Embed Size (px)
Citation preview
2
CUPRINS
Capitolul I. Introducere
- Aşezare geografică, satele componente, vecini şi suprafaţă;
- Scurtă caracterizare istorică.
Capitolul II. Elemente fizico-geografice
- Relief;
- Reţeaua hidrografică;
- Clima;
- Vegetaţia şi fauna;
Capitolul III. Lista toponimelor
Capitolul IV. Clasificarea toponimelor
Capitolul V. Prezentarea analitică a toponimelor
Capitolul VI. Concluzii
2
Capitolul I. Introducere
I.a. Aşezare geografică, satele componente, vecini şi suprafaţă
Comuna Hânţeşti este situată la nord de oraşul Suceava , peDrumulJudeţeam 208D.Se învecinează cu
judeţul Botoşani (peste râul Siret), fiind străbatută de DJ 208D (Adîncata-Hânţeşti-jud.Botoşani) si DJ
208B (Vereşti –Dumbrăveni-Siminicea –Hânţeşti).
Coordonatele geografice ale comunei Hânţeşti sunt :47˚ latitudine nordică şi 25˚ longitudime estică.
Limite: -Nord-Vest - comuna Zvoriştea
-nord-vestul- dealului Pleşei
-Sud-comuna Siminicea
-Către Nord-Est şi Est-judeţul Botoşani
I.b. Scurtă caracterizare istorică
Atât apariţia primului sat cât şi evoluţia lui,a fost marcat de continuitate până în zilele noastre,
determinat de un complex de factori favorizanţi, care au făcut din acest sector al Văii Siretului cea mai
importantă arie de concentrare demografică.
Localitatea Hânţeşti face parte din categoria celor mai vechi asezări umane atestate documentar din
jumătatea de nord a Moldovei , datând din feudalismul timpuriu.Pe parcursul a peste şase veacuri ele
şi-au continuat neîntrerupt evoluţia devenind printre cele mai mare sat ca întindere teritorială ,
potenţial uman şi economică din Valea Siretului.
Hânţeşti a apărut iniţial în secolul XIV-lea ,în şesul dintre râul Siret( Siretul Nou) şi Gârla
Siretului(Siretul Vechi), cunoscut localnicilor prin toponimile “La Selişte” pentru secoleleXVIII-XIX
sau “ La Temelie”.Suprafeţele topografice slab înclinate , solurile aluviale roditoare, pretabile
culturilor agricole, apropierea de vaduri care uşurau trecerea râului( Podul Vechi), resurselr bogate de
ape freatice ori de suprafaţă ( râul Siret,Gârla Sireţelului, lacurile de luncă), cu proprietăţi care le fca
potabile, dar şi existenţa altor resurse naturale utile(pajiţti de luncă, lemnul zăvoaielor, argila, nisipul,
3
4
pietrişuri şi bolovănişuri) se regăsesc în acest spaţiu geografic relativ restrâns ca suprafaţă, explicând
alegerea sa iniţială pentru întemeierea satului.
Capitolul II. Elemente fizico-geografice
II.a. Relieful
Comuna Hânţeşti cuprinde o parte din masivul deluros al Dragomirnei care face parte din
podisul Sucevei.Relieful este predominant colinar.pentru o ilustrare a variaţiilor de altitudine sunt
elocvate urmatoarele valori:
Dealul Pleşa:(435m)
Platoul Mitoc(467m)
Dealul Căprăria(452m)
Malul Siretului(225m).
Din perspectivă geomorfologică ,comuna Hânţeşti trebuie înţeleasă în contextul mai larg al
unitaţilor geomorfologice din zona Podişului Suceava .Podişui Suceava este parte componentă a
Podişului Moldovei şi este format pe un fundament diferit de restul Podişului Moldovei şi anume pe
Platforma Est-Europeană.
II. b.Date geologice şi resurse de sol
Din perspectivă strict geologică, comuna Hânţeşti este cuprinsă în limitele miocenului.Conform
harţii geologice a judeţului Suceava , comuna Hânţeşti se află situată în unitatea de platforme.
Aceasta este formată din straturi cvasiorizontale, la alcătuirea cărora participă roci în general
moi:nisipuri, pietrişuri, argile, marne, gresii, precum si depozite loessoide.
Din perspectivă pedologică ,comuna Hânţeşti este situată în zona temperată , subzona
păduri.Tipurile de sol sunt podzo-luvice şi brun –luvic(clasa cambisoluri)în cadrul etajului fagului şi
de amestec şi de brun –roşcatluvice şi cenuşii(clasa luvisoluri-argilluvisoluri) în cadrul etajului
stejarului.
Relieful prezintă din punct de vedere al condiţionărilor de ordin tehic, potenţial de construibilitate.
II.c. Reţeaua hidrografică
4
Reţeaua hidrografică a apelor de suprafaţă este formată din Siret şi afluenşii săi diferite ordine
de mărime.
