60
PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESINALE DOMENIU: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN TURISM COORDONATOR : ABSOLVENTĂ:

Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR

PROFESINALE

DOMENIU: TURISM ŞI ALIMENTAŢIECALIFICARE: TEHNICIAN ÎN TURISM

COORDONATOR :

ABSOLVENTĂ:

Page 2: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR

PROFESIONALE

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN TURISM

AGENŢIA DE TURISM T.O. DIN ROMÂNIA

CU OFERTE PENTRU TURISM MONTAN

COORDONATOR:

ABSOLVENTĂ:

Page 3: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

1

CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………………………3 Cap.1. Componentele structurii unei agenţii tour operatoare de turism…………………….4

1.1. Agenţia de turism tour operatoare…………………………………………………4

1.1.1Tour operatorul…………………………………………………………………….4

1.2. Componentele unei agenţii de turism………………………………………………….4

1.2.1.Birourile importante ale unei agenţii……………………………………………5

1.2.2.Birourile opţionale………………………………………………………………..5

1.3.Structura tehnică a unei agenţii…………………………………………………….

….5

1.4.Activitatea unei agenţii de turism………………………………………………….…..5

1.5.Cadrul legal de înfiinţare şi funcţionare ale unei agenţii tour operatoare cu

oferte de turism montan………………………………………………………………..6

Cap.2. Turismul montan din România …………………………………. …………………….7

2.1. Staţiuni montane din România………………………………………………………..7

2.2. Ofertă de turism montan din România……………………………………………...10

2.3. Potenţialul turistic montan………..………………………………………………….11

2.4. Istoricul turismului montan în România……………………………………………12

Cap.3. Studiu de caz Balvanyoş……………………………………………………………….14

Concluzii………………………………………………………………………………17

Anexe

Bibliografie

Page 4: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

2

ARGUMENT

Proiectul meu, a fost ales datorită faptului că sunt o mare iubitoare a turismului

montan pe carel practic ori de câte ori am posibilitatea.

Având în vedere că ţara noastră are 1/3 din suprafaţa sa zonă montană, agenţiile turistice

din România s-au dezvoltat în ultimii 15 ani foarte mult pe acest domeniu.

Dacă până la revoluţie erau doar staţiuni montane cunoscute atât la noi cât şin

stăinătate,dupăanii ’90, a a început să explodeze şi turismul rural din zonele de munte, ex.

Bran – Rucăr, zona Maramureşului, a Sibiului şi bineînţeles minunata zonă montană a

Ţării Moldove.

De aceea sper ca prin ceea ce am să prezint, să reuşesc să conving, comisia, de faptul că

voi fii un bun agent de turism cel puţin pentru zona montană.

Page 5: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

3

CAPITOLUL 1

COMPONENTELE STUCTURII UNI AGENŢII DE TURISM

1.1.AGENŢIA DE TURISM TOUR OPERATOARE

Având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de

servicii de turism sau a componentelor acestora în mod direct sau prin intermediari,

agenţia de turism este o interprindere comercială având ca scop:

Asigurarea de prestaţii turistice privind trasportul, cazarea, restaurarea şi

agrementul ,singure sau collective, la preţ forfetar, cu un program ales de agenţie sau la

alegerea turistului.

1.1.1.TOUR OPERATORUL

Este o organizaţie care cumpără servicii individuale de transport, cazare, restaurare,

agrement negociat de la producătorii lor şi le combină într-un pachet de servicii turistice

urmând ca acesta să fie vândut clienţilor, la un preţ forfetar, cu un comision, vânzarea

făcându-se direct sau indirect prin intermediari sau prin agenţii detailiste.

1.2.COMPONENTELE UNEI AGENŢII DE TURISM

a). postul sau locul de muncă;

b). categorii de funcţii;

c).tipuri de compartimente;

d).niveluri ierarhice şi ponderea ierarhică

a). POSTUL

Este componenta elementară a structurii organizatorice a unei interprinderi de turism

care cuprinde ansamblul sarcinilor, a competenţelor şi responsabilităţilor ce revin unui

angajat la locul de muncă

b).CATEGORII DE FUNCŢII

Reprezintă totalitatea posturilor asemănătoare din punc de vedere al sarcinilor şi

responsabilităţilor formând o funcţie:

-funcţia de conducere;

-funcţia de execuţie

Page 6: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

4

c).TIPURI DE COMPARTIMENTE

Reprezintă o grupare de persone care desfăşoară activităţi complementare sau

asemănătoare într-un spaţiu bine delimitat sub conducerea unui conducător.

d).NIVELURILE IERARHICE

Reprezintă o treaptă ierarhică pe care se află compartimentele şi posturile de

conducere la aceeaşi distanţă de conducere.

