Proiect Politici de Dezvoltare Regionala

7/25/2019 Proiect Politici de Dezvoltare Regionala

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-politici-de-dezvoltare-regionala 1/25

UNIVERSITATEA ,,STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICĂ

SPECIALIZARE MASTER: DREPT EUROPEAN, AN II, sem I

PROIECT LA DISCIPLINA:

Politici si strategii

de dezvoltareregionala

Prof. Coord. lect dr. Șlusarciuc Marcela

Masterandă: Humă Claudia



Suceava, 2016

TEMA P!"ECT#$#":

Sistemul deim%lementare a

%r&'ramel&r de%&litica re'i&nal

in S%ania



Cuprins

Istoria politicii.............................................................................................................4

(1957 – 1987)............................................................................................................. 4

(1988 – 1992)............................................................................................................. 4

(1994 – 1999)............................................................................................................. 4

(2 – 2!)............................................................................................................. 5

(27 – 21")............................................................................................................. 5

#volu$ii %n perioada 214&22...................................................................................7

Care sunt priorit'$ile.................................................................................................7

Prograe na$ionale 214&22.................................................................................. 9

Prograe trans*rontaliere+ transna$ionale ,i interregionale.......................................9

-utorit'$ile de gestionare......................................................................................... 1

ocuente&legislatie................................................................................................12

/elilla vor prii ai ult de 7+5 ilioane de la 0# 214&22..............................1"

3- ##6-I# # 036I I P-I- #........................................................14

Politica de coeziune va investi aproiativ 28 ! de ilioane #6 %n pania %n

perioada 214&22 ,i va contriui la punerea %n aplicare a re*orelor structurale

necesare pentru o dezvoltare roust' ,i durail' pe teren ediu ,i lung

C3/P-6-:I#............................................................................................................. 2

C3C;<II................................................................................................................ 21

=I=;I36-0I#...........................................................................................................22



"st&ria %&liticii

(1)*+ 1)-+-1957 - Politica regională are originile în Tratatul de la Roma de instituire a Comunită ii Economiceț

Europene.

- 1968 - Crearea irec iei !enerale Politică Regională a Comisiei Europene.ț

- 1975 - Crearea "ondului European de e#$oltare Regională

(1)-- 1))2- 1988 - Pentru a se adapta la intrarea !reciei %1981&' (pania i Portugalia %1986&' )ondurile structuraleș

au )ost integrate în politica de coe#iune' introduc*nd principii c+eie,

1.concentrarea pe cele mai sărace i mai înapoiate regiuniș

.programarea multianuală

.orientarea strategică a in$esti iilor ț

/.implicarea partenerilor regionali i localiș

Buget: EC0 6/ milioane

(1))/ 1)))- 199 - Tratatul de la 2aastric+t a introdus trei noută i,ț

1."ondul de Coe#iune

.Comitetul Regiunilor

.Principiul su3sidiarită iiț

- 199 - Crearea 4nstrumentului )inanciar pentru orientarea pescuitului- 199/-1999 - resursele alocate )ondurilor de coe#iune' structurale i la o treime din 3ugetul 0E saș

du3lat.



- 1995 - (-a adăugat un o3iecti$ speci)ic pentru a spriini regiunile sla3 populate ale "inlandei iș

(uediei.

Buget , 168 milioane EC0

(2000 2006- - (trategia de la isa3ona' a condus priorită ile 0E )a ă de cre tere' ocuparea )or ei deț ț ș ț

muncă i ino$are. Priorită ile politicii de coe#iune au )ost modi)icate pentru a re)lecta aceastăș ț

sc+im3are.- -/ - instrumente de preaderare pus )onduri i eperti#ă disponi3ile ărilor care a teaptă să seș ț ș

alăture cuno tin ele 0E.ș ț

- / - #ece noi ări i popula ia 0E au )ost incluse au crescut cu ' dar P4:-ul doar 5.ț ș ț

Buget: 1 milioane de euro pentru cele 15 state mem3re; de milioane pentru noile state

mem3re %/-6&

(200+ 201 Buget: /7 milioane E0R %5 din care de cercetare i ino$are i de pentru in)rastructura deș ș

mediu i de măsuri destinate com3aterii sc+im3ărilor climatice&.ș

- (tandarde i structuri mai simple.ș

- Elementele c+eie ale re)ormei sunt accentul pe transparen ă i de comunicare i o concentrare maiț ș ș

mare asupra cre terii economice i a ocupării )or ei de muncă.ș ș ț- Principalele domenii de in$esti ii.ț

- Per)orman e maore ale politicii regionaleț

<n perioada de programare 7-1' principalele reali#ări ale politicii regionale sunt,

1.Crearea de locuri de muncă i cre tere economic.ș ș

.=eniturile s-au îm3unătă it în cele mai sărace regiuni ale 0E' cu o cre tere a P4:-ului pe cap de locuitor ț ș

în aceste #one de la 6'5 din media 0E în 7 la 6.7 la în 1.

.Ei au creat unele locuri de muncă noi 9/' între 7 i 1/.ș

/.4n$esti ia în resursele umane.ț

5. '/ milioane de participan i la ac iunile "(E pentru promo$area accesului la locuri de muncă găsitț ț

locuri de muncă în termen de 6 luni %7-1&.>proimati$ 15 de milioane de participan i "(E înț



)iecare inspriin în a)aceri. >utoarele directe de in$esti ii de pana la 8 pentru interprinderile mici iț ș

întreprinderile milocii %422-uri& au )ost acordate.

6. >u )ost create de locuri de muncă în sectorul 422-urilor.

7.>u o)erit spriin la 11'/ societă i noi.ț

8.Consolidarea cercetării i ino$ării.ș

9.> )ost o)erit un spriin de 11/ de proiecte de cercetare.

1.Cooperarea, au )ost spriinite 7.8 de proiecte de cooperare.

11.>u )ost create /1 6 de locuri de muncă pe termen lung în domeniul cercetării.

1. 8' milioane de cetă eni 0E de acoperire o3 inut în 3andă largă.ț ț

1. >meliorarea mediului.

1/. >pa' au )ost moderni#ate sistemele de apro$i#ionare' care 3ene)icia#ă 5'9 milioane de cetă eni.ț

15.2ai mult de 6'8 milioane de cetă eni 3ene)icia#ă de proiecte de ape u#ate.ț

16. 1 1 ?m de #one rea3ilitate.

17. 2oderni#area produc iei de transport i energie.ț ș

18. Capacitate suplimentară pentru producerea de energie din surse regenera3ile, '855 2@.

19. rumuri, /68 Am construit i /9 Am reînnoite.ș

. Cale )erată, construit 87 ?m' 9/ ?m reînnoite .