Râul Siret prin suprafaţa bazinului hidrografic de 44.836 km.² , lungimea cursului 762 km. Dar mai
ales prin debitul său mediu la varsare în Dunăre de 210 mc/s este cel mai mare râu dintre râurile
interioare ale ţării.
II.d. Clima
Comuna Hânţeşti este situată , conform hărţii climatice , în limita climei dealurilor şi podişurilor
(200-800m), districtul nordic, din cadrul provinciei de climă continentală.Clima comunei este
detrminată de mişcarea maselor de aer care din dinspre vest, nord sau est..Aerul de origine nordică
aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toanma.Din est sosesc influenţe climatice comtinentale cu
secete vara, cu cer senin , geruri şi viscole iarna.
II.e. Vegetaţia şi fauna
Caracteristica biogeografica dominantă a regiunii o reprezintă interferenţa asociaţiilor vegetale
zonale şi intrazonale.
Vegetaţia zonală este reprezentată de etajul stejarului în care se etalează în partea vestică a comunei
la altitudini cuprinse între 300-435 m., formând stejareto-gorunete alcătuite din stejar în asociere cu
carpen, gorun, cires sălbatic, măr pădureţ, păr padureţ, tei cu fruză lată, frasin, mesteacan..
Fauna este cea specifică zonei de podişului Suceava , este reprezentată de mistreţ,viezure, animale de
pradă ca lupul şi vulpea, păsări precum cintezea sau ciocănitoarea si este alcătuit din domeniul
pădurilor , domeniul luncii Siretului şi al bălţilor, domeniul faunistic şi acvatic. Caracteristici
pădurilor de foioase.Acestora li se adaugă o serie de specii care provin din alte etaje, dar care au găsit
aici un mediu favorabil: iepurele(caracteristic silvostepei), căprioara, veveriţa(caracteristic etajului de
coniferelor)-co pbservaţie că nu toate pot fi categorisite ca specifice pentru zona comunei.
Apele Siretului constitue mediul de viaţă al unui număr de specii reprezentative de peşti:scobarul,
cleanul,mreana,bibanul,ştiuca.
II.f. Populaţie
5
6
Comuna Hânţeşti se întinde pe o suprafaţă de 3849 ha şi numără 3737 locuitori, dentitatea populaţiei
la recensământul din 2002 era de 103 loc/ha, valoare care seînscrie , conform hărţii densitaţii
demografice , în valorile caracteristice unităţii de podiş ajudeţului Suceava şi este peste valoarea
densitaţii medii a populaţiei înregistrată la nivelul judeţ (80,5 loc./km²).
Capitolul III. Lista toponimelor (în ordine alfabetică)
A. B. C.
1.Acumularea Bucecea 1.Balta Baciului 1.Cotul Dociului
2.Ariniş 2.Balta Barabuliştei 2.Cotul Gânsac
3.Arţari 3.Balta Calului 3.Cotul Judelui
4.Balta Bercu 4.Cotul Maucei
5.Balta Cracaua 5.Cotul Prisacei
6.Balta Hreauca 6.Cotul Tinică
7.Balta Mavrichi 7.Cotul Ciritei
8.Balta Moscăliţa 8.Cotu Morii
9.Balta Nastasachi 9.Curtea Boierească
10.Balta Neghină 10.Cânepiţşte
11.Balta Ostovul 11.Constatineasca
12.Balta Poenaru
13.Balta Răduc
14.Balta Saha
15.Balta Vătavului
6
16.Balta Zotoaia
17.Bereşti
D. F. G.
1.Dealul Ciritei 1.Fântâna Putredă 1.Gârla Sireţelului
2.Dealul Macadanului 2.Fântâna Roşie 2.Gârla Iordacheş
3.Dealul Pleşei 3.Gârla Paznicu
4.Dupa Dig
5.Dumbrava
6.Drumul Adâncaţii
7.Drumul Bucecii
8. Drumul Burdujenilor
9.Drumul Cimitirului
10.Drumul Fabricii
11.Drumul Grigireştiului
12.Drumul Hudughenilor
H. I. Î.
1.Hânţeşti 1.Iazul de la Prisacaru 1.În Deal la Biserică
2.Hânţesti i de Deal 2.Iazul de la Toma 2. În Nisip
7
8
3.Hânţeştii de Vale 3. Imaşul Boilor 3.În Podiş
4.Hodoroaga 4.Imaşul Oilor 4.În Şes
5.Hotarul Săliştii 5.Imaşul Vacilor 5.Între Diguri
6.Între Gârle
7.În Bahnă
8. În Benzi
9.În Tăietură
10.În Broscărie
11. În Cot
12.În Ţigănime
13.În Crucile Drumului
14.În Răzeşti
15.În Ţărincă
L. M. O.
1.La Chetriş 1.Muchia Dealului 1Ochiul Doapei
2.La Gârloi 2.Mălăişte
3.La Costişă 3.Mălăişte Câţului
4.La Gura Şanţului 4.Merţarul
5.La Lutărie
6. La Ponorii Pleşei
7.La Potcoavă
8
8.La Rigolă
9.La Vâlcele P.
