Proiect Politici Educationale

8/16/2019 Proiect Politici Educationale

1/20

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIȘOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

POLITICI

EDUCAȚIONALE

Vînturi Cezaraș

Oana Călin

Timișoara

2016

1


2/20

1. Arborele Problemelor

2

Schimbăridese în

conducere!inis"erului

Educ#iei

Ind$"renedec%"ă l

condi#iileeconomice de $i#ă

c urmre

Neconsiderre Sis"emuluiEduc#ionl

dre$"Priori""e

'es"ionre

ine(cien"ă

Li$s )ondurilor

$en"ru

!u"ilre Le*iiEduc#iei

Li$s de&%ol"ăriicon+"iin#ei ci%ice

democr"ice

,$or"enecores$un&"ore l s"ndrdele

!n*emen"Ins"i"u#ionl Li$s me"odelor de$redre moderneb&"e $e în%ă#re

Problem re$r"i&ăriinecores$un&ă"ore

Scădere e(cen#ei +i cli"ă#ii c"ului de

Scădere$er)ormn#ei

Ned$"re lne%oile socil-

Nede&%ol"re l ele%i unei %i&iuni orien""e $e

/eni"urislrile !o"i%#ie scă&u"ă cdrelor Cre+"ere,"ei

Nede&%ol"re*0ndirii cri"ice +i

Li$s unui $ro*rm s"r"e*ic

coeren" de re)ormă $lni(cre

dminis"rre +i conducere


3/20

1.1. Cu&ele $roblemei

Sistemu !e "#$%&%m'#t rom'#es( se a)% "#tr*o +erma#e#t% r%s(ru(e !ea+ro,imati$ !ou% !e(e#ii- Du+% (%!erea (omu#ismuui au .ost i#i&iate

im+orta#te re.orme "# a(est se(tor/ !i#tre (are +utem ami#ti s(imarea(urri(uumuui/ e$auarea ee$ior/ .ormarea +ro.esorior/ 3#a#4area/ mo!u !e(o#!u(ere ș-a-m-!- Totuși/ +e#tru (a a(este re.orme s% (ree5e $aoare a!auat%

"# (eea (e +ri$ește sistemu #ostru e!u(a&io#a ar 3 .ost #e(esar% o $i5iu#e(omu#%/ o omoe#itate a !e(i5iior/ o (o#ti#uitate a +roie(teor stratei(e și .%r%i#!oia% o staiitate a (o#!u(erii si a +roie(teor !e ee-

Di# a(est moti$ (o#si!er%m (a +roem% (e#tra% a sistemuui e!u(a&io#arom'#es(/ li$s unui $ro*rm s"r"e*ic coeren" 2i e(cce3 de re)ormă$lni(cre dminis"rre +i conducere sec"orului educ4ionl.

Atu#(i ('#! $orim !e u# +roram stratei(/ a$em "# $e!ere o $i5iu#e +e terme#

me!iu și u#/ (are !e3#ește !ire(&iie !e !e5$otare a a(estui se(tor +e#tru oa#umit% +erioa!%/ &i#'#! (o#t !e +osiia !e5$otare a so(iet%&ii/ a s+a&iuuieuro+ea#/ a #e$oior +ie&ei mu#(ii/ a te#!i#&eor mi(ro și ma(roe(o#omi(e/ !e(i atuturor .a(torior (are +ot i#)ue#&a "#tr*o m%sur% mai mare sau mai mi(% se(torue!u(a&io#a- Co#si!er%m totuși (%/ terme#u !e re.orm% #u este su3(ie#t !e(u+ri#5%tor atu#(i ('#! $orim !e #e$oie sistemuui !e "#$%&%m'#t rom'#es(-Re.orma +ri# !e3#i&ie +resu+u#e 7a a!u(e o "mu#%t%&ire7/ iar sistemu #oastruse a)a "#tr*u# +u#(t "# (are are #e$oie mai mut !e('t o sim+% "mu#%t%&ire/a(esta are #e$oie !e o s(imare !e se#s/ iar "# a(est (o#te, $orim !e ore%olu4ie-

2010 2011 2012 2018 2019 201:0

1

2

8

9

:

6

'o%ernmen" e5$endi"ure on educ"ion s 6 o) 'DP

ROMANIA ;OLONIA

Ca o +rim% (au5% și +oate u#a!i#tre (ee mai im+orta#te/ (are a (o#!us a (o#turarea și !e5$otarea+roemati(ii ami#tite ar 3 ind$"re nedec%"ă l condi4iile economieide $i4ă c urmre "rn&i4iei de l un sis"em cen"rli&" l unuldescen"rli&"- At.e s+us/ #u a e,istat "#(% !e a "#(e+ut =? u# tere#+ro+i(e +e#tru i#staarea !emo(ra&iei și .u#(&io#area "#tr*o ma#ier% o+tima% "#reim (a+itaist- Nu s*a !orit@reușit o i#terare asumat% "# a(est reim/ așa (umau reușit ate &%ri .oste (omu#iste (are au știut .a+tu (% o so(ietate și oe(o#omie .u#(&io#a% este !e+e#!e#t% !e u# sistem e!u(a&io#a e3(ie#t