Ev&luii n %eri&ada 201/320200n mai mare accent pe re#ultate, clare i măsura3ile' ast)el înc*t eistă o mai mareș

responsa3ilitate .

(impli)icarea, un set de reguli pentru cele cinci )onduri.

Condi ii:ț



- introducerea unor condi ii preala3ile speci)ice înainte de a putea )i canali#ate )onduri.ț

- Consolidarea dimensiunii ur3ane i lupta pentru inclu#iunea socială, alocarea unei sume minimeș

de "ER integrate în ora e i proiectele "(E să spriine comunită ile deser$ite.ș ș ț

- Corelarea re)ormei economice, Comisia poate suspenda )inan area unui stat mem3ru care nuț

îndepline te standardele economice ale 0E.ș

Care sunt %ri&rităile4Politica de coe#iune a sta3ilit 11 o3iecti$e tematice pentru a promo$a cre terea economică pentruș

perioada 1/-.

"ER $a )inan a cele 11 o3iecti$e' dar principalele priorită i pentru in$esti ii sunt o3iecti$ele laț ț ț

1 la /.

Principalele priorită i sunt o3iecti$ele "(E 8 la 11' dar' de asemenea' )onduri de la 1 la /.ț

"ondul de coe#iune )inan ea#ă o3iecti$ele de la / la 7 i 11.ț ș

1. Consolidarea cercetării' de#$oltării te+nologice i a ino$ăriiș

. <m3unătă irea accesului' utili#area i calitatea te+nologiei in)orma iei i a comunica iilor ț ș ț ș ț

. <m3unătă irea competiti$ită ii 422-urilor ț ț

/. (priinirea tran#i iei către o economie de emisii reduse de car3onț

5. Promo$area adaptării la sc+im3ările climatice i pre$enirea i gestionarea riscurilor ș ș

6. Conser$area i protec ia mediului i promo$area utili#ării e)iciente a resurselor ș ț ș

7. Promo$area sistemelor de transport dura3ile i îm3unătă irea re elelor de in)rastructurăș ț ț

8. Promo$area ocupării )or ei de muncă dura3ile i de calitate i spriinirea mo3ilită ii )or ei de muncăț ș ș ț ț

9. Promo$area inclu#iunii sociale i lupta împotri$a sărăciei i împotri$a tuturor )ormelor de discriminareș ș

1. 4n$esti iile în educa ie' )ormare i în$ă area pe tot parcursul $ie iiț ț ș ț ț

11. <m3unătă irea e)icien ei administra iei pu3liceț ț ț

Politica regională acopera toate aspectele ale 0E la toate ni$elurile' de la comunitatile de la ni$el

na ional i la ni$elul 0E i locale spre regiunile Europa.(trategia 0niunii Europene pentru a promo$a iț ș ș ș

să spriine de#$oltarea armonioasă generală a regiunilor i a statelor mem3re )ace parte din politica deș



coe#iune a 0E. Brganismele nationale i politica regionala implementea#a în cola3orare cu Comisiaș

Europeana.

Cadrul politicii de coe#iune pe o perioadă de 7 ani sta3ilit.Perioada actuală acoperă perioada 1/-.

A!"#$re$ o!%&"#"" 'rme$($ $#es&" $s":

Consiliul Europeansi Parlamentul European la propunerea Comisiei' decid impreunaca 3ugetele să )ie

alocate politic i normele sale de utili#are. <n plus )a ă de normele comune de )onduri structurale i deș ț ș

in$esti ii %"EER' "(E' "ondul de coe#iune' "E>R i )onduri europene pentru pescuit i maritimă&' (iț ș ș

eista norme speci)ice )iecarui )ond.

Principiile i priorită ile politicii de coe#iune sunt determinate printr-un proces de consultări între ărileș ț ț

mem3re ale 0.E. si Comisie. "iecare stat mem3ru ela3orea#a o propunere de >corduri de asociere in care

se descrie strategia statului si se epune o lista de programe.(tatele mem3re au pre#entat' de asemenea' o

propunere pentru programele opera ionale care pri$esc toate statele mem3re sau în regiunile lor.ț

Propunerea poate include programe de cooperare care implică mai multe ări.ț

Comisia negocia#ă cu autorită ile na ionale con inutul )inal al acordului de cola3orare' precum i )iecareț ț ț ș

dintre aceste programe. Programele pre#intă priorită ile ării sau regiunii' sau #ona de cooperareț ț

corespun#ătoare.Brgani#a ii ale lucrătorilor' angaatorii i societatea ci$ilă pot participa la programarea iț ș ș

gestionarea programelor opera ionale.ț

(tatele mem3re i regiunile lor pun în aplicare programele. >cest lucru implică selectarea'ș

monitori#area i e$aluarea a sute de mii de proiecte. >utorită ile de management din )iecare ară sauș ț ț

regiune organi#ea#ă această acti$itate.

Comisia angaea#ă )onduri %pentru a permite ărilor să înceapă să in$estească în programele lor&.;ț

Comisia plăte te c+eltuielile certi)icate )iecarei ari.ș ț

Comisia supra$eg+ea#ă )iecare dintre programe' împreună cu ara implicată.ț

Comisia i statele mem3er trimit rapoarte pe perioada de programare.ș

Pr&'rame nai&nale 201/320204.4ni iati$a pentru 422-uri "ER PB 1/-ț



44. Cre tere inteligentă "ER PB 1/-ș

444. Cre tere economică dura3ilă "ER PB 1/- ,ș

>ndalu#ia

>ragon

>sturias:aleares

Canta3ria

Castilla D eon

Castilla-a 2anc+a

Catalonia

Ceuta

Etremadura

!alicia4nsulele Canare

2adrid

2elilla

2urcia

a$arra

Rioa

Tara :ascilor

=alencia

Pr&'rame trans5r&ntaliere, transnai&nale i

interre'i&nale

1.Fona de >tlantic GEH G"RH GPTH

.E(PB GRBH G:!H GC(H G>H GEH GEH GETH G"4H G"RH GIRH GI0H G4TH GTH G=H G2TH GH G PH

GPTH GRBH G(AH G(H G(=H

.4TER>CT GRBH G:!H GC(H G>H GEH GEH GETH G"4H G"RH GIRH GI0H G4TH GTH G=H G2TH GH

G PH GPTH GRBH G(AH G(H G(=H

/.4TERRE! E0RBPE GRBH G:!H GC(H G>H GEH GEH GETH G"4H G"RH GIRH GI0H G4TH GTH G=H

G2TH GH GPH GPTH GRBH G(AH G(H G(=H

4nterreg =-> - (pania-"ran a->ndorra %PBCTE">& GEH G"RHț



4nterreg =-> - (pania-Portugalia %2adeira->Jores-Canarias %2>C&& GRBH GPTH

4nterreg =-> - (pania-Portugalia %PBCTEP& GRBH GPTH

2area 2editerană GRBH GEH G"RH GIRH G4TH G2TH GPTH G(H

(ud-=est Europa GRBH G"RH GPTH

5. 0R:>CT GRBH G:!H GC(H G>H GEH GEH GETH G"4H G"RH GIRH GI0H G4TH GTH G=H G2TH GH G PHGPTH GRBH G(AH G(H G(=H

Aut&rităile de 'esti&nare

!estionarea programelor )inan ate prin politica de coe#iune este responsa3ilitatea statelor ț

mem3re. o autoritate de management este desemnată i acest lucru este responsa3il pentru )urni#area deș

in)orma ii pri$ind programul' selectarea proiectelor i monitori#area punerii în aplicare.ț ș