10.La Baraj 1.Pe Gârlă
11.La Casa Arsă 2.Pârul Adâncata
12.La Duruitoare 3.Pârâul Bereşti
13.La Fântâna cu Cumpănă 4.Pârâul Căzăceni
14. La Fâmtânele 5.Pârâul Herghiligiu
14.La Înecătoare 6.Pârâului Huciului
15.La Pâraie 7.Pârâul Hudughianu
16.La Puţul Sec 8.Pârâul Jăcănoaia
17.La Rămaşiţă 9.Pârâul Pleşei
18.La Şipci 10.Pârâul Prisăcaru
19.La Ştiubei 11.Pârâul Porcului
20.La Taraş 12.Pârâul Racova
21.La Fântâna Doamnei 13.Pârâul Trei Izvoare
22.La Cotu Prisăcii 14.Pârâul Teşu
23. La Duzi 15.Pârâul Vâlcele
24.La Jăcănoia 16.Pârâul Valea Mare
25.La Pini 17.Pădurea la Casa Arsă
26.La Nucii lui Neagu 18.Pădurea Pleşa
27.La Stelea 19.Pădurea Tăiată
9
10
28.Limboaia 20.Pădurea Valea Mare
29.La Pâraie 21.Pădurea Viişoara
30. La Răchitărie 22.Poiana Prisăcii
31.La Rediu 23.Pământul Bisericesc
32.Lunca lui Baltaru 24.Pe Halangescu
33.Lunca lui Hruşcă 25.Pe Toloci
34.Lunca lui Neagu 26.Peste Siret
35.La Asăvoaie 27.Podul Nou
36.La Bordei 28.Podul Vechi
37.La Casa Arsă
38.La Coteni
39.La Gherasim
40.La Odaie
41.La Silişte
42.La Smidă
43.La Stejăroaia
44.La Temelie
45.La Andrii
46.La Arie
47.La Arini
48.La Barabulişte
10
49.La Batale R.
50.La Bulgărie 1.Râpa la Ţapu
51.La Cârneală 2.Râpa după Cimitir
52.La Coşere 3.Râpa Ţigăncii
53.La Fazanerie 4.Râul Siret
54.La Gheţărie 5.Rediu Ulmeş
55.La Livadă 6.Roşca Mare
56.La Maruşca 7.Roşca Mică
57.La Moara Antimia
58.La Moară
59.La Pleşa S,Ş
60.La Pod la Zânca 1.Spre Fabrică
61.La Podul Ţapului 2.Sub Pădure
62.La Popa 3.Siretul cel Mare
63.La Porcărie 4.Siretul cel Bătrân
64.La Rusu 5.Şesul din Jos
65.La Scursală
67.La Saivane T.
68.La Silozuri 1.Teiul Rotund
69.La Stanişte 2. Terenul Şcolii
70.La Steag
11
12
71.La Strâmba U.
72.La Şosea 1. Uliţa Gânsecenilor
73.La Uluce 2.Uliţa la Castan
74. La Velniţă
75.La Chetroi la Ungureanu
76. La Chetroi la Gânsăceni
77.La Hotar
V. Z.
1. Valea Mare 1.Zărnoaga
2.Vâlceaua de la Turia dinspe Grigoreşti 2.Zăvoiul Armanului
3. Vatra Satului 3.Zăvoiul Gavrilaş
4.Vâlceaua de la Turia
Capitol IV. Clasificarea toponimelor
IV.a. Clasificarea toponimelor după natura elementelor geografice desemnate
1. - Geomorfonime (nume de unităţi, elemente şi forme de relief): Cotul Dociului, Cotul Gânsac,
Cotul Judelui, Cotul Maucei,Cotul Morii, Cotul Prisacei, Cotul Tinică, Dealul Ciritei, Dealul
Macadanului, Dealul Pleşa, După Dig,În Deal la Biserică,În Nisip, În Podiş,În Şes, Între Diguri, Între
Gârle,La Chetriş, La Costică, La Gârloi,La Gura Şanţului,
La Lutărie, La Ponorii Pleşei, La Potcoavă, La Rigilă, La Vâlcele,Muchia Dealului, Pe Gârlă, Râpa la
Ţapu, Râpa după Cimitir, Râpa Ţigăncii, Şesul din Jos, Valea Mare, Vâlceaua de la Turia.