4/20

su((es !eoseit- # (a5u a(estei &%ri $orim !e (reșteri a#uae a +u#(taBuuime!iu oti#ut a testee ;ISA/ u# #ou sistem !e "#$%&%m'#t (e#trat +e o e!u(a&ie!es(is%


5/20

*ur#a" +uro#tat *tati#tic#/ip#a fondurilor pentru inve#ti ii, în#o ită i de #căderea dramatică de ) din )010 aț ț ș#alariilor profe#orilor a accelerat căderea în care #e afla învă ământul române#c, reducând totțmai mult motiva ia cadrelor didactice fa ă de me#eria ace#tora, mutilând percep ia #ocietă iiț ț ț țfa ă de rolul cadrului didactic i reducând tot mai mult implicarea elevilor i a#umareaț ș șre#pon#a!ilită ii ace#tora în ceea ce prive te demer#ul lor profe#ional%ț ș

2nve#ti$iile în educa$ie nu tre!uie în$ele#e a#emenea celor care #unt făcute în indu#trie,agricultură #au alte domenii de activitate umană% +le în#eamnă, înainte de toate, alocare de

!ani în 3capitalul uman4% 5oar după o perioadă relativ îndelungată de timp va fi po#i!ilă atât

recuperarea ace#tor !ani, cât şi realizarea unui po#i!il profit, care #ă contri!uie la creştereaavu$iei na$ionale% .şadar, ace#te inve#ti$ii vor avea efecte economice pozitive doar după o

perioadă relativ îndelungată de timp%

Costul insuficien ei investi iilor în educa ie suportat de un anumit stat, poate fi cuț ț ț

adevărat dăunător atât din punct de vedere economic, cât i social iar ecoul acestuia vaș

fi auzit de foarte multe genera ii. Acest lucru este reflectat i de graficul de mai jos careț ș

descrie cu acurate e pozi ia economică a României în rândul ărilor membre ale Uniuniiț ț ț

uropene.

fig% 6

:


6/20

PIB pe cap de locuitor – UE – 2014

Sursa : Eurostat

!ultilarea legii educa iei na ionale i sc"imbările dese în ceea ce prive te conducereaț ț ș ș

!inisterului duca ieiț , #unt alte două cauze care reprezintă cu adevarat o !arieră înconturarea unui program #trategic de reformă a #i#temul educa ional%ț

&otrivit unei #tati#tici făcute de #iarul $ândul, legea educa$iei a fo#t modificată de pe#te 70

de ori în ultimii ) de ani% &rima lege a +duca$iei de după 'evolu$ie a fo#t adoptată în 199%&otrivit #ite-ului Camerei 5eputa$ilor, legea din 199 a fo#t modificată de de 71 de ori%

8iecare dintre miniştrii care au trecut pe la ini#terul +duca$iei :nu mai pu in de )0 dețmini trii; au adu# cel pu$in câte o #c


7/20

o!ligatoriu de 10 cla#e, care cuprinde învă$ământul primar şi gimnazial, o!ligativitatea caînvă$ătorii #ă ai!ă #tudii #uperioare, iar profe#orii #ă urmeze un ma#ter didactic%

Legea din )*++ a fost modificată de trei ori prin ordonan%ă de urgen%ă. O altă modificareimportantă la lege a fo#t adu#ă de 'emu# &ricopie în decem!rie )016, când a dat o nouă

ordonan$ă de urgen$ă prin care cla#a a 2>-a rămâne la liceu, durata învă$ământului o!ligatoriua cre#cut de la de la 10 la 11 ani,% ot mini#trul 'emu# &ricopie a mai adu# modificăriimportante în iunie )01A, când printr-o ordonan%ă de urgen%ă au fost aprobate - demodificări aduse atât învă%ământului preuniversitar, cât (i celui superior% &rintre ace#tea#unt" doctoranzii urmează şcoala şi la fără frecven$ă, ini#terul +duca$iei poate organiza

!acalaureatul în trei #e#iuni de eamen, iar primarul participă la Con#iliul de .dmini#tra$ie alşcolii%

oate ace#te modificări, lip#a de continuitate a deciziilor, i in#ta!ilitatea conducerii nu aușfăcut decât #ă #en#i!ilizeze #i#temul tran#formându-l mai mult într-un la!orator deeperimente%

Raportarea necorespunzătoare la standardele U con#iderăm că reprezintă o altă cauzădemnă de a fi men ionată%ț