)*+-)*)*

1. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - irec ia !enerală a "ondurilor Comunitareț ș ț ț

4ni iati$a pentru 422-uri "ER PB 1/-ț

. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - >dministra ia !enerală (ucursala "EER ț ș ț ț

1/- "ER PB Etremadura


2elilla 1/- BP "ER /. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - >dministra ia !enerală (ucursala "EER ț ș ț ț

4nsulele Canare "ER PB 1/-

5. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - 2anagement !eneral (ucursala "ER ț ș ț

a Rioa "ER PB 1/-


!alicia 1/- "ER PB

7. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - 2anagement !eneral (ucursala "ER ț ș ț Catalonia 1/- BP "ER


a$arra 1/- "ER PB

9. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - >dministra ia !enerală (ucursala "EER ț ș ț ț

1/- "ER PB >ndalu#ia



1. !u$ernul regional din >ndalu#ia - irec ia !enerală de Plani)icare i :uget al !u$ernuluiț ș

4nsulelor Canare

4nterreg =-> - (pania-Portugalia %2adeira->Jores-Canarias %2>C&&


Cre terea inteligentă 1/- PB "ER ș


Canta3ria 1/- BP "ER


Castilla-a 2anc+a' 1/- "ER PB

1/. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - 2anagement !eneral (ucursala "ER ț ș ț

1/- "ER PB ara :ascilor Ț


2urcia 1/- "ER PB16. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - (u3directoratul !enerală pentru >dministrareț ș ț

"ER

PB Castilla D eon "ER 1/-

17. >dministrarea 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice !enerale -(u3direcciKn "EER ț ș ț

2adrid 1/- "ER PB

18. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - >dministra ia !enerală (ucursala "EER ț ș ț ț

:aleares 1/- "ER PB

19. >dministrarea 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice !enerale -(u3direcciKn "EER ț ș ț

1/- "ER PB >ragon


Cre terea dura3ilă 1/- "ER PBș

1. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - (u3directoratul !enerală pentru >dministrareț ș ț

"ER

>sturias 1/- BP "ER


=alencia 1/- "ER PB. 2inisterul "inan elor i >dministra iei Pu3lice - >dministra ia !enerală (ucursala "EER ț ș ț ț

Ceuta 1/- BP "ER

/. Comunitatea de lucru din Pirinei

4nterreg =-> - (pania-"ran a->ndorra %PBCTE">&ț



5. 2inisterul de "inan e spaniol %2adrid' (pania& - l "ernando "ernLnde# 2elle 2artin %irector ț

de cooperare teritorială&.

4nterreg =-> - (pania-Portugalia %PBCTEP&

6. Mpartement de lNEconomie' "inan e des et de lNemploi du gou$ernement de Canta3rieț

Europa de (ud-=est

7&cumente3le'islatie0n regulament la ni$el mondial de sta3ilire a unor norme comune pentru "ondul "ondul

European de e#$oltare Regională %"ER&' "ondul social european %"(E&' "ondul de coe#iune' "ondul

european agricol pentru de#$oltare rurală %"E>R&' maritim european i pescuit %"E2P&' precum i alteș ș

reguli generale pentru "EER' "(E i P" "ile "ondul de coe#iune i propunerea )inală de modi)icare'ș ș

ca urmare a ini iati$ei pentru tineret Bcuparea )or ei de muncă.ț ț

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European' Consiliu' Comitetul Economic i (ocial European iș ș

Regiunilor, <n primul r*nd de simpli)icare pentru C"2 ta3lou de 3ord 1/-.

Propunere de RECB2>>RE > CB(44004 pri$ind Programul a ional de Re)ormă 1 alț

(paniei i de sta3ilire a unui a$i# al Consiliului pri$ind Programul de sta3ilitate al (paniei pentru 1ș

1-16 este emis.

Propunere de DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUIȘ pri$ind o mai

3ună cooperare între ser$iciile pu3lice de ocupare %(PB&.

CB2 %1& )inal COMUNICARE A COMISIEI. ucr*nd împreună pentru europa.

CB2 %1& 1// )inal COMUNICARE A COMISIEI. 4ni iati$a de tineret Bcuparea )or ei de muncă.ț ț

Re'!$me/&'! E'roe$/ +0*01)*+0 4 > CB(44004 din 17 decem3rie 1 de sta3ilire a unor Ș

dispo#i ii P>R>2ET0 comune pri$ind "ondul de de#$oltare "ondul (ocial European Regionalț

European sunt sta3ilite' "ondul de coe#iune' "ondul european agricol pentru de#$oltare rurală i maritimeș

i pescuit european' precum i de sta3ilire a unor dispo#i ii generale pri$ind "ondul european deș ș ț

de#$oltare regională sunt sta3ilite' "ondul social european' "ondul de coe#iune i maritime europene iș ș

pescuit i de a3rogare a Regulamentului % CE& 18O6 al Consiliului.ș

Re'!$me/&'! 2UE3 +0*1)*+0 > P>R>2ET004 E0RBPE> 4 > CB(44004 din 17Ș

decem3rie 1' "ondul social european i a Regulamentului %CE& 181O6 al Consiliului de a3rogare.ș



CERERE E 024RE 4nterimar >!E 4> PRB!R>20 BPER> 4B> PETR0 "B0Ț Ț

(BC4> E0RBPE> %Re)eritoare la >>PP&

CERERE E 024RE 4nterimar >!E 4> PRB!R>20 BPER> 4B> PETR0 "B0Ț Ț

(BC4> E0RBPE> %care nu apar in >>PP&ț 1

Melilla v&r %rimi mai mult de +,* mili&ane de la 8SE 201/3

2020!u$ernul 2elilla' a anun at că $a primi un autor 7'5/'19/ euro din "ondul (ocial Europeanț

%"(E& pentru perioada 1/-' un program de co)inan are a mai multor proiecte' repre#ent*nd 8ț

din costul total în $aloare de 9'8'/ de euro. co)inan are care tre3uie să pre#inte ora ul esteț ș

1'876'/9 de euro.