12
2. - Hidronime (nume de ape)
Potamonime:Pârâul Bereşti, Pârâul Căzăceni, Pârâul Herghiligiu, Pârâul Huciului,
Pârâul Jăcănoaia, Pârâul Pleşei, Pârâul Prisecaru, Pârâul Porcului, Pârâul Racova, Pârâul Trei Izvoare,
Pârâul Teşu,Pârâul Vâlcele , Pârâul Valea Mare, Râul Siret, Gârla Paznicu, Gârla Iordăcheş, Gârla
Siretului, Pârâul Adâncata, La Pâraie, La Puţul Sec , La Înecătoare,La Baraj , La Casa de Apă, La
Duritoare ,În Bahnă,
Limnonime:Iazul de la Prisacaru, Iazul de la Toma,La Şipci, Acumularea Bucecea
Telmatonime: Balta Baciului, Balta Barabuliştei, Balta Bercu, Balta Calului, Balta
Cracaua , Balta Hreauca, Balta Mavrichi, Balta Moscăliţa, Balta Nastasachi, Balta Negină, Balta
Ostrovul, Balta Poenaru,Balta Răduc, Balta Saha, Balta Vătavului, Balta Zotoaia ,Ochiul Doapei.
Emergotoponime:Fântâna Putredă, Fântâna Roşie,La Fântâna Doamnei,La Ştiubei,La
Fântânele,
3. - Fitonime (nume de asociaţii vegetale):Ariniş, Cotu Morii,Dumbrava, În Benzi,
ÎnTăietură, La Câţu, La Cotul Prisăcii, La Duzi, La Jăcănoaia, La Pini,La Nucii lui Neagu, La Pâraie,
La Răchitărie, La Rediu, La Stelea,Limboaia, Lunca lui Baltaru,Lunca lui Hruşcă,Lunca lui
Neagu,Pădurea la Casa Arsă,Pădurea Pleşa, Pădurea Tăiată, Pădurea Valea Mare,Pădurea Viişoara,
Poiana Prisăcii, Rediu Ulmeş,Roşca Mare, Roşca Mică,Teiul Rotund,Zărnoaga, Zăvoiul Armanului,
Zăvoiul Gavriliş.
4. - Oiconime (nume de aşezări omeneşti):Arţari, Bereşti, Curtea Boierească, Hânţeşti.
5.-Econonime(locuri unde s-a desfăşurat sau se desfăşoară o activitate economică, legată
de agricultură, industrie,transporturi), inclusiv hodonime(nume de uliţe , drumuri,
poduri):Cânipişte,Costantineasca, Drumul Adâncăţii, Drumul Bucecii, Drumul Burdujenilor(Pleşa),
Drumul Cimitirului, Drumul Fabricii, Drumul Grigoreştiului,Drumul Hudughenilor,Dumbrava,Imaşul
Boilor, Imaşul Oilor,Imaşul Vacilor, În Crucile Drumului,În Răzişi, În Ţărincă,La Andrii,La Arie, La
Arini,La Barabulişte, La Batale, La Bulgărie,La Cârneală,La Coşere, La Fazanarie, La
Gheţărie,Hodoroaga, La Livadă,La Maruşca,La Miron, La Moara Antimie, La Moară, La Pleşa, La
13
14
Pod la Zânca,La Pod ul Ţapului, La Popa, La Porcărie,La Prisacă,La Rusu, La Saivane, La
Scursală,La Silozuri, La Stanişte,La Steg, La Stelea, La Strâmba, La Şosea, La Uluce, La Velniţa,
Mălăişte,Mălăiştea Câţului, Merţarul,Pământul Bisericesc,Pe Halangescu,Pe Toloci,Peste Siret,Podul
Nou,Podul Vechi, Roşca Mare, Roşca Mică, Sub Pădure, Terenul Şcolii,Uliţa Gânsăcenilor, Uliţa la
Castan.
