Proiect Materiale Si OMVSD CFBC

8/17/2019 Proiect Materiale Si OMVSD CFBC

1/48

CUPRINS

Introducere............................................................................................................................

Capitolul I. Delimitări conceptual-noţionale privind stocurile de materiale şi

caracteristica

1.1 Reglementarea normativă şi legislativă privind gestionarea stocurilor de materiale....1.2 Arii de definire a stocurilor de materiale reflectate în diverse surse bibliografice.........

1.3 Structura stocurilor de materiale, recunoaşterea şi evaluarea lor..................

Capitolul II.

Contabilitatea sintetica si analitica a stocurilor de materiale

2.1 Perfectarea documentară şi contabilitatea intrărilor de materiale................................

2.2 Perfectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale...................................

2.3 viden!a materialelor le depo"it şi în contabilitate........................................................2.# Particularită!ile de eviden!ă a $%&S' ..................................................................

Capitolul III !nali"a asi#urării şi e$icienţei utili"ării resurselor materiale la S.!. %&orile'

3.1 Anali"a generală a resurselor materiale.................................................................

3.2 Anali"a stocurilor de materiale..........................................................................

3.3 Anali"a eficien!ei utili"ării resurselor materiale.................................................

Încheiere.................................................................................................................

Bibliografie.............................................................................................................

Anexe.......................................................................................................................

3


2/48

IN(R)DUC*R*

(ontabilitatea îşi aduce o contribu!ie deosebită în economie, deoarece, prin întregul său

con!inut, îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate. Prin mecanismul

sistemului de conturi, contabilitatea furni"ea"ă un sistem de informa!ii corelat şi verificat,

nelăsînd loc subectivului şi promovînd riguro"itatea şi e)actitatea în reflectarea fenomenelor economico*financiare. Realită!ile actuale ne arată că de"voltarea economiei de pia!ă şi sporirea

gradului de comple)itate a acesteia necesită asigurarea unei informa!ii economice operative şi

complete.

Republica %oldova în pre"ent se află la etapa unor sc+imbări de profun"ime în sistemul

ei social economic care se caracteri"ea"ă prin crearea rela!iilor de pia!ă. Aceste transformări au

condi!ionat reforme cardinale în sistemul contabil în Republica %oldova vi"înd în special

introducerea noilor metode de constatare şi evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor şic+eltuielilor, etc. -n acest conte)t, un domeniu de interes maor pentru mul!i agen!i economici îl

constituie contabilitatea valorilor materiale, 'eci, în condi!iile economiei de pia!ă, apare

necesitatea de a găsi miloacele şi modalită!ile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea şi

eviden!a corectă a valorilor materiale.

Actualitatea temei studiate. (ontabilitatea din punct de vedere teoretic cît şi practic

repre"intă un domeniu important de cunoaştere. Aceasta se e)plică prin obiectivele diverse pe

care le urmăreşte în asigurarea integrită!ii patrimoniului şi a re"ultatelor activită!iiîntreprinderilor. Anume stocurile de mărfuri şi materiale repre"intă o parte integrantă a oricărei

activită!i de întreprin"ător.

/radul de cercetare a temei. Suportul teoretic al te"ei de licen!ă îl constituie studiile

facute în materie de literatura de specialitate, legi, regulamente precum şi internet. 0iteratura

pre"entului denotă că nu se poate vorbi de un proces înc+eiat în studierea stocurilor de materiale

şi a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată, deoarece în procesul comple) al conducerii

aceasta pre"intă o problematica destul de vasta a stocurilor de materii prime si materiale

Scopurile şi obiectivele lucrării constau în e)aminarea şi anali"a stocurilor de materiale

şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, reieşind din faptul că desfăşurarea demersul

logic al prelucrărilor contabile ce !in de operarea stocurilor de materiale şi obiecte de mica

valoare şi scurtă durată repre"intă principalul obiectiv de specialitate din cadrul fiecărei entită!i.

Pentru materiali"area scopului cercetării, au fost formulate următoarele obiective

* anali"a abordărilor conceptuale privind defini!ia, func!iile şi importan!a stocurilor de materiale

şi a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată

* identificarea structurii şi metodelor de evaluare a stocurilor de materiale şi a obiectelor de

mica valoare şi scurtă durată

#


3/48

* descrierea mecanismului de intrare şi ieşire a stocurilor de materiale şi a obiectelor de mica

valoare şi scurtă durată

* argumentarea necesită!ii desfăşurării inventarierii stocurilor de materiale şi a obiectelor de

mica valoare şi scurtă durată

* formularea recomandărilor aferente re"ervelor interne de îmbunătăţire a situaţiei economico*financiare a întreprinderii.

$biectul de studiu al lucrării îl constituie S.A. 4orile5. -n luna aprilie a anului 16#7, pe

strada 8aralampievscaia 9#, în locul unui atelier de confec!ionare a încăl!ămintei, a fost desc+isă

prima fabrică de încăl!ăminte din %oldova. Abia în anul 16:1 a început construc!ia blocului de

producere nr.1 care avea trei etae. 'in această perioadă a apărut marca comercială 4orile5 şi s*

a asociat cu începutul unei noi etape în de"voltarea industriei de produc!ie a încăl!ămintei din

%oldova. -n anul 16:6 este dat în e)ploatare un nou bloc de producere cu capacitatea anuală de7 mln perec+i de încăl!ăminte.

(ătre anul 16;2 volumul produc!iei globale constituie peste 9 mln perec+i de încăl!ăminte pe

an. 4orile5 coopere"ă cu 1: întreprinderi din !ară şi 9 din străinătate. Produc!ia fabricii este

e)portată în Rusia, RSS (a"a+ă, RSS


4/48

27 de maga"ine. -n mod constant se pune accentul pe produc!ia pantofilor moderni, cu scopul

lansării permanenete a colec!iilor de primăvară*vară şi toamnă*iarnă. ntitatea este persoană

uridică, dispune de bilan! propriu, poate înc+eia contracte din numele său, îşi poate asuma

obliga!ii, poate fi reclamant şi pîrît în organele de udecată, dispine de ştampilă cu Stema de stat.

S.A. D4orile5 activea"ă în ba"a licen!ei Eane)a 1F şi Autori"a!iei sanitare Br.29#7 din 1.@#.2@1@Eane)a 2F. Principalii indicatori economico * financiari de ba"a ai S.A. 4orile5sînt reflecta!i în

tabelulul 1.

Gabelul 1

Indicatorii economico - $inanciari de ba"a ai S.!. %&orile'

Br. =ndicatorii Anul de gestiune

2@1@

Anul de gestiune

2@11

Abateri EH, *F

1. Bumărul mediu scriptic al

personalului, persoane

1@@3 ;;1 * 122

2. &enituri din vIn"ări, lei 9@9;7137 ;13631:: H 1@:@;@313. Profitul brut Epierdere

globalăF, lei

23:;;971 2:@1;#;@ H 2326926

#. Profit net EpierdereF, lei E61@669F 2;##:@7 H 3977:@27. Rentabilitatea venitului din

vIn"ări,

33,#9 31,69 * 1,7@

:. Gotal active, lei 1;69;:@2; 1973#7772 * 1###@#9:9. (apital propriu, lei 1::3#3:66 1:;##;:6; H 21@#666

'atele pre"entate în tabelul 1. atestă dinamica po"itivă a veniturilor din vIn"ări, care s*au

maorat cu 1@:@;@31 lei E;13631:: 9@9;7137F, a profitului brut de la 23:;;971 lei, în anul de

gestiune 2@1@, pInă la 2:@1;#;@ lei, în anul de gestiune 2@11, ceea ce constituie o creştere de

2326926 lei, a capitalului propriu, care a sporit cu 21@#666 lei E1:;##;:6; 1::3#3:66F.

Printre indicatorii cu efect de maorare trebuie menţionat profitul net, care a avut o creştere

spectaculoasă de 3977:@2 lei J2;##:@7 E61@669FK.$ dinamică negativă se atestă la numărul mediu scriptic al personalului, care s*a diminuat

cu 122 persoane E;;1 * 1@@3F, rentabilitatea venitului din vIn"ări de la 33,#9, în anul de

gestiune 2@1@, pInă la 31,69, în anul de gestiune 2@11, sau cu 1,7, adică la fiecare leu

venituri din vIn"ări S.A. 4orile5 a pierdut 1,7 bani profit brut. Se eviden ţia"ă, de asemenea, o

tendinţă negativă de micşorarea a patrimoniului aflat la dispo"iţia S.A. 4orile5. 'acă la

sfIr şitul anului de gestiune 2@1@ activele controlate de întreprindere au constituit 1;69;:@2; lei,

atunci la sfIr şitul anului de gestiune 2@11 acestea s*au diminuat cu 1###@#9: lei şi au alcătuit1973#7772 lei.

:


5/48

Această situaţie reflectă e)istenţa re"ervelor interne de îmbunătăţire a situaţiei

economico*financiare a întreprinderii.

&olumul şi structura lucrării. 0ucrarea de diplomă este structurată în introducere, trei

capitole, înc+eiere , bibliografie şi ane)e.

-n întroducere sunt e)puse obiectivele lucrării, caracteristica succintă a S.A. 54orile5, precumşi anali"a principalilor indicatori economicofinanciari a entită!ii date, anali"a!i pe parcursul

ultimilor doi ani de activitate 2@1@ şi 2@12.

(apitolul = D 'elimitări conceptual no!ionale privind stocurile de materiale şi a

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi caracteristica lor5 se a)ea"ă pe prevederile actelor

legislative şi normativ*instructive aferente temei studiate şi pe trecerea în revistă a surselor

bibliografice aferente stocurilor studiate. 'e asemenea, capitolul dat include informa!ia despre

componen!a, clasificarea, caracteristica stocurilor de materiale şi a obiectelor de mică valoare şievaluarea lor.

(apitolul == D(ontabilitatea sintetica si analitica a stocurilor de materiale5 este dedicat

contabilită!ii stocurilor de materiale şi a obiectelor de mică valoare,. Aici se reflectă modul de

intrare şi de ieşire a stocurilor studiate , reglementat de prevederile unui şir de acte legislative şi

normative.

(apitolul === DAnali"a asigurării şi eficien!ei utili"ării resurselor materiale la S.A. 4orile'

este destinat anali"ei stocurilor de materiale şi a obiectelor de mică valoare, efectuate în ba"a

Rapoartelor financiare pe anii 2@1@ şi 2@11 a S.A. 54orile5,.

-n înc+eere, din partea autorului, sunt e)puse conclu"ii şi propuse recomandări de

eficienti"are a activită!ii S.A. 54orile5 aferent gestionării stocurilor de materiale şi a obiectelor

de mică valoare.

Suportul teoretico* ştiin!ific este materiali"at prin intermediul aplicării următoarelor

metode metoda dialectică cu componentele ei anali"a şi sinte"a, metodele grafice şi tabelare,

metodele inerente disciplinelor economice * observa!ia, ra!ionamentul, compara!ia, clasificarea,

gruparea metoda sondaului, metodele sistemice şi anali"ei statistice. Aplicarea acestor metode a

permis o anali"ă profundă a diferitor fenomene economice cu privire la aspectele teoretice şi

practice ale procesului de integrare economică europeană.

9


6/48

Capitolul I. D*+I,I(RI C)NC*P(U!+ N)/I)N!+* PRI0INDS()CURI+* D* ,!(*RI!+* I )2I*C(* D* ,IC 0!+)!R* I

SCUR( DUR!( I C!R!C(*RIS(IC! +)R

1.1 Re#lementarea normativă şi le#islativă privind #estionarea stocurilor

de materiale şi a a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată 'esfăşurarea activită!ii economice generea"ă alături de flu)uri de miloace băneşti cît şi

flu)uri de stocuri de materiale şi $%&S'. $rgani"area şi gestiunea stocurilor intrate şi ieşite au

scopul asigurării eficien!ei utili"ării lor în activitatea economică a S.A. 4orile5. Pentru a*şi

desfăşura activitatea economico * financiară agen!ii economici utili"ea"ă diversită!i mari de

stocuri de materiale, eviden!a cărora este reglementată de un şir de acte normative şi legislative.

/estionarea stocurilor de materiale la S.A. 4orile se efectuea"ă în ba"a

1. 0egii (ontabilită!ii Republicii %oldova nr.113*L&= din 29.@#.2@@9. -n capitolul = al

pre"entei legi se men!ione"ă principiile metodologice unice ale contabilită!ii şi rapoartelor

financiare, modul de întocmire şi pre"entare a rapoartelor financiare. Got aici se descrie

obligativitatea !inerii eviden!ei contabile a tuturor agen!ilor economici, inclusiv a entită!ii

anali"ate în conformitate cu pre"enta lege, cu Standardele Ba!ionale de (ontabilitate şi cu

Politica de contabilitate acceptată.

(onform art.2# al 0egii (ontabilită!ii, entitatea este obligată să efectue"e inventtarierea

elementelor de activ şi pasiv, în mod special a stocurilor de materiale, nu mai rar de o dată pe an, făcîndu*se în mod inopinat sau planificat.

2. Regulile de ba"ă privind efectuarea inventarierii stocurilor de materiale şi perfectarea

documentară a re"ultatelor acesteia sînt stabilite în Regulamentul privind inventarierea aprobat

de %inisterul Minan!elor al R% nr. 29 din 2;.@#.2@@# Ecu modificările şi completările la situa!ia

de 1:[email protected]@@9F. Potrivit acestui Regulament, inventarierea stocurilor de materiale se efectuea"ă

la locul de depo"itare şi păstrare a bunurilor supuse inventarierii, în pre"en!a obligatorie a

gestionarului sau a persoanei care îl repre"intă în mod legal. Potrivit art.11 din Regulament privind inventarierea, valoarea de inventar este valoarea stabilită la evaluarea elementelor

patrimoniale la momentul inventarierii, în func!ie de utilitatea bunului şi pre!ul pie!ei.

0a inventariere pot fi constatate şi stabilite valorile care delimitea"ă stocurile în trei categorii

1F stocuri care nu pre"intă deprecieri şi valoarea de inventar a căror este egală cu valoarea

de intrare

2F stocuri care au suferit deprecieri şi se evaluea"ă la un pre! posibil de valorificat şi, ca

urmare, valoarea de inventar este mai mică decIt valoarea de înregistrare

3F stocuri la care utilitatea sau pre!ul pie!ei creşte şi, deci, valoarea de inventar este mai

mare decIt valoarea de intrare

;


7/48

&aloarea de utilitate sau pre!ul pie!ei se identifică în func!ie de destina!ia materialelor,

astfel

* materiale destinate vIn"ării, care se evaluea"ă, de regulă, la valoarea de inventar sub formă de

valoare reali"abilă netă

* semifabricate, care se evaluea"ă la valoarea consumurilor directe de materiale şi de muncă lacare se adaugă costurile stadiilor de prelucrare te+nologică parcursă

* materiile prime şi materialele destinate utili"ării în procesul de produc!ie se evaluea"ă la costul

de înlocuire a acestora Ede reaprovi"ionareF.

Soldurile efective ale stocurilor de materiale se stabilesc de membrii comisiei de

inventariere, care prin verificarea documentară trebuie să determine corectitudinea şi uste!ea

primirii materialelor şi trecerii lor în eviden!ă, cau"ele constatării lipsurilor sau plusurilor

constatate cu oca"ia inventarierii, compensările efectuate, bunurile depreciate, precum şiconclu"iile şi propunerile referitoare la inventariere.

3. Standardele Ba!ionale de (ontabilitate pre"intă documente normative, care asigură

reglementarea normativă în domeniul contabilită!ii şi a rapoartelor financiare pentru to!i

agen!ii economici. -n S.B.(. 2 DStocuri de mărfuri şi materiale5 sunt specificate regulile de

evaluare a stocurilor de materiale în contabilitatea curentă, calcularea costului acestora şi de

reflectare în rapoartele financiare. Acest standard constituie un îndrumar de determinare a

costului stocurilor de materiale şi de constatare ulterioară a acestora drept c+eltuială, inclusiv a

diferen!ei dintre cost şi valoarea reali"abilă netă a stocurilor. Got în acest standart se

men!ionea"ă ce elemente se includ în c+eltuielile de ac+i"i!ie, ce cuprind c+eltuielile pentru

prelucrare şi în ce sunt incluse alte c+eltuieli.

valuarea stocurilor de materiale la întocmirea rapoartelor financiare Eevaluarea de bilan!F are

ca scop ob!inerea prin bilan! a unei situa!ii reale a patrimoniului şi a stocurilor. valuarea

stocurilor în bilan!, pusă în acord cu re"ultatele inventarierii, se efectuea"ă în conformitate cu

prevederile S.B.(. 2 Stocuri de mărfuri şi materiale5. Regula de ba"ă privind evaluarea şi

înregistrarea stocurilor, con!inută în paragraful 9 din standard prevede că stocurile de mărfuri şi

materiale se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea

reali"abilă netă. 0a evaluarea şi contabili"area materialelor S.A. D4orile” se conduce de

prevederile S.B.(. 2 DStocuri de mărfuri şi materiale5.

#. (omentariile cu privire la aplicarea S.B.(. 1 DPolitica de contabilitate5 sunt elaborate în

ba"a S.B.(. 1 DPolitica de contabilitate5, aprobat prin $rdinul %inisterului Minan!elor al R%

nr.19# din 27 decembrie 1669 şi intrat în vigoare începînd cu1ianuarie 166;. $biectivul

pre"entelor comentarii constă în e)plicarea prevederilor S.B.(.1 privind descrierea modului

de elaborare a politicii de contabilitate a entită!ii şi de de"văluire a principalelor prevederi ale

6


8/48

acetuia, utili"ate la organi"area contabilită!ii şi întocmirii rapoartelor financiare. -n politica de

contabilitate se determină metodele de evaluare a stocurilor de materiale, recunoaştere a lor şi

refelectare în bilan!ul contabil. Astfel, evaluarea stocurilor de materiale şi $%&S' a căror

valoare este e)primată în valută străină se efectuea"ă în lei moldoveneşti prin recalcularea

valutei străine la cursul de sc+imb al Năncii Ba!ionale a %oldovei stabilit la data întocmiriideclara!iei vamale. 'iferen!ele de curs valutar, care apar după înregistrarea la intrări a stocurilor

de materiale şi $%&S', la ac+itarea datoriilor fa!ă de furni"ori la data întocmirii rapoartelor

financiare se recunosc ca venituri sau c+eltuieli a activită!ii financiare şi nu afectea"ă valoarea de

intrare a acestor stocuri.

7. Planul de conturi contabile al activită!ii economico*financiare a entită!ii este elaborat în

ba"a Standartelor Ba!ionale de (ontabilitate, !inînd cont de cerin!ele întocmirii rapoartelor

financiare şi necesită!ile contabilită!ii de gestiune, aprobat prin $rdinal %inisterului Minan!elor al R% nr. 19# din 27.12.1669. ste un act normativ fundamental care se e)tinde asupra tuturor

persoanelor uridice şi fi"ice care desfăşoară activitatea de antreprenoriat şi sunt înregistrate în

R%, cu sediul atît pe teritoriul republicii, cît şi peste +otarele acesteia, independent de

apartenen!a rurală, tipul de proprietate şi forma organi"atorico*uridică a acestora EOu e)cep!ia

băncilor şi organi"a!iilor bugetareF. Acest document stabileşte nomenclatorul şi caracteristica

conturilor contabile, precum şi te+nica reflectării opera!iunilor economice în conturile contabile.

Astfel stocurile de materiale se gestionea"ă în clasa DActivelor curente5 la contul 211

D%ateriale5.

:. (odul Miscal nr. 11:3L== din [email protected]@ , în care se stabilesc principiile generale ale

impo"itării în Republica %oldova, principiile de determinare a obiectului impunerii, modul şi

condi!iile de tragere la răspundere pentru încălcarea legisla!iei fiscale, precum şi modul de

contestare a ac!iunilor organelor fiscale şi ale persoanelor cu func!ii de răspundere a acestora.

1.3 !rii de de$inire a stocurilor de materiale şi a obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată re$lectate 4n diverse surse biblio#ra$ice

Stocurile de materiale repre"intă cantită!i de valori materiale Oare se acumulea"ă în

depo"itele întreprinderilor, într*un anumit volum şi o structură anumită, cu un anumit scop şi pe

o perioadă determinată de timp. 'ea lungul întregii sale e)isten!e omul a suportat c+eltuieli

materiale legate de trai şi diferite activită!i desfăşurate. =ar ca un scop al său dintotdeauna era

micşoratea acestor c+eltuieli pe cît este posibil.

-n ceea ce priveşte no!iunea de stocuri de materiale 5 ea diferă de la un autor la

altul.Astfel, autorii A.Bederi!ă, &.Nucur, %.(arauş sînt de părerea că stocurile de materialecuprind categorii de bunuri economice aflate la dispo"i!ia entită!ii şi destinate pentru

1@


9/48

* consumul de o singură dată în producere

* vîn"are în aceiaşi stare sau după prelucrarea ulterioară în procesul de produc!ie.

2. Autorul defineşte stocurile de materiale conform paragrafului : din S.B.(. 2 DStocuri de

mărfuri şi materiale5 ca stocuri de materiale ce repre"intă o parte componentă a activelor curente

şi se află la dispo"i!ia entită!ii fiinda. destinate vîn"ării în ca"ul activită!ii economice ordinare

b. înregistrate ca produc!ie neterminată

c. destinate consumului în procesul de produc!ie şi la prestarea de servicii, sub formă de

materii prime şi materiale.

-n lucrarea dată se men!ionea"ă regulile de ba"ă ce trebuie respectate la contabili"area

stocurilor de materiale şi se sus!ine că acestea se reflectă în rapoartele financiare la suma cea

mai mică dintre valoarea de intrare EOostF şi valoarea reali"abilă netă, care repre"intă pre!ul probabil de vîn"are a stocurilor de materiale în procesul activită!ii economice ordinare diminuat

cu c+eltuielile probabile necesare pentru completarea şi organi"area vîn"ării. Got în lucrare

autorul repre"intă sc+emele integrale şi comple)e ale formulelor contabile pe tipuri de opera!iuni

economice ce !in de aprovi"ionarea, utili"area şi inventarierea stocurilor de materiale şi $%&S',

sînt e)aminate regulile de ba"ă privind reflectarea opera!iunilor economice afernte stocurilor de

materiale în conturile contabile şi se pre"intă modul de elaborare a politicii de contabilitate a

entită!ii pentru gestionarea stocurilor.

3. -n lucrarea sa, DSisteme contabile comparate5, autorul B.Meleaga defineşte stocurile de

materiale ca activele care sînt

* de!inute pentru a fi vîndute în cursul normal al activită!ii

* în curs de produc!ie pentru o astfel de vîn"are

* sub formă de materii prime sau de furnituri ce trebuie să fie consumate în procesul de

produc!ie sau de prestări de servicii.

Această calificare nu depinde de natura elementului considerat, ci de destina!ia sa, care

este puternic influen!ată de activitatea entită!ii ce de!ine bunurile. 'e e)emplu, terenurile şi

construc!iile constituie imobili"ări în maoritatea întreprinderilor, însă ele sînt stocuri pentru

un comerciant de bunuri imobiliare. 'e asemenea, autorul e de părerea că stocurile de

materiale trebuie să fie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea de pia!ă,

cu e)cep!ia unor ca"uri în care ele pot să fie evaluate la un pre! mai mare.

#. 0ucrarea autorului %. Ristea D(ontabilitatea financiară a entită!ii 5oferă fundamentele

teoretice şi metodologice la capitolul D(ontabilitatea stocurilor ”, autorul este de părerea că

stocurile de materiale, în calitatea lor de elemente de natura activelor, sunt recunoscute în

condi!iile în care se respectă simultan prevederile a două criterii

11


10/48

* este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă din

întreprindere

* elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.

Autorul mai sus!ine că recunoaşterea costului stocurilor drept c+eltuială repre"intă un alt

aspect fundamental al contabilită!ii stocurilor de materiale. -n această problemă trebuie de plecat de la faptul că mişcarea stocurilor entită!ii, concreti"ată în func!ie de destina!ia lor în

cumpărări * vîn"ări, respectiv cumpărări * produc!ie * vîn"ări, oca"ionea"ă c+eltuieli şi

generea"ă venituri specifice.

7. conomistul $.Noian, în lucrarea D(ontabilitatea întreprinderilor 5(ontabilitatea

financiară şi (ontabilitatea de gestiune5, sus!ine că miloacele circulante materiale, numite

stocuri şi produc!ie în curs de e)ecu!ie, cuprind acele valori economice care îmbracă forma sau

îndeplinesc func!ia de materii prime şi materiale, produc!ie în curs de e)ecu!ie, mărfuri şiambalae. Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate la întreprindere, stocurile se

consumă la prima lor utili"are în procesul de produc!ie şi trebuie înlocuite cu e)emplare noi

de acelaşi fel, deci ele intră şi ies din patrimoniu în mod continuu, în cadrul fiecărui ciclu de

e)ploatare, care nu poate fi mai mare decît un an.

:. -n lucrarea D(urs complet de contabilitate şi fiscalitate5, autorul (. 0efter este de părerea

că stocurile sunt cantita!i fi"ice de materii prime, materiale consumabile, produse necesare

fiecarui stadiu al ciclului de e)ploatare, respectiv aprovi"ionare, productie, desfacere, pentru a

asigura desfaşurarea continuă şi ritmică a activită!ii de e)ploatare.

1.3 Structura stocurilor de materiale şi a a obiectelor de mică valoare şiscurtă durată5 recunoaşterea şi evaluarea lor

Stocurile de materiale repre"intă produsul activită!ii de aprovi"ionare, producere şi

vîn"are, care depinde de caracteristicile şi natura acestora, de condi!iile de furni"are şi

transportare * aprovi"ionare, de asemenea şi de strategiile pe care unitatea economică le

elaborea"ă.

(aracteristica principală a stocurilor de materiale este durata ciclului de utilili"are mai

mică de un an, şi spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere,

stocurile de materiale se caracteri"ea"ă prin faptul că se consumă la prima lor utili"are în

procesul de produc!ie şi trebuie înlocuite cu e)emplare noi de acelaşi fel.

-n cadrul ciclului de e)ploatare la S.A. 4orile5 stocurile de materiale parcurg mai multe

fa"e ale circuitului economic din întreprindere aprovi"ionare producere desfacere, încursul cărora îşi sc+imbă atît forma, cît şi con!inutul material.

12


11/48

'upă felul activitătii desfaşurate de unitatea patrimonială, ciclul de e)ploatare cuprinde

următoarele fa"e

* pentru unită!ile patrimoniale productive Ecreatoare de valori noiF e)istă fa"ele de aprovi"ionare

** produc!ie desfacere, în care stocurile îşi sc+imbă atIt forma cît şi con!inutul lor material

* pentru unită!ile patrimoniale de desfacere Ede comer!F ciclul de e)ploatare cuprinde numai douăfa"e aprovi"ionare desfacere.

(ircuitul materialelor la S.A. 4orile 5 este pre"entat în figura 1.1.

Sc+ema1.1 Ma"ele circuitului stocurilor de materialeSursă laborat de autor

Astfel, în cadrul întreprinderilor de produc!ie, în fa"a de aprovi"ionare activele circulante sub

formă de disponibilită!i băneşti se transformă în active circulante sub formă de stocuri de

materii prime şi materiale consumabile în fa"a de produc!ie stocurile de materii prime şi

materiale consumabile se transformă în stocuri de semifabricate şi produse finite în fa"a de

desfacere stocurile de semifabricate sunt vîndute clien!ilor, iar în urma decontărilor cu clien!ii

se transformă în active circulante sub formă de disponibilită!i băneşti.

Stocurile de mărfuri şi materiale constituie o parte componentă a activelor curente ale

entită!ii . -n structura acestora, o pondere importantă o ocupă stocurile de materiale, care sunt

destinate fabricării produselor, prestării serviciilor, necesită!ilor comerciale şi administrative ale

entită!ii.

'upă con!inutul economic şi destina!ia lor în activitatea unită!ii patrimoniale stocurile sunt

individuali"ate în următoarele structuri %aterii prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu*se în componen!a lor

Murni"ori auto+toni Murni"ori străini Persoane fi"ice sautitularii de avans

'epo"itul central

Sec!iile de produc!ie Sec!iile au)iliare Subdivi"iuni de produc!ie

13


12/48

integral sau par!ial, în stare ini!ială sau transformată

%ateriale consumabile sau furnituri ce cuprind materialele au)iliare, combustibili, piesele de

sc+imb, semin!ele şi materialul de plantat, furaele şi alte materiale consumabile care participă

indirect sau aută activitatea de e)ploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul re"ultat.

(lasificarea stocurilor se poate efectua după mai multe criterii'upă locul în care se află la un moment dat se deosebesc

* stocuri proprii stocuri aflate la dispo"i!ia entită!ii

* stocuri aflate în procesul de produc!ie

* stocuri aflate la ter!i pentru prelucrare sau păstrare

* stocuri aflate în drum

* stocuri ipotecate cu titlul de garan!ie

* stocuri aflate în consigna!ie.'in punct de vedere al func!ionalită!ii lor, se deosebesc mai multe tipuri de stocuri şi anume

* stocul curent repre"intă cantitatea de materiale şi $%&S' necesară continuării procesului de

produc!ie Eactivitate sau vIn"areF în intervalul între două aprovi"ionări succesive normale.

Stocul curent este o mărime dinamică ce poate primi diferite valori în func!ie de nivelul

consumului

* stocul de siguran!ă indică cantitatea de materiale necesară pentru asigurarea continuită!ii

produc!iei Eactivită!ii sau vIn"ăriiF în situa!ia în care stocul curent a fost epui"at, iar

aprovi"ionarea a fost întreruptă din diferite motive Eproducător, transport, comandă etcF.

Stabilirea nivelului stocului de siguran!ă diferă de la o întreprindere la alta. -n ca"ul consumului

stocului de siguran!ă, el trebuie să fie completat operativ din loturile aprovi"ionate ulterior.

* stocul de pregătire sau condi!ionare cantitatea de materiale care înainte de introducere în

procesul de produc!ie trebuie să sufere anumite transformări sau sta!ionări în depo"ite. ste ca"ul

pielii, care trebuie să parcurgă un proces de pregătire înainte de a fi reparti"at în sec!iile de

produc!ie

* stocul de tran"it cantitatea de materiale şi $%&S' care se găseşte în curs de transport între un

depo"it central şi un loc de produc!ie mai depărtat

* stocul de iarnă este stocul care se creea"ă pentru anumite materiale şi $%&S' pe timp de iarnă

cInd acestea nu pot fi aprovi"ionate. 0a sfIrşitul perioadei de iarnă stocul este redus treptat

intrIndu*se în ritmul de aprovi"ionare normal.

$ deosebită importan!ă pentru organi"area corectă a eviden!ei stocurilor de materiale

repre"intă clasificarea lor după rolul şi destina!ia în procesul de produc!ie. (onform acestei

clasificări în structura stocurilor de materiale se cuprind

1#


13/48

a. %aterii prime şi materiale de ba"ă repre"intă ba"a produc!iei fabricate, fiindcă participă

direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau par!ial, fie în starea lor

ini!ială, fie transformate. 'e obicei, materie primă se consideră produc!ia industriei de e)trac!ie

Epetrol, ga"F sau produc!ia agricolă Egrîu, lînăF, iar materialele de ba"ă produsele industriei de

prelucrat la S.A.54orile DEdiverse !esături, piele, etcF. b. %ateriale au)iliare se consideră acele materiale care nu formea"ă ba"a produsului

fabricat, care participă direct sau indirect la procesul de produc!ie, regăsindu*se sau nu în

con!inutul material al noului produs. %aterialele au)iliare au rol diferit în procesul de produc!ie,

adică ele pot fi consumate de către miloacele de muncă sau participă alături de materia primă

în procesul de transformare a acesteia.

c. (ombustibil repre"intă o materie au)iliară, însă din cau"a însemnătă!ii sale gospodăreşti

se plasea"ă într*o grupă aparte. -n func!ie de destina!ia lui combustibilul poate fi te+nologic utili"at în procesul de produc!ie în scopul transformării materiilor prime, materialelor de ba"ă

şi au)iliare energetic consumat pentru ob!inerea energiei necesare punerii în mişcare a unui

utila gospodăresc care nu participă direct la procesul de produc!ie, dar este folosit pentru

încăl"itul sec!iilor de produc!ie etc.

e. Ambalae şi materiale pentru ambalat acestea includ materialele folosite în scopul

păstrării calită!ii şi proprietă!ii lor fi"ico*c+imice ale materialelor pentru transportul de la

producător la consumator şi pentru desfacerea produselor. Ambalaele sunt bunuri necesare

pentru protec!ia materialelor şi a mărfurilor în timpul transportării şi depo"itării, sau pentru o

pre"entare comercială cît mai bună a acestora. Acestea se referă la ambalaele refolosibile

ac+i"i!ionate goale sau odată cu materialele şi mărfurile cumpărate, ambalaele confec!ionate de

întreprindere şi cele restituite de la clien!i în conformitate cu contractele înc+eiate cu aceştia.

-n sc+imb ambalaele şi materialele de ambalat fabricate în sec!iile de produc!ie ale entită!iii

pentru a fi vîndute, fac parte din categoria produselor finite.

f. Piese de sc+imb sunt destinate pentru efectuarea repara!iilor, sc+imbarea pieselor u"ate,

instalarea unor aparate de produc!ie.

g. %ateriale de construc!ie se folosesc în procesul de produc!ie, la lucrările de monta

pentru ob!inerea materialelor şi pieselor de construc!ie, unele păr!i de clădiri etc.,

+. Alte materiale includ deşeurile de produc!ie deşeuri recuperabile de la rebut, valori

materiale ob!inute din demontarea strungurilor.

(lasificarea materialelor pre"entată mai sus are mare importan!ă pentru calcularea

normelor de stocuri, elaborarea planului de aprovi"ionare, pentru structura costurilor, precum

şi pentru contabilitatea sintetică şi analitică.

17


14/48

$biectele de mică valoare şi scurtă durată sunt bunurile cu o valoare nu mai mare decIt limita

stabilită pentru a fi considerate ca miloace fi)e E(onform 0egii bugetului pentru anul 2@12 *

:@@@ de leiF, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată de utili"are mai mică de un an,

indiferent de valoarea acestora, precum şi bunurile asimilate acestora Eec+ipamentul de protec!ie,

ec+ipamente şi dispo"itive de u" general şi special, îmbrăcăminte de protec!ie şi alte obiectesimilareF. -n categoria $%&S' se includ unelte de muncă, sculele, instrumentele, dispo"itivele

din sec!iile de produc!ie ,ec+ipamentul de protec!ie şi de lucru, aparatele de măsură şi de control .

-n cursul perioadei de gestiune obiectele de mică valoare şi scurtă durată se înregistrea"ă în

contabilitate în ba"a facturilor fiscale, facturilor de e)pedi!ie, actelor de ac+i"i!ie, bonuri de

intrare. -n componen!a $%&S' sunt incluse şi construc!iile speciale provi"orii Eneprevă"ute în

lista de titluriF.

'upă ce a fost caracteri"ată componen!a stocurilor de materiale şi $%&S' autorul îşi propune

să e)pună importan!a alegerii corecte a metodelor de evaluare şi constatării corecte a lor.

Pentru organi"area ra!ională a contabilită!ii şi e)ercitarea controlului asupra folosirii

materialelor în procesul de produc!ie în legătură cu sortimentul lor bogat, întreprinderile de

produc!ie utili"ea"ă o clasificare mai amănun!ită a materialelor, din punct de vedere al

însuşirilor lor fi"ice şi c+imice. 'upă acest criteriu materialele trebuie clasificate pe categorii de

materiale, pe grupe, subgrue şi clase,în aşa fel încît în interiorul unei grupe să figure"e

materiale cu însuşiri comune. -n vederea organi"ării opera!iilor de aprovi"ionare, păstrare şiutili"are a materialelor, pe ba"a acestei grupări trebuie întocmită o listă a tuturor materialelor

folosite de întreprindere, care este cunoscută sub denumirea de Nomenclator de materiale. Acest

nomenclator serveşte pentru identificarea cu uşurin!ă a fiecărui material, pentru gruparea

materialelor după rolul lor în procesul de produc!ie, de asemenea pentru simboli"area

materialelor. -n nomenclator materialele se trec pe categorii, grupe , subgrupe, clase şi

fiecărui material i se atribuie un simbol.

0a întocmirea documentelor cu privire la mişcarea materialelor, la organi"area eviden!eioperative la depo"ite şi a eviden!ei contabile analitice se !ine cont în mod obligatoriu de

Bomenclatorul de materiale. -n toate documentele de eviden!ă materialele sunt indicate atît prin

denumire, cît şi codul lor, aşa cum sunt prevă"ute în nomenclator.

Recunoaşterea stocurilor de materiale, şi $%&S' aşa cum este definită în D(adrul general

pentru întocmirea şi pre"entarea situa!iilor financiare5, este procesul încorporării în bilan! sau

în contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. Acest

proces implică descrierea în cuvinte a elementului respectiv şi asocierea unei anumite sume,

precum şi includerea sumei respective în totalul bilan!ului sau al contului de profit şi pierdere.

1:


15/48

-n calitate de elemente de natura activelor, stocurile de materiale şi $%&S' sunt

recunoscute în condi!iile care se respectă simultan prevederile a două criterii

* este probabil ca orice avanta economic viitor asociat să intre sau să iasă în sau din

întreprindere

* elementul să aibă un cost sau o valoare care să poată fi evaluată în mod credibil.1. Primul criteriu se referă la gradul de incertitudine în reali"area unor beneficii viitoare

asociate unui element. valuarea gradului de incertitudine men!ionat ia în calcul informa!ia

disponibilă în momentul întocmirii rapoartelor financiare. -n ce priveşte beneficiile economice

viitoare încorporate în active, acestea repre"intă poten!ialul de a contribui, direct sau indirect, la

flu)ul de numerar şi ec+ivalentul de numerar către întreprindere. Acest poten!ial poate fi unul

productiv, fiind parte a activită!ilor de e)ploatare ale entită!ii. 'e e)emplu, stocurile de

materiale sunt utili"ate de întreprindere, de obicei, pentru a produce bunurile sau pentru a presta servicii, capabile să satisfacă dorin!ele sau necesită!ile clien!ilor. 'in aceste consi*

derente clien!ii sunt dispuşi să plătească pentru a le ob!ine, contribuind astfel la flu)ul de

numerar al entită!ii. Bumerarul în sine conferă un avanta entită!ii, întrucît permite controlul

celorlalte resurse.

'eci, avantaele economice viitoare încorporate în active, cît şi în stocuri, pot intra în

întreprindere în mai multe moduri, cum ar fi

* utili"area separată sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau utili"area

produc!iei de bunuri destinate vîn"ării

* sc+imbul cu alte active

* utili"area pentru decontarea unei datorii.

2. Al doilea criteriu de recunoaştere a activelor de natura stocurilor de materiale îl

repre"intă credibilitatea evaluării efectuată conform prevederilor (adrului general referitoare la

credibilitatea ca o caracteristică calitativă a situa!iilor financiare. 'e regulă, acest criteriu este

satisfăcut deoarece la intrarea stocurilor de materiale costul este identificabil în mod cert. -n

multe ca"uri însă, costul sau valoarea trebuie estimată, folosirea unor estimări re"onabile

constituie o parte esen!ială în elaborarea situa!iilor financiare şi nu influen!ea"ă credibilitatea

lor. Atunci cînd nu poate fi reali"ată o estimare re"onabilă, elementul nu este înscris în bilan!

sau în contul de profit şi pierdere.

'upă părerea autorului J2.16, pag.217K, momentele în care se reali"ea"ă recunoaşterea

stocurilor de materiale sunt următoarele la ac+i"i!ie, la ob!inerea din produc!ie proprie, la

aport la capitalul social sau la primirea prin dona!ie şi subven !ii guvernamentale etc.

19


16/48

Stocurile de materiale şi $%&S' ac+i"i!ionate se constată în contabilitate, indiferent de

ac+itarea contravalorii acestora, cu condi!ia e)isten!ei obligatorii a documentului primar

înso!itor Efactura de e)pedi!ie, factura fiscală, actul de ac+i"i!ie, bonul de intrare etc.F.

Potrivit prevederilor S.B.(. 2 DStocuri de mărfuri şi materiale5, valoarea stocurilor de

materiale vîndute se recunoaşte drept c+eltuială a perioadei în care se determină veniturile dinaceste vîn"ări. Aceasta asigură concordan!a veniturile ob!inute şi c+eltuielile efectuate. 0a

evaluarea stocurilor de materiale la valoarea reali"abilă netă apar pierderi care se constată

drept c+eltuială în perioada în care a fost efectuată evaluarea şi s*a utili"at valoarea reali"abilă

netă. 'acă în perioada de gestiune următoare valoarea reali"abilă netă a stocurilor de

materiale s*a maorat, diferen!a re"ultată din această maorare în limitele costului se constată

drept venit în perioada în care s*a produs maorarea valorii reali"abile nete.

Stocurile de materiale şi $%&S' constituie o parte considerabilă a activelor curente, deaceea reflectarea şi evaluarea lor în rapoartele financiare au o importan!ă deosebită pentru

anali"a activită!ii economico*financiare a entită!ii .

valuarea stocurilor se ba"ea"ă pe principiul costului istoric, ceea ce implică recunoaşterea

stocurilor în contabilitate la costul de ac+i"i!ie sau la costul de fabrica!ie.

Evaluarea este un procedeu al metodei contabilită!ii, care capătă valen!e deosebit de

importante şi constă în trecerea obiectelor de eviden!ă din etalonul natural în cel valoric.

valuarea stocurilor de materiale şi $%&S' în contabilitatea curentă şi în situa!iile finan*

ciare ale entită!ii se face după normele de evaluare elaborate în acord cu principiile contabile

fundamentale şi cu Standardele Ba!ionale de (ontabilitate.

Potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, evaluarea stocurile de materiale şi $%&S'

vi"ea"ă # momente diferite

* 0a intrarea în patrimoniu Eevaluare ini!ialăF

* 0a ieşirea sau darea în consum Eevaluarea curentăF

* 0a inventariere

* 0a data întocmirii rapoartelor financiare Eevaluare de bilan!F .

0a data intrării în gestiune stocurile de materiale se evaluea"ă şi se înregistrea"ă în

contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care repre"intă, conform S.B.(.

2 5Stocuri de mărfuri şi materiale5, suma miloacelor băneşti ac+itate sau a ec+ivalentelor

acestora, sau valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la ac+i"i!ionarea stocurilor

de materiale. &aloarea de intrare a stocurilor de materiale se stabileşte astfel

a. %ateriile prime şi materialele procurate se evaluea"ă şi se înregistre"ă în contabilitate la

valoarea de intrare, denumită în literatura de specialitate şi cost de ac+i"i!ie , care cuprinde

* pre!ul de cumpărare a stocurilor de materiale

1;


17/48

* ta)ele vamale aferente stocurilor importate şi alte ta)e nerecuperabile

* c+eltuielile de transport * aprovi"ionare şi alte c+eltuieli accesorii de ac+i"i!ionare.

lementele ce formea"ă costul stocurilor de materiale şi $%&S' sînt reflectate în figura 1.1.

Sursă laborat de autor

Migura 1.2 lementele ce formea"ă valoarea de intrare a stocurilor de materiale şi $%&S'

Costul stocurilorde materiale şi

),0SD

C6eltuieli de

ac6i"iţionare

C6eltuieli de

prelucrare!lte c6eltuieli

1.valoarea

cumpărăturilor 2.c+eltuieli de

transport3.serviciile ter!ilor #. ta)ele vamale

7. alte impo"ite şita)e

1.consumuri directede retribuire amuncii

2.consumuriindirecte de

produc!ie variabileşi constante

1.incluse înstocurile de

materiale şi$%&S'

2.neincluse înstocurile demateriale şi

$%&S'

16


18/48

(+eltuielile aferente procesului de aprovi"ionare pînă la intrarea bunurilor in gestiune

sunt comisioane, c+eltuieli de asigurare, de încărcare * descărcare, recep!ie, transport e)tern etc.

Sumele returnării de materiale se scad la calcularea valorii de intrare.

b. Stocurile de materiale produse în unitatea patrimonială EsemifabricateleF se evaluea"ă

la costul de produc!ie, care cuprinde consumurile directe de materiale, consumurile directe privind retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de produc!ie.

c. Stocurile de materiale şi $%&S' care repre"intă aport la capitalul statutar sau bunurile

ob!inute cu titlu gratuit se evaluea"ă la valoarea de utilitate, stabilită în func!ie de pre!ul

pie!ei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora.

d. -n ca"ul sc+imbului stocurilor de materiale şi $%&S' în procesul opera!iunilor comer*

ciale între păr!ile independente, acestea se evaluia"ă la valoarea venală a stocurilor primite sau

predate în procesul sc+imbului, corectată cu suma miloacelor băneşti plătite sau ec+ivalentulacestora.

=ntrările de stocuri de materiale şi $%&S', de regulă, nu ridică probleme mari sub

aspectul evaluării, întrucît toate informa!iile necesare cu privire la cantită!ile şi pre!urile

acestora sunt preluate din documentele ustificative.

valuarea curentă este importantă, deoarece pe parcursul perioadei de gestiune

pre!urile la cea mai mare parte a stocurilor de materiale se modifică. Prin urmare, unele şi

aceleaşi cantită!i de stocuri de materiale, pot fi ac+i"i!ionate la diferite pre!uri, şi ca re"ultat,

acestea intră în patrimoniu la diferite valori. Acest fapt face dificilă identificarea cu e)actitate a

valorii de intrare a bunurilor economice la ieşirea din patrimoniu, în special, în condi!iile unui

sortiment variat de stocuri. Pentru atenuarea acestei dileme în practica europeană se admite

ipote"a conform căreia stocurile de materiale eliberate pentru prelucrare se interpretea"ă ca

mişcare a costurilor, şi nu ca flu) a unită!ilor fi"ice. Reieşind din concep!ia mişcării costurilor,

acceptată de practica contabilă interna!ională, iar mai tîr"iu de cea auto+tonă se utili"ea"ă

mai multe metode de evaluare curentă a stocurilor de materiale la ieşirea din patrimoniu, toate

avînd la ba"ă valoarea de intrare EOostulF.

%etodele de evaluare curentă la ieşirea stocurilor de materiale şi $%&S' întîlnite în

literatura de specialitate sunt următoarele

a. %etoda costului mediu ponderat

b. %etoda primei intrări primei ieşiri EM=M$F

c. %etoda ultimului intrat primului ieşit E0=M$F

d. %etoda vîn"ărilor cu amănuntul.

Pentru e)emplificarea metodelor de evaluare a stocurilor de materiale la ieşiri autorul a luat

drept ba"ă circuitul materialului D(uie5, care este reflectat în tabelul 1.1.

2@


19/48

Gabelul 1.1.

(ircuitul materialului D(uie5

'ata Pre!ul, lei (antitatea, >g

=ntrări =eşiri Sold

Sold la @1.@1.@6 17,@@ 9@@ 9@@

05.01.09 19,@@ 7@@ 1 2@@

09.01.09 ;@@ #@@

13.01.09 1;,@@ :@@ 1 @@@

22.01.09 9@@ 3@@

25.01.09 2@,@@ 1 @@@ 1 3@@

28.01.09 6@@ #@@

Sursă laborat de autor

(ostul mediu ponderat astfel calculat este valoarea unitară care se va folosi pentru

evaluarea următorului stoc. (ostul mediu ponderat asa cum ii spune numele, face o medie

ponderata a cantitatilor si a preturilor stocurilor în ba"a formulei

(%P Q E@p@ H 1p1F T E@H1F

unde @ Q cantitatea initiala

p@ Q pretul initial

1 Q cantitatea intrata

p1 Q pretul de intrare.

( ostul mediu ponderat este o metodă universală şi cel mai frecvent aplicată în practică,

determină costul fiecărui element, în func!ie de media ponderată a costurilor elementelor

similare e)istente în stoc la începutul perioadei de gestiune şi a elementelor cumpărate sau

produse de întreprindere în cursul acestei perioade. Stocului final i se atribuie costul mediu

ponderat calculat. (ostul mediu ponderat poate fi determinat periodic sau cu oca"ia recep!iei

fiecărei noi livrări la depo"it. %omentul cînd se calculea"ă costul mediu ponderat este

determinat de situa!ia particulară a entită!ii .

-n func!ie de costul mediu ponderat se determină valoarea intrărilor, fie periodic Ela

sfîrşit de lunăF, fie după recep!ia fiecărui lot.

valuarea materialului în ba"a metodei costului mediu ponderat este reflectată în tabelul 1.2.

21


20/48

Gabelul 1.2.

valuarea materialului în ba"a metodei costului mediu ponderat

'ata (ostul mediu ponderat, lei Suma ieşirilor, lei

@6T@1T@6 ;@@ ) 17,;3 Q 12 ::#

22.@1.@6 9@@ ) 19,13 Q 11 661

2;.@1.@6 6@@ ) 16,3# Q 19 #@:

Gotal #2 @:1Sold 1@ 7@@ H 36 3@@ #2 @:1 9 936

Sursă calculat de autor în ba"a tabelului 1.1.

valuarea ieşirilor pe ba"a costului mediu ponderat, calculate la sfîrşitul lunii, presupune

uşurin!ă în aplicare, dar nu permite evaluarea e)actă a ieşirilor din cursul perioadei. -n sc+imb,

atunci cînd evaluarea se face după fiecare ieşire, calculele sunt mult mai e)acte.

Avantaele aplicării metodei costul mediu ponderat sunt

* nivelea"ă profiturile, utili"înd o medie a valorilor stocurilor, ini!ial şi final

* tinde să anule"e efectele creşterii sau descreşterii pre!urilor, deoarece costul stocului final

calculat conform acestei metode este influen!at de toate pre!urile plătite pe parcursul anului şi

de costul stocului ini!ial.

'e"avantaele aplicării metodei costul mediu ponderat sunt

* nu permite evaluarea fiecărei ieşiri din stoc, ci numai evaluarea lor globală la sfîrşitul perioadei

de gestiune, ceea ce este în contradic!ie cu principiul de ba"ă al inventarului permanent

* valoarea stocurilor finale vor fi minimi"ate în perioada de creştere a pre!urilor şi supraevaluată

în perioada de scădere a pre!urilor

b. %etoda primei intrări primei ieşiri EM=M$F presupune evaluarea stocurilor de

materiale ieşite din gestiune la costul de ac+i"i!ie sau de produc!ie al primei intrări. Pe măsura

epui"ării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluea"ă la costul de intrare al lotului următor,

în ordine cronologică.

22


21/48

Gabelul 1.3.

valuarea materialului în ba"a metodei M=M$

'ata (alculul sumei ieşirilor, lei Suma ieşirilor, lei

@6T@1T@6

9@@ ) 17,@@ Q 1@ 7@@

1@@ ) 19,@@ Q 1 9@@ 12 2@@

22.@1.@6

#@@ ) 19,@@ Q : ;@@

3@@ ) 1;,@@ Q 7 #@@ 12 2@@

2;.@1.@6

3@@ ) 1;,@@ Q 7 #@@

:@@ ) 2@,@@ Q 12 @@@ 19 #@@

Gotal #1 ;@@Sold #@@ ) 2@,@@ Q ; @@@ ; @@@

Sursă : calculat de autor

Alegerea acestei metode nu are legătură neapărată cu mişcările de stoc. a opune

primele pre!uri de intrare a stocurilor, de la furni"or, veniturilor şi lasă soldul final al stocului

la o valoare ba"ată pe pre!uri mai noi.

%etoda ultimului intrat primului ieşit E0=M$ F presupune evaluarea stocurilor de

materiale ieşite din gestiune la costul de ac+i"i!ie sau de produc!ie a ultimului lot intrat. 0a

epui"area fiecărui lot, se va lua în cosiderare costul urmă* torului lot, în ordinea cronolgică

inversă. Astfel, stocurile ieşite din gestiune sunt cosiderate ca apar!inînd ultimului lot intrat şi

evaluate la costul acestuia. (omparativ cu celelalte metode, aplicarea acestei metode duce la

micşorarea profitului entită!ii şi, în consecin!ă, se diminuea"ă obliga!iile fiscale ale unită!ii

eco* nomice.

Gabelul 1.#

valuarea materialului în ba"a metodei 0=M$'ata (alculul sumei ieşirilor, lei Suma ieşirilor, lei

@6T@1T@67@@ ) 19,@@ Q ;7@@3@@ ) 17,@@ Q #7@@ 13@@@

22.@1.@6:@@ ) 1;,@@ Q1@ ;@@1@@ ) 17,@@ Q 17@@ 12 3@@

2;.@1.@6 6@@ ) 2@,@@ Q 1; @@@ 1;@@@Gotal #33@@

Sold1@@ ) 2@,@@ Q 2 @@@

300 х 15б00 = 4500 6 500 Sursă calculat de autor

23


22/48

'in cele sus men!ionate re"ultă că, fiecare metodă determină costul materialelor ieşite şi

al stocurilor diferite ca o consecin!ă a esen!ei acestora şi, evident, re"ultatele vor fi corelate şi

influen!ate în sensul creşterii sau diminuării lor.

Gabelul 1.#

(ompararea informa!iilor privind aplicarea diferitor metode de evaluare a S%%

Br. crt. =ndicatori (ostul mediu ponderat M=M$ 0=M$

1

Soldul la începutul

perioadei de gestiune 1@ 7@@ 1@ 7@@ 1@ 7@@2 =ntrări 36 3@@ 36 3@@ 36 3@@3 =eşiri #2 @:1 #1 ;@@ #3 3@@

#

Soldul la sfîrşitul

perioadei de gestiune 9 936 ; @@@ : 7@@

Sursă calculat de autor

S.A.D4orile 5 evaluea"ă stocurile de materiale doar prin calcularea costului mediu

ponderat, însă aceasta se face automat în calculator pe toată perioada de gestiune.

-n vederea asigurării integrită!ii bunurilor economice întreprinderea efectuea"ă

inventarierea acestora.

valuarea stocurilor cu oca"ia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui

element, denumită şi valoare de inventar, care potrivit art. 11 din Regulamentul privind

inventarierea nr. 29 din 2;.@#.2@@# este stabilită în func!ie de utilitatea bunului, starea

acestuia şi pre!ul pie!ii.

0a inventariere se pot constata şi stabili valorile care diminuea"ă stocurile în

următoarele categorii

1. Stocuri care nu pre"intă deprecieri şi valoarea de inventar a căror este egală cu valoarea

de intrare Ede bilan!F

2. Stocuri care au suferit deprecieri şi se evaluea"ă la un pre! posibil de valo* rificat şi, ca

urmare, valoarea de inventar este mai mică decît valoarea de înre* gistrare

3. Stocuri la care utilitatea sau pre!ul pie!ei creşte şi, deci, valoarea de inventar este mai mică

decît valoarea de intrare.

&aloarea de inventar, ca ba"ă de evaluare a bunurilor cu oca"ia inventarierii, se identifică,

în principal, în func!ie de destina!ia lor, astfel stocurile destinate vîn"ării Ematerialele,

semifabricateleF se evaluea"ă, de regulă, la valoarea de inventar sub formă de &.R.B., iar

materiile prime şi materialele destinate utili"ării în procesul de produc!ie se evaluea"ă la

costul de înlocuire a acestora.

2#


23/48

valuarea stocurilor de materiale la întocmirea rapoartelor financiare are ca scop

ob!inerea prin bilan! a unei situa!ii reale a patrimoniului şi a stocurilor. Stocurile se evaluea"ă şi

se reflectă în bilan! la valoarea de intrare în patrimoniu, respectiv valoarea contabilă pusă de

acord cu re"ultatele inventarierii. Regula de ba"ă privind evaluarea şi înregistrarea stocurilor,

con!inută în paragraful 9 din S.B.(. 2 DStocuri de mărfuri şi materiale5, prevede că stocurilede materiale se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi

valoarea reali"abilă netă.

(ostul stocurilor de materiale cuprinde c+eltuielile de ac+i"i!ionare, c+eltuielile pentru

prelucrare şi alte c+eltuieli aferente stocurilor de materiale la locul păstrării şi în starea de

utilitate.

&aloarea reali"abilă netă repre"intă pre!ul probabil de vîn"are al stocurilor ce ar putea fi

ob!inut pe parcursul desfăşurării normale a activită!ii economice ordinare, mai pu!in costurileestimate pentru finali"area bunului şi costurile necesare vîn"ării.

(ostul stocurilor nu este recuperabil dacă acele stocuri au suferit deteriorări, au fost u"ate

moral, integral sau par!ial, sau pre!urile lor de vîn"ar s*au diminuat. Gotodată, costul stocurilor

poate să nu fie acoperibil, în condi!iile care costul estimat, necesar pentru reali"area vîn"ării,

a crescut.

lementele bilan!iere trebuie reflectate în rapoartele financiare anuale la o valoare mai mică

decît valoarea care se poate ob!ine prin utili"area sau vîn"area lor, ceea ce înseamnă diminuarea

valorii stocurilor sub cost, pînă la valoarea reali"abilă netă, adică pre!ul de vîn"are estimat ce

ar putea fi ob!inut pe parcursul desfăşurării normale a activită!ii, mai pu!in costurile estimate

pentru finali"area bunului şi a costurilor necesare vîn"ării. =ar orice depreciere recunoscută este

tratată ca o c+eltuială a costului stocului.

Prin urmare, evaluarea stocurilor de materiale la valoarea reali"abilă netă se efectuea"ă

atunci cînd aceasta este sub cost, adică în ca"uril cînd

1. pre!ul de vîn"are al stocului s*a diminuat ori a crescut costul estimat pentru finali"area

sau vîn"area produsului

2. a fost u"at par!ial sau integral

3. a suferit deteriorări par!iale

#. c+eltuielile rămase de efectuat la comerciali"area stocurilor s*au maorat.

Aplicarea corectă a regulilor de evaluare a stocurilor de materiale e)ercită o influen!ă activă

asupra patrimoniului entită!iin şi a re"ultatelor financiare a ei.

27


24/48

C!PI()+U+ II.

C)N(2I+I(!(*! SIN(*(IC I !N!+I(IC! S()CURI+)R D* ,!(*RI!+* I ),0SD

3.1. Per$ectarea documentară şi contabilitatea intrărilor de materiale

0a S.A.54orileD stocurile de materiale oca"ionea"ă numeroase opera!iuni ce pot figrupate după con!inutul lor în opera!iuni de aprovi"ionare şi conservare, opera!iuni de

eliberare din depo"ite şi de inventariere. Grăsătura de ba"ă a stadiului de aprovi"ionare constă

în faptul că, în primul rînd, caracteri"ea"ă prima fa"ă a mişcării activelor curente ale unită!ii

economice, iar în al doilea rînd, re"ultatul efectuării ei este crearea stocurilor de produc!ie.

$rgani"area contabilită!ii opera!iunilor de aprovi"ionare depinde de un şir de factori

specifici şi îndeosebi de alegerea metodei de evaluare, condi!iile şi formele de ac+itare cu

furni"orii etc.

(ontabilitatea sintetică a stocurilor de materiale aflate în proprietatea întreprin* derii şi

înregistrate în bilan!ul contabil al ei, se reali"ea"ă cu autorul contului de activ 211

D%ateriale5. -n debitul contului 2115%ateriale5 se reflectă

* valoarea de procurare EcontractualăF a materialelor procurate contra plată sau într*un

alt mod

* consumurile aferente ac+i"i!ionării

* costul efectiv al materialelor fabricate la întreprindere

* valoarea materialelor neutili"ate, returnate din sec!iile de produc!ie şi alte subdivi"iuni

ale unită!ii economice

* valoarea reali"abilă netă a materialelor ob!inute în urma pregătirii activelor pe

termen lung pentru utili"are după destina!ie, repara!iei şi casării obiectelor de miloace fi)e

* valoarea de pia!ă a plusurilor de materiale constatate la inventariere

* suma maorării valorii materialelor intrate în anii preceden!i.

-n creditul contului 211 D%ateriale5 se reflectă

* valoarea materialelor consummate pentru necesită!ile de produc!ie şi alte nece* sită!i ale

întreprinderii, în evaluarea stabilită în politica de contabilitate a întreprinderii

* valoarea de bilan! EOostulF a materialelor ieşite la vîn"area acestora, transmiterea în

capitalul statutar al altei întreprinderi, transmiterea cu titlu gratuit, constatarea lipsurilor la

inventariere etc

* diferen!a dintre valoarea de intrare a materialelor şi valoarea reali"abilă netă a

acestora

* suma micşorării valorii materialelor intrate în anii preceden!i.

2:


25/48

Soldul contului 211 D%ateriale5 este debitor şi repre"intă valoarea materia lelor la finele

perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul == DActive curente5 din Nilan!ul contabil.

Astfel la intrarea materialelor în unitatea economică se întocmesc un şir de înregistrări

contabile, unde contul 211 D%ateriale5 se debitea"ă cu valoarea de intrare a materialelor

procurate prin creditul contului care indică sursa de provenien!ă. Aprovi"ionarea materialelor la S.A.54orile D poate avea loc

a. Prin cumpărare de la furni"ori contra plată prin transfer întreprinderi Epersoane uridice,

persoane fi"iceF.

Astfel, la 22.12 @2@11 S.A.54orile D a procurat cremă vopsea pentru încăl!ăminte , accesorii

şi panglici din materie te)tile de la 5Aridon5 S.R.0 la valoarea de 19333,@ lei în ba"a facturii

fiscale seria UU 7;1#21 nr. 2:1972@, inclusive G&A 2;92, 19 lei Eane)a 6F.

-n contabilitatea întreprinderii s*au întocmit formulele contabile1.-nregistrarea materialelor procurate contra plată de la S.R.0. Aridon

'ebit contul 211 D%ateriale5 la valoarea totală a materialelor intrate 1#3:@ lei

'ebit contul 73# D'atorii privind decontările cu bugetul, subcontul 73#2 D'atorii privind

ta)a pe valoarea adăugată 2;92, 19 lei

(redit contul 721 D'atorii pe termen scurt privind facturile comer ciale 19333,@ lei.

2. Ac+itarea datoriei fa!ă de furni"orul de fermuare şi accesorii SR05 &asile Nog+iu5conform

facturii fiscale UU @#2;612 din 26.12.2@11 în sumă de 6@#:, 19 lei, inclusive G&A 17@9, :6 lei.

Eane)a 1@F .

'ebit contul 721 D'atorii pe termen scurt privind facturile comerciale5 6@#:, 19 le

(redit contul 2#2 D(ont current în valută na!ională5 6@#:, 19 lei

-nregistrarea materialelor din produc!ie proprie fabricarea în sec!iile activită!ilor de ba"ă

şi au)iliare. 0a S.A.54orile Ddîn cadrul unei sec!ii a întreprinderiis*au primit deşeuri

recuperabile . Pentru aceasta se întocmeşte un bon de consum din sec!ie unde se indică

toate tipurile de materiale care sînt primite. -n ba"a acestui document contabilul înregistrea"ă

intrările materialele respective. Astfel, la 12.12.2@1@ de la depo"itul Br.2 prin intermediul lui

(+epteni $. în ba"a bonului de consum 19772 s*au primit la deposit deşeuri recuperabile în

valoare de 13:,2: lei.

Mormulele contabile pentru intrarea materialelor în urma opera!iunilor efectuate în

cadrul întreprinderii sunt Eane)a 11 F

1. -nregistrarea materialelor intrate

'ebit contul 211 D%ateriale5 13:, 2: lei

(redit contul ;11 DActivitatea de ba"ă5 sec!ia Br.2 13:, 2: lei

2. (asarea materialelor utili"ate pentru fabricarea produc!ieii

29


26/48

'ebit contul ;11 DActivitatea de ba"ă 5 :;,97 lei

(edit contul 211 D%ateriale5 :;,97 lei

-n practică se mai întîlnesc şi alte ca"uri de intrare a stocurilor de mate riale la

întreprindere, cum ar fi prin transfer intern Ereturnarea la depo"it din subdivi"iuni, transfer

între subdivi"iuniF din alte surse Edepuneri ca aport în capitalul statutar, primirea cu titlugratuit, sc+imb pe alte valori materialeF etc.

'upă cum este men!ionat în capitolul = al lucrării , evaluarea asigură e)primarea

valorică a componentelor patrimoniale, inclusiv şi a materialelor. Astfel, la momentul intrării

în patrimoniu materialele se înregistre"ă la valoarea de intrare în dependen!ă de sursa de

intrare, conform S.B.(. 2. DStocuri de mărfuri şi materiale5.

Pentru stocurile de materiale ac+i"i!ionate de la furni"ori la S.A.D4orile5 valoarea de intrare

este egală cu consumurile de procurare care includ valoarea cumpărăturilor, impo"itele şita)ele nerecuperabile Ecomisioane vamale, ta)e vamale şi acci"e * în ca"ul importului, G&A. la

unită!ile neplătitoare, G&A atunci cînd nu e)istă dreptul de deducere a acesteiaF, precum şi

c+eltuielile de transportare * aprovi"ionare E(.G.A.F, legate nemilocit de ac+i"i!ionarea

stocurilor de materiale.

-n componen!a acestor c+eltuieli se includ următoarele componente

a) valoarea de cumpărare EOontractualăF

b) ta)ele vamale aferente stocurilor importate

c) consumuri accesorii de ac+i"i!ionare Econsumuri directe sau indirecte legate de aprovi"ionare

pînă la intrarea bunurilor în gestiune comisioane, c+eltuieli de tran"it, c+eltuieli de asigurare

pe durata transportului, transport e)tern, transport pe parcur* sul intern, c+eltuieli de încărcare*

descărcare, recep!ie etc.F.

-n ba"a prevederilor S.B.(. 2 DStocuri de mărfuri şi materiale5 c+eltuielile de transportare

* aprovi"ionare a materialelor se includ în costul acestora.

S.A.54orile D a ac+i"i!ionat materiale de la S.R.0. DANS5. -n factura fiscală seria UU

7;1#21 Br. 127;:7; este inclusă valoarera de intrare materialului, care constituie 12@@,@@

leii, inclusiv G&A 2@@ lei. (+eltuielile de transport aprovi"ionare intră în pre!ul

materialului procurat.

-n contabilitatea sunt înregistrate următoarele formule contabile

la înregisrarea valorii de cumpărare a materialelor ac+i"i!ionate de S.R.0. DANS5. D5 Efără

G&AF

'ebit contul 211 D%ateriale5, subcontul 211; D%ateriale de construc!ie5 12@@ lei

(redit contul 721 D'atorii pe termen scurt privind facturile comerciale5 12@@ lei.

la reflectarea G&A aferentă materialelor ac+i"i!ionate

2;


27/48

'ebit contul 73# D'atorii privind decontările cu bugetul5, subcontul 73#2 D'atorii

privind ta)a pe valoarea adăugată5 2@@ lei

(redit contul 721 D'atorii pe termen scurt privind facturile comerciale5 2@@ lei.

0a ac+itarea datoriei furni"orului D%elodia5 S.A pentru arendă în ba"a $rdinului de plată

nr.1;9; din @:.12.2@1@ se va înregistra Eane)a 12 F 'ebit contul 721 D'atorii pe termen scurt privind facturile comerciale5 719:2,@@ lei

(redit contul 2#2 D(ont curent în valută na!ională5 719:2,@@ lei

S.A.54orile D procură materiale şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată de la persoanei fi"ice

în ba"a actului de ac+i"i!iea a mărfurilor. Astfel , S.A. D4orile D la 6 decembrie 2@1@ a procurat

active de la cetă!enul (limov &italii în ba"a actului de ac+i"i!ie a mărfurilor seria A:,

Br.926:19 în sumă de #97, :@ lei Eane)a 13F. -n contabilitate această opera!iune se reflectă în

modul următor 'ebit contul 211D%ateriale5, subcontul 211;D%ateriale de construc!ie5 475, 60 lei

(redit contul 736 DAlte datorii 5 475 60 lei

0a reflectarea impo"itului pe venit re!inut la sursa de plată, care se va transfera ulterior în buget

Eane)a 13F se va înregistra formula contabilă

'ebit contul 736 DAlte datorii pe termen scurt5 ;7,:@ lei

(redit contul 73# D'atorii privind decontările cu bugetul5 subcontul 73#.9 D'atorii privind

impo"itul pe venit al persoanelor fi"ice 5 ;7,:@ lei.

%etoda de includere a c+eltuelilor de transport şi aprovi"ionale în costul materialelor

ac+i"i!ionate se alege în mod independent de fiecare întreprindere. -n ca"ul cInd aceste

c+eltuieli sunt directe, adică sunt incluse în factura furni"orului de materiale, includerea lor

în costul de ac+i"i!ie nu repre"intă nici o dificultate. =ar cInd consumurile de transport*

aprovi"ionare nu se pot raporta la un anumit tip de materiale, e necesară reparti"area

acestora.

'acă c+eltuelile de transport şi aprovi"ionare sunt neesen!iale şi nu se pot raporta la un

anumit tip de materiale, atunci aceste consumuri, după opinia autorului, trebuie incluse în

cadrul consumurilor indirecte de produc!ie.

%odul de eviden!ă a c+eltuelile de transport şi aprovi"ionare este condi!ionat de efectuarea

acestora de către furni"or sau cu miloacele şi for!ele proprii .

-n ca"ul în care c+eltuelile de transport şi aprovi"ionare sunt suportate de către furni"or,

ele sunt reflectate în factura furni"orului împreună cu valoarea materialelor primite. 'e

aceea, în ba"a datelor din factură este uşor de calculat costul efectiv al materialelor, c+iar dacă

c+eltuelile de transport şi aprovi"ionare se raportă la mai multe tipuri de materiale. -n ca"ul

procurării în timpul lunii numai a unei denumiri de material şi suma c+eltuelilor de transport

26


28/48

şi aprovi"ionare este indicată în factură, includerea acestora în valoarea de intrare este

simplă. 'eci, valoarea de intrare a unei unită!i de material se determinI astfel

&i Q P H(GA

unde

&i valoarea de intrare P pre!ul contractual al materialului

(GAunit c+eltuieli de transport*aprovi"ionare la o unitate de material.

Spre e)emplu, la S.A.54orile D pre!ul contractual pentru 1 m3 de piele, constituie 1@3,@3

lei, iar valoarea serviciilor de transport, este de 13:@@ lei, astfel valoarea de intrare a

acestui material constituie

&i Q 1@3,@3 H 13:@@ Q 139@3,@3 lei

Situa!ia se complică dacă întreprinderea utili"ea"ă o gamă largă de materiale şi îndocumentele marfare sunt indicate diferite tipuri de materiale. -n acest ca" suma totală a

c+eltuielilor de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material este necesar să se

reparti"e"e între diferite materiale, apoi să se calcule"e la o unitate de material.

viden!a c+eltuielilor de transportare *aprovi"ionare la o unitate de material. efectuate

cu miloacele şi for!ele proprii este mult mai dificilă, deoarece înregistrarea lor poate fi

efectuată numai la sfîrşitul lunii, atunci cînd sunt pre"entate documentele primare în

contabilitate. 'eci, c+eltuielile de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material pot fi

raportate la mai multe ac+i"i!ionări de materiale, precum şi la mai multe tipuri de materiale.

(onform normelor metodologice de utili"are a conturilor contabile, după necesitate, pot

fi introduse conturi suplimentare de gradul doi aferente contabilită!ii financiare. -n acest

conte)t, se întroduce contul suplimentar de gradul doi 211s6 D(onsumuri de transportare

*aprovi"ionare5, în debitul căruia pe parcursul lunii se acumulea"ă c+eltuieli de transport*

aprovi"ionare la o unitate de material ., iar în credit la sfîrşitul perioadei de gestiune se vor

reparti"a şi se vor include c+eltuieli de transportare *aprovi"ionare la o unitate de material

în costul produc!iei.

'eoarece includerea c+eltuielilor de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material

în costul materialelor intrate este complicată, reieşind din cele două grupe de c+eltuieli de

transport*aprovi"ionare la o unitate de material (.G.A. pre"entate mai sus, putem regrupa

c+eltuielile de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material. astfel

Prima grupă de c+eltuieli de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material. este

determinată în ba"a documentelor de înso!ire Efacturi fiscale, declara!ii vamaleF.

3@


29/48

=ncluderea acestor c+eltuieli în valoarea materialelor aprovi"ionate nu este complicată,

calcularea pre!ului unei unită!i de material poate fi efectuată utili"înd metodele de reparti"are a

c+eltuielilor de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material între feluri de materiale.

A doua grupă include c+eltuieli de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material

efectuate de ter!i în ca"ul cînd documentele de plată sosesc la cumpărător mai tîr"iu decîtmaterialele la care se referă, de asemenea c+eltuielile de transportare * aprovi"ionare la o

unitate de material efectuate cu for!e proprii care pot fi determinate efectiv doar la

sfîrşitul lunii.

-n valoarea ini!ială a materialelor intrate, în afară de c+eltuielile de transportare

*aprovi"ionare la o unitate de material mai trebuie incluse şi alte consumuri aferente

procurării şi depo"itării materialelor. (onsumurile respecive în opinia noastră ar trebui

înregistrate direct în conturile de c+eltuieli, fără a fi incluse în valoarea ini!ială amaterialelor.

Spre e)emplu, la c+eltuielile de transportare * aprovi"ionare la o unitate de material

apare o problemă deosebită, în condi!iile în care transportul se reali"e"ă prin utili"area

miloacelor de transport proprii, din dotare, situa!ie în care c+eltuiala include mai multe

elemente ce repre"intă c+eltuieli cu combustibilul, salariul şoferului, contribu!iile unită!ii la

asigurări sociale, contribu* !iile la asigurări medicale, amorti"area milocului de transport etc. -n

aceste condi!ii, c+eltuiala cu reali"area transportului include c+eltuieli de naturi diferite şi ale

căror valori trebuie cunoscute în momentul ac+i"i!iei, pentru a fi incluse în costul de ac+i"i!ie.

'ar în ca"ul dat, deoarece determinarea valorii efective a transportului se reali"ea"ă la

sfîrşitul lunii, adică la o dată ulerioară recep!iei şi stabilirii costului de ac+i"i!ie, valoarea

transportului nu se include în costul de ac+i"i!ie, ci se va înregistra ca o c+eltuială a

perioadei.

'acă transportul se reali"ea"ă în codi!ii similare altor transporturi reali"ate în perioade

anterioare şi e)istă posibilitatea estimării unei valori re"onabile, această valoare va fi inclusă

în costul de ac+i"i!ie. ventuala diferen!ă de valoare apărută la sfîrşitul lunii va fi tratată de

asemenea ca o c+eltuială a perioadei.

Sursa principală de aprovi"ionare cu materiale o constituie furni"orii. -n vederea

îndeplinirii obiectivelor prevă"ute în programul de ac+i"i!ionare,S.A .D4oril 5 emite (erere de

aprovi"ionare către furni"ori Eane)a 1#F, în ba"a căreia înc+eie contracte economice. -n ca"ul

e)ecutării comen"ii şi a contractului de ac+i"i!ionare, întreprinderea primeşte de la furni"or

factura de e)pedi!ie Eane)a 17F. Societatea trimite contul de plată cu suma respectivă şi

primeşte materialele. Spre e)emplu, S.A.54orile D a cumpărat material de la S.A. DAlfa

Bistru5 în ba"a facturii fiscale în sumă de 7937,33 lei Eane)a 17F. .

31


30/48

'ar, în ca"ul recep!iei stocurilor de materiale de la furni"ori, ce se efectuea"ă de către

maga"ioner, re"ultatele ei se consemne"ă cea cantitativă în bonul de primire sau nota de

intrare, iar cea calitativă * în buletin de anali"ă Ecertificate de calitateF. ste de men!ionat că

pot fi stabilite surplusuri sau neaunsuri ale cantită!ii efectiv primite în compara!ie cu

documentele furni"orului, astfel se întocmeşte actul de recep!ie. Surplusurile se trec la intrăriconform actului şi se evaluea"ă la pre!ul contractual Epre! de livrareF al întreprinderii.

Ac+itarea cu furni"orii se poate efecrua

aF în formă de plă!i prealabile pînă la primirea efectivă a materialelor

bF în momentul primirii sau după primirea materialelor.

'ar, S.A.54orile D se ac+ită cu furni"orii în momentul primirii stocurilor de materiale,

în ba"a ordinelor de plată. (onform ordinului de plată nr. 2@7: Eane)a 1@F la @1.12.2@11

întreprinderea a plătit pentru materialul procurat . Ac+itarea în prealabil îi facilitea"ă furni"orului de stocuri de materiale priorită!i fa!ă de

cumpărător, în primul rînd îi garantea"ă primirea banilor pînă la livrare materialelor,

dîndu*i posibilitatea de a utili"a aceşti bani ca sumă suplimentară pentru circula!ie. 'ar

pentru cumpărător plata în prealabil pre"intă o retragere a unei anumite sume de bani din

circula!ie, devenind astfel un participant cu drepturi inegale la tran"ac!ia comercială.

/enerali"Ind opera!iunile de circula!ie a materialelor la S.A. D4orile5 autorul a auns la

conclu"ia că sursele principale de provenien!ă a stocurilor de materiale aprovi"ionate sînt de la

furni"orişi din produc!ie. Astfel, în luna decembrie rulaul debitor al contului 2115%ateriale5

constituie 192#:#, @# lei Eane)a 21 ).

-n Rapoartele financiare pentru anul de gestiune 2@11 stocul de materiale se reflectă în

rîndul 16@ şi constituie 7761392 lei. Eane)a 3 ).

3.3 Per$ectarea documentară şi contabilitatea ieşirilor de materiale

Pentru asigurarea func!ionării depline şi neîntrerupte asupra stocurilor de materiale în

procesul de produc!ie apare necesitatea de a efectua nu numai intrarea lor în întreprindere, dar

şi eliberarea materialelor utili"ate în diferite scopuri.

0a contabili"area opera!iunilor aferente materialelor ieşite se atrage o deosebită aten!ie

următoarelor aspecte

*eliberarea materialelor în produc!ie şi pentru alte necesită!i ale unită!ii economice se

efectuea"ă în ba"a documentelor primare întocmite în modul corespun"ător

*eliberarea materialelor trebuie efectuată după greutate, volum şiTsau canti* tate, adică

în strictă concordan!ă cu normele stabilite de consum al acestora şi programul de

produc!ie

32


31/48

*lista persoanelor care au dreptul să solicite eliberarea stocurilor de mate* riale de la

depo"it, precum şi specimenele semnăturilor acestora trebuie aprobate prin dispo"i!ia

conducătorului întreprinderii coordonată cu contabilul şef

*evaluarea materialelor la eliberarea acestora în produc!ie sau pentru alte necesită!i ale

întreprinderii se efectuea"ă după una din metodele stabilite de S.B.(. 2 DStocuri de mărfurişi materiale5

(onsumul efectiv de materiale se reflectă în creditul contului 211 D%ateriale5, în

coresponden!ă cu conturile de eviden!ă a activelor, consumurilor şi c+eltuielilor.

=eşirea stocurilor de materiale la S .A.54orile D se face în următoarele direc!ii

aF ieşirea în ba"a mişcării interne a materialelor Edepo"it la depo"itF.

S.A.54orile D dispune de un depo"it central unde se adună toate materialele pe care le

procură. Stocurile de materiale de la acest depo"it se transmit la alt sector sau subdivi"iuneinternă a întreprinderii, întocmindu*se fişa limită de consum .

0a 2;.12.2@1@ din depo"itul central, sectorul nr.2 0uca =. a eliberat Nusuioc &. în sec!ia

Br.# Eane)a 1:F.

-n contabilitate se întocmeşte următoarea formulă contabilă

'ebit contul 211.1 D%ateriale5 139, 93 lei

(redit contul 211.1 D%ateriale5 139, 93 lei

Suma pentru cantitatea materialului eliberat se înregistrea"ă în fişa limită de ridicare a

numerarurului

bF vîn"area materialelor către alte întreprinderi sau persoane fi"ice, se efectuea"ă în

ba"a delega!iei, la S.A.54orile D, cu permisiunea conducătorului întreprinderii, prin întocmirea

facturilor fiscale.

Pe data de @3.12.2@12 S.A.54orile D a vîndut materiale Piele artificială5 pentru

=nstitutul $ncologic la valoarea de 9313,#@ lei, inclusiv G&A 121;,@@ lei , în ba"a facturii

fiscale nr. S9@722221 Eane)a 19F.

-n acest ca" se întocmesc următoarele formule contabile

*la reflectarea valorii de bilan! a materialului livrat, care coincide cu valoarea de vîn"are

'ebit contul 91#5Alte c+eltuieli opera!ionale5 :@6#, 7@ lei

(redit contul 211 D%ateriale5 :@6#, 7@ lei

* la reflectarea crean!ei cumpărătorului

'ebit contul 221 D(rean!e pe termen scurt aferente facturilor comerciale EmaterialeF,

subcontul 2212 DMacturi de primit din străinătate5

(redit contul :12 DAlte venituri opera!ionale5

33


32/48

(redit contul 73# D'atorii privind decontările cu bugetul5, subcontul 73#2 D'atorii

privind ta)a pe valoarea adăugată5

*la ac+itarea de către =nstitutul $ncologic a materialelor procurate

'ebit contul 2#2 D(ont curent în valută na!ională5

(redit contul 221 D(rean!e pe termen scurt aferente facturilor comerciale5, subcontul2212 DMacturi de primit din străinătate5.

cF materialele utili"ate în scopuri generale administrative.

Astfel, în luna decembrie la S.A. D4oriele s*au e)ecutat unele lucrări de

amenaare a oficiului. -n ba"a acestor lucrări s*a consumat peliculă pentru care s*au efectuat

înregistrări în factura internă Br.197@; Eane)a 1;F. %aterialele utili"ate sînt reflectate cu

indicarea numărului de nomenclator, cantitatea, pre!ul şi valoarea de devi" a acestora.

-n ba"a acestor date se întocmesc formulele contabile 'ebit contul 91312 D(+eltuieli generale şi administrative5 236,@2 lei

(redit contul 211 D%ateriale5, subcontul 2117 DPiese de scimb5 236,@2 lei.

0a utili"area materialelor pentru necesită!ile sec!iei de comerciali"are se întocmeşte un Act

pentru casarea materialelor nr.1 sdin [email protected]@1@ în sumă de 1726,:; lei Eane)a 16F

'ebit contul 912 D(+eltuieli comerciale5 1726,:; lei

(redit contul 211 D%ateriale5 1726,:; lei

-n practică se mai întîlnesc şi alte moduri de ieşire a materialelor, cum ar fi

* transmiterea materialelor cu titlu gratuit altor întreprinderi şi persoane în acest ca" se

reflectă decontarea valorii de bilan! a stocurilor de materiale transmise conform

contractului de dona!ie

'ebit contul 922 D(+eltuieli ale activită!ii financiare5

(redit contul 211 D%ateriale5.

Gransmiterea în capitalul statutar al altei întreprinderi care se efectuea"ă prin decontarea

costului materialelor la ieşirea acestora şi se reflectă prin formula contabilă

'ebit contul 91# DAlte c+eltuieli opera!ionale5

(redit contul 211 D%ateriale5

%ateriale distruse din cau"a accidentelor, incendiilor, calamită!ilor naturale şi altor

evenimente e)cep!ionale cînd au loc astfel de ca"uri se întocmeşte proces*verbal de

casare a materialelor şi se face înregistrarea contabilă

'ebit contul 923 DPierderi e)cep!ionale5

(redit contul 211 D%ateriale

3#


33/48

Gransmiterea sub formă de împrumuturi în natură persoanelor uridice sau

fi"ice conform contractului de împrumut se reflectă valoarea contractua lă a stocurilor

transmise

*sub formă de împrumut pe termen lung

'ebit contul 131 D=nvesti!ii pe termen lung în păr!i nelegate5 (redit contul 211 D%ateriale5

*sub formă de împrumut pe termen scurt

'ebit contul 231 D=nvesti!ii pe termen scurt în păr!i nelegate5

(redit contul 211 D%ateriale5.

0a SA D4orile5 astfel de opera!iuni nu au avut loc, deaceea formulele contabile sînt fără sume.

-n luna decembrie rulaul creditor al contului 2115%ateriale5 constituie 7266:1, 69 lei Eane)a

2@ ).

3.7. *videnţa materialelor la depo"it şi 4n contabilitate

0a S.A.54orile“ stocurile de materialele aprovi"ionate din diferite surse se păstrea"ă în

'epo"itul central al întreprinderii, care este organi"at în aşa mod, ca să asigure identificarea,

manipularea şi controlul cu uşurin!ă a acestora. -n cadrul depo"itului materialele se pă"tre"ă pe

grupe, iar în interiorul acestora pe feluri de materiale. S.A.54orileD înc+eie cu fiecare gestionar

contract de răspundere materială integră Eane)a 21F. viden!a operativă a materialelor la depo"itele întreprinderii se reali"ea"ă cu autorul

facturilor privind gestionarae materialelor la depo"it. Aceste facturi se desc+id şi se

completea"ă în prealabil cu datele necesare pentru fiecare fel de material pentru perioade de un

an. Prin sistemul înregistrărilor în fişele de eviden!ă a materialelor la depo"it se reali"ea"ă un

control permanent asupra stocurilor de materiale, care se urmăresc în mod special de

contabilitate în vederea respectării limitelor minime şi ma)ime, stabilite în corela!ie cu

necesită!ile de produc!ie.

Evidena analitică a stocurilor de materiale la întreprindere se organi"ea"ă pe feluri

EsortimenteF de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri şi locuri de depo"itare. a

trebuie să asigure e)actitatea datelor privind intrările şi ieşirile de materiale şi să persiste

e)ercitarea unui control operativ asupra e)isten!ei şi mişcării valorilor materiale.

%aga"ionerul în ba"a documentelor

Documents

Proiect Materiale Si OMVSD CFBC