ASAMBLRI CU ELEMENTE FILETATE

Tema proiectului:

ASAMBLARI PRIN FILET I PIULI

Calificarea profesionala:Tehnician electromecanic

Cuprins

1. Argument ...............................................................................................................3 2. Consideraii privind asamblrile filetate.............................................................4Elemente de baz ale asamblrii cu elemente filetate..............................4Caracteristicile filetelor ..............................................................................5uruburile i piuliele..................................................................................7Materiale.......................................................................................................9uruburi i piulie speciale........................................................................10Transmisii urub-piuli............................................................................103. Tehnologia asamblrilor cu elemente filetate....................................................11Scule folosite la montarea i demontarea uruburilor i piulielor.......11Montarea i demontarea prezoanelor......................................................13Reguli privind montarea i demontarea pieselor asamblate cu uruburi i piulie................................................................................................................14Asigurarea asamblrilor filetate impotriva autodesfacerii....................15Asamblri filetate speciale.........................................................................164. Norme de tehnica securitii muncii la lucrri de asamblare...........................175. Bibliografie............................................................................................................191.ARGUMENT Folosite tot mai mult in ziua de astazi din gospodarii si pana in hale industriale asamblarile filetate au inceput sa ocupe un loc tot mai important in viata de zi cu zi a fiecarui om Cu toti folosim banala masina dar cei mai multi nu stim ca aceasta e rezultatul a sute de an de cercetari si unor minti stralucite care au folocit cu mare indeletnicire diverse procedeie pt a obtine rezultate cat mai bune Filetele reprezinta un tip de asamblare foarte folosita deoarece se poate demonta usor si monta inapoi foarte usor Spre deosebire de asamblarea prin sudare sau cea prin nituire asamblarea prin filet se poate demonta fara a distruge pieselecomponente ale asamblariAsamblarea mecanicaeste reprezentata delegatura realizata intre doua sau mai multe piese inscopul realizarii unui subansamblu sau a uneiblocari.in cazul asamblarilor nedemontabile, piesele nu mai au posibilitatea miscarii relative unele inraport cu altele.Asamblarile nedemontabile pot fi:1)asamblari directe;2)asamblari indirecte.Asamblariledirecterealizeaza direct legaturaintre piesele componente. Aceste asamblari pot firealizate prin sudare, poansonare, stemuire, indoire,crestare, strangere.Asamblarile indirecterealizeaza legatura intre elementele componente prin intermediul unor piese sau substante. Printre acestea enumeram: asamblariprin sudare, asamblari prin nituire, asamblari prinlipire.Lucrarea este structurata in 3 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza:.1.Consideraii privind asamblrile filetate2.Tehnologia asamblrilor cu elemente filetate

3.Norme de tehnica securitii muncii la lucrri de asamblare

Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul bibliografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i reviste de specialitate, cataloage,internet, etc. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate, parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de specialitate2.CONSIDERAII PRIVIND ASAMBLRILE FILETATEELEMENTE DE BAZ ALEASAMBLRII CU ELEMENTE FILETATE

Cele mai rspndite asamblri demontabile sunt alctuite din elemente filetate. Mai mult de jumtate din totalul pieselor folosite n construcia de maini i aparate sunt filetate. In general, o asamblare filetat cuprinde urmtoarele pri principale:

urubul, avnd o parte filetat piulia, cu filet interior pentru cuprinderea prii filetate a urubului

aiba de protecie elementul de siguran impotriva deurubrii

piesele supuse imbinrii

i uneori elementele de siguran impotriva deplasrii pieselor Elementele filetate se folosesc pentru asamblri fixe sau pentru transmiterea forelor i a micrii, putnd fi uor montate i demontate, fr utilaj special. Prin asamblarea filetat de tip urub-pili se pot transmite fore axiale de strngere mari; prin folosirea unor fore tangeniale reduse, se permite transmiterea sau reglarea micrii. Principalul inconvenient al filetelor il constituie inevitabila introducere a unor puternici concentratori de tensiune in zona solicitat.

urubul reprezint elementul de baz al asamblrii.