IV.b. După importanța sau mărimea ariei de circulație și utilizare a toponimelor:
● Toponime majore: - datorită ariei mici de circulație a toponimelor din comuna de studiu nu
putem considera nici un toponim ca fiind major;
● Toponime minore (microtoponime): Cotul Dociului, Cotul Gânsac, Cotul Judelui, Cotul
Maucei,Cotul Morii, Cotul Prisacei, Cotul Tinică, Dealul Ciritei, Dealul Macadanului, Dealul Pleşa,
După Dig,În Deal la Biserică,În Nisip, În Podiş,În Şes, Între Diguri, Între Gârle,La Chetriş, La Costică,
La Gârloi,La Gura Şanţului,La Lutărie, La Ponorii Pleşei, La Potcoavă, La Rigilă, La Vâlcele,Muchia
Dealului, Pe Gârlă, Râpa la Ţapu, Râpa după Cimitir, Râpa Ţigăncii, Şesul din Jos, Valea Mare,
Vâlceaua de la Turia, Pârâul Bereşti, Pârâul Căzăceni, Pârâul Herghiligiu, Pârâul Huciului, Pârâul
Jăcănoaia, Pârâul Pleşei, Pârâul Prisecaru, Pârâul Porcului, Pârâul Racova, Pârâul Trei Izvoare, Pârâul
Teşu,Pârâul Vâlcele , Pârâul Valea Mare, Râul Siret, Gârla Paznicu, Gârla Iordăcheş, Gârla Siretului,
Pârâul Adâncata, La Pâraie, La Puţul Sec , La Înecătoare,La Baraj , La Casa de Apă, La Duritoare ,În
Bahnă, Iazul de la Prisacaru, Iazul de la Toma,La Şipci, Acumularea Bucecea, Balta Baciului, Balta
Barabuliştei, Balta Bercu, Balta Calului, Balta Cracaua , Balta Hreauca, Balta Mavrichi, Balta
Moscăliţa, Balta Nastasachi, Balta Negină, Balta Ostrovul, Balta Poenaru,Balta Răduc, Balta Saha,
Balta Vătavului, Balta Zotoaia ,Ochiul Doapei, Fântâna Putredă, Fântâna Roşie,La Fântâna
Doamnei,La Ştiubei,La Fântânele, Ariniş, Cotu Morii,Dumbrava, În Benzi, ÎnTăietură, La Câţu, La
Cotul Prisăcii, La Duzi, La Jăcănoaia, La Pini,La Nucii lui Neagu, La Pâraie, La Răchitărie, La Rediu,
La Stelea,Limboaia, Lunca lui Baltaru,Lunca lui Hruşcă,Lunca lui Neagu,Pădura la Casa Arsă,Pădura
Pleşa, Pădura Tăiată, Pădurea Valea Mare,Pădurea Viişoara, Poiana Prisăcii, Rediu Ulmeş,Roşca
Mare, Roşca Mică,Teiul Rotund,Zărnoaga, Zăvoiul Armanului, Zăvoiul Gavriliş, Arţari, Bereşti,
Curtea Boierească, Hânţeşti, Cânipişte,Costantineasca, Drumul Adâncăţii, Drumul Bucecii, Drumul
Burdujenilor(Pleşa), Drumul Cimitirului, Drumul Fabricii, Drumul Grigoreştiului,Drumul
Hudughenilor,Dumbrava,Imaşul Boilor, Imaşul Oilor,Imaşul Vacilor, În Crucile Drumului,În Răzişi,
În Ţărincă,La Andrii,La Arie, La Arini,La Barabulişte, La Batale, La Bulgărie,La Cârneală,La Coşere,
14
La Fazanarie, La Gheţărie,Hodoroaga, La Livadă,La Maruşca,La Miron, La Moara Antimie, La Moară,
La Pleşa, La Pod la Zânca,La Pod ul Ţapului, La Popa, La Porcărie,La Prisacă,La Rusu, La Saivane,
La Scursală,La Silozuri, La Stanişte,La Steg, La Stelea, La Strâmba, La Şosea, La Uluce, La Velniţa,
Mălăişte,Mălăiştea Câţului, Merţarul,Pământul Bisericesc,Pe Halangescu,Pe Toloci,Peste Siret,Podul
Nou,Podul Vechi, Roşca Mare, Roşca Mică, Sub Pădure, Terenul Şcolii,Uliţa Gânsăcenilor, Uliţa la
Castan.
IV.c. După forma și structura lingvistică
●Toponime simple:Ariniş, Bereşti,Merţarul, Mălăişte,Hodoroaga,Constantineasca, Cânepişte,
Hânţeşti,Zărnoaga,Dumbrava, Limboia,Arţari,
●Toponime compuse: Cotul Dociului, Cotul Gânsac, Cotul Judelui, Cotul Maucei,Cotul Morii, Cotul
Prisacei, Cotul Tinică, Dealul Ciritei, Dealul Macadanului, Dealul Pleşa, După Dig,În Deal la
Biserică,În Nisip, În Podiş,În Şes, Între Diguri, Între Gârle,La Chetriş, La Costică, La Gârloi,La Gura
Şanţului,La Lutărie, La Ponorii Pleşei, La Potcoavă, La Rigilă, La Vâlcele,Muchia Dealului, Pe Gârlă,
Râpa la Ţapu, Râpa după Cimitir, Râpa Ţigăncii, Şesul din Jos, Valea Mare, Vâlceaua de la Turia,
Pârâul Bereşti, Pârâul Căzăceni, Pârâul Herghiligiu, Pârâul Huciului, Pârâul Jăcănoaia, Pârâul Pleşei,
