Proiect Nivel 2 Ambreiajul Automobilului

5/13/2018 Proiect Nivel 2 Ambreiajul Automobilului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-nivel-2-ambreiajul-automobilului 1/16

Colegiul “ Mihai Viteazul”Bumbeşti- JiuNr. înregistr. ………. /………..

PROIECT PENTRU EXAMENUL DECERTIFICARE

A CALIFICĂRII PROFESIONALE,Nivel 2

Specializarea: Tinichigiu vopsitor auto

Îndrumător,Prof.ing. Dumitru Valeria

Absolvent,Elev

2011

1



Colegiul”Mihai Viteazul”

Bumbeşti- Jiu

AMBREIAJUL AUTOMOBILULUI

Îndrumător,Prof.ing. Dumitru Valeria

Absolvent,Elev

2011

2



CUPRINSUL

ARGUMENTUL……………………………………………………………………….…….Pag4

Cap I AMBREIAJE

MECANICE………………………………………………………... Pag6

Cap. II . Ambreiaje hidrodinamice ( HIDRAULICE)…………………………………….pag 8

Cap III. Mecanisme de acţionare aambreiajelor…………………………………………pag9

CAPITOLUL IV Întreţinerea

ambreiajului……………………………………..……….pag 10

CAPITOLUL V . Defecte în exploatare aleambreiajului…………………………….pag 11

CAPITOLUL VI. Reparareaambreiajului………………………………………………pag 13

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..…pag 14

3



ARGUMENTUL

Ambreiajul face parte din transmisia automobilului şi esteintercalat între motor şi cutia de viteze, în scopulcompensării principalelor dezavantaje ale motorului cuardere internă ( imposibilitatea pornirii în sarcină şiexistenţa unei zone de funcţionare instabilă).

Ambreiajul serveşte la decuplarea temporară şi la cuplareaprogresivă a motorului cu transmisia. Decuplarea şicuplarea motorului de transmisie sunt necesare lapornirea din loc a automobilului şi în timpul mersuluipentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.

Ambreiajul serveşte , în acelaşi timp, la protejarea lasuprasarcini a celorlalte organe ale transmisiei.Condiţii impuse ambreiajului. Ambreiajul trebuie să

îndeplinească anumite condiţii şi anume: Să permită decuplarea completă a motorului de transmisie

pentru ca schimbarea treptelor să se facă fără şocuri; Să necesite la decuplare eforturi reduse din partea

conducătorului fără a se obţine însă o cursă la pedală mai

mare de 120- 200 mm ( limita superioară laautocamioane).Forţa la pedală necesară decuplării nutrebuie să depăşească 150 N la autoturisme şi 250 N laautocamioane şi autobuze:

Să asigure în stare cuplată o îmbinare perfectă ( fărăpatinare) între motor şi transmisie:

4



Să permită eliminarea căldurii care se produce în timpulprocesului de cuplare ( ambreiere) prin patinareasuprafeţelor de frecare:

Să permită cuplarea suficient de progresivăpentru a se evitapornirea bruscă din loc a automobilului:

Să fie cât mai uşor de întreţinut şi reglat şi să ofere siguranţă în funcţionare.Clasificarea ambreiajelor. Ambreiajele se clasifică dupăprincipiul de funcţionare şi după tipul mecanismului deacţionare.După principiul de funcţionare, ambreiajele pot fi: mecanice( cufricţiune), hidrodinamice, combinate şi electromagnetice.După tipul mecanismului de acţionare, ambreiajele pot fi: cuacţionare mecanică, hidraulică, pneumatică şi electrică.

Transmisia automobilului are rolul de a transmite momentulmotorului la roţile motoare, modificându-i, în acelaşi timp şivaloarea în funcţie de mărimea rezistenţelor la înaintare. Eaeste compusă din: ambreiau, cutia de viteze, transmisialongitudinală transmisia principală , diferenţialul, arboriiplanetari şi transmisia finală.

