Upload
morarasu-cosmin-valentin
View
109
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
proiect Eficienta investitiilor
Citation preview
1
CAPITOLUL I DATE GENERALE
1.1 Denumirea societății și date de identificare
SA AGROTRESTIANA DOROHOI a fost înființată în anul 1991, în baza legii
L36/1991, CUI 3201866 și are sediul în Dorohoi, str. Sf. Ioan Românul nr. 136.
Contabilitatea, ca instrument de cunoaștere a gestiunii și control al patrimoniului și al
rezultatelor obținute, a fost ținută la zi în mod corect. Nu s-au efectuat compensări între conturi.
1.2 Scurt istoric al societății
Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de societate agricolă în
baza legii L36/1991 și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu propriul
statut. Durata societății este nelimitată, cu începere de la data la care a fost înregistrată la Oficiul
Registrului Comerțului, pe lângă Camera de Comerț și Industrie.
Societatea este o întreprindere de grup deoarece dreptul de posesiune asupra
patrimoniului societății aparține celor doi asociați.
Pentru a exprima mărimea firmei se pot utiliza numeroși parametri, cel mai frecvent
folosit fiind numărul de salariați. Avantajele sale rezidă în ușurința obținerii informațiilor
necesare și comparabilitatea sa indiferent de țară sau ramură implicată.
În funcție de acest criteriu, în România, ca și în Uniunea Europeană firmele se clasifică
în patru categorii: microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și întreprinderi
mari. SA AGROTRESTIANA DOROHOI este, din acest punct de vedere, o întreprindere mică
înregistrând un număr de 25 de angajați.
1.3 Personalul
SC AGROTRESTIANA DOROHOI are o structură organizatorică de tip ierarhic fiind
condusă de un manager general care are în subordine directorul tehnic, directorul economic şi
directorul comercial. În subordinea directorului tehnic se află secţiile de producţie şi atelierele de
2
întreţinere, secţiile de producţie sunt conduse de către un şef de secţie acesta având in subordine
maiştri şi atelierele de întreţinere. Departamentul economic include un şef contabil , un
economist, un contabil principal şi o casieră.
Sectorul comercial este organizat în două compartimente de bază :
o departamentul vânzări distribuţie
o departamentul transport.
-Director general- Rumega Vlad
-Director economic- Rumega Florin
-Director tehnic- Pojoga Florin
-Director comercial- Bejinariu Cătălin
1.4. Domeniul și obiectele de activitate
Societatea SA AGROTRESTIANA DOROHOI are ca domeniu de activitate agricultura,
iar principalul obiect de activitate este cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase.
3
CAPITOLUL II REALIZAREA INVESTIŢIEI
2.1. Situaţia financiară a societăţii pe ultimii 3 ani
2.1.1 Cifra de afaceri Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui
exercițiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate
de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În
cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În
termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor
executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare,mai puțin
rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de cifră de afaceri poate fi
abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri
marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea evidențiind câte un aspect referitor la
activitatea firmei.
Cifra de afaceri totală(CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la
prețurile pieței, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea
mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.
Cifra de afaceri critică (Ca min) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură
acoperirea cheltuielior, pragul de la care firma începe să obțină profit. Cifra de afaceri minimă va
fi egală cu suma cheltuielilor fixe și a celor variabile.
CAmin = Cf + Cv, unde:
Cf - cheltuieli fixe totale
Cv - cheltuieli variabile
Cel mai adesea mărimea cifrei de afaceri totale se determină prin însumarea veniturilor
provenite din activitatea de bază a întreprinderilor(VB) cu veniturile provenite din alte
activități(VA):
CA = VB + VA, unde:
4
VB-reflectă cifra de afaceri din activitatea de bază a
întreprinderii și se referă la vânzarea produselor rezultate
din activitatea de bază a întreprinderii;
VA-reflectă cifra de afaceri cu caracter industrial
sau neindustrial.
O contribuție majoră la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din
activitatea de bază a fiecărei întreprinderi. Astfel, în cadrul analizei se poate calcula și ponderea
veniturilor din activitatea de bază și din alte activități față de cifra de afaceri totală a
întreprinderii.