Pârâul Prisecaru, Pârâul Porcului, Pârâul Racova, Pârâul Trei Izvoare, Pârâul Teşu,Pârâul Vâlcele ,
Pârâul Valea Mare, Râul Siret, Gârla Paznicu, Gârla Iordăcheş, Gârla Siretului, Pârâul Adâncata, La
Pâraie, La Puţul Sec , La Înecătoare,La Baraj , La Casa de Apă, La Duritoare ,În Bahnă, Iazul de la
Prisacaru, Iazul de la Toma,La Şipci, Acumularea Bucecea, Balta Baciului, Balta Barabuliştei, Balta
Bercu, Balta Calului, Balta Cracaua , Balta Hreauca, Balta Mavrichi, Balta Moscăliţa, Balta
Nastasachi, Balta Negină, Balta Ostrovul, Balta Poenaru,Balta Răduc, Balta Saha, Balta Vătavului,
Balta Zotoaia ,Ochiul Doapei, Fântâna Putredă, Fântâna Roşie,La Fântâna Doamnei,La Ştiubei,La
Fântânele, Cotu Morii, În Benzi, ÎnTăietură, La Câţu, La Cotul Prisăcii, La Duzi, La Jăcănoaia, La
Pini,La Nucii lui Neagu, La Pâraie, La Răchitărie, La Rediu, La Stelea, Lunca lui Baltaru,Lunca lui
Hruşcă,Lunca lui Neagu,Pădura la Casa Arsă,Pădura Pleşa, Pădura Tăiată, Pădurea Valea
Mare,Pădurea Viişoara, Poiana Prisăcii, Rediu Ulmeş,Roşca Mare, Roşca Mică,Teiul
Rotund,Zărnoaga, Zăvoiul Armanului, Zăvoiul Gavriliş,Curtea Boierească, Drumul Adâncăţii, Drumul
Bucecii, Drumul Burdujenilor(Pleşa), Drumul Cimitirului, Drumul Fabricii, Drumul
15
16
Grigoreştiului,Drumul Hudughenilor, Imaşul Boilor, Imaşul Oilor,Imaşul Vacilor, În Crucile
Drumului,În Răzişi, În Ţărincă,La Andrii,La Arie, La Arini,La Barabulişte, La Batale, La Bulgărie,La
Cârneală,La Coşere, La Fazanarie, La Gheţărie, La Livadă,La Maruşca,La Miron, La Moara Antimie,
La Moară, La Pleşa, La Pod la Zânca,La Podul Ţapului, La Popa, La Porcărie,La Prisacă,La Rusu, La
Saivane, La Scursală,La Silozuri, La Stanişte,La Steg, La Stelea, La Strâmba, La Şosea, La Uluce, La
Velniţa, Mălăiştea Câţului, Pământul Bisericesc,Pe Halangescu,Pe Toloci,Peste Siret,Podul Nou,Podul
Vechi, Roşca Mare, Roşca Mică, Sub Pădure, Terenul Şcolii,Uliţa Gânsăcenilor, Uliţa la Castan.
Capitolul V. Prezentarea analitică a toponimelor
1. Arţari – oiconim, minor, simplu , nume de cătun, provenind de la fitonimul ‚arţari”
2. Ariniş- fitonim , simplu, minor , colectivul arinis ar putea fi interpretat ca derivate de la arină (arena-
nisip lat) sau poate fi comparat cu cuvântul de origine bulgară “elchov” =de arin, nuve vechi al unui
fost zăvoi de arini, situate în lungul p. Pleşei, în sud- vestul comunei.
3. Acumularea Bucecea- hidronim , minor, compus, numele lacului de baraj artificial amenajat pe râul
Siret, în nord-vestul comunei
4. Bereşti – oiconim, simplu, minor, nume de sat , provenind probabil de la antriponimul „Berea” sau
„Berescu” din slavul „ber’’ – a aduce, a purta.
5. Balta Moscăliţa - telmatonim,minor, compus, numele vechi al unei foste bălţi din preajma Sireţelului,
amintind de muscali.
6. Balta Nastasachi (Vreme Rea)-telmatonim, minor, compus , numele vechi al unei foste bălţi din
preajma Sireţelului, situată într-un meandru părăsit, nume dat de la cel al proprietarului:Cristofor
Vremea- Rea, la începutul secolului XX.
7. Cotul Dociului- geomorfonim, minor, compus, sector meandrat al albiei Siretului în sud-estul
comunei.
8. Cotul Prisacei- geomorfonim,minor, compus, numele unui sector meandrat al cursului Siretului, în
sud-estul comunei, unde a fost o prisacă boierească.
9. Curtea Boierească- oiconim,minor, compus, numele locului din vatra satului Hăţeşti-Deal, unde a
existat conacul foştilor proprietari ai moşiei, cu dependinţele care se păstrează şi astăzi parţial.
10. Constantineasca- econonim,minor, simplu, nume de balastieră şi tarla , incluzând arabil şi fânaţ în
şesul Siretului, din sud-estul comunei.
16
11. Dealul Pleşei- geomorfonim,minor, compus , nume de deal cu înfăţişare pleşuvă, la vest de satul
Bereşti.