2inisterul Economiei i ocuparea )or ei de muncă a ora ului' prin irec ia !enerală a )ondurilor ș ț ș ț

europene' a )ost in)ormat că Comisia Europeană a apro3at Programul Bpera ional "(E ora ul autonomț ș

2elilla pentru 1/-' în a3sen a 3acteriei; comunicare )ormală.ț

> a cum s-a eplicat de către ora ul printr-o declara ie' inclusi$ pro$ocările urmăre te acestș ș ț ș

program opera ional este ni$elul în cre tere al condi iilor de muncă i a ocupării )or ei de muncă' înț ș ț ș ț

special în r*ndul tinerilor i a persoanelor sla3 cali)icate.>cest lucru este esen ial pentru îm3unătă ireaș ț ț

a3ilită ilor pro)esionale ale popula iei i punerea în aplicare a măsurilor de integrare' a su3liniat el.ț ț ș

e asemenea' ea caută să depă ească o3stacolele maore în calea )emeilor în domeniile economic'ș

social i cultural ' în scopul de a o3 ine o mai mare egalitate de anse între )emei i 3ăr3a i în ora ulș ț ș ș ț ș

autonom 2elilla ni$elul )e ei.ț

<n mod similar' el a su3liniat că un alt o3iecti$ este acela de a cre te procentul de ele$i care seș

)inali#ea#ă cu succes în$ă ăm*ntul secundar o3ligatoriu' recuperarea studen ilor care tre3uie să creascăț ț

procentul de ele$i care se )inali#ea#ă cu succes în$ă ăm*ntul secundar o3ligatoriu' recuperarea studen ilor ț ț

care au a3andonat îm3unătă irea sistemului de educa ie i' prin urmare' gradul de inser ie %am3ii angaa iț ț ș ț ț

ca i prin auto-angaare& a tinerilor.ș

0n autor european care urmea#ă să )ie alocat la 2elilla' în perioada 1/- se $a îm3unătă iț

dotarea capitalului uman în domenii te+nologice i de a )urni#a noi competen e i locuri de muncă careș ț ș

să promo$e#e integrarea dura3ilă pe pia a muncii' în special a tinerilor' i ca auto-ocuparea )or ei deț ș ț

muncă.

1>ttp?@@ec.europa.eu@regionalApolicB@es@in*oration@pulications@



9!#A E9EA;"E 7E 8!97#" 7"9 SPA9"A #Erapelul european

Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu (pania' în care strategia este sta3ilită

pentru utili#area optimă a )ondurilor structurale i a in$esti iilor europene în (pania. in >cordulș ț

desc+ide calea de a in$esti 8'58 milioane de euro în )inan area tuturor politicii de coe#iune pentruț

perioada 1/-. oi' a a$ut loc o con)erin ă la sediul institu iilor europene' în (pania' în ca#ul în careț ț

acestea $or a3orda modul de a )ace utili#area mai e)icientă a )ondurilor europene.

CE să tie despre )onduri europene 1 P0CTEș

oua genera ie de )onduri europene $ă permit să in$estească 8. milioane de euro între 1/ț

i în (pania. Principalele )onduri sunt "ondul European de e#$oltare Regională %"ER -ș

19/8&' "ondul social european %85 "(E& i "ondul European >gricol pentru e#$oltare Ruralăș

%"E>R - 8'9 milioane&. "ondurile europene repre#intă 3a#a politicii de coe#iune 0E completea#ă politicile 0E care a3ordea#ă aspecte precum educa ia' ocuparea )or ei de muncă' energia' mediul' pia aț ț ț

unică' precum i de cercetare i ino$are.ș ș

Pro$ocarea noilor )onduri europene este de a sc+im3a in$esti iile în in)rastructură pentruț

promo$area economiei. "ondurile europene sc+im3a pentru a o3 ine un impact maim asupra cre teriiț ș

economice i a ocupării )or ei de muncă. >st)el' O %1'9 milioane&' din "ER $or )i utili#ate numaiș ț

pentru cercetare i de#$oltare' economie emisii scă#ute de car3on' 422-uri i T4C. 4ni iati$a pentruș ș ț

422-uri' )inan at de "ER $a direc iona circa de euro )inantare pentru 422-uri' în condi iiț ț ț

a$antaoase' de eemplu prin )urni#area unei garan ii. (ă încurae#e creditarea în detrimentul su3$en iilor ț ț

$a contri3ui la îm3unătă irea calită ii proiectelor i pentru a reduce dependen a de su3$en ii. Este etindeț ț ș ț ț

eperien a dea a început în Catalonia i >ndalu#ia' )olosind instrumente )inanciare' cum ar )i garan iileț ș ț

de împrumut' un autor pentru capitalul de risc.

Principalele priorită i în (pania "ondul (ocial European %"(E pre$ă#ut cu 8.5 milioane deț

euro& $or )i disponi3ile in$esti ii în capitalul uman i de spriin pentru a intra pe pia a )or ei de muncă.ț ș ț ț

"(E $a contri3ui la crearea de locuri de muncă reale' care dă competiti$itatea economică i pentru aș

permite regenerarea pe pia a )or ei de muncă. )ormare pro)esională $a răm*ne un domeniu-c+eie pentruț ț

in$esti ii i îm3unătă irea sistemelor de educa ie i de )ormare' precum i pentru a se asigura că tineriiț ș ț ț ș ș

do3*ndesc competen ele necesare pentru a de$eni mai competiti$e. din )ondurile "(E $or merge laț

inclu#iunea socială, aproimati$ de milioane de euro $or merge la proiecte care auta la

de#a$antaate i epuse riscului de sărăcie grupurilor.ș

2>ttp?@@.2inutos.es@noticia@



>proape 6 de euro $or )i in$estite în ocuparea )or ei de muncă în r*ndul tinerilor i săț ș

)inan e#e punerea în aplicare a garan iei pentru tineret. B3iecti$ul garan iei pentru tineret este de a seț ț ț

asigura că nici o persoană t*nără este în picioare mai mult de patru luni' în orice ară. "ondurile pot )iț

utili#ate pentru măsuri' cum ar )i angaarea de su3$en ii i spriin tinerilor demararea unei a)aceri' sauț ș

pentru a o)eri tinerilor lor eperien ă de muncă în primul r*nd i de stagii i de )ormare. >ceste proiecteț ș ș

sunt dea în curs de des)ă urare' cum ar )i Tineret !arantare >E din Cartagena %care a de#$oltat unș

nou sistem pentru a g+ida tinerilor spre ser$icii di)erite de )ormare i de a asigura monitori#area acestora&ș

sau o)erte >gen ia de Tineret >cti$are !ion medierea muncii pentru tinerii omeri. 2ai multe in)orma iiț ș ț

aQupd).