Principalele pri ale urubului sunt capul i tija filetat parial sau pe toat lungimea sa.

CARACTERISTICILE FILETULUI Filetul constituie partea principal a unei piese filetate. El este o nervur elicoidal pe o suprafa cilindric sau conic, la exterior, in cazul urubului, i la interior, in cazul piuliei. Uneori filetul poate avea forma unei spirale pe o suprafa plan.

Elementele filetului. In funcie de lungimea zonei filetate, filetul se infoar de un numr de ori pe suprafaa rspectiv. In cele ce urmeaz se fac referiri numai la filetele executate pe suprafee cilindrice ca cele mai folosite.

Spira filetului este reprezentat printr-o singur infurare a elicei pe suprafaa respectiv, in timp ce filetul este format din totalitatea spirelor. Principala caracteristic a spirei o constituie forma sa geometric intr-un plan ce se trece prin axa longitudinal a filetului. Aceast form se numete profil i poate fi: triunghiular, ptrat, trapezoidal, ferestru i rotund. Pentru asigurarea inurubrii i a interschimbabilitii, profilul trebuie s fie uniform pe intreaga lungime a filetului.

Elementele geometrice corespunztoare fiecrui profil de filet sunt standardizate. De exemplu, elementele geometrice principale ale filetului metric normal sunt indicate pe figura de mai jos, att pentru urub, ct i pentru piuli. Pasul filetului este distana msurat pe o paralel la axa urubului intre dou puncte consecutive ale aceleiai elice. Desfurndu-se elicea cilindric corespunztor diametrului mediu d2, se obine unghiul de inclinare al spirei beta m.

Filetul poate fi construit cu t= 1-2-4-6 inceputuri, care reprezint infurarea paralel a t elice. Mrimea filetului depinde de diametrul cilindrului de infurare d2, de unghiul de inclinare al spirei beta m i de numrul pasurilor aparente pa, care este acelai cu numrul de inceputuri t:

p= t pa = t tgbeta m H1= 58 H= 0.54127 p

D2 = d2 ; D1 = d1 ; r= H 6

La filetul cu o singur spir corespunde pa=p, deci p = d2 tg(beta m). Unghiul de inclinare a spirei filetului beta m variaz in funcie de diametrul adoptat de d2, deci rezult c tg(beta m)= pd2.

Inlimea filetului metric normal al urubului h i al piuliei H este distana dintre vrful i fundul filetului H=0,86603 p.

Inlimea util sau de lucru a filetului metric normal, notat cu H1,reprezint inalimea zonei de contact i are mrimea H1=58 H.

In seciunea transversal, spira filetului poate avea una din formele: triunghiular, ptrat, trapezoidal, dinte de ferstru sau rotund.

Asamblrile pot fi:

cu diferite tipuri de uruburi i piulie;

cu uruburi fr piulie; cu uruburi prezon i piulie;

direct prin piese filetate( fr uruburi i fr piulie).

In standarde se dau toate indicaiile privind profilul filetului i elementele sale geometrice.

Toleranele filetelor se stabilesc astfel inct s asigure interschimbabilitatea uruburilor i a piulielor i s menin rezistena in limite admisibile.

Adoptndu-se difereniat toleranele diametrului mediu d2(D2), se stabilesc trei clase de precizie diferite. In general, toleranele trebuie s corespund ajustajului alunector.URUBURI I PIULIE uruburile sunt cele mai importante i mai utilizate elemente ale asamblrilor cu piese filetate.

Dup scopul in care sunt folosite, uruburile pot fi grupate in:

uruburi destinate fixrii(asamblrii);

uruburi pentru asigurarea etanrii asamblrilor;

uruburi de transmitere a micrii;

uruburi de reglare;

uruburi pentru msurare.