12. După Dig – geomorfonim ,minor, compus, porţiune a şesului Siretului , în sud-estul comunei., situat
în apropierea unui dig antropic.
13. Dumbrava - fitonim,minor,simplu, numele unei foste păduri, defrişate în trecut , astăzi nume de tarla
în nordul satului Hânţeşti.Dumbrava-derivă de la cuvântul românesc”dumbravă” care la origine derivă
de la “dâmbu”-stejar – slavă.
14. Drumul Burdujenilor (Pleşei) - hodonim,minor, compus , numele vechi al drumului care leagă
Hânţeştiul Deal de Adâncata (Poarta Adâcăţii), peste Dealul Pleşa, în trecut fiind principala şosea de
legătură cu Burdujeniul.
15. Drumul Hudughenilor - hodonim, minor, compus,numele vechi al unui drum de exploatare agricolă
care face legătura între Drumul Pleşei şi vatra satului Hânţeşti.
16. Fântâna Putredă- emergotoponim,minor, compus, numele unei fântâni din secolul XVII (toponim
dispărut), folosit ca reper în hotărnicie.
17. Gârla Sireţelului-hidronim, minor, compus,numele ului curs vechi al Siretului, astăzi părăsit , numit
în secolul XVIISiretul cel Bătrân sau Siretul Vechi.
18. Hânţeşti- oiconim, minor, simplu, numele satului reşedinţă de comună, provenind probabil de la
antroponimul Hînţea su Henţea.
19. Hotarul Săliştii-limeonim, minor, compus, probabil limita vetrei iniţiale a satului Hăţeşti, de pe stânga
râului Siret.
20. Iazul de la Prisacaru-limnonim, minor, compus numele locului unde se afla în trecut un iaz, pe p
Prisacaru, lângă o veche prisacă.
21. Imaşil Vacilor- econonim, minor, compus, numele trupurilor de imaş din şesul Siretului , utilizate
pentru păşunatul vitelor sătenilor.
22. În Răzeşi- econonim, minor, compus nume vechi al unui teren agricol din sudul satului Hânţeşti ,
amintind de ultimele proprietăţi răzeşti , înglobate în marea proprietate.
23. În Ţigănime-oiconim, minor, compus, numele unei părţi din vatra satului Hânţeşti (la vest de curtea
boierească), în care se aflau sălaşurile ţiganilor robi de la curte.
24. La Potcoavă-geomorfonim, minor, compus, numele unui meandru părăsit al râului Siret , din estul
comunei , cu forma unei potcoave.
25. Lunca lui Baltariu- fitonim, minor, compus, numele unui zăvoi de plopi şi răchită din lunca de pe
17
18
stânga Siretului, în aval de Acumularea Bucecea.
26. La Silişte-oiconim, minor, compus, „vatră de sat părăsită”(Gh. Dragu,1973, pag 83), „locul în care a
fost un sat”(Al.Graur,1972, pag.69),” ruinele sau aşezarea unui fost sat”(I.Iordan,1952.pag.216),
conform bulgărescului sau sârbului seliste, însemnând fostă aşezare omenească. Toponimul „La
Selişte” este menţionat ‚în numeroasele documente medievale(începând cu 1623) care fac referire la
satul Hânţeşti , ulterior inclus în reprezentările cartografice între râul Siret şi Gârla Sireţelului, unde s-a
aflat vatra iniţială a Hânţeştiului, mutată ulterior , din cauza revărsărilor devastatoare , pe terasele de pe
dreapta râului.
27. La Gheţărie-econonim, minor, compus, nume vechi e imaş pentru vitele sătenilor, situat în nord-estul
Hânţeştiului, mărginit către est de albia Siretului, de unde sătenii tăiau cruci din poul de gheaţă al
râului, pentru a le duce la biserică în ziua Bobotezei.
28. Mălăişte-econonim, minor, simplu, nume de teren agricol cultivat preponderent cu porumb, din şesul
Siretului, în nord-estul satului Hânţeşti, pe dreapta râului, în amonte de podul vechi.
29. Merţarul-econonim, minor, simplu, nume vechi de teren arabil dintre râul Siret şi Gârla Sireşelului,
renumit pentru recoltele bogate în porumb care se făceau acolo şi se măsurau cu “merţele”, veche
unitate de măsură.
30. Ochiul Doapei- telmatonim, minor, compus , numele vechi al unei foate bălţi din preajma Sireţelului.
31. Pârâul Porcului -potamoniom, minor, compus , numele unui afluent pe stânga al p. Grigoreşti , care
face limita vestică a comunei Hânţeşti . Numele i s-a dat de la mistreţii care populau în număr foarte
mare pădurea străbătută de acest pârâu, aflaţi şi astăzi , dar în număr redus, în fauna regiunii.
32. Pădurea Tăiată- fitonim, minor, compus, numele vechi al unui trup de pădure de pe versanţii nordici
ai dealului Pleşa , defrişat în trecut, astăzi utilizat ca imaş.