Toate comunită ile autonome 3ene)icia#ă de aceste )onduri' de i cu di)erite ni$eluri' în )unc ie deț ș ț

ni$elul de de#$oltare. Etremadura' T+e CC>> cel mai pu in de#$oltate' $a primi aproimati$ .ț

milioane de "ER i "(E' >ndalu#ia' Canarias' Castilla-a 2anc+a' 2urcia i 2elilla' care se a)lă la unș ș

ni$el intermediar' $a primi 1'/ milioane. CC>>' cele mai de#$oltate' altele $or primi aproimati$11. de milioane de euro.

Proiectele tre3uie să înceapă în lunile următoare. Cu ecep ia ca#ului 4ni iati$ei pentru tineretț ț

Bcuparea )or ei de muncă dea este punerea în aplicare a proiectelor nu au )ost încă apro3ate. (pania areț

acum trei luni pentru a depune la programele ale Comisiei Europene cu detaliile ac iunilor care $or )iț

puse în aplicare. B dată $alidată de Comisia Europeană' gu$ernul spaniol i gu$ernele regionale $or ș

selecta proiecte indi$iduale' acestea se $or pune în aplicare i să asigure monitori#area i e$aluareaș ș

acestuia.

>tunci c*nd sunt utili#ate în mod e)icient - un respect autentic pentru impactul i re#ultatele'ș

)ondurile europene au un poten ial enorm de a crea locuri de muncă i de a îm3unătă i calitatea $ie ii.ț ș ț ț

oile )onduri pune mai mult accent pe re#ultate i transparen ă. Ea a cerut ca o condi ie preliminară căș ț ț

ac iunile )ondurilor sunt în concordan ă cu o strategie de de#$oltare regională, strategii de speciali#areț ț

inteligentă care $i#ea#ă identi)icarea punctelor tari ale regiunii. (-a cerut de asemenea autorită ilor de aț

gestiona )onduri o3iecti$ele sta3ilite i o3iecti$e clare' transparente i măsura3ile.ș ș

!estionarea )ondului este o responsa3ilitate partaată între toate păr ile interesate. > doua #i deț

gestionare curentă corespunde autorită ilor pu3lice spaniole' în timp ce Comisia Europeană a inter$enit laț

început %pentru a apro3a liniile generale ale proiectelor' i în cele din urmă' pentru a $eri)ica dacăș

c+eltuielile au )ost eecutate corect&. 0E ram3ursea#a statului numai o singură dată c+eltuielile au )ost

certi)icate.

Procesul de $eri)icare este )oarte so)isticat i de c+eltuieli )iecare 3ănu tre3uie să )ie usti)icată.ș ț

(tatele mem3re tre3uie să a$anse#e )onduri i să pună în aplicare toate acti$ită ile i sunt în primul r*ndș ț ș

responsa3ile pentru detectarea i corectarea posi3ilă utili#area a3u#i$ă a )ondurilor i de a in$estigaș ș



)rauda. Toate programele sunt e)ectuate controale etinse i un număr semni)icati$ de audituri. <n ca#ul înș

care este detectată o )raudă' Comisia a suspendat imediat )ondurile p*nă la anc+etă. Comisia este

întotdeauna pregătită să coopere#e cu autorită ile pentru a auta la gestionarea )ondurilor i pentru a cre teț ș ș

capacitatea administrati$ă' ast)el înc*t )iecare euro $a merge pentru a spriini cre terea economică iș ș

ocuparea )or ei de muncă.ț

"ondurile europene nu sunt singura sursă de in$esti ii europene în (pania )onduri europeneț

completea#ă politicile 0E care a3ordea#ă aspecte precum educa ia' ocuparea )or ei de muncă' energia'ț ț

mediul' pia a unică' precum i de cercetare i ino$are. <n plus )a ă de aceste )onduri' 0E $a in$esti' deț ș ș ț

asemenea' în cercetare i de#$oltare spaniolă %programul Bri#ont ' cu 8. de milioane de euro&'ș

mediul %programul 4"E S& în in)rastructură %prin intermediul mecanismului Conectarea Europei

în#estrat 11 9 de milioane de euro pentru a îm3unătă i coneiunile europene& ... etc. Programulț

european de competiti$itate a 422-urilor CB(2E pentru partea sa $a contri3ui ' miliarde pentru a

completa instrumentele )inanciare create la ni$el na ional. Cu toate că aceste programe nu au nici oț

alocare de ară' nu tre3uie să uităm că (pania a tiut întotdeauna să )olosească aceste )onduri i ast)el esteț ș ș

a asea ară la mai multe )onduri de C primite de la 0E între 7 i 1pd).ș ț ș

">CBR E >(BC4ERE 0E-(P>4> PETR0 0T44F>RE> E"4C4ET> > "B0R4BR

E0RBPEE < PER4B>> 1/-

Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu (pania' în care strategia este sta3ilită

pentru utili#area optimă a )ondurilor structurale i a in$esti iilor europene în ară. in >cordul desc+ideș ț ț

calea de a in$esti 8'58 milioane de euro în )inan area tuturor politicii de coe#iune pentru perioada 1/-ț

%pre uri curente' inclusi$ )inan area cooperării teritoriale europene i alocarea pentru 4ni iati$aț ț ș ț

ocuparea )or ei de muncă tineri&. (pania prime te' de asemenea' 89 pentru de#$oltarea rurală iț ș ș

1 16 milioane euro pentru pescuit i sectorul maritim.ș

4n$esti iile 0E $a contri3ui la com3aterea omaului i să stimule#e competiti$itatea i cre tereaț ș ș ș ș

economică prin spriinirea ino$a iei' )ormare i educa ie în ora e i #one rurale. e asemenea' încuraea#ăț ș ț ș ș

antreprenoriatul' $a lupta împotri$a eclu#iunii sociale i de a contri3ui la de#$oltarea mediului economicș

prietenos i utili#area e)icientă a resurselor.ș

">ttp?@@ec.europa.eu@spain@actualidad&B&prensa@noticias@presupuesto&de&la&

ue@*ondos&regionalesAes.>tl



<n acest contet' o con)erin ă este organi#ată i implicate păr ile interesate i implicate în acestț ș ț ș

acord' care $a permite tuturor participan ilor să $adă prima mana deatlles i )unc ionarea practică aț ș ț

acordului.