O judecată pertinentă, în măsură să evidențieze situatia reală a societății necesită
corelarea cifrei de afaceri cu elementele esențiale într-o economie de piață. Aceste elemente care
influențează justa apreciere a cifrei de afaceri sunt:
rata inflației;
politica de prețuri;
poziția firmei pe piață.
Cifra de afaceri este adeseori un detaliu important al unui plan de afaceri fiind estimata în
baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al previziunilor şi o
coordonată importantă a strategiei de marketing.
Table nr. 5 Evoluţia cifrei de afaceri
Anul Cifra de afaceri (ron)
2010 109.322.972
2011 155.496.444
2012 131.927.727
5
2.1.2. Venituri totale
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune
rezultat în procesul activității ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau
micșorare a datoriilor, care conduc la creșterea capitalului propriu cu excepția sporurilor pe
seama aporturilor proprietarilor întreprinderilor.
Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau acre urmează
să fie obținute de întreprindere în conturile ei. În componența veniturilor nu se includ sumele
încasate în numele terțelor persoane de exemplu cum sunt taxa pe valoare adăugată, accizele,
încasările globale obținute de întreprindere din însărcinarea organizațiilor terțe, din vânzarea
mărfurilor sau a produselor acestora deoarece acestea constituie sume nu un avantaj economic al
întreprinderii și nu influențează capitalul propriu al acesteia.
În funcție de sursele de intrare veniturile se subdivizează în două grupe:
a) venituri din activitatea operațională
b) venituri din activitatea neoperațională
Veniturile din avtivitatea operațională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
întreprinderii. Acestea cuprind:
2007
109322972
2008
155496444
2009
131927727
0
20000000
40000000
60000000
80000000
100000000
120000000
140000000
160000000
ron
1 2 3
anul
Evoluţia cifrei de afaceri
6
o venituri din vânzări (încasările din vânzarea produselor, a mărfurilor,
prestarea serviciilor);
o alte venituri operaționale - sumele primite sau de primit din ieșirea
(vânzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepția produselor finite și
a mărfurilor, arenda curentă, precum și sub formă de amenzi, penalități,
despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări a
medotelor de evaluare a cativelor curente.
Veniturile din activitatea neoperațională cuprind sumele primite sau de primit din alte
feluri de activități ale întreprinderii:
o venituri din activitatea de investiții în a căror componeță intră sumele
rezultate din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii
(sumele încasate din vânzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe,
dividendele calculate, dobânzile, sumele diferențelor din reevaluarea activelor pe
termen lung);
o venituri din activitatea financiară care cuprind sumele rezultate de
transmiterea în folosința altor persoane fizice și juridice pe un termen mai mare
de un an a actelor materiale și nemateriale pe termen lung, valoarea activelor
intrate cu titlu gratuit, venituri sub formă de diferențe de curs valutar;
o venituri excepționale care se referă la sumele primite de la organele de
stat, companiile de asigurări, persoanele juridice și fizice sub formă de recuperare
a pierderilor din calamități, perturbări politice sau evenimente excepționale.
2.1.3. Cheltuieli totale
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit de către întreprindere
pentru: consumurile de materii prime și materiale pentru lucrările executate și serviciile prestate,
pentru plata personalului și a aștor obligații contractuale sau legale, pentru deprecierea activelor.
Analiza cheltuielilor presupune identificarea efectului fiecărui tip de cheltuială asupra
rezultatului obținut.