33. Pe Toloci-econonim, minor, compus, nume dat păşunilor şi fâneţurilor din apropierea vetrei Hânţeşti ,
la sud pârâul Valea Mare.
34. Râul Siret-potamonim ,minor, compus , numele străvechi de origine daco-moesiană, a râului care
străbate estul comunei. În trecut purta mai multe denumiri:
a Tirantos,- denumire probabilă a Siretului în antichitate (Herodot,VI,48).
b Hierasus-în secolul II d, Hr.(Ptolemeu, Geogr.III,8,10).
c Gerasus, în secolul .Hr.IV,(Ammianus Marcellinus,31,3,7).
18
d Seretos, denumirea Siretului în secolul X d.Hr.(Constantin Porphyrogenetul, De adinistrando
imperio, 38,7).
Hierasos şi Gerasus sunt forme greceştiiar Seretos reprezintă autohton al râului care stă la baza
hidronimului Siret. Primele atestări în documentele medievale româneşti ale toponimului Siret cunosc
doar forme cu”e”:Serete(1411, 1431, 1443), Seret (1431, 1434) şi forma cu „i”, Siret la 1408 (Ilie Dan
– Originea numelui Siret, 1987, pag.487).
35. Rediu Ulmeş-fitonim,minor, compus, numele vechi ale unei foste păduri tiner, existent încă la 1906,
situată în şesul de pe dreapta Siretului, în sud-estul comunei.
36. Râpa după Cimitir-geomorfonim,minor, compus, numele unei ravene din nord-vestul cimitiruluidin
Hânţeşti.
37. Spre Fabrică-oiconim, minor, compus, numele părţii nordice a vetrei satului Hânţeşti –Deal, dinspre
fosta fabric de amidon.
38. Şesul din Jos-geomorfonim, minor, compus, nume vechi al şesului (terasa de 5-7 m) de pe dreapta
Siretului, în sud-estul comunei, situat la cea mai joasă altitudine.
39. Terenul Şcolii- econonim, minor, compus, numele vechi al terenului agricol din nordul Hânţeştiului,
cu care a fost împroprietărită în trecut şcoala.
40. Uliţa la Castan-hodonim , minor, compus, nume de uliţă din vatra satului Hânţeşti- Deal, limitrofă
livezii fostei curţi boiereşti.
41. Vâlceaua de la Truia-geomorfonim, minor, compus, nume vechi de formă de relief(toponim
dispărut), menţionat în actele de hotărnicie din secolul XVII, situată în sudul satului Hânţeşti.
42. Vatra Satului-oiconim, minor, compus, nume topic străvechi, frecvent utilizat în documentele
medievale referitoare la satul Hânţeşti, pe parcursul mai multor secole, permiţându-ne să urmărim
extinderea vetrei aşezări în timp.
43. Zărnoaga-fitonim, minor, simplu, numele vechi al unei porţiuni cu vegetaţie forestieră tânără (mladă),
din Pădurea Pleşa.
44. Zăvoiul Armanului- fitonim, minor, compus, numele vechi al unui zăvoi de plop şi răchită, existent la
ănceputul secolului XX, pe stânga râului Siret, în nord-estul comunei, care a aparţinut unui armean
(probabil Luca V.Goilav).
19
20
Capitolul VI. Concluzii
Comuna Hânţeşti este situată în nord-estul ţării şi al judeţului Suceava,la limita cu judeţului
Botoşani.Comuna constituie în perioada actuală o unitate administrativă cu funcţii predominant
agricole. Satele componente au rolul de a asigura forţa de muncă în teritoriu, iar centrul comunei are în
plus funcţia social-cultural-administrativă.
Toponimele au fost înregistrate nu numai din bibliografii sau diferite hărţi, ci şi din investigaţiile
efectuate în teren. Foarte utile ne-au fost sfaturile şi informaţiile oferite şi de bătrâni ai satului.
Din cele 207 de toponime găsite, mare parte au fost preluate din teren, din bibliografii şi hărţi,doar
o mică parte din ele fiind cunoscute doar de localnicii în vârstă.
20
Bibliografie:
1. Iosep I. (2003), Toponomastică geografică – curs practic pentru învăţământ la distanţă, Editura
Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava.
2. Iosep I. (1999), Toponomastică geografică – Metodologie de cercetare şi lucrări practice, Editura
Universitatea Suceava.
3. Iordan I. (1963), Toponimie românească – Editura Academiei Republicii Populare Române.
4. Ilie D. (1987), Originea numelui Siret
5. Mihai S. Mihaela Schipor şiA. I. Schipor (2008) -Vatră de istorie multiseculară într-un spaţiu
geografic inedit Studiu monografic volumul I Editura Lidana
6. Harta topografică a comunei Hânţeşti
21