Cteva forme constructive de uruburi sunt ilustrate in figura de mai jos:

Piuliele i aibele se definesc in special dup forma constructiv, dup cum se poate vedea i in figura de mai jos: Dup sistemul unitii de msur a unitii de lungime a dimensiunilor filetului, se deosebesc: filete metrice( msurate in mm) i filete with-worth ( msurate in inci-oli).

Intre diametrul tijei urubului i al gurii pieselor montate,se las un mic joc de 0,2-0,6 mm, dup cum asamblarea face parte din seria fin, mijlocie sau grosolan.

Cnd se monteaz in guri fr joc, uruburile se execut cu precizie corespunztoare pentru guri cilindrice sau conice, aceste uruburi, fiind supuse forfecrii.

MATERIALE

Principalele materiale folosite in mod obinuit la construcia uruburilor, piulielor i accesorilor sunt indicate in standardele respective.

uruburile brute se execut din OL 37( oel hexagonat laminat la cald STAS 7828-78). Cele prelucrate avnd capul hexagonal, ptrat sau rotund, se execut din OL 50, OLC 35 sau OLC 45. uruburile puternic solicitate i cele supuse la sarcini variabile, se pot executa din oeluri de imbuntire i din oeluri speciale.

Unele uruburi, ca cele de tmplrie, se execut din lemn, altele din materiale plastice, aliaje neferoase, etc.

Piuliele se execut, in primul rnd, din oel special pentru piulie denumit oel fosforos laminat la cald, ca i din oel carbon obinuit: OL 37( oel lat pentru piulie STAS 5169-80), OL 50, OL 60, sau oel carbonat de calitate OLC 45.

De observat c uruburile din oeluri aliate sunt mai sensibile la oboseal i la concentrarea tensiunilor dect cele din oel carbonat obinuit sau dect cele din oeluri carbon de calitate tratate termic.

Sistem de fabricare a piulitelor:

URUBURI I PIULIE SPECIALE In cazul asamblrilor filetate supuse la solicitri variabile, uruburile trebuie s aib seciunea ct mai mic, iar lungimea ct mai mare.

Deoarece primele spire ale piuliei de strngere preiau cea mai mare parte a efortului, pentru o solicitare mai uniform, se construiesc piuliele speciale, la care spirele din partea de jos se deformeaz elastic i permit o repartizare mai uniform a efortului pe toat inlimea.

TRANSMISII URUB-PIULI

La acest tip de transmisii, urubul i piulia sunt elementele de baz pentru transmiterea micrii i a forelor. Astfel de transmisii se folosesc la construcia cricurilor, preselor cu urub, etc.

uruburile se execut din oeluri rezistente la uzur, ca: OLC 45, OLC 50, OSC 10, 40 MoCr 11......

Piuliele se execut din bronzuri sau din fonte antifriciune.

Transmisia prin urub i piuli poate fi executat cu piuli fix ca in cazul cricului, din fig de mai jos, sau cu piuli de translaie ca in cazul celei care deplaseaz crucioarele strungurilor paralele.

3.TEHNOLOGIA ASAMBLRILOR CUELEMENTE FILETATE

SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTAREURUBURILOR I PIULIELOR

Pentru realizarea unei imbinri filetate este necesar s se aplice un cuplu asupra unuia din cele dou elemente prevazute cu filet.Pentru aplicarea acestui cuplu se folosesc unelte construite in funcie de configuraia prii de acionare a organelor filetate. Aceste unelte pot fi imprite in funcie de forma prii de prindere, in:

- chei fixe, utilizate la montarea uruburilor, a piulielor sau a pieselor filetate, avnd pri de prindere poligonale sau rotunde; ele sunt destinate strngerii unui anumit organ de asamblare, caracterizat de o dimensiune precis deschiderea cheii marcat pe corpul cheii in apropierea prii de prindere. chei reglabile, utilizate la montarea i demontarea uruburilor, a piulielor i a pieselor avnd pri de prindere poligonal. Prin deplasarea prii mobile de cea fix, deschiderea cheii se poate modifica dup necesiti;

chei speciale, destinate montrii i demontrii uruburilor i piulielor obinuite sau speciale;

chei dinamometrice i chei limitatoare, folosite pentru strngerea uruburilor sau a piulielor i msurarea momentului de rsucire la primele, respectiv limitarea forei de strngere la ultimele;

urubelnie, destinate montrii i demontrii uruburilor cu cresttur sau cu loca in cruce;

urubelnie cu decuplare automat, asemntoare cheilor limitatoare,pentru uruburi cu cap crestat.