P&litica de c&e<iune va investi a%r&=imativ 2- 600 de

mili&ane E# n S%ania n %eri&ada 201/32020 i va

c&ntri>ui la %unerea n a%licare a re5&rmel&r structurale

necesare %entru & de<v&ltare r&>ustă i dura>ilă %e

termen mediu i lun'.

>cum trei decenii' la semnarea actului de aderare a (paniei la Comunită ile Europene de atunci'ț

pu ini i-au putut imagina amploarea trans)ormărilor economice i sociale prin care a$ea să treacă ara înț ș ș țanii următori. Principalul motor al cre terii economice din a doua umătate a anilor 198 a )ost repre#entatș

de comer ul intracomunitar i de re)ormele structurale. Totu i' nu s-ar putea eplica nici pe departe acestț ș ș

ciclu de prosperitate )ără in$esti iile i e)ectul sta3ili#ator al politicii europene de coe#iune. 2ai mult'ț ș

politica a încuraat o distri3u ie relati$ ec+ita3ilă a cre terii economice în r*ndul comunită ilor autonomeț ș ț

%C>&' contri3uind la coe#iunea economică' socială i teritorială' a a cum se preci#ea#ă în Tratatul de laș ș

isa3ona. (pania' o )or ă motrice esen ială a politicii de coe#iune' a )ost i răm*ne un 3ene)iciar i actor ț ț ș ș

principal.

Politica de coe#iune repre#intă aproimati$ o treime din 3ugetul 0E' )iind principalul instrument al

0niunii pentru promo$area in$esti iilor în statele mem3re i în regiunile acestora. <n perioada 1/-ț ș

acestei politici i se $or aloca )onduri de peste 5 de miliarde E0R' suma totală depă ind 5 deș

miliarde E0R împreună cu co)inan area na ională.ț ț

P*nă în pre#ent' (pania a )ost cel mai mare 3ene)iciar în termeni a3solu i' acesteia )iindu-i alocateț

aproape de miliarde E0R în perioada 1989-. <n termeni relati$i' cele mai mari contri3u ii s-auț

primit între 199 i ' c*nd politica de coe#iune a depă it 1ș ș din P4:-ul anual' iar (pania a primit

5 din totalul )ondurilor. (itu*ndu-se pe locul al treilea între 3ene)iciari' (pania prime te în pre#entș

8 din )onduri' contri3u ia anuală a politicii de coe#iune )iind de aproimati$ 'ț din P4:.

4mpactul acestei contri3u ii asupra in$esti iilor pu3lice este însă mult mai mare. Politica de coe#iuneț ț

sus ine in$esti iile nu doar în termeni )inanciari' ci i la ni$el strategic' a$*nd un poten ial mai mare de aț ț ș ț

promo$a cre terea inteligentă' dura3ilă i )a$ora3ilă inclu#iunii. Contri3u ia sa în (pania a a$ut un rol iș ș ț ș



mai important în perioada recentei cri#e )inanciare' cresc*nd de la 9 din in$esti iile pu3lice în 1 laț

aproape 7 în 1.

Ro$de!e

>t*t (pania' c*t i C>-urile acesteia s-au apropiat semni)icati$ de media europeană de la milocul anilor ș

199 p*nă în 7. Căderea pie ei imo3iliare i cri#a determinată de aceasta au scos la lumină puncteleț ș

sla3e ale modelului spaniol de cre tere' cu rădăcini în acti$ită i cu $aloare adăugată mică i într-oș ț ș

producti$itate stagnantă' su3 media europeană. rept urmare' procesul de con$ergen ă a )ost in$ersat' nuț

doar în ceea ce pri$e te P4:-ul pe cap de locuitor' ci i la alte ni$eluri %C' a3sol$en i de studii superioareș ș ț

etc.&. Tendin a relati$ )a$ora3ilă a producti$ită ii muncii din perioada de început a cri#ei se eplică înț ț

principal prin îndepărtarea de munca manuală i de acti$ită ile mai pu in producti$e.ș ț ț

Figure 1: GDP per capita in PPP (purchasing power parities), R&D expenditure as a % o GDP, peop!e

with higher education, !a"our producti#it$ (ource: urostat)

Politica de coe#iune a a$ut un rol-c+eie în ceea ce pri$e te con$ergen a în anii de cre tere economică i aș ț ș ș

limitat consecin ele negati$e în perioada cri#ei. Principalele modele macroeconomice de stimulare aț

impactului politicii estimea#ă că P4:-ul (paniei a crescut cu '9 datorită programelor din perioada

-6 i cu '5ș ca urmare a )ondurilor primite în perioada 7-1. <n 1/-' se

preconi#ea#ă că politica de coe#iune $a mări P4:-ul (paniei cu '/ ' impactul resim indu-se maiț

puternic în acele C>-uri care primesc mai multe )onduri.

Politica s-a do$edit oportună i în ceea ce pri$e te adaptarea in$esti iilor la ne$oi concrete. >ccentulș ș ț

ini ial asupra in)rastructurii maore s-a mutat' treptat' spre C i ino$are' T4C' competiti$itatea 422-ț ș

urilor i energia cu emisii reduse de car3on. >ceste domenii primesc peste /6ș din "ER i din "(E' iar ș

in$esti iile în ocuparea )or ei de muncă' în educa ie i în inclu#iunea socială repre#intă aproape o treimeț ț ț ș

din total.



Figure ': Distri"ution o the tota! a!!ocation or Cohesion Po!ic$ in pain "$ theatic o"ecti#es in %

('*1+'* #s- '**.1/) (ource: uropean Coission, DG Regio)

Pr"or"&4 " $!e #of"/$/ 4r"" e/&r' )*+-)*)*ț ț

Prioritatea a3solută o repre#intă in$esti iile în capitalul uman' sporindu-se producti$itatea muncii iț ș

accesul la locuri de muncă' precum i îm3unătă indu-se educa ia' )ormarea i inclu#iunea socială' înș ț ț șspecial pentru tineri i pentru grupurile $ulnera3ile. (istemul de educa ie i )ormare tre3uie adaptat pentruș ț ș

a le o)eri tinerilor spriin adec$at U $a )i utilă punerea în aplicare a ini iati$ei pri$ind ocuparea )or ei deț ț

muncă în r*ndul tinerilor. Cu spriinul politicii de coe#iune' se preconi#ea#ă că rata de ocupare a )or ei deț

muncă $a cre te de la 59ș ' c*t era în 1' la 7/ în ' că rata de a3andon colar $a scădea de laș

5 în 1 la aproimati$ 15 p*nă în i că 1'5 milioane de persoane ar putea )i proteateș

împotri$a eclu#iunii sociale sau a riscului de sărăcie.

<n al doilea r*nd' sistemul de produc ie ar tre3ui să e$olue#e înspre acti$ită i cu o plus$aloare sporită'ț ț

stimul*ndu-se competiti$itatea 422-urilor' încura*ndu-se antreprenoriatul i în)iin area de întreprinderiș ț

noi' îm3unătă indu-se ni$elurile de producti$itate i cresc*ndu-se pre#en a acestora pe pie eleț ș ț ț

interna ionale. Companiile tre3uie să ai3ă acces la )inan are prin garan ii' capital de risc' împrumuturiț ț ț

ram3ursa3ile etc. (pania $a desc+ide drumul punerii în aplicare a ini iati$ei pri$ind 422-urile. (eț

a teaptă ca politica de coe#iune să aute întreaga popula ie să accese#e internetul la $ite#e de ș ț 23ps în

' iar numărul companiilor eportatoare să crească semni)icati$. e asemenea' sunt pre$ă#ute iș

anumite in$esti ii în domeniul transporturilor acolo unde este necesară depă irea unor 3locae în caleaț ș

acti$ită ii economice.ț

(e $a încuraa asigurarea unui mediu de a)aceri )a$ora3il pentru ino$are i speciali#are inteligentă %R4(ș &

i se $a consolida domeniul C. (e estimea#ă că politica de coe#iune $a contri3ui la cre terea participăriiș ș

pri$ate la acti$ită ile de C de la /5ț ' c*t era în 1' la 6 în ' precum i că 5ș dintre )irmele

cu peste 1 angaa i $or încorpora ino$a iile te+nologice %1ț ț în 1&.



<n s)*r it' se $a încuraa o utili#are mai dura3ilă a resurselor naturale' se $or sus ine sursele de energieș ț

regenera3ile i se $a spori e)icien a energetică a clădirilor pu3lice' a locuin elor' a 422-urilor etc. eș ț ț

asemenea' se $or promo$a transporturile ur3ane dura3ile i 3iodi$ersitatea i se $or e)ectua in$esti ii deș ș ț

mediu speci)ice în $ederea con)ormării la cerin ele 0E.ț

C!MPAAT"E

Nr.Cr&.

ROM5NIA SPANIA

+ Rere(e/&$/& Com"s"$ E'roe$/4 Rere(e/&$/& Com"s"$ E'roe$/4

2iguel >riasCaVete

Politiciclimatice iș

energie

(pania

Popular 0a iona! ț

: PP

CorinaCre uț

Politicăregională

Rom*nia

(ocialist 0a iona! ț

: PD

.Su%ra5a?a? 2"8."91 D2

A@e<are 'e&'racă? este un statsituat in centrul #uropei. einvecineaz' cu craina Ei 6epulica/oldova in nord Ei est+ ngaria Eieria la vest Ei =ulgaria la sud.

P&%ula?ie? 22."55.551 locuitori

7ensitatea %&%ula?ei? 9"+78loc@D2.

Ca%itala @i &ra@ul cel mai mare?=ucuresti apro 2 ilioane locuitori

$im>a &cială? 6oana

M&neda &cială? ;eul roanesc(63)

SPANIA

Su%ra5a?a? 54748 D2

A@e<are 'e&'racă? #ste un stat insud&vestul #uropei+ ocupand cea aiare parte din Peninsula Ierica

P&%ula?ie? 43.000.000

7ensitatea %&%ula?ei? 4!locuitori@D2

Ca%itala @i &ra@ul cel maimare? /adrid apro 4 ilioanelocuitori

$im>a &cială? paniola (castiliana).

M&neda &cială? #uro (#6)

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Miguel_Arias_Ca%C3%B1ete&action=edit&redlink=1



https://ro.wikipedia.org/wiki/Spania


https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Popular_European

https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Popular_(Spania)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Corina_Cre%C8%9Bu




https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Sociali%C8%99tilor_Europeni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Social_Democrat_(Rom%C3%A2nia)







https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Popular_European

https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Popular_(Spania)






https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Sociali%C8%99tilor_Europeni




Pr&dus intern >rut (P"B? F292.7iliarde (27 est.).

8&rmă de stat? onar>ie.

Pr&dus intern >rut (P"B? F2212.2iliarde (27 est.)..

8&rmă de stat? onar>ie

constitutionala

(tadiul de de#$oltare economico-

socială a Romaniei poate )i caracteri#at prinurmărirea indicatorilor macroeconomici careeprimă potenWialul Xi ni$elul economiei'structura acesteia' e)icienWa )olosirii )actorilor de producWie Xi gradul de competi$itateinternaWională' ni$elul de trai al populaWiei. 4n perioada 195-1989' creXterea economică a

a$ut un caracter etensi$' mai ales după 197'cand s-a accentuat preponderenWa acWiunii)actorilor cantitati$i in susWinerea indicatorilor macroeconomiei.eceniul 197-198 a marcatcea mai puternică etindere a campului de producWie in intreaga economie' in a)ară deindustrie' unde etensi$itatea de#$oltării a )ostdeose3it de puternică. Produsul social ainregistrat o creXtere rapidă )aWă de $enitulnaWional' )apt ce a dus la scăderea ponderii$enitului naWional in cadrul produsului social."iecare unitate de $enit se o3Wine in acest ca#cu c+eltuieli materiale din ce in ce mai mari.

4n deceniul 197-198 a )ostinregistrată o rată de acumulare ridicată' inmedie anuală de 5'7' cea mai mare parte ain$estiWiilor )iind orientate cătreindustrie.Re)eritor la contri3uWia ramurilor lacrearea $enitului naWional' tendinWa dominantăcare s-a mani)estat in această perioadă a )ost

legată de sc+im3area caracterului structurii deramură' din agrar industrială in industria agrară.

in 1989'industria Xi construcWiilede$eniseră sectoarele preponderente alestructurii de ramură ale producWiei naWionale.>ceastă tendinWă a )ost re#ultatul creXteriisemni)icati$e a $enitului naWional creat in

up' area creEtere

econoic' de la s*arEitul anilor 198+

econoia spaniol' a intrat in

recesiune in anul 1992. 3data cu

intrarea paniei in Counitatea

#conoic' #uropean'+ predecesoarea

niunii #uropene+ la 1 ianuarie 198! a

devenit necesara desc>iderea

econoiei+ odernizarea industriei+iun't'Girea in*rastructurii Ei

revizuirea legislaGiei econoice+

pentru a indeplini cerinGele niunii

#uropene.

0'cand acest lucru+ pania a

accelerat creEterea Produsului Intern

=rut+ a redus datoriile pulice+ rata

EoaHului a sc'zut de la 2" la 15

in " ani Ei a redus inJaGia la ai puGinde " .K cele ai iportante provoc'ri

pentru econoia spaniol' sunt

reducerea deLcitului pulic+ o

reducere ai are a ratei EoaHului+

re*orarea legilor uncii+ reducerea

inJaGiei+ creEterea randaentului

productivit'Gii Ei creEterea nivelului

Produsului Intern =rut pe cap de

locuitor.

#conoia se redreseaz'incepand cu 1995+datorit' creEterii

increderii consu'torilor si a

consuului privat+ desi aceast'

creEtere a *ost ai ic' in ultiii ani.

MoaHul inc' reprezint' o prole'

pentru spanioli & in 25+ rata



industrie' Xi a a unei creXteri mai reduse a$enitului naWional creat in agricultură. PopulaWiaocupată a inregistrat creXteri in industrie XiconstrucWii Xi scăderi in agricultură.Ponderea

industriei in $olumul )ondurilor )ie aleeconomiei naWionale a crescut' iar pondereaagriculturii a scă#ut. in $olumul total alin$estiWiilor din perioada 195-1989' industria a primit cea mai mare parte' in timp ceagricultura a primit o parte redusă.

Caracteri#area in ansam3lu a stadiuluide#$oltării economico-sociale se o3Wine princom3inarea indicatorilor de ni$el' raportaWi la populaWie' cu indicatorii e)icienWei. "aWă de

media europeană a produsului naWional 3rut pelocuitor in 1989' de 8 de dolari americani Xide cea mondială' de circa / de dolari'Romania a$ea un ni$el de aproape / ori maiscă#ut decat cel european Xi se a)la su3 ni$elulmediu mondial.

4n ceea ce pri$eXte indicatorul P:%produs naWional 3rut& pe persoană acti$ă%producti$itatea muncii sociale&' )aWă de o

medie europeană de 17'17 dolari Xi de o mediea Wărilor de#$oltate de '79 dolari' la ni$elulanului 1988' Romania se pre#enta la un ni$elmai scă#ut de '7/ ori Xi respecti$ de 7'1 ori.(u3 aspectul randamentului la cereale'Romania se situa' la s)arXitul anului 1989' peunul din ultimele locuri in Europa.

i$elul inregistrat de Wara noastră laconsumul de ingrăXăminte c+imice la +ectar Xila numărul de tractoare ce re$eneau la o mie de

+ectare era de peste două ori Xi respecti$ Xaseori mai scă#ut' la aceXti doi indicatori' )aWă demedia Wărilor europene de#$oltate. easemenea' producWia medie pe $acă )uraată a)ost in Romania in anul 1988' de 1955?ilograme' )aWă de media europeană de 161 ?gXi media Wărilor de#$oltate de /1 ?ilograme.

EoaHului era de 8+5 & cu toate

astea+ ci*ra respectiv' deonstreaz' o

situaGie ai un' *at' de nivelele

anterioare. evalorizarea pesetei de&a

lungul anilor 199 a *'cut aicopetitive eporturile+ dar *orGa de

care a dat dovad' euroul de cand a

*ost adoptat (la s*arEitul lui 2"+ un

euro avea ca ec>ivalent 1+ 25 dolari) a

provocat indoieli in leg'tur' cu

posiilitatea ca preGurile s' Le prea

inalte pentru cup'r'torii str'ini.

-cest *apt s&a v'zut copensat de

c'tre *acilit'Gile coerciale intre G'rile

din zona euro.

3 prole' cronic' in pania

este aceea a creEterii ecesive a

preGului locuinGelor+ datorat' speculei

inoiliare generalizate+ odei celei

de a doua locuinGe+ turisului

rezidenGial asiv de ritanici si

gerani+ sp'l'rii anilor de c'tre

aLi+ creEterii populaGiei datorita

iigraGiei+ a 'ririi LnanG'rii

pri'riilor+ etc.

ContriuGiile de capital de la #+ care

au aHutat in od seniLcativ la

creEterea econoiei spaniole de la

incorporarea in C##+ au inceput sa

scad' considerail in ultiii ani+

datorita e*ectelor arii etinderi a #.

Pe de o parte+ *ondurile de la P-C

(Politica -gricol' Coun') treuie

repartizate intre ai ulte 1

G'ri (noile incorporate din

#uropa de #st au un sector agricol

seniLcativ)+ pe de alt' parte+

*ondurile de coeziune B *ondurile

structurale vor sc'dea in od

inevitail datorita succesului econoic



ocul Romaniei in ierar+ia mondială se poatere)lecta Xi cu autorul indicatorului $olumuluieporturilor pe locuitor. >cesta era in 1988 de/5 de dolari americani pe cap de locuitor' )aWă

de media europeană de 1885 de dolari Xi de omedie a Wărilor europene de#$oltate de 65dolari. in 1989' s-a inregistrat un ecedent alcontului curent al 3alanWei de plăWi de '8miliarde dolari' )olosit pentru lic+idareadatoriei eterne Xi creXterea re#er$elor internaWionale ale Romaniei.

spaniol (venitul pe cap de locuitor s&a

'rit ult in tereni asoluGi si

pania este a opta econoie a luii)

si a incorpor'rii unor G'ri cu venituri

ai ici+ care provoac' sc'dereaediei counitare si *ace ca regiuni

spaniole considerate s'race s' intre

acu in edia european'.

aca la s*arsitul anilor N7

pania era considerata o tara agrar&

industriala+ are proprietate *uncciara

detinand ponderea principala in

structura proprietatii agricole+ dupa

oartea dictatorului 0rancisco 0ranco

si instaurarea pe tron a regelui Ouan

Carlos al II&lea+ pania a intrat intr&o

noua etapa a dezvoltarii sale+

parcurgand aat etapele deocratizarii

vietii politice+ cat si pe cele ale

dezvoltarii industriale+ ai alea dupa

aderarea la niunea #uropeana.

C!9C$#""





B"B$"!A8"E

+ttp,OOYYY.student-in)o.roOproiecteO

+ttp,OOec.europa.euOregionalZpolicDOesOin)ormationOpu3licationsO

+ttp,OOYYY.minutos.esOnoticiaO

+ttp,OOec.europa.euOspainOactualidad-D-prensaOnoticiasOpresupuesto-de-la-ueO)ondos-regionalesZes.+tml

http://www.student-info.ro/proiecte/

http://www.student-info.ro/proiecte/

Documents

Proiect Politici de Dezvoltare Regionala