/a ora actuală, politicile i #trategiile educa ionale europene, #unt orientate în#pre coeziuneș ț#ocială, mo!illitate a for ei de muncă, promovarea #im ului re#pon#a!ilită ii ci nu pa#ivitatea,ț ț țin#er ia pe pia a muncii, valori i o!iective comune etc%ț ț ș

'aportarea la ace#te #tandarde europene i încercarea de a atinge indicatorii de performan ăș ț propu i prin #trategia +uropa )0)0, ar putea fi !enefică pentru 'omânia în condi iile în careș țar ei#ta re#ur#ele nece#are pentru a ne putea integra în acea#tă Bcoopeti ieț 4 europeană i nuș

ar #emnifica doar o goană după cifre, deci doar o cre tere cantitativă i nu calitativă%ș ș

.ltfel #pu#, care e#te relevan a reducerii ratei a!andonului colar la învă ământul licealț ș țte


8/20

#ocietă ii, prin implementarea unor programe #trategice de reformă care #ă a#igure în primulțrând re#pectarea drepturilor fiecărui cetă ean român de a !eneficia de o educa ie #olidă, laț ț#tandarde europene%

1.7. E)ec"ele Problemei

/ip#a unui program #trategic coerent de reformă, planificare, admini#trare şi conducere a#ectorului educa$ional, ca pro!lemă c


9/20

*alariul minim anual al profe#orilor din +uropa E )01 fig.

=

*ur#a" +ducation, .udiovi#ual and Culture +ecutive .gencF


10/20

*alariile #căzute ale cadrelor didactice aduc după #ine motiva ie #căzută i evident #cădereaț șcalită ii actului de predare-învă are% /ip#a de motiva ie, neimplicarea cadrelor didactice aducț ț țdupă #ine nedezvoltarea la elevi a unei viziuni orientate pe valori, creativitate, nedezvoltareagândirii critice şi a capacită$ii ac$ionale, lip#a intere#ului de a dezvolta noi metode modernede predare !azate pe învă$are eperen$ială şi cola!orativă care fără îndoiala conduc la#căderea performan elor elevilor din #i#temul de învă ământ române#c%ț ț

&erforman ele #căzute conduc la o #timă de #ine #căzută, care la rândul ei conduce la un nivelțridicat al comportamentului agre#iv i al a!#entei#mului % 5in ace#t motiv, ne aflăm i înș ștopul european al ratei a!andonului colar în +uropa%ș

Cele mai recente date U'/C0 pun România pe primul loc în %ara Uniunea uropenă

din punct de vedere a ratei de abandon (colar1 +2, fa%ă de o medie europeană de +32,

în cazul elevilor cu vârste între +3 (i +4 ani.

5e a#emenea, ineficien a programelor #trategice, veniturile #alariale i performan ele #căzute,ț ș ț

conduc la apari ia unei alte pro!leme ma(ore i anumeț ș învâ ământul paralel.ț .ce#ta #edezvoltă încă din perioada gimnaziului i e#te (u#tificat, pe de o parte, de faptul că elevii aușnevoie de ore #uplimentare pentru a reu i #ă promoveze eamenele, iar pe de altă parte, deșfaptul că profe#orii au venituri mici% otu i, acea#ta a a(un# în anumite cazuri #ă fie o practicășme#c


11/20

2- Aroree sou&iior

11

Calitate i relevan ă,ș țomogenitate #i unitate in

demer#ul educativ

Com!aterea renun ării lațeduca ie, #u# inereaț țincluziunii #ociale,

economice

Cre terea productivită iiș ț

5iver#ificarea ofertei de

învă are, #pri(inireaț participării la diferite

programe

coala devine importantȘ

promotor în planificareadezvoltării dura!ile locale

.daptare pe mă#ura cererii#contate la nivel

interna ionalț

/ărgirea ariei de activită i,țeperien eț

&rioritizarea conceptuluide educa ie i rolulț ș

fundamental al ace#tuia

'ea(u#tarea procenta(uluiacordat educa iei dinț

&2@-ul 'omâniei

+vitarea #c


12/20

Con#truind ar!orele #olu iilor pe !aza ar!orelui pro!lemelor identificate, vom dezvoltaț#olu iile propu#e, precum i efectele !enefice pe care ace#tea le vor aduce cu #ine%ț ș

*olu ii"ț

H vitarea sc"imbării frecvente a legisla iei educa iei, implicit a întregului demersț țeducativ

odificarea /egii +duca$iei reprezintă a!uz de putere etrem de nociv din partea Iuvernului,care nu doar JmăcelareşteJ actul normativ prin ordonan$e de urgen$ă, dar le şi folo#eşte înintere# per#onal :#ur#ă .=O*';, ne inând cont de pro!leme #emnificative ale #i#temului dețînvă ământ române#c, cum ar fi "ț