MONTAREA I DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorit absenei capului de strngere, montarea unui prezon constituie o operaie mai dificil dect cea a uruburilor.

Pentru a asigura o bun funcionare a prezoanelor, se va acorda o atenie deosebit operaiilor de gurire i filetare a gurilor, astfel inct s se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului i suprafaa piesei in care el este prins. Poziia corect a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului.

Prezoanelor se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a dou piulie rotindu-se cu cheia piulia superioar, care servete drept contrapiuli.

Acest procedeu prezint, ins, dezavantajul c la demontarea piulielor slbete i strngerea prezonului in corpul mesei. Mai indicat este folosirea unei piulie hexagonale inalte care se inurubeaz liber pe captul prezonului i se blocheaz cu un urub de fixare. Prezonul se inurubeaz prin rotirea piuliei cu cheia. Pentru scoaterea piuliei se slbete mai inti urubul de fixare, dup care piulia se poate deuruba uor.

Pentru inurubarea rapid a prezoanelor se folosesc chei speciale, iar pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemntoare, dar la care tiettura din buc este inclinat invers.

Dac in cursul montrii sau al demontrii, un prezon se rupe in interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problem destul de dificil. Dac deasupra suprafeei piesei rmne o parte din prezon, se incearc prinderea lui cu o scul oarecare, in vederea deurubrii, sau sudarea pe el a unui mner.

Dac ruperea s-a produs sub nivelul suprafeei piesei, atunci se practic o gaur in prezon i se incearc deurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascuite, introdus in aceast gaur. Dac acest lucru nu d rezultate, se poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scntei electrice sau prin gurire, cu burghiul, urmnd s se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

REGULI PRIVIND MONTAREA I DEMONTAREA

PIESELOR ASAMBLATE CU URUBURI I PIULIE

Pentru obinerea unei asamnlri corecte, este necesar s se foloseasc elemente filetate fr defecte. De aceea, piesele care se asambleaz impreun cu organele de asamblare, vor fi supuse unui control amnunit.

Asamblarea propriu-zis se realizeaz astfel:

se centreaz piesele asamblate astfel inct s se ocupe poziia reciproc corect. Acest lucru se obine prin insi forma pieselor asamblate, dac ele nu permit dect o singur poziie de montaj sau prin urmrirea unor repere care marcheaz poziia corect, in cazul in care sunt posibile mai multe poziii;

se introduc, pe rnd, toate uruburile i se inurubeaz cu mna in gurilr filetate sau se prind uor piuliele;

se strng definitiv asamblrile acionndu-se asupra uruburilor sau a piulielor. In cazul in care asamblarea se realizeaz cu mai multe uruburi, trebuie s se urmreasc cu atenie obinerea unei strngeri uniforme, acionarea uruburilor fcndu-se in cruce i progresiv. Pentru acesta, dup ce piuliele sau capetele uruburilor au luat contact cu suprafaa piesei, se strng in dou etape, realizndu-se strngeri de circa 30-40% in prima etap i strngerea definitiv, urmat de un control, in cea de-a doua. Teoretic, o asamblare filetat trebuie s reziste, in timpul funcionrii, solicitrilor la care este supus, fr a se desface.

Practic, din cauza deformaiilor elementelor asamblrii, in special in situaia solicitrii cu eforturi variabile, piuliele se autodesfac, punnd in pericol ansamblul respectiv.