1.2.1.BIROURILE IMPORTANTE ALE UNEI AGENŢI

-biroul secretariat;

-biroul de turism;

-biroul de dezvoltare;

-biroul de transport;

1.2.2.BIROURI OPŢIONALE

-biroul trafic accesoriu;

-biroul tarife şi documentare;

-biroul publicitate;

-biroul difuzare şi fişier general;

1.3.STRUCTURA TEHNICĂ A UNEI AGENŢII

Factorii de influenţă implicaţi în modelarea structurii unei agenţii turistice sunt de

două feluri:

a). factori endogeni adică sunt factori interni care ţin de firmă şi sunt foarte uşor

controlabili.

b).factori exogeni adică sunt factori externi şi sunt mult mai greu de controlat.

1.4.ACTIVITATEA UNEI AGENŢII DE TURISM

Agenţia de turism are ca scop:

-asigurarea tuturor serviciilor privind transportul, cazarea, restaurarea şi orice

activitate turistică.

-organizarea de călătoriiindividuale sau collective la un preţ forfetar cu un program

stabilit de agenţie sau la libera înţelegere cu clientul.

Page 7: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

5

1.5.CADRUL LEGAL DE ÎNFIINŢARE ŞI FUNCŢIONARE ALE UNEI AGENŢII TOUR OPERATOARE CU OFERTĂ DE TURISM MONTAN

I. Denumirea firmei:

se va face o rezervare cu denumire firmei la O.R.C. prin completarea unui formular

cu mai multe denumiri posibile ale firmei pe care dorim să o înfiinţăm după care se va

primii un răspuns de la O.R.C. cu privire la denumirea firmei.

1. Redactarea documentelor:

se va face statutul societăţii şi contractul societăţii;

2. Autentificarea documentaţiei de construire:

se vor controla şi autentifica documentele necesare construirii firmei.

3. Se va depune capitalul

4. Se va depune dosarul la biroul unic în vederea autorizării de către un judecător abt

pentru această situaţie.

II. După ce se va face autorizaţia de către judecător pe baza documentelor depuse la

B.U., judecătorul va primii cererea de înregistrare şi tot el este cel care va fixa cererea cu

privire la înfăţişarea pentru avizul Camerei de Comerţ şi al Industriei cu privire la scopul

urmărit, al măririi capitalului şi al utilităţii societăţii.

III. Urmează publicarea în monitorul oficial care se va face pe cheltuiala ambelor

părţi printrun mandat poştal pentru taxa de piblicitate, după care pe lângă chitanţa taxei

de publicitate se va ataşa o copie a contractului de societate şi o copie a statutului societăţii.

IV. Se va înmatricula la Registru Comerţului, S.C. societate comercială în calitate de

comerciant de produse turistice. Înainte de a începe activitatea se va inmatricula la

Registrul Comerţului folosind cererea de înmatriculare şi p[e baza cererii şi a celorlante

documente depuse la B.U. judecătorul constată îndeplinirea cerinţelor legale şi va dispune

înmatricularea societăţii eliberâd un certificate de înmatriculare.

V. Înregistrarea firmei la Registrul Direcţiei Generale, a Finanţelor Publice şi

acordarea codului fiscal al firmei.

VI. Se va deshide un cont în bancă. Se vor întocmii ştampilele. Paragrafele şi sigiliile.

Se recomandă la o societate specializată, că trebuie să prezinte următoarele acte:

hotărârea judecătorească

certificatul de înmatriculare

Page 8: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

6

CAPITOLUL 2

TURISMUL MONTAN DIN ROMÂNIA

2.1. Staţiunile montane din România

Tradiţiile si legea permit oricui accesul in munţii României. Deci tota lumea poate să se

plimbe, să facă escalade, să meargă la schi in perioada de iarnă. Munţii Carpaţi oferă un

spaţiu relaxant unde se pot trăi experiente de neuitat. In timpul verii munţii se pot explora

dupa pofta inimii, existând numeroase campinguri iar traseele turistice sunt bine marcate

in cea mai mare parte a acestora. Pe timp de iarnă, atracţia principală o constituie

sporturile de iarnă, pârtiile de schi având lungimi de până la 4500 de metri, clasificate in

funcţie de nivelul de dificultate, de la dificil la uşor. Pe pârtiile de schi întâlnim monitorii

de schi, majoritatea lor vorbind engleză, franceză sau germană. Viaţa de noapte este

intensă, barurile, discotecile, cabaretele sau spectacolele folclorice fiind un fapt obisnuit in

staţiunile montane. Cea mai cunoscută zonă este Valea Prahovei unde întâlnim lanţul de

staţiuni Azuga, Breaza, Cheia, Pâraul Rece, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, dar

sunt şi multe alte zone care oferă turism montan de calitate, menţionând prin ele Păltiniş,

Bran, Durău, Borşa, Lacul Roşu etc.