- #u!finan$area cronică a educa$iei K

- lip#a unei metodologii #ta!ile de finan$are K

- a!andonul colar în mediul preuniver#itar şi univer#itar Kș- lip#a de mă#uri eficiente care #ă #pri(ine tinerii din medii defavorizate K

- pro!leme de neconcordan$ă a #i#temului educa$ional cu realită$ile din prezent%

H Atragerea de fonduri pentru ini ierea de proiecte de dezvoltare, formarețcontinuă

&roiectele europene contri!uie la promovarea dimen#iunii europene în educa$ie prin activită$ide cooperare între şcoli şi prin implicarea tuturor factorilor din domeniul educa$ional #au dincomunitatea locală%

.ce#te proiecte contri!uie la #c


13/20

creştere economică% /a rândul #ău, inve#ti$ia în învă$ământul #ecundar #uperior, al căreirandament economic nu tre!uie negli(at, ar viza dezvoltarea de noi programe de învă$ământ

profe#ional şi te


14/20

mult, c


15/20

5eşi oamenii politici au promi# şi au şi introdu# în normele legi#lative un prag de 7 din &2@care #ă meargă de la !ugetul de #tat către educa$ie, în ultimii ani #umele inve#tite înînvă$ământul române#c nu au trecut niciodată de A% În acelaşi timp, fiecare mini#tru care atrecut pe la educa$ie şi fiecare guvern care a condu# $ara au $inut #ă le reamintea#căalegătorilor că educa$ia e#te o prioritate% .ce#t lucru nu #e vede nici măcar pe


16/20

- *c


17/20

coala a reprezentat i va reprezenta în continuare, cel mai important pilon în dezvoltareaȘ școpilului% /uând in con#iderare faptul că copiii de a#tăzi vor fi adul ii #ocietă ii de mâine,ț țtre!uie materializată legătura între coală i #ocietate% O modalitate de a impacta rolul şcoliiș șîn formarea tinerilor cetă$eni, #e poate reflecta prin intermediul op ionalelor%ț

Op ionalele din coală tre!uie #ă reflecte alegerile elevilor, în #trân#ă legătură cu nevoia lor ț șde dezvoltare armonioa#ă% +#te impetuo# nece#ar ace#t efort, i anume de a dezvoltașmaterialul educa$ional într-un mod de#c


18/20

Cea de-a doua recomandare a organiza$iei neguvernamentale vizează creşterea calită$iiînvătământului% 3&rofe#orii români ştiu foarte multe c


19/20

viziune, motiva ie i care #ă de ină a!ilită ile nece#are pentru a admini#tra re#ur#ele umane,ț ș ț țmateriale #i financiare pe care o firma i le-ar pune la di#pozi ie%ț

&ropunerea noa#tră, privind implicarea niver#ită ilor, nu pre#upune i a#umarea de cătreț șace#tea a tuturor re#pon#a!ilită ilor fa ă de mediul preuniver#itar, ci doar re#pon#a!ilitatea deț ț

a pune în legătură mediul de afaceri, organiza iile cu managerii ace#tor in#titu ii i a creaț ț șcadrul prielnic unei po#i!ile cola!orări% &roce#ul în #ine, va rămâne re#pon#a!ilitateacomitetului de cadre didactice i al managerului%ș

ocmai din ace#t motiv, e#te nece#ar, #ă precizăm a doua noa#tră propunere i anumeșdepolitizarea învă ământului românescț prin implicarea tuturor cadrelor didactice înalegerea liderului colii din care fac parte% .legerea directorului i a directorului ad(unct deș șcătre corpul profe#oral ar a#igura mecani#mul de#emnării celui mai !un candidat dintre

profe#orii care predau la coala re#pectivă i totodată nelimitarea numărului de mandate vaș șa#igura po#i!ilitatea ca aceia care au rezultate !une, #ă rămână în func ie i #ă a#igure oț școntinuitate% 5e(a, e#te #upu#ă dez!aterii acea#tă #olu ie, în#ă noi con#iderăm că pentru ața#igura #ucce#ul o! inerii unei apro!ări e#te nece#ară o mediatizare agre#ivă%ț

&rin mediile de #ocializare putem apela la peti ii online, la crearea de campanii online, dețevenimente de dez!atere pe tematica nece#ită ii depolitizării învă ământul la care pre#a #ă fieț ț

prezentă, a#igurându-ne în ace#t mod că me#a(ul no#tru a a(un# la nivelul de conducere ișc


20/20

&rofe#orii care fac parte din ace#t program, parcurg diferite module prin care î ișîm!unătă e#c metodele de predare, înva ă #ă folo#ea#că eficient in#trumente i metode deț ț ș#pecifice de predare, î i dezvoltă capacită ile de leader#

Documents

Proiect Politici Educationale