InTrOdUcErESuprafata: 41562 km2 Asezare geografica: intre 5045'-5330' latitudine nordica si 320'-710' longitudine estica. Populatia: 15239000 locuitori Densitatea populatiei: 449 locuitori/km2 Capitala si orasul cel mai mare: Amsterdam (1091000 locuituri) Resedinta guvernamentala: Haga ('s Gravenhage; 694 000 locuitori) Limba oficiala: olandeza Produse importate: masini si utilaje, produse textile, autovehicule si utilaje de transport, fonta si otel, confectii, produsele industriei de alimente, metale neferoase Produse exportate: masini si utilaje, produse chimice, titei, carne, fonta si otel, zarzavaturi, flori, gaze naturale. Moneda oficiala: gulden (1 gulden =100 centi) Produsul intern brut (PIB): 312.300 milioane dolari SUA Forma de stat: regat

rile de Jos se situeaz la altitudini joase un sfert din teritoriul statului se afl la nivelul mrii sau chiar sub acesta. Numeroase regiuni sunt protejate de inundaii prin diguri sau baraje. n ciuda acestor msuri, marea a continuat s-i revendice drepturile, polderul Flevoland fiind cel mai recent exemplu.Economia rii se axeaz pe procesarea produselor alimentare, producia de substane chimice, de dispozitive electrice i electronice, precum i pe rafinarea petrolului. Sectorul agricol este o ramur dinamic, recunoscut la nivel mondial pentru plantele i florile cultivate. Portul Rotterdam este cel mai activ port al Europei, deservind un teritoriu vast, care se ntinde pn n Germania i Europa central. Arta acestei ri este reprezentat de figurile marcante ale pictorilor din secolul al XVII-lea (epoca maetrilor olandezi) - Rembrandt van Rijn, Johannes Vermeer, Jan Steen i din secolele al XIX-lea i al XX-lea Vincent van Gogh i Piet Mondriaan. Printre specialitile culinare tipice se numr heringul crud, anghila afumat i supa de mazre, precum i brnzeturile (Edam i Gouda).

Aezare i vecini

Olanda este situat n nord-vestul Europei n vecintatea Marii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd alturi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii.

ara este neted, fiind n medie cu aproape 37 deasupra nivelului mrii. O foarte mare parte din pmnt este sub nivelul mrii, cu ncercri de recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. n partea de sud a rii exist cteva dealuri.

Olanda beneficiaz de condiii marine temperate cu veri rcoroase i ierni temperate. Clima Olandei este similara cu cea a Angliei sau Irlandei, temperaturile variaz iar ploile sunt frecvente pe tot parcursul anului. Vremea este astfel imprevizibila si cltorul trebuie s fie prudent, pentru c n cldura verii te poate surprinde rcoarea unei ploi sau o scdere brusca de temperatura. Cea mai friguroasa perioad este din decembrie pna n martie, dar este puin probabil s ning. Ceaa este foarte ntlnit, n special toamna si primvara, iar aerul este relativ umed. Pelerina sau umbrela sunt indicate oricnd, atta timp ct v aflai n Amsterdam.

Vegetatia naturala a facut loc in mare parte culturilor agricole si pasunilor.Doar in N si E exista inca suprafete insemnate de turbarii si landa (in regiuni de dune nisipoase), iar in regiunea mai inalta din SE se intalnesc paduri de foioase (fag si stejar).Exista peste 100 de rezervatii naturale si parcuri nationale pentru prezervarea vegetatiei halofile si arenicole, precum si a avifaunei acvatice.Intre acestea se remarca Parcul National Noge Veluvee (5700 ha) si Veluwezoom (4490 ha), Rezervatia Naturala Kobbeduinen (2400 ha) si Naardermeer (751 ha), ultima pentru ocrotirea, intre altele, a batlanului purpuriu.

Popultia si asezarileOlanda are o populaie estimat la 16 491 852 mil loc. (8 martie 2009). Este a 11a ar ca populaie din Europa i a 68-a n lume. ntre 1900 i 1950 populaia aproape s-a dublat, de la 5,1 mil loc la 11 mil. loc. Din 1950 populaia a crescut de la 10 mil loc la 15,9 mil loc.Sperana de via este ridicat n Olanda - 82 de ani pentru fetele nou-nscute i 77 de ani pentru bieii nou-nscui.

Principalele oraeRegatul rilor de Jos este compus din dousprezece provinciiAmersfoort Amsterdam BredaDelft Deventer Dokkum DordrechtEindhovenGouda Haarlem Haga Heerlen LelystadMaastrichtNijmegenRotterdamTilburgUtrechtVenlo Zoetermeer Zutphen Zwolle

EcOnOmIa i ReSuRsElECele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice (cea mai important companie din acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ.Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost nlocuit de euro la 1 ianuarie 1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002.Resursele naturale ale Olandei sunt:petrolul;gazele naturale(locul IV in lume) sare

Industriile tradiionale sunt: industria textila; industria alimentar ; construciile navale i prelucrarea diamanteler.Industrii fabric: produse electrice,alectronice i chimice; maini-unelte.Se cresc bovine pentru carne i lapte.Se cultiv legume i flori.

Toate tipurile de transport sunt moderne. Flota fluvial i maritim asigur schimburile comerciale cu diverse colurii ale lumii.Pentru c pmntul este foarte neted,se merge foarte mult cu bicicleta.Cetenii oraelor prefer bicicleta pentru a se deplasa mai uor,strecurndu-se cu mult uurin printre mijloacele de transport n comun.

Amsterdamul este un oras cu atmosfeara tinereasca si cosmopolita. Aproape orice locuitor al capitalei Olandei vorbeste fluent engleza, dar sa nu fiti surpinsi daca va veti intelege bine cu ei si in franceza sau in germana. Orasul s-a dezvoltat organic si elegant din evul mediu pana in prezent, iar faptul ca masinile nu pot circula in zona centrala transforma Amsterdamul in una dintre cele mai ravnite arii pietonale din lume. Printre atractiile din Amsterdam se numara casa in care s-a ascuns tanara ziarista evreica Anne Frank in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru a scapa de teroarea nazista, Rijksmuseum, cu o superba colectie de pictura olandeza clasica si muzeul Van Gogh, care adaposteste tablouri, desene si scrisori ale faimosului pictor.

Cel mai incitant lucru de aici ramane insa lipsa de constrangeri. Legalitatea consumului de cannabis este un exemplu arhicunoscut, dar marginal, care nu defineste decat in mica masura mentalitatea toleranta a olandezilor. Aici veti intalni doar fata frumoasa a libertinajului deoarece locuitorii din Amsterdam au un extraordinar simt al echilibrului. Modul de viata neconventional care atrage numerosi turisti nu se reflecta in mod negativ asupra metropolei. Rar veti intalni un oras mai curat si mai ingrijit decat Amsterdamul. Si asta dintotdeauna, nu numai de la intrarea in legalitate a squatterilor. In prezent Amsterdamul se reinventeaza, dar ramene acelasi oras care poate fi cel mai bine descris de cuvantul olandez gezellig, adica vibrant, prietenos si plin de viata.

Locuri precum Arnhem se dovedesc, n cele din urm, a fi alternative turistice de prim mn, de vreme ce, n ciuda faptului c este foarte modern i dinamic, i-a ctigat dreptul de a fi supranumit att Oraul Parc (sau Oraul verde de pe Rhin), ct i Mica Haga din Est. Aceast combinaie de valori face posibil o activitate turistic efervescent i plin de via. Traseul turistic al orului Arnhem a demarat n secolul al XIX-lea, cnd locul s-a transformat n staiune datorit aprecierii sale ca fiind un col pitoresc de natur, din care mare parte s-a pstrat n ciuda exploziei urbanistice prin care Arnhem a trecut puin dup momentul respectiv.

Strada principala a orasului se unduieste printre frumoasele cladiri medievale, inclusiv primaria cu turle din secolul XVI. In apropiere se afla cladirea impozanta a bisericii St. Martinus, reconstruita dupa bombardamentele din 1944. Langa gara se afla Muzeul Limburgs, care adaposteste colectia istorica a orasului. Celalalt muzeu din oras, Van Bommel Van Dam, are expozitii temporare de arta contemporana, in mare parte a artistilor locali.

Aflat pe raul Maas, Venlo este un centru administrativ, economic si cultural pentru Limburg de nord. Situat la o importanta rascruce de transporturi, intre Rotterdam si Ruhr, Venlo a ocupat un loc special, mai ales dupa cel de-al doilea razboi mondial, in dezvoltarea industriei si infiintarea companiilor comerciale internationale. Venlo a fost atestat ca oras in 1343, in 1481 devenind membru a Ligii Hanseatice. Fiind situat la frontiera, orasul a fost fortificat, insa in cele din urma a fost nevoit sa cedeze in 1543, fortelor lui Carol V

O zi frumoasa merita sa fie petrecuta in statiunea Scheveningen de pe plaja, care de fapt face parte din oras. Avand o faleza si un cazino, este una dintre cele mai elegante statiuni din Olanda. In Haga se afla cate organizatii internationale precum Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavia (TPI), Curtea Penala Internationala (CPI) si Curtea de Justitie Internationala (CJI), toate asociate cu Natiunile Unite. Acestea fac din Haga o prezenta internationala constantaIn centrul orasului Haga se afla cateva cladiri guvernamentale dragute, conace statale (apartinand unor ambasadori si ambasade) si muzee bune (Mauritshuis, Panorama Mesdag) ce apartin de Amsterdam si Rotterdam.

Inima cumparaturilor se afla la Hoog Catharijne, cel mai mare centru comercial de interior. In apropiere se afla sediul muzeelor, o grupare de sase muzee impresionante. Daca nu stiti de unde sa incepeti, mergeti la "Domplein" (Piata Domului), trageti aer in piept si urcati cele 465 de trepte pana la cel mai inalt turn de biserica din Olanda, de unde puteti observa freamatul orasului.Nu ratati Maliesingel, deoarece este cel mai frumos loc vazut vreodata, cu multe case din anii treizeci cu vedere superba.La prima vedere orasul Utrecht nu pare a fi foarte interesant, insa daca il veti vizita veti descoperi o multime de fatete care va vor incanta. Canalele orasului strabat centrul si contribuie la caracterul specific al orasului. De-a lungul canalelor vara sunt o multime de terase sau cafenele.

Desi Rotown este cunoscut pe planinternational, Thalialounge este loculpreferat, cu atmosfera sa foarteatractiva, iar De Doelen este o locatieminunata pentru muzica clasica. Cluburica Now&Wow, Off Corso si Baja BeachClub sunt foarte populare in Olanda.Rotterdam a surclasat Amsterdamul sieste acum numarul unu in privinta vietii de noapte

Orasul port mare si modern a renascut ca pasarea Phoenix din cenusa celui de-al doilea razboi mondial. In 1940 germanii au bombardat orasul in incercarea de cucerire rapida a Olandei. Cele mai multe demolari au avut loc de fapt in timpul reconstructiilor. Numai trei cladiri din centru au supravietuit in mod miraculos: primaria, biserica Sf. Laurentiu si Casa Alba.Astazi Rotterdam este cel mai modern oras din Olanda, cu turnurile sale care se inalta pe cladirile de afaceri din centru. Unii sunt de parere ca orasul a fost doar un teren de joaca unde arhitectii si-au pus in practica ideile, insa asta doar face din el un oras inovator in privinta arhitecturii. De ceva timp, este locul ideal de a iesi seara. Turnul Spatial Euromast (184 m.inaltime), simbolul orasului, atrebuit inaltat de cateva ori pentrua-si pastra pozitia de cea mai inaltacladire din oras. Turnul are un liftcare se roteste si in care poti stajos si privi orasul si peisajulportuar. Fiind unul dintre cele maiaglomerate din lume, portul este sicel mai mare. Muzeele nu lipsesc din acest oras. La muzeul Boymans-van-Beuningen este expusa o colectie de pictura, sculptura si desighn care merita sa fie vazuta. Pentru cei mai multi este suficienta o zi, insa daca vrei sa vezi mai multe, ai nevoie de mai multe zile. Institutul olandez de Fotografie si Arhitectura se afla chiar langa centru si are o multime de galerii. In februarie are loc Festivalul International de Film, iar la fiecare doi ani un festival de fotografie. Kunsthal, creat de faimosul arhitect Rem Koolhaas, are expozitii temporare din toate formele de exprimare artistica si culturala.

Mancarea traditionala olandeza este mai degraba grosolana si consistenta, decat eleganta. Totusi orasele mari au o gama larga de restaurante ce va pun la dispozitie feluri internationale. Mancarea indoneziana, o mostenire condimentata a colonizarii Indiilor de Est, este deosebit de buna in Olanda. Un mic dejun olandez consta in general din paine proaspata, branza, carne gatita sau carnati, unt, un ou fiert si dulceata sau miere. Pranzul este similar. Sandvisurile (broodjes) sunt o gustare obisnuita si exista baruri speciale care le servesc. La vremea ceaiului sunt preferate clatitele (poffertjes) cu unt si zahar. Matjes este hering sarat si se gaseste la tonete stradale, precum si tiparul afumat, o alta specialitate marina. Olanda este o tara faimoasa pentru sortimentele de branza - Goudse, Edammer si Leidse, care pot avea aroma de chimion.La micul dejun se bea suc de fructe, cafea sau ceai. Bautura spirtoasa locala se numeste jenever si este disponibil in mai multe arome. Cele mai populare marci de bere sunt Amsel si Heineken.

IsToRi3Iulius Cezar a intemeiat Tarile Joase Olandeze locuite de triburile germanice - nervi, frizoni si batavii. Batavii, aflati la frontiera romana, nu s-au supus Romei pana in 13 IHr. si atunci doar ca aliati. Francii au controlat regiunea intre secolele IV si VIII, apoi zona a facut parte din regatul lui Carol cel Mare, in secolele VIII si IX. Mai tarziu regiunea a trecut in mainile Burgundiei si Hapsburgilor Austrieci, ajungand in cele din urma sub conducerea Spaniei, in secolul XVI. Cand regele spaniol Filip II a inceput sa reprime libertatile politice si miscarea protestanta a olandezilor, in 1568 a izbucnit o revolta condusa de Wilhelm de Orania. Cu ocazia Uniunii de la Utrecht din 1579, cele sapte provincii nordice au devenit Provinciile Unite ale Olandei. Razboiul dintre Provinciile Unite si Spania a continuat in secolul XVII, pana in 1648, cand Spania a recunoscut in cele din urma independenta Olandei.Independenta completa a natiunii nu a fost stabilita pana la sfarsitul Razboiului de 30 de ani, cand tara deja era o mare putere comerciala si maritima. In 1688, parlamentul englez i-a invitat pe Wilhelm de Orania si sotia sa Maria Stuart sa conduca Anglia ca Wilhelm III si Maria II. Cu puterile a doua tari unite, Wilhelm a cucerit Franta si a incorporat cele trei state intr-un singur regat. In 1830 insa, provinciile sudice s-au separat, pentru a forma regatul Belgiei. Olanda a adoptat o constitutie liberala in 1948.Desi a reusit sa ramana neutra in primul razboi mondial, Olanda a fost invadata de nazisti in 1940, fiind eliberata in 1945. In 1948, dupa 50 de ani de domnie, regina Wilhelmina a abdicat in favoarea fiicei sale Juliana. Dupa un razboi de patru ani, in 1949, Olanda a eliberat Indiile Olandeze de Est, care au devenit Republica Indoneziei. In acelasi an Olanda s-a alaturat NATO, apoi in 1958, a devenit membra a Comunitatii Europene (astazi UE).In 1963 Olanda a dat Indoneziei jumatatea de est a Noii Guinee, incheind astfel cei 300 de ani de prezenta olandeza in Asia. In 1975 Surinam a devenit independenta, Antilele Olandeze si Aruba ramanand singurele teritorii de peste mari ale Olandei.

Pentru finalPosibil nu foarte multi vati fi gandit ca mai exista sidoi iepuri cu nume deolandez:Olandezul___Iepurele de casa olandez este supermodelul lumii iepurilor de casa. Aspectul sau frumos si personalitatea placuta il fac unul dintre cele mai placute animale de companie.Albul blanitei se poate combina cu mai multe culori.Piticul OLandez___Aceasta este cea mai mica rasa de iepuri de casa ,dar si una dintre cele mai dragalase.Unii pitici sunt atat de mici incat itzi incap in palma.Piticul olandez este un animal de companie perfect pentru copii mici.Olandezii sunt unul dintre cele mai relaxate si neprotocolare popoare din Europa, avand putine tabuuri sociale. Olandezii au suferit mult in timpul ocupatiei naziste si din aceasta cauza, in special la locuitorii mai in varsta, puteti observa o animozitate fata de germani. De asemeni feriti-va sa faceti asocieri intre limba olandeza si cea germana. O alta chestiune pe care ar trebui sa o evitati este sa-i intrebati pe olandezi de ce folosesc biciclete atat de invechite.

Realizat de(tobele v rog)Marin Andreea in colaborare cu cel mai bun prieten al saurespectiv al Netu`.