Pentru prevenirea autodesfacerii piulielor se folosesc in practic numeroase sisteme de asigurare.ASIGURAREA ASAMBLRILOR FILETATE

IMPOTRIVA AUTODESFACERII

La asamblrile cu uruburi de fixare, autodeurubarea poate avea loc in condiiilefuncionrii in regim, de ocuri i vibraii.....

Cnd eventuala autodeurubare ar produce distrugerea asamblrii sau scoaterea din funcionare a mecanismului, se iau msuri constructive suplimentare impotriva deurubrii.

In prezent, se folosete o gam variat de elemente constructive i sisteme de siguran, printre care:

mijloace de asigurare a piuliei impotriva deurubrii;

mijloace de asigurare a urubului impotriva deurubrii;

mijloace de asigurare a urubului i a piuliei impotriva deurubrii;

diferite inserii introduse inre spire.

Autodesfacerea este intlnit la uruburi supuse la solicitri variabile. Cauzele care duc la autodesfacerea piuliei sunt: deformitiile remanente, cu caracter macrogeometric( cum ar fi lungimea urubului, comprimarea pieselor strnse, deformaia filetului...), deformaii cu caracter microgeometric ale asperitilor suprafeelor de contact, ocuri, vibraii, fore transversale, cupluri de fore intmpltoare, etc. Autodesfacerea se poate explica prin urmtoarele: datorit forei axiale, seciunea transversal a urubului se micoreaza, iar a piuliei se mrete, aprnd componente radiale care tind s deprteze spirele in contact. Prin invingerea forelor de frecare se produce o deplasare relativ a spirelor.

De asemenea apar i fore tangeniale orientate in sensul deurubrii,fore care in cazul solicitrilor variabile produc desfaceri mai mici, imperceptibile ale piuliei, care in cele din urm duc la slbirea strngerii.

Aciunea forelor tangeniale este facilitat de ctre fore radiale care anihileaz frecarea. ocurile transversale, ca i deformitiile neregularitilor de pe suprafaa filetului, favorizeaz autodesfacerea. In timpul exploatrii, deformitiile neregularitilor, care lainceput au fost elastice, pot devenii deformaii plastice, acestea ducnd nemijlocitla o slbire a forei axiale de strngerei deci la o mrire a pericolului de autodesfacere

ASAMBLRI FILETATE SPECIALE O categorie aparte de asamblri filetate sunt cele realizate in vederea asamblrii pieselor de grosime mic, ca, de exemplu, cele confecionate din tabl.

Intruct este greu s se execute un filet in una din piesele montate, din cauza grosimii mici a materialului, se prefer pentru producia de serie.4.NORME DE TEHNICA SEECURITII MUNCII

LA LUCRRI DE ASAMBLARE Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncasi imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului demunca dar si lucratorilor.Acestea sunt:-asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;-masinile si instalatiile sa fie echipate cuinstructiuni de folosire;-sa fie asigurata legarea la pamant si la nula tuturor masinilor actionate electric;-masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;-atelierele sa fie echipate in locuri vizibilecu mijloace de combatere a incendiilor;-atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;-muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fieacoperit sau legat;-inainte de inceperea lucrului va fi controlatastarea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire siinversare a sensului de miscare;-se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau altegaze inflamabile sau toxice;-la terminarea lucrului se deconecteazalegaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,sculele se vor aseza la locul lor iar materialele sipiesele vor fi stivuite in locuri indicate;-muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbaculutilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun;-ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn deesenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzislucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri,sparturi sau deformari in forma de floare;-la folosirea trasatoarelor se cere atentiepentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vorfi asezate in truse speciale;-daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie;-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fiverificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezintefisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.5.BIBLIOGRAFIE

1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1.,Tolerante si masuratori tehnice,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19822. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana,Asamblarea, Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor.Editura All Educational,Bucuresti, 20023. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana,Organe de masini si mecanisme.Editura All Educational,Bucuresti, 20024. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel,Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 19905. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia,Masurari tehnice,Editura Aramis, Bucuresti, 20056. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh.,Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991PAGE 2