Fig1. Schema cinematică a transmisiei unui autocamion1- motor; 2-ambreiaj; 3- cutia de viteze; 4- articulaţii cardanice;5- arbore longitudinal intermediar; 6- arbore

longitudinal principal; 7- transmisia principală; 8- diferenţial; 9- roţi motoare; 10- arbori planetari; 11-carter punte motoare

5



Cap I AMBREIAJE MECANICE

1.1.P rincipiul de funcţionareAmbreiajul mecanic funcţionează pe baza forţelor de frecare care apar

între două sau mai multe perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forţe deapăsare.

Părţile componente ale unui ambreiaj mecanic ( fig. 2) sunt grupateastfel: partea conducătoare,, partea condusă ,I mecanismul de acţionare.Partea conducătoare a ambreiajului este solidară la rotaţie cu volantulmotorului, iar partea condusă cu arborele primar al cutiei de viteze.

Pe volantul 1 al motorului este apăsat discul condus 6 de către discul de

presiune( conducător) 2 datorită forţei de dezvoltare a arcurilor 3 . Disculcondus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui primar 7 al cutiei deviteze. Pentru a mări coeficientul de frecare , discul condus este prevăzutcu garnituri de frecare. Discul de presiune 2 este solidar la rotaţie cuvolantul 1 prin intermediul carcasei 5.

6



Partea conducătoare a ambreiajului este formată din : volantul 1,discul de presiune 2, carcasa 5, arcurile de presiune 3 şi pârghiile dedebreiere 4.

Partea condusă se compune din: discul condus 6 cu garniturile de

frecare şi arborele primar 7 al cutiei de viteze ( arborele ambreiajului).Prin frecarea care ia naştere între suprafaţa frontală a volantului şi

discul de presiune pe de o parte şi suprafeţele discului condus pe de altăparte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze şimai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roţile motoare.

Mecanismul de acţionare este format din manşonul cu rulmentul depresiune 8, furca 9, tija 10, arcul de readucere 11 şi pedala 12.

În figură , ambreiajul este prezentat în stare cuplată. Când se apasăasupra pedalei 12 a mecanismului de acţionare al ambreiajului, forţa se

transmite prin tija 10 şi furca 9 la manşonul rulmentului de presiune 8,care va apăsa capetele interioare ale pârghiilor de debreiere4, iar acestease vor roti în jurul punctului de articulaţie de pe carcasă. În felul acesta,pârghiile de debreiere deplasează discul de presiune spre dreapta,comprimând arcurile 3. În acest caz dispare apăsarea dintre discuri şivolant şi deci şi forţa de frecare, iar momentul motor nu se transmite maideparte.

Cuplarea ambreiajului se realizează prin eliberarea lină a pedalei,după care arcurile 3 vor apăsa din nou discul de presiune pe disculcondus, iar acesta din urmă pe volant. Cât timp între suprafeţele defrecare ale ambreiajului nu există o apăsare mare, forţa de frcare care ia

naştere va avea o valoare redusă şi în consecinţă, va exista o alunecare între suprafeţele de frecare, motiv pentru care discul condus va avea oturaţie mai mică. Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. Înaceastă situaţie ,se va transmite prin ambreiaj numai o parte dinmomentul motor.În perioada de patinare a ambreiajului, o parte dinenergia mecanică se transformă în energie termică, iar ambreiajul se încălzeşte, producând uzura mai rapidă a garniturilor de frecare.

7



La eliberarea completă a pedalei ambreiajului, forţa de apăsaredezvoltată de arcuri este suficient de mare pentru a permite transmiterea în întregime a momentului motor fără patinare.

1.2. Clasificarea ambreiajelor mecanice După forma geometrică a suprafeţelor de frecare, pot fi : cu

discuri, cu conuri şi speciale. După numărul de discuri conduse, pot fi: cu undisc( monodisc), cu două discuri, cu mai multe discuri. După numărul arcurilor de presiune şi modul de dispunere alor, pot fi: cu mai multe arcuri dispuse periferic şi un singur arccentral( simplu sau tip diafragmă). După modul de obţinere a forţei de apăsare, pot fi: simple ( cuarcuri), semicentrifuge şi centrifuge. După tipul mecanismului de acţionare, pot fi cu acţionare :mecanică, hidraulică, cu servomecanisme şi automată.

Fig. 4 Construcţia arcului tip diafragmă

Cap. II . Ambreiaje hidrodinamice ( HIDRAULICE)

8



Ambreiajele hidrodinamice lucrează după principiulmaşinilor hidraulice rotative şi constau în asocierea uneipompe centrifuge şi a unei turbine într- un singur agregat,folosind ca agent de transmitere a mişcării un lichid.

Ambeiajele hidrodinamice se folosesc la unele tipuri de

automobile moderne datorită următoarelor avantaje:demararea mai lină a automobilului, deplasarea în priză cuviteze foarte reduse , amortizarea oscilaţiilor de răcire etc.

Ambreiajul hidrodinamic ( fig.6) este format dintr-unrotor- pompă 3, montat pe arborele motor 1 în loculvolantului şi dintr-un rotor- turbină 4, montat pe arborelecondus 5 al ambreiajului hidrodinamic. În interiorulambreiajului se formează o cavitate de forma unui tor. Atâtrotorul-pompă cât şi rotorul turbină au la partea interioarăpalete radiale plane 2 ( fig.6 a ) . Întregul ansamlu este închis

într-o carcasă etanşă 6, umplută în proporţie de 85% cu uleimineral pentru turbine.

În momentul în care motorul începe să funcţioneze, va antrena şirotorul pompă, iar uleiul care se găseşte între paletele sale, subacţiunea forţei centrifuge, este împins către periferie şi obigat săcircule în sensul săgeţii, adică uleiul va trece din rotorul-pompă înrotorul-turbină şi apăsând asupra paletelor lui, il pune în mişcare.

La demarare, când automobilul încă nu se găseşte ăn mişcare,turaţia rotorului- turbină este zero. În acest timp, particulele de ulei,care ies din rotorul pompă, lovind paletele nemişcate ale rotorului-turbină, vor exercita asupra acestora o presiune care dă naştere unuimoment la arborele rotorului- turbină.

Fenomenul de ambreiere în ambreiajele hidrodinamice diferăfundamental de cel care are loc în ambreiajele cu fricţiune. În timp ce laambreiajele cu fricţiune ambreierea se datoreşte frecării dintresuprafeţele de frecare ale ambreiajului, la ambreiajele hidrodinamice

9



ambreierea rezultă dintr-o dublă transformare de energie. Primatransformare are loc în rotorul-pompă, care transformă energiamecanică a motorului în energie hidraulică a uleiului, iar a doua, înrotorul- turbină, care transformă energia hidraulică a uleiului în energiemecanică la arborele condus.

Cap III. Mecanisme de acţionare a ambreiajelor

După principiul de funcţionare, mecanismelede acţionare a ambreiajelorpot fi : neautomate( mecanic, hidraulic) sau automate ( vacuumatic,electric).

3.1.Mecanismul de acţionare mecanică. Mecanismul pentruacţionarea mecanică a ambreiajului constă din pârghii, bare sau cablurilegate de dispozitivul de de decuplare.Deoarece motorul este montatpe cadrul automobilului prin articulaţii elastice de cauciuc, unul din

elementele mecanismului de acţionare trebuie să fie elastic, sauprevăzut cu articulaţie sferică. Dispozitivul de decuplare este formatdintr-o bucşă( manşon), prevăzută cu rulment de presiune sau cu inelde grafit, acţionată de o furcă.

În fig.7.a, este reprezentată construcţia unui mecanism de acţionaremecanic.

Pârghia 1 a pedalei şi furca 2 se pot roti în jurul punctelor dearticulaţie O1 şi respectiv O2.

Fig.7 Mecanismul de acţionare mecanic al ambreiajului

Legătura cinematică dintre pârghia 1 şi furca 2 este realizată cu tija4. Manşonul( bucşa) 5 al rulmentului de presiune face legăturamecanismului de acţionare cu pârghiile de debreiere 3 în timpuldecuplării. Arcul 6 readuce în poziţia iniţială manşonul 5, iar cu ajutorulşurubului 7 se poate regla cursa pedalei.

Acţionând pedala, discul de presiune8, pe care sunt fixate pârghiilede debreiere 3, se deplasează spre dreapta producând decuplarea.Schema cinematică a mecanismului este prezentată în fig.7.b.

10



3.2. Mecanismul de acţionare hidraulică a ambreiajului ( fig.9) estecompus dintr-o pompă

centrală( rezervorul 6,cilindrul5 şi pistonul4), cilindrul receptor12 şiconducta 11. La apăsarea pedalei 2, pistonul 4 se deplasează în cilindrulprincipal 5 în care se găseşte lichi de frână. Lichidul va trece din cilindrulprincipal prin conducta 11 şi va deplasa pistonul 13 al cilindrului receptor

12. Pistonul 13 va deplasa o dată cu el tija 15, care va acţiona furca 16,iar aceasta manşonul 17 şi rulmentul de presiune 18 producânddebreierea ambreiajului.

CAPITOLUL IV Întreţinerea ambreiajului

Lucrările de întreţinere ale ambreiajului cuprind lucrări de ungere,control- verificare şi reglare( tab 1)

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic,deoarece prin uzarea garniturilor de frecare, cursa se micşorează.

Tab.1Operaţia Periodicitatea. Km

echivalenţiControlul şi restabilirea nivelului lichidului dinrezervorul mecanismului de acţionare hidraulic

zilnic: rezervorultrebuie să fie ¾ plin culichid

Verificarea dacă orificiul de aerisire din capaculrezervorului este astupat

yilnic

Ungerea axului pedalei 5000 kmVerificarea tensiunii arcurilor de reducere de lapedală şi cilindrul receptor

10000km

Reglarea cursei libere a pedalei 10000km

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face în mod diferit, în

funcţie de tipul mecanismului de acţionare.De obicei reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarealungimii tijelor care transmit mişcarea de la pedală la furca de decuplare.

11



Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la autoturismul Dacia 1310se face prin variaţia lungimii cablului de acţionare 3 ( fig.12). La reglare,

se slăbeşte contrapiuliţa 1 şi se înşurubează sauFig.12 Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului

deşurubează piuliţa 2 până se obţine cursa liberă a pedalei,corespunzătoare unui joc de 2- 3,5 mm la extremitatea fucii ambreiajului.

CAPITOLUL V . Defecte în exploatare ale ambreiajului

Defectele în exploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma:ambreiajul patinează sau nu cuplează; ambreiajul cuplează cu smuciturisau face zgomot.

. Defectul se constată mai ales la deplasarea autovehiculului întreapta de priză directă cu viteză redusă, când motorul este accelerat iarturaţia sa creşte brusc, fără ca viteza automobilului să se mărească

Defectul are multe cauze: Lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului să apese înpermanenţă pe rulmentul de presiune, ceea ce provoacă o uzură mai

rapidă a lui şi reduce din apăsarea discului de presiune asupra disculuicondus, deoarece ambreiajul cuplează incomplet. Înlăturareadefectului constă în reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului lavaloarea prescrisă de fabrica constructoare.

Existenţa uleiului pe suprafeţele discului de frecare se datoreştepătrunderii acestuia în ambreiaj, ca urmare a pierderilor de ulei de lamotor pe la palierul principal, a ungerii prea abundente a rulmentului

12



de presiune, sau depăşirii nivelului uleiului în carterul cutiei de viteze.Înlăturarea defectului constă în spălarea garniturilor de frecare cubenzină, sau dacă au fost îmbibate cu ulei se înlocuiesc. În acelaşitimp, va trebui eliminată cauza pătrunderii uleiului în ambreiaj.

Slăbirea sau decălirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii îndelungate şi a supraîncălzirii acestora. Remedierea constă în

demontarea ambreiajului, verificarea rigidităţii arcurilor de presiune şi înlocuirea celor slăbite. Uzura accentuată a garniturilor de frecare se datoreşte utilizării

necorespunzătoare sau îndelungate a ambreiajului. Garniturile uzatepeste limita admisă se înlocuiesc.

. Defectul semanifestă la schimbarea treptelor de viteze, când arborele cotit nu sedecuplează de transmisie, fiind însoţit de un zgomot puternic, mai ales la încercarea de decuplare a treptei I. : existenţaunei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglareasau ruperea pârghiilor de decuplare, arcul tip diafragmă deformat sau

decălit, neetanşeitatea la mecanismul de acţionare hidraulic. Cursa liberă a pedalei ambreiajului este prea mare datorită unui reglaj

incorect şi a uzurilor mari a articulaţiilor mecanismului de comandă.Înlăturarea defectului constă în reglarea cursei libere a pedalei,conform prescripţiilor constructorului.

Deformarea discului de frecare se produce, mai ales, ca urmare asupraîncălzirii şi a recondiţionării defectuoase. La decuplareaambreiajului, suprafeţele deformate vor atinge atît suprafaţa disculuide presiune, cât şi pe cea a volantului, făcând imposibilă decuplareacompletă.Dacă deformarea discului nu depăşeşte 0,3- 0,4 mm,aceasta se îndreaptă; în caz contrar se înlocuieşte.

Dereglarea pârghiilor de decuplare conduce la o deplasare înclinată adiscului de presiune faţă de poziţia iniţială( capetele pârghiilor nefiind în acelaşi plan), iar decuplarea nu va fi completă. Defecţiunea este însoţită , mai ales la începutul decuplării, de o trepidaţie uşoară şi deun zgomot metalic neritmic. Defecţiunea se înlătură prin reglareapârghiilor de decuplare.

Ruperea pârghiilor de decuplare duce la o situaţie similară dereglăriilor, numai că zgomotul produs este permanent datorită lovirii continuea pârghiilor rupte de discurile de rotaţie.

Defecţiunile mecanismului de acţionare hidraulic ( conducte sparte,pompa centrală şi cilindrul receptor neetanşe) conduc la imposibilitatea

decuplării complete. Existenţa arcului în instalaţie provoacă o situaţiesimilară.

. Defectul se datoreşteurmătoarelor : spargerea discului depresiune, slăbirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilorde fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea pârghiilor de

13



Spargerea discului de presiune se poate datora fabricaţieinecorespunzătoare, supraîncălzirii şi conducerii defectuoase.Remedierea constă în înlocuirea discului de presiune.

Slăbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce după ofuncţionare îndelungată sau o manevrare brutală a ambreiajului.Remedierea constă în înlocuirea discului condus sau a arcurilor

defecte. Ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreşte slăbiriilor ca urmare a funcţionării cu şocuri a ambreiajului sau montăriigreşite. Remedierea constă în înlocuirea discului de fricţiune.

14



CAPITOLUL VI. Repararea ambreiajului

Defecte şi tehnologia de recondiţionare a principalelor organecomponente ale ambreiajului6.1. Discul condus poate prezenta următoarele defecte care se înlăturădupă cum urmează:- garniturile de frecare uzate peste limita admisă se înlocuiesc;- discul deformat se remediază prin strunjirea garniturii de frecare pe

adâncimea de maximum1 mm;- în găurile pentru niturile garniturilor de frecare uzate se introduc nituri

noi, care refulează până la umplerea găurilor;- găurile pentru bolţurile distanţiere uzate se alezează cu un alezor fix şi

se introduc bolţuri distanţiere majorate.

6.2.Discul de presiune poate prezenta următoarele defecte care se înlătură astfel:- rizurile pe suprafaţa de lucru sau deformarea discului se remediază

prin strunjirea suprafeţei de lucru a discului respectând cota minimăadmisă;

- locaşul pârghiei uzate sau deteriorat se recondiţionează prin frezare lacota maximă şi folosirea a două şaibe compensatoare( asigurate prinpuncte de sudură);

- găurile pentru bolţul suportului, uzate, se recondiţionează prin alezarealocaşului şi folosirea de bolţ majorat;

- suprafeşele laterale de ghidare în carcasă, uzate, se recondiţionează

prin încărcare cu sudură oxiacetilenică, urmată de ajustare prin frezarela cota nominală;

- urechile ghidajelor şi bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzatese recondiţionează prin sudarea oxiacetilenică urmată de ajustare lanivelul materialului de bază.

6.3.Pârghiile de decuplare pot avea următoarele defecte care se înlăturădupă cum urmează:- suprafaţa de acţionare uzată se recondiţionează prin încărcarea cu

sudură electrică şi se rectifică la cota nominală;- locaşurile pentru bolţurile de ghidare uzate se recondiţionează prin

alezare şi folosire de bolţuri majorate;- suprafeţele laterale uzate din zona de contact se recondiţionează prin

frezarea ambelor suprafeţe, respectând cota minimă şi folosirea a douăşaibe corespunzătoare.

6.4. Furca de decuplare poate avea următoarele defecte care se înlăturăastfel:- locaşul pentru bolţul cu cap sferic uzat se recondiţionează printr-o

rectificare sferică a locaşului la cota de reparaţie, folosindu-se bolţsferic la cota majorată;

15



- locaşul sferic pentru tija de comandă uzat se recondiţionează prinrectificarea sferică a locaşului la cota de reparaţie, folosindu-se tija decomandă recondiţionată la cota majorată;

- suprafaţa de fixare a manşonului de decuplare uzată se înlătură prinrectificarea plană a ambelor suprafeţe şi folosirea a două şaibecompensatoare;

- filetul găurilor pentru şuruburile de fixare a manşonului de decuplaredeteriorat se recondiţionează prin filetarea la cota majorată.6.4.Carcasa ambreiajului poate prezenta următoarele defecte care serecondiţionează după cum urmează:- fisurile, crăpăturile sau rupturile( care nu leagă între ele două sau mai

multe găuri şi au o lungime de până la 100 mm) se înlătură limitândfisurile sau crăpăturile prin executarea unor găuri cu Ф3mm, ladistanţa de 10- 15 mm de capetele fisurilor pe o adâncime de 4-5mm,urmată de o sudare oxiacetilenică şi ajustare prin pilire şi frezare pânăla nivelul materialului de bază;

- gaura de centrare uzată se recondiţionează prin majorare şi folosirea

unui ştift de centrare la cota corespunzătoare;- abaterea de la planeitate a suprafeţei de aşezare mai mare de 0,08mmse recondiţionează prin strunjirea suprafeţei de aşezare, pe adâncimeade maxim 0,500mm, fără a depăşi însă cota minimă.

BIBLIOGRAFIE

1.” Automobile, cunoaştere, întreţinere şi reparare- manual pentru şcoli

profesionale- anii I, II, III, E.D.P.-Buc.2003”-----GH.Frăţilă, Mariana Frăţilă,St. Samoilă.

2.” Tinichigiu vositor auto- manual pentru şcoli profesionale anii II,III “—E.D.P. Boc.1999—I.Sava, M.V.Popa, N.Dinescu.

3 www.didactic.ro

4. www.edu.ro

5. Auxiliare curriculare: “ Construcţia şi funcţionarea automobilului”

16

http://www.didactic.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.didactic.ro/

http://www.edu.ro/

Documents

Proiect Nivel 2 Ambreiajul Automobilului