Munţii Postăvaru-înălţime maximă 1799 m anexa.1

Predeal

Staţiune situată la 25 km de Braşov, oraşul aflat la cea mai mare înălţime din ţară

(1100m), este un renumit centru de practicare al sporturilor de iarnă, existând aici

telescaun, teleschii şi pârtii de diferite grade de dificultate. Cazarea se poate face la

hoteluri, moteluri, cabane sau vile. anexa.2.

Sinaia

Este numită şi “perla carpaţilor” se află la o altitudine de 850 de metri, pe

pantele muntelui Furnica. Este o staţiune care oferă o multitudine de atracţii :

schi, bob, săniuş, telecabină, telescaun, posibilitatea de a porni in expediţii către, cota 1400

sau vizite la castelul Peleş şi Pelişor sau posibilitatea de a petrece noaptea in diversele

discoteci sau cluburi.Cazarea se poate face in hoteluri şi pensiuni de calitate dar şi mai

economic la localnicii din zonă. anexa.3

Poiana Braşov

Page 9: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi

totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu

7

grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante.

Poiana Braşov dispune de zeci de hoteluri, vile şi case de vacanţă, precum şi de o serie de

restaurante, cabane cum ar fi: Cabana Vânătorul, Şura Dacilor sau chiar,Centrul de

Echitaţie.Staţiunea se află la poalele Postăvarului la o altitudine de 1030 m, iar

temperatura medie are in vară valoarea medi de 20 grade C iar iarna de -3 grade C. Aerul

pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea

atmosferică este scazută, şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă

staţiunea pentru tratamentul diferitelor boli, precum şi aerosoli montani Staţiunea se află

la jumătatea disţantei dintre Braşov şi Râşnov la 13 km de fiecare din ele Loc.Azuga – e pe

Valea Prahovei, între munţii Bucegi şi Baiului, la 4 km amonte de Buşteni, altitudine 950 m

staţiunea oferă singura pârtie de schi omologată de FIS. Sezonul de schi durează aici din

decembrie până în Martie. Staţiunea este renumită şi pentru peisajele sale unice prin

sălbăticie şi frumuseţe anexa.4

Breaza

Staţiune climaterică aflată la o altitudine de 450 metrii, in Subcarpaţii Prahovei, la o

distanţă de 43 km. nord-vest de Municipiul Ploiesti. Breaza este şi un vestit centru de

artizanat (ţesături, cusături). Colecţie de artă populara, cuprinzând costume mocăneşti,

cusături, broderii şi obiecte crestate în lemn. anexa.5

Cheia

Staţiune climaterică şi de odihnă, situată la 60 km. nord de Ploieşti, la o altitudine de

870 metrii, ce oferă vizitatorilor sosiţi aici în vacantă, diferite forme de relaxare si recreere,

precum sporturile de iarnă sau drumeţiile montane în aer liber, practicarea alpinismului,

cât şi excursii către Masivul Ciucaş. anexa.6

Practicarea sporturilor de iarnă este una din principalele atracţii în sezonul rece.

Buşteni

Este situată la o altitudine medie de 882 m la poalele muntelui Caraiman ai cărui pereţi

coboară ameţitor de la aproape 2.000 de metri. Staţiunea are o poziţie deosebită deoarece

de aici se deschid numeroase căi de pătrundere în Masivul Bucegi: Piatra Arsă, Jepii Mari

şi Jepii Mici, Caraimanul, Costila. Buşteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de

telecabină, cea mai lungă din ţară şi a treia din Europa. Climatul sub alplin este tonic-

stimulent, cu aer pur, ozonat. Pe timpul verii, în Buşteni, se poate practica alpinismul, se

poate vedea Crucea de pe Caraiman construită în memoria eroilor din Primul Război

Page 10: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Mondial şi minunatele forme sculptate de acţiunea eoliană Babele şi Sfinxul.

. anexa .7

8

Bran

Aşezare deosebit de preţuită pentru frumuseţile ei naturale, situată la intrarea în

culoarul Bran-Rucăr, folosit din timpuri imemorabile pentru trecerea Carpaţilor

Meridionali, culoar care îngăduia o legatură lesnicioasă între Ţara Bârsei şi Ţara

Românească. La ora actuală este cea mai dezvoltată arie de agroturism din ţară, explodând

pur şi simplu turismu lrural după 199 5întoatăzona. anexa.8

Pârâul Rece

Staţiune climaterică, situată la o disţantă de 9 km. de staţiunea Predeal, la o altitudine

de 960 metrii. Este numită şi “staţiunea elevilor şi a studenţilor”, deoarece deţine

numeroase campinguri şi tabere pentru vacanţe. anexa.9

Poiana Ţapului

La 3 km de Buşteni, pe DN 1, Poiana Ţapului este o staţiune climaterica aflată la 900 m

altitudine. anexa.10

Staţiunea Lacul Roşu

Se află la 30 km de Bicaz, în apropierea Cheilor Bicazului, şi este una din cele mai

atragătoare staţiuni de odihnă din ţara noastră. Lacul s-a format în 1837 prin bararea

naturală a cursului râului Bicaz şi se află la o altitudine de 983 m, într-o mică depresiune

montană. Staţiunea oferă posibilităţi de agrement precum: canotaj, schi, alpinism,

drumeţii. anexa.11

Durău

Situată la o altitudine de 780- 800 m într-o poiană însorită la poalele faimosului masiv

Ceahlău (Carpaţii Orientali), staţiunea Durău se află într-o regiune montană frecventată

din secolul al XVIII-lea. Staţiune de odihnă şi tratament, Durău atrage prin climatul său

subalpin tonic-stimulant, prin aerul curat şi atmosfera ozonată numeroşi turişti dornici de

o cură de sănătate. Mai mult, iarna, piste situate la 1100-850 de m oferă posibilitatea

practicării sporturilor de iarnă. anexa.12

Borşa

Este situată în sudul Maramureşului istoric. Complexul turistic include mai multe

hoteluri, cabane, restaurante şi centre de informare turistică. Tot aici turiştii pot primi

găzduire în numeroase case particulare şi pensiuni agroturistice. Borşa este o destinaţie

foarte solicitată de amatorii sporturilor de iarnă, existând mai multe pârtii de schi.

Page 11: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

anexa.13

9

Mogoşa

Este o staţiune de munte cu pârtie de schi, la 8-12 km de Baia-Mare. În vârful muntelui

există un hotel şi lângă el un lac unde vara te poţi da cu barca şi cu hidrobicicleta. Un

peisaj superb şi un loc de evadare din cotidian, preferat de băimăreni pentru week-end.

anexa.14

Masivul Ceahlău

Cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali.

Carpaţii Meridionali oferă un peisaj de basm pentru turişti.

Există numeroase rezervatţii naturale care protejează o zonă de peste 75000 de hectare.

Unele dintre ele, ca cea din munţii Retezat, au fost concepute ca parcuri naţionale a căror

faună include vulturul pleşuv, o specie foarte rară, capra neagră, marmota, mistreţul şi

ursul.

Staţiunea Păltiniş situată în Munţii Cindrel, din Carpaţii Meridionali, în apropierea

localitaţii Sibiu, staţiunea Păltiniş este staţiunea aflată la cea mai mare altitudine din ţară

1442 m si datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dispunând de facilitaţi de cazare în

hoteluri şi vile, de mijloace de transport pe cablu, staţiunea este un important punct de

atracţie pentru iubitorii de munte şi de vacanţe în aer curat, atât vara, cât şi iarna.

Păltinişul are două pârtii luminate atât ziua cât şi noaptea. La doi kilometrii înainte de

intrarea în staţiune, se află Schitul ,, PĂLTINIŞ’’. anexa.15

2.2.OFERTA TURISMULUI MONTAN ÎROMÂNIA

În ţara noastră numeroase grupări,asociţii şi societăţi de turism care au funcţionat

începând din sec. 19 au avut contribuţii remarcabile la echiparea turistică a zonei montane.

Odată cu reorganizarea activităţii de turism din România, prin înfiinţarea Oficiului

Naţional de Turism şi mai ales după al 2-lea război mondial s-au realizat numeroase

investiţii pentru dezvoltarea staţiunilor SINAIA, BUŞTENI, PREDEAL, PĂLTINIŞ

POIANA BRAŞOV, BRAŞOV, SEMENIC, STÂNA DE VALE, DURĂU, etc.

În acelaşi timp au fost construite numeroase alte puncte de atracţie turistică în zona

montană concretizate în cabane,hanuri,popasuri turistice,zone de agremant. În acest

context, zestrea turistică a Munţilor Carpaţi şi-a sporit atractivitatea prin echipamentele şi

amenajările specifice menite să atragă câţi mai mulţi turişti.

Page 12: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Oferta turistică din România prezintă unele trăsături specifice, oferite de

particularităţile fizico-geografice ale Carpaţilor, care îi diferenţează de alte lanţuri

muntoase europene, cât şi de contextual economic şi social în care s-a situat valorificarea

lor turistică. Astfel, principala ofertă montană românească o constituie discrepanta între

10

valoarea şi atracţivatatea potanţialului turistic şi gradul actual de valorificare care

înregistrează încă sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative.

2.3. POTENŢIALUL TURISTIC MONTAN

Zona montană, una dintre cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice din

România ( alături de Dunăre şi Marea Neagră ), contribuie într-o foarte mare măsură la

această diversitate şi complexitate a potenţialului turistic al României.

Munţii Carpaţi ocupă aproximativ 1/3 din suprafaţa ţării (66.700 kmp), oferă o diversă

paletă de atracţii turistice, multe din ele originale sau deosebit de valoroase. Munţii

Carpaţi prezintă o serie de caracteristici proprii, care îi diferenţiază atât de Munţii Alpi,

cât şi de Munţii Balcani nu numai sub aspect geografic cât şi morphologic, dar şi după elementele de atracţie turistică.

Ca altitudine, depăşesc pe alocuri 2500m (Varful Moldoveanu 2455m.)

Ca lăţime, cunosc o întindere maximă de 160 km. (în Carpaţii Orientali grupa de nord,

între Baia Mare Cucica) şi minim de 35 km. ( Carpaţii Meridionali, Munţii Făgăraşi între

oraşul Victoria-Nord şi Nucşoara-Sud).

De asemenea, podişurile sde culme( între 1000-2000m), frecventă depresiunilor şi a

văilor intracarpatice ( deţin 1/3 din masa carpaţilor ), poziţionarea în centrul ţării, conferă

lanţului carpatic o largă accesibilitate din toate colţurile ţării, în toate direcţiile şi până în

interiorul masivelor muntoase.

A. Relieful specific conferă atractivitate prin:

1. peisajele alpine, situate la înălţimi de peste 2000m;

2. cu relief glaciar, în csre se înscriu mai ales lacurile glaciare;

3. platourile, defileele, cheile, abrupturile, atâncariile şi crestele munţilor, e.t.c.;

4. peşterile (ţara noastră are un bogat potenţal speologic cu 10.900 peşteri-locul trei în

Europa )

5. pereţii stâncoşi-furnizează practicarea alpinismului în Bucegi, Retezat, Cheile

Bicazului, Făgăraş, Piatra Craiului;

6. formele bizarre de microrelief, de mare interes şi de atracţie turistică: Bucegi

(Babele, Sfinxul ), Ceahlău (Stâncile Ponogria, Toscs, Căciula Dorobanţiulu, Turnul lui

Buda ), Ciucaş (Ciupercile, Tigăile Mari, Turnul lui Goliat) e.t.c.

Page 13: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

7. relieful deşi mai puin expus, oferă obiective nationale mult mai interesante cum ar

fii :

Detunata Goală în munţii Metaliferi, creasta Cocoşului în Munţii Gutâi sau

crestele vulcanice din CălimăneştiGurghiuHarghita şi conurile vulcanice din Tibleş, Gutâi;

11

8. domeniile schiabile- desfăşurate între 8002000 m altitudine, lipsite de avalanşe de

zăpadă, ferrite de viscole puternice;

B Condiţiile climaticesunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului.

Interesează numărul annual de zile, temperature medie anuală (0.6 grade C), curenţii de

aer sunt de intensităţi relative moderate, dar mai ales grosimeşi densitatea stratului de

zăpadă (depăşeşte 200 zile la 1500): Semenic 225 zile/ an, Băişoara în Munţii Mare 230 zile/

an, Vlădeasa şi Tarcu 315 / an. Stratul de zăpadă este în grosime favorabil circa 45 luni/an.

C. Resursele hidrograficezonele montane adăpostesc văile a numeroase râuri şi pârâuri,

lacuri glaciare, vulcanice, de barej naţ, antropice. De asemenea există numeroase izvoare

de ape minerale şi termominerale.

D. Elementele de faunăsunt foarte diversificate de la animale cinegetice la păsări de

munte şi importanţa fond pişcicol.

E. Parcuri naţionale: Retezat, Pietrosul Rodnei, Cetăţile Ponorului, Complexul carstic

Scărişoara, Munţii Domoglet, Codru Slatioarei (Rarău), turbările de la Poiana Sărată,

Lacul Sfânta Ana.

2.4. ISTORICUL MONTAN ÎN ROMÂNIA

Drumul străbătut de omenire pe calea progresului a fost întotdeauna sprijinit, de cele

mai multe ori, devansat de victoriile obţinute în cucerirea spaţiului. Exploratorii,

comercianţii, oamenii de ştiinţă şi cultură au deschis calea spre cunoaştere şi au transmis

contemporanilor posibilitatea şi dorinţa de a calatorii. Din necesităţi materiale, oamenii

căutau la distanţă ceea ce nu puteau găsi în jurul locului unde trăiau. Călătoria a început

odată cu practicarea războaielor şi a schimburilor care au împins oamenii dincolo de sfera

de influenţăa grupului social din care făceau parte. Călătoriile au trezit dorinţa de

deplasare şi curiozitatea oamenilor de a cunoaşte ceea ce se află dincolo de raza lor vizuală.

În antichitate apare călătoria turistică.

Vechii greci în traficul de călători dintre statele lor au antrenat mase relative

importante de oameni pentru vizitarea: -locurilor sfinte

-băilor curative

-jocurilor festive organizate la perioade regulate

În Roma Antică majoritatea călătorilor aveau scopuri comerciale, culturale şi militare.

Circulaţia spre băile curative era deosebit de vie. Dezvoltarea călătoriilor a fost sprijinită

Page 14: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

de construcţia de drumuri şi de tehnica comunicaţiilor relative dezvoltate şi de apariţia

primelor unităţi de cazare.

12

În Evul Mediu călătoreau mai ales comercianţii, ambasadorii şi preoţii în scopuri

religioase, pelerinii care vizitau locuri sfinte. Un număr foarete mare de călători era format

din oamenii de ştiinţă, artişti şi studenţi care se îndreptau spre universităţile şi centrele

culturale. Se dezvoltă transporturile pe apă.

În 1841 s-a înfiinţat primul birou de voiaj de către THOMAS COOK. Începând cu anii

1855 activitatea acestuia se extinde pe plan internaţional iar în anul 1872 are loc primul

voiaj organizat în jurul lumii.

În a doua jumătate al secolului al XIX-lea circulaţia turistică intarnaţională rănâne

dominată de turiştii englezi.

Se construiesc reţele mondiale de căi ferate determinând nutaţii importante în

circulaţia turistică, se perfecţionează tehnica vapoarelor stimulând călătoriile

transcontinentale, s-au extins reţelee unităţilor de cazare, au apărut noi hanuri, hoteluai

destinate călătorilor în transit, hoteluri de lux în marile oraşe şi hoteluri în staţiunile

balneare şi climaterice. Sportul reprezintă un alt factor stimulator al circulaţiei turistice

internaţionale(alpinismul, skiul, ciclismul). Turismul devine o activitate generatoare de

încasări ridicate şi a început să se contureze specializarea internaţională în domeniul

turismului.

În secolul al XX-lea mai exact în anul 1924 se înfiiţează, în România o organizaţie

oficială numită Oficiul Naţional de Turism. Unul din principalele evenimente social-

economice caracteristice al secolului al XX-lea îl constituie dezvoltarea cu o remarcabilă

rapiditate al turismului intern şi internaţional. După anul 1950 s-a intensificat ritmul de

creştere al turismului ca urmare a eliminării treptate a restricţiilor vamale, valutare şi a

progresului ethnic, ceea ce a condus la intensificarea călătoriilor atât pe plan intern, cât şi

pe plan internaţional. Dela apariţie, turismul a avut o evoluţie relative lentă, dar, după cel

de-al doilea război mondial(începând cu anii 60 ׳ ) a cunoscut o expansiune deosebită,

aceasta şi datorită transformărilor majore din economia mondială.

În anul 1975 se înfiinţează Organizaţia Mondială a Turismului.

Dezvoltarea continuă a infrastructurii, creşterea stresului, dezvoltarea indusriei, creşterea

mediei de viaţă, creşterea timpului liber, sunt tot atâtea elemente care stimulează

dezvoltarea continuă şi tot mai susţinută a turismului. Apariţia turismului se pierde în

negura timpurilor şi este greu de stability o dată certă a detaşării sale ca activitate

distinctă, deoarece unele forme imcipiente de turism s-au practicat di cele mai vechi

timpuri.

Page 15: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

13

CAPITOLUL3

STUDIU DE CAZ BALVANYOŞ

Amplasament geografic

Balvanyoş, staţiune balneoclimaterică permanentă, este situată pe versantul sudic al

munţilor Bodoc, în curbura Carpaţilor, la o altitudine de 840 m-950 m, la 67 km nord-est

faţă de Sfântu Gheorghe (resedinţa judeţului Covasna). Datorită calităţilor terapeutice ale

numeroaselor izvoare minerale şi emanaţiilor post-vulcanice (mofete), staţiunea oferă

oaspeţilor condiţii ideale de odihnă şi tratament. Datorită rocilor vulcanice şi sedimentare

din sol, emanaţiile de bioxid de carbon şi de hidrogen sulfurat au favorizat apariţia a mai

multor izvoare de apă minerală, folosite în tratarea afecţiunilor stomacale şi intestinale, a

afecţiunilor de cord şi ale sistemului vascular. Aici, atât apa, cât şi gazul, au radioactivitate

naturală mare. Băile Balvanyos de azi. s-au format din contopirea a trei colonii de băi care

au funcţionat odinioară. Cea mai veche este cea care se situează în pasul Balvanyos:

Pucioasa din Turia (cuvântul “pucios” se referă la mirosul urât al hidrogenului sulfurat).

Proprietăţile curative ale apelor minerale de la Balvanyos sunt recunoscute de timp

îndelungat, localnicii utilizându-le în tratarea a numeroase afecţiuni. Exploatarea lor din

punct de vedere balneologic a început in anul 1938. anexa 16

Climat

Climat moderat subalpine cu veri răcoroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este

de 6°C (16°C in Iulie şi -6°C în Ianuarie). Precipitaţiile au un regim mediu de 860 – 900

mm. Vânturile sunt slabe, datorită adăpostului oferit de către munţii înconjurători.

Factori naturali de cură .

- apa minerală: feruginoasă, bicarbonatată, clorurată, calcică, sodică, carbogazoasă,

hipotonă.

- mofeta cu emanaţie de dioxid de carbon post activitate vulcanică cu amenajare

specială în interiorul hotelului

- bioclimat sedative de cruţare, tonic.

Compoziţia resurselor balneare

Apele au o mineralizare cuprinsă între 3-18 g/l şi conţin acid carbonic în proporţie de 2.5

g/l; gazul de mofetă conţine în proporţie de 70-85% dioxid de carbon.

Page 16: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Indicaţii terapeutice

- afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficientă mitrală şi aortică

14

compensată, arteriopatii periferice prin ateroscleroze, boală varicoasă a membrelor

inferioare)

-afecţiuni (nevroză astenica, afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni

reumatismale abarticulare, diabetul zaharat, obezitate, stări dupa stress-uri cotidiene

diferite, ateroscleroză cu diferite localizări centrale si periferice).

Tipuri de proceduri

- băi carbogazoase

-mofete

- electroterapie: curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte,

aerosoli

- hidroterapie: băi galvanice, duş masaj, duş subacvatic, masaj subacvatic cu jacuzzi

-termoterapie:împachetari cu parafină. .

- kinetoterapie: masaj uscat, gimnastică medicală şi de întreţinere în sala de gimnastică

- aerohelioterapie.

Contraindicaţii

Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli de natură

tuberculoasă, sarcina normală peste 3 luni.

Obiective turistice din staţiune: .

- ruinele Cetaţii Balvanyos (sec XIII) anexa.17

- Cimitirul Păsărilor (prăpastie cu emanaţie de hidrogen sulfurat)

- lacul Sf. Ana (950 m), situat la 10 km de staţiune, lac de origine vulcanică, unicat în

Europa Centrală şi de Est anexa.18

- Tinovul Mohos (1056 m), situat lângă Lacul Sf. Ana, declarat rezervaţie naturală,

adăposteste specii rare de plante; anexa.19

Împrejurimi,obiective,turistice

- satul Voineşti (port popular tradiţional, porţi sculptate cu motive florale, pastorale si

vânătoreşti)

- Biserica ortodoxă din Covasna, ridicată in sec. XVI. .

- Casa Kadar (Covasna), monument de arhitectură şi colecţie de tablouri;

- “Balta Dracului” – monument al naturii; anexa.20

- Planul înclinat ( instalaţie de exploatare forestieră ce foloseste forta gravitaţională pentru

Page 17: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

locomoţie) anexa.21

- Dalnic, monument de arhitectură populară, Biserica Reformată (sec. XIII-XV)

- ruinele Cetăţii Vapa de la Malnaş Băi (sec. XIV). .

- biserica fortificată din Ozun (XIV-XV), Turbaria (monument al naturii)

15

- biserica unitariană fortificată din Racoşul de Sus (Cetatea Attila) ridicată în 1795 în stil

baroc.

- Muzeul orăşenesc din Tg.Secuiesc (istoria breslelor din oraş, exponate privind Revoluţia

de la 1848, colecţie de păpuşi îmbrăcate în portul specific zonei). anexa.22

- Castelul Kotnoky (Valea Crişului) ridicat în sec. XVII, Castelul Szentkereszty (Valea

Crişului), din sec. XIX ( monument de arhitectură, parc dendrologic, lac de agrement,

tabara de sculptură în lemn) anexa.23

- Muzeul Naţional Secuiesc din Sf.Gheorghe( anexa.24), Muzeul de Artă din Sf.Gheorghe,

Biserica reformată, în stil gotic (sec. XIV); ( anexa.25)

- Cheile Vârghisului – Poiana Narciselor (monument al naturii) anexa.26

- Castrul român de la Olteni (sec. II) .

- Ruinele Castrului Augustia de la Breţcu (sec. II) .

- Ruinele Cetăţii Ica (Turnul Ciunt) sec. XIII, de la Cernat .

- Reci (rezervaţie naturală de 34 ha.) anexa.27

- Miercurea Ciuc (30 km.): Cetatea Miko, muzeul etnografic; .

Acces

- rutier: Bucureşti – Braşov (E 60) – Miercurea Ciuc (DN 12), ramificaţie în comuna Bixad

(17km); Bacău–Tg. Secuiesc, ramificaţie spre Balvanyos (24 km)

- feroviar: Gara Tuşnad pe linia Bucureşti – Baia Mare după care transport auto.

Page 18: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

16

CONCLUZII

România are un poteţial turistic foarte bogat. Prin acest proiect am enumerate câteva

dintre locaţiile în care se pot îndrepta turiştii naţionali şi internaţionali. Ro,ânia este una

din ţăriile cele mai bogate în zone turistice montane şi este o ţară frumoasă cu oameni

primitori şi plini de idei în dezvoltarea zonelor turistice montane. De asemenea oriunde te

orientezi să mergi vei avea obiective turistice naturale de vizitat.

România e ţara pe care eu o iubesc şi nu aş dao pe nici o altă ţară.

Page 19: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

17

ANEXE

Anexa.1

Harta geografică a României

Anexa 2

Page 20: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Predeal

Anexa.3

Page 21: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Castelul Peleş

Sfinxul Babele

Anexa.4

Page 22: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Pârtie de schii

Poiana Braşov

Anexa.5

Page 23: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Breaza

Anexa.6

Page 24: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Pârtie de schii

Masivul Ciucaş

Anexa.7

Page 25: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Buşteni

Anexa.8

Page 26: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Castelul Bran

Localitatea Bran

Page 27: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.9

Staţiunea Pârâul Rece

Page 28: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.10

Poiana Ţapului

Page 29: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.11

Lacul Roşu

Lacul Roşu

Anexa.12

Page 30: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Mănăstirea Durău

Durău

Anexa.13

Page 31: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Borşa

Teleschii

Page 32: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.14

Lacul Mogoşoaia Vederi din staţiunea Mogoşa

Page 33: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.15

Harta Masivului Ceahlău

Page 34: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Masivul Ceahlău

Masivul Ceahlău şi Lacul Izvorul Muntelui

Page 35: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.16

Băile Balvanyioş

Page 36: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.17

Ruinele Cetăţii Balvanyoş

Page 37: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.18

Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana

Anexa.19

Page 38: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Plante carnivore din rezervaţia naturală Tinovul Mohoş

Mlaştina din Tinovul Mohoş

Page 39: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.20

Balta Dracului (COVASNA)

Page 40: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.21

Planul înclinat de la Comandău (COVASNA)

Page 42: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Anexa.23

Castelul Szenkereszty

Anexa.24

Page 43: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe

Anexa.25

Biserica Reformată din Sfântu Gheorghe

Anexa.26

Page 44: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Cheile Vârghişului

Anexa.27

Page 45: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

Lacul Reci

Lacul Reci

BIBLIOGRAFIE

Page 46: Proiect pentru certificarea competentelor profesionale - Agenţia de Turism T O

2.Stănciulescu Gabriela, managementul operaţiunilor de turism, ed.al.bek.,Bucureşti 2003.

3. Stănciulescu Gabriela, economie şi gestiune în turism, ed.,C.H.,Bucureşti 2009

4. Costea Florentina, organizarea agenţiei de turism,ed.C.D., pres., Bucureşti 2007