clasificate din punct de vedere al pericolului de incendiu in categoria A, B si partial a celor din categoria C, daca aerul contine praf, gaze sau vapori combustibili.

Prizele de aer se amplaseaza in spatii verzi sau in combinatii cu fantani arteziene. Ele se amplaseaza si pe fatadele cladirilor, caz in care se recomanda sa se pastreze o inaltime minima de 2,5 3 m fata de nivelul terenului, iar suprafetele respective sa aiba orientarea NNV sau NE pentru a se evita incalzirea indirecta a aerului sub actiunea radiatiei solare directe.

9.3. Gura de evacuare

Ca alcatuire poate fi identica cu priza de aer, insa in majoritatea cazurilor este prevazuta numai cu dispozitiv de protectie sau jaluzele de suprapresiune. Gurile de evacuare sunt amplasate cel mai adesea pe acoperis. Ele se mai amplaseaza si pe pereti sau in ochiuri de fereastra, insa trebuie avut in vedere ca aceste solutii duc la murdarirea fatadelor, motiv pentru care este indicat sa se monteze canale de tabla sau din zidarie pana la partea superioara a cladirii.

In cazul cand aerul viciat contine cantitati insemnate de praf, fum, gaze sau vapori nocivi, inainte de evacuarea in atmosfera va fi trecut prin dispozitive de epurare sau neutralizare astfel incat pe teritoriul uzinal sa fie exclusa posibilitatea depasirii concentratiilor maxime admisibile, privind poluarea mediului inconjurator.

Distanta dintre priza de aer si gura de evacuare

In cazul cladirilor publice, de locuit si industriale la care aerul evacuat nu contine praf in suspensie distanta dintre priza de aer si gura de evacuare trebuie sa fie de minim 6 m pe orizontala.10. CANALE DE AER

10.1. Proiectarea constructiva si trasarea canalelor de aer.

Detalierea nodurilor principale

10.1.1. Retele de canale dreptunghiulare

In majoritatea instalatiilor de ventilare si climatizare se folosesc canale din tabla cu sectiune dreptunghiulara. Principalele elemente componente ale unei retele de canale dreptunghiulare sunt :

Tronsoane drepte avand sectiunea constanta ( a x b ) cu raportul laturilor de regula, a : b 3, alcatuite din module care nu depasesc 2 m (1980 mm).

Curbe (coturi) cu pastrarea constanta a sectiunii avand raza medie de curbura (12) d, d latura dupa care se face curbura.

Curbe (coturi) cu sectiune variabila cu recomandarea ca reducerea (marirea) de sectiune sa se faca dupa o singura latura si raportul dintre sectiunea de iesire si intrare sa nu fie mai mare de 1,51,75.

Difuzoare si confuzoare care realizeaza trecerea de la sectiunea (a x b) la sectiunea (a1 x b1 ), putandu-se face simetric sau asimetric. La difuzoare, unghiul de deschidere sa nu depaseasca 12 - 14 deoarece la unghiuri mai mari apare fenomenul de desprindere care accentueaza marirea pierderii de sarcina locala si difuzorul devine o sursa de zgomot.

Ramificatii normale (bifurcatii sau trifurcatii ) pri divizarea sectiunii in sectiuni proportionale cu debitele vehiculate deci cu viteza constanta in fiecare sectiune.

Dimensionarea canalelor presupune cunoasterea urmatoarelor date :

Numarul, dimensiunile, locurile de amplasare si debitele orificiilor de introducere si evacuare.

Alcatuirea centralei de ventilare si locul ei de amplasare.

Tipul, dimensiunile, pozitia de montaj si locul de amplasare al prizei de aer proaspat si a gurii pentru evacuarea aerului viciat in atmosfera.

10.1.2. Dimensionarea geometrica (constructiva) a canalelor de aer

Presupune urmatoarele etape :

Stabilirea traseului canalelor, care se face tinandu-se seama de rezistenta si de posibilitatile constructive ale incaperilor, de posibilitatile de pozare si marcare a tubulaturii. Ca urmare se va intocmi configuratia retelei de canale (schema izometrica).

Stabilirea debitelor de aer ce se transporta pe fiecare portiune de retea care duce la stabilirea preliminara a tronsoanelor retelei de canale (printr-un tronson circuland un debit constant cu o viteza constanta). Caracterul preliminar consta in aceea ca pot exista tronsoane cu acelasi debit dar viteze diferite.

Stabilirea pe baza de viteze alese, a sectiunii si dimensiunilor (laturilor) pe fiecare tronson. Pentru instalatiile de ventilare si climatizare de joasa presiune vitezele recomandate sunt :

Instalatii de confort

m / sInstalatii de ventilare

in industrie

m / s

- prize de aer2 - 44 6

- canal de aer proaspat4 - 66 8

- canale principale4 - 88 12

- canale secundare2 - 55 - 8

Cunoscandu-se debitul si viteza pe un tronson i se poate determina sectiunea :

[m2]

unde :

Li debitul de aer pe tronsonul i, in m3/s.

vi viteza aerului pe tronsonul i, in m/s.

Desenarea la scara a retelei de canale, inclusiv precizarea tuturor pieselor speciale ( coturi, ramificatii, schimbari de sectiune, curbe de etaj, etc.) pentru a vedea daca solutia se incadreaza in particularitatile constructive ale incaperii si obiectivului respectiv.

10.2. Calculul pierderilor totale de sarcina

Pentru un sistem de introducere (evacuare) calculul pierderilor totale de sarcina se face cu relatia :

in care :

coeficient adimensional se rezistenta ;

l lungimea tronsonului de canal, in [m];

d e diametrul echivalent, in [m];

(sectiune dreptunghiulara ) ;

d e = d (sectiune circulara );

a , b dimensiunile canalului ;

suma rezistentelor locale pe un anumit tronson i ;

v i viteza medie pe tronsonul i, [m/s];

i densitatea aerului la temperatura medie pe tronson i, [kg/m3];

R pierderea de sarcina liniara unitara pe tronsonul i, [kg/m3];

Z pierderea de sarcina locala pe un tronson i, in [Pa/m] ;

i indicele tronsonului ;

n numarul de tronsoane.Calculul canalelor de ventilare pentru introducere

Calculul canalelor de ventilare pentru aspirare

R

R

M

C

E

I

U

T

R

M

C

I

E

PAGE 26

_1463241775.unknown

_1463245334.unknown

_1463246872.unknown

_1463303331.unknown

_1463303638.unknown

_1463246779.unknown

_1463243850.unknown

_1463170651.unknown

_1463240685.unknown

_1463241746.unknown

_1463171373.unknown

_990302359.unknown

_990303025.unknown

_990303560.unknown

_984668180.unknown