7
Efectul fiecărui tip de cheltuială se analizează printr-un număr de metode dintre care:
- metoda indicatorului costul unitar
- metoda direct costing
- metoda costurilor marginale
- metoda analizei structurale a cheltuielilor
- metoda analizei factoriale a cheltuielilor
Tipologia cheltuielilor
Pentru analiză cheltuielile de producție se împart astfel:
1) în funcție de dependența lor în raport cu cifra de afaceri:
a) cheltuieli fixe – nu își modifică volumul în mod direct și semnificativ într-
un ciclu de producție
b) cheltuieli variabile – își modifică volumul pe măsură ce producția crește
2) după modul de includere în costuri:
a) cheltuieli directe – se pot identifica pe obiecte de calculație
b) cheltuieli indirecte – nu se pot identifica pe obiecte de calculație (se
colectează și se trec în contabilitate la sfaârșitul ciclului financiar)
3) după modul de înregistrare în contabilitate
a) chletuieli efective – se înregsitrează
b) cheltuieli ascunse – nu se înregistrează în contabilitate dar afectează
rezultatul final
4) după modul de formare:
a) cheltuieli de exploatare – sunt aferente îndeplinirii obiectului de activitate
b) cheltuieli financiare – reprezentate de diferențele negative de curs valutar
sau de nerentabilitatea unor plasamente ale firmei
c) cheltuieli excepționale – cuprind toate penalitățile înregistrate de firmă.
8
Cheltuieli de exploatare
Cheltuielile de exploatare reprezintă cheltuielile aferente opera țiunile legate de activitatea
principală sau de exploatare care se identifică cu obiectul de activitate al întreprinderii,
operațiuni considerate curente sau obișnuite.
În această categorie putem avea: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu servicii
executate de terți, cheltuieli cu personalul, cheltuieli nu alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, cheltuieli cu materii prime, auxiliare și consumabile, alte cheltuieli de exploatare.
Anul Cheltuieli de exploatare (ron)
2010 117.102.165
2011 161.506.170
2012 132.015.435
Cheltuieli financiare
Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creanțe legate de participații, pierderi din
vânzarea titlurilor de plasament, diferențe de curs valutar, dobânzi curente aferente
împrumuturilor primite, sconturile acordate clienților, alte cheltuieli financiare.
Anul Cheltuieli financiare (ron)
2010 7.058.082
2011 13.750.057
2012 17.012.177
Cheltuieli excepționale
Cheltuielile excepționale reprezintă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea
nirmală, curentă a întrerpinderii și cuprind: despăgubiri, amenzi, penalități, lipsuri la inventar,
donații și subvenții acordate, pierderi din debitori diverși sau alte cheltuieli excepționale.
9
Cheltuieli totale
Cheltuielile totale reprezintă suma tuturor cheltuielilor efectuate de întreprindere.
Anul Cheltuieli totale (ron)
2010 124.160.247
2011 175.256.227
2012 149.027.642
2.1.4 Rezultatul brut şi net
2.1.4.1. Rezultatul din exploatare
Rezultatul exploatării se determină ca diferenţă între veniturile
din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria
veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includ
toate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza
Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
RE=VE-ChE=149.988.744-132.015.435=17.973.309 RON
2.1.4.2. Rezultatul financiar
Diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare într-un exercițiu împreună
cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exercițiului.
RF=VF-ChF=658.950-17.012.177=-16.353.227 RON
2.1.4.3. Rezultatul curent
Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare +
Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.
10
Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la : venituri excepţionale ,
grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din operaţii de capital, venituri din anulări
de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din
cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări
excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională.
RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar
=17.973.309-16.353.227
=1.620.082 RON
2.1.4.4. Rezultatul excepțional
Diferența dintre veniturile excepționale și cheltuielile excepționale, ca urmare a unor
operații efectuate de unitatea patrimonială, care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a
acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculează în mod independent de celelalte solduri
de gestiune, astfel: Venituri excepționale (cont 77) + Venituri excepționale din provizioane (cont
787) - Cheltuieli excepționale (cont 67) - Cheltuieli excepționale privind amortizările și
provizioanele (cont 687) = Rezultatul excepțional(+/-) Mărimea rezultatului excepțional
constituie o informație importantă, în special pentru investitorii potențiali care pot evalua
incidența evenimentelor excepționale asupra întreprinderii.
R excepțional= V excepțional – Ch Excepționale = 0 (Nu avem cht. exceptionale).
2.1.4.5. Rezultatul brut al exercițiului
RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional
=1.620.082+0=1.620.082 RON
11
2.1.4.6. Rezultatul net al exercițiului
Profit rămas de repartizat pentru dividende și repartizare. Partea din profitul neimpozabil
obținut de către agentul economic și care revine întreprinzătorului (acționar sau asociat). Ca sold
intermediar de gestiune, exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a întreprinderii, în
cursul unui exercițiu. Reprezintă variația situației nete a întreprinderii între deschiderea și
închiderea exercițiului ca urmare a activității economice. Se determină pe baza relației:
Rezultatul curent (+/-) Rezultatul excepțional(+/-) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) =
Rezultatul net al exercițiului. (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmează să
fie supus deciziei de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după
caz.
Impozit pe profit=16% din RBE
=259.213,12 RON
RNE=RBE-Imp.pe Profit
=1.620.082-259.213,12
=1.360.868,88 RON
2.2. Descrierea investiţiei
SC AGROTRESTIANA DOROHOI a realizat in perioada 2010- 2012 investitii masive
in tehnologizarea producţiei şi în îmbunătăţirea suprafeţelor funciare pentru realizarea de
producţii mari la hectar şi pentru a reduce costul pe tona de cereale produse.
Astfel societatea devine competitivă la nivel naţional, chiar şi la nivel European odata cu
sporirea producţiei şi mărirea constanta a suprafeţelor lucrate.
Societatea are un grad de îndatorare mare datorită investiţiilor, dar acestea se vor
amortiza în timp deoarece societatea aplică o strategie pe termen mediu şi lung în care să
îmbunătăţească calitatea produselor, costul dar şi cantitatea la hectar obţinută.
A investit şi în capacităţile de depozitare deoarece preţurile în perioada recoltării sunt
foarte mici şi nu renteaza vânzarea întregii producţii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus
de valoare producţiei.
12
Investiţia specifică
Acest indicator se calculează ca raport între efortul investiţional I şi efectul obţinut sub
forma capacităţii de producţie, adică, în cazul variantelor de investiţie:
Qi
ItIs
qi
ItIs `,
, unde:
Is- investiţia specifică
It- investiţia totală
Qi,qi- producţia în unităţi de fizice şi valorice
Durata de recuperare
Acesta este un indicator sintetic de eficienţă economică a investiţiei care reprezintă
termenul (perioada) în care fondurile de investiţii consumate vor fi recuperate din profitul
rezultat al producţiei marfă vândută şi exprimă corelaţia dintre efortul I de capital investit şi
efectul obţinut sub forma profitului P asimilat.
Pr
ItDr
,unde
Dr- durata de recuperare It- investiţia totală
Pr- profit.
Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei
Acest indicator de eficienţă economică reprezintă inversul termenului de recuperare a
investiţiilor, adică raportul dintre profitul anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de
capital investit.
Coeficientul de eficienţă economică reflectă câţi lei profit anual se vor obţine la un leu
capital investit şi se calculează conform formulei:
13
Ite
Pr
2.3. Calculul eficienţei investiţiei
Nr. crt
INDICATOR U.M VARIANTE
I II
1. Investiţia totală lei 542045 768020
2. Capacitatea de producţie
tone 48400 57300
3. Cheltuieli anuale de producţie
Lei/tonă 3,20 3,00
4. Venitul anual din
producţia de bază
lei 254600 378500
5. Durata de funcţionare ani 12 12
A. Investiţia specifică (SI)
SI=ItI/qhI=542045/48400
SI=11,19 lei/tonă
SII=ItII/qhII=768020/57300
SII=13,40 lei/tonă
S´I=ItI/QhI=542045/254600
S´I=2,12 lei investiţie la 1 leu venit
S´II=ItII/QhII=786020/378500
S´II=2,07 lei investiţie la 1 leu investit
B. Termenul de recuperare (TI):
TI=ItI/PhI=542045/99720
TI=5,4 ani
14
PhI=QhI-ChI=254600-3,2×48400=99720
TII=ItII/PhII=768020/236600
TII=3,2 ani
PhII=QhII-ChII=378500-3×57300=236600
C. Coeficientul de eficienţă economică (e):
eI=PhI/ItI=99720/542045
eI=0,18 lei profit la 1 leu investit
eII=PhII/ItII=236600/768020
eII=0,30 lei profit la 1 leu investit
D. Cheltuieli recalculate (K):
KI=ItI+D×ChI=542045+12×154880
KI=2400605
KII=ItII+D×ChII=768020+12×171900
KII=2830820
E. Cheltuieli specific recalculate (k):
kI=KI/(D×qhI)=2400605/(12×48400)
kI=4,13 lei/tonă
kII=KII/(D×qhII)=2830820/(12×57300)
kII=4,11 lei/tonă
k´I=KI/(D×QhI)=2400605/(12×254600)
k´I=0,78 lei efort total la 1 leu producţie
k´II=KII/(D×QhII)=2830820/(12×378500)
15
k´II=0,62 lei efort total la 1 leu producţie
F. Randamentul economic al investiţiei (R):
RI=[(D×PhI)/ItI]-1=[(12×99720)/542045]-1
RI=1,20 lei profit la 1 leu investit
RII=[(D×PhII)/ItII]-1=[(12×236600)/768020]-1
RII=2,69 lei profit la 1 leu investit
Venitul net actualizat
Evidenţiază profitul total actualizat obţinut pe toată durata de funcţionare a obiectivului şi
se calculează cu formula:
h
Dd
h
Dd
h
hhhha
xCIa
xVVAN1
1
1
1
1 1
VAN = 1152087552 – (800000 + 1016547840) = 134739712
Valoarea VAN indică o eficienţă ridicată având valoarea mult mai mare decât 0.
16
CAPITOLUL III METODOLOGIA B.I.R.D. DE EVALUARE A EFICIENTEI
ECONOMICE A INVESTITIILOR DE CAPITAL
3.1. Analiza economica a investitiei
Este o analiză de impact care studiază influienţele la nivel macro sau mezo economic ale
proiectului respectiv, profitabilitatea sa naţională. Direcţiile de analiză principale se referă la:
misiunea agentului economic sau al obiectivului proiectului, ce va produce şi pentru cine,
punctele forte şi punctel slabe,caracterizarea mediului economico-social oportunităţi şi pericole
(analiză SWOT).
Analiza economică sumară este recomandată pe tot parcursul pregătiri proiectului, dar
evaluarea economica de mare rafinament este analiza finală care încheie stadiul de formulare a
proiectului.
Analiza economică este neutră faţă de sursele de finanţare a proiectului precum şi de
distribuţia veniturilor sale în societate. Drept consecinţă, taxele impozitele, orice alte obligaţii
faţă de stat sunt considerate părţi din beneficiul proiectului transferate societăţii. La fel şi
dobânzile, comisioanele etc aferente împrumuturilor pentru proiect sunt privite ca părţi din
veniturile proiectului care sunt cedate finanţatorului ş i deci, nu se scad din beneficiile
proiectului. În schimb, subvenţiile de care beneficiază proiectul se consideră costuri
reprezentând cheltuială pe care o face societatea pentru proiect.
Preţurile cu care se operează în analiza economică sunt preţurile umbră (shadow price)
cel mai adesea însă se lucrează cu “preţuri corectate” numite de unii specialişti şi preţuri
contabile, prin care se urmareşte reflectarea cât mai reală a valorii parametrilor. La stabilrea
acestor preţuri de referinţă se au în vedere două elemente; gradul de raritate (abundentă sau
penurie) al resurselor, de pildă, existenţa şomajului sau lipsa de forţă de muncă calificată, opţiuni
ale politicii guvernamentale cu privire la stimularea sau inhibarea domeniului în care se face
proiectul. În practică, de cele mai multe ori se operează cu preţurile pieţei mondiale, însă nu sunt
recomandate în toate cazurile.
17
Analiza economica trebuie să pună în evidenţă modul cum proiectul răspunde unor
obiective strategice din domeniul respectiv. Fiecare obiectiv vizat trebuie să fie explicitat prin
unul sau mai mulţi indicatori-criteriu la nivelul proiectului. Ierarhizarea criteriilor în procesul de
analiză trebuie să fie conformă cu ordinea de prioritate macroeconomică a obiectivelor ce le
cuantifică.
Proiecţia fluxului de numerar (cash flow, flux de trezorerie) în analiza economică
cuprinde componentele de recuperare şi recompensare a eforturilor facute care se confundă cu
beneficiul total al proiectului.
Venitul national sau produsul intern net (PIB = Vn + S + A; VN = PIB − A) este
indicatorul al prosperităţii naţionale care reflectă atât dotarea cu resurse a unei ţări, cât şi gradul
în care sunt satisfacute nevoile de bază ale colectivităţii. La nivel de proiect se regăseşte ca
valoare adaugata neta (VAB = P + S + A; VAN = VAB − A). Valoarea adaugată netă are doua
componente majore: salarii şi surplus social- format din elemente de natura venirului net.
Analiza proiectului trebuie să se facă prin prisma ambelor componente şi nu numai a venitului
net. Componenta salarii la nivel macroeconomic este foarte importantǎ. Un volum mai mare de
salarii presupune mai mulţi angajaţi şi/sau venituri mai mari pe angajat. Aceasta înseamnǎ o
putere de cumpǎrare mai mare, un grad de ocupare a forţei de muncă sporit, în ultimă instanţă o
bunǎstare naţionalǎ mai mare. Deci, un volum al componentei salarii mai mare constituie
premisa unui consum prezent sporit.
Surplusul social este acea parte a valorii adăugate orientatǎ spre dezvoltare, rezerve, ce
conduc la bunastarea firmei. Este formată din profit net, dividende, taxe, dobânzi, fonduri de
chirii, alocaţii pentru dezvoltare (profit reinvestit). Deci, prin canalele specifice de distribuţie şi
redistribuire surplusul social este orientat, o parte spre consumul prezent şi cea mai mare parte
spre investiţii (economii). De aceea, un surplus social mai mare este o condiţie de bază pentru o
funcţionare normală a mecanismului statului, o sursă pentru dezvoltarea economico-socială a
ţării si chiar o premiza a unui consum privat prezent mai mare. Analiza trebuie sa trateze cele
doua componente cu aceeaşi atenţie, în funcţie de priorităţile strategice se poate acţiona prin
mecanisme specifice pentru stimularea sau inhibarea uneia sau alteia din componente. In general
însǎ, analiza economică nu ia în calcul modul cum este distribuită sau redistribuită valoarea
adugată generată.
18
Avantajul incontestabil al valorii adăugate este acela că reflectă legǎtura directă cu
obiectivul de creştere a venitului naţional privit ca beneficiu naţional.
Dezavantajul său ar fi că nu poate să reflecte întregul spectru al obiectivelor politicii
economice a unui stat şi de aceea se impune încadrarea sa într-un sistem de indicatori – criteriu.
În legatură cu valoarea adaugată netă trebuie să avem în vedere, mai ales în cazul proiectelor cu
participare străină, ca o parte uneori destul de importantă este expatriată în afara graniţelo r ţării.
Astfel de plăţi repatriate sunt: salariile muncitorilor, specialiştilor straini, dobânzi la împrumturi
externe, dividende către acţionarii expatriaţi,etc. De multe ori un proiect transnaţional se bucură
de privilegii fiscale din parte guvernului ţării respective dar, în final este posibil ca să contribuie
nesemnificativ la bunastarea socială. Mai este proiectul respectiv interesant pentru statul
repsectiv?, sau valoarea adugată netă naţională nu este indicatorul cel mai indicat? Considerăm
că valoarea adaugată naţională netă trebuie să fie un indicator de bază în analiza proiectelor de
acest gen. Trebuie să se urmarească ceea ce proiectul aduce concret pentru economia naţională
deci, prin scăderea elementelor de valoare adaugată repatriate: salarii, dobânzi, dividende, chirii,
drepturi de autor, s.a.În schimb subvenţiile guvernamentale au regim de costuri reprezentând
cheltuielile pe care societatea le face pentru proiect. Utilizarea criteriului valoare adaugată are in
vedere valoare absolută – testul eficienţei absolute, cât şi forma relativă, prin raportare la un
parametru de efort: capital, devize, forța de muncă,etc.
19
Analiza economică Nr. crt. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 1 Investiții 542045 768020
-
2 Cheltuieli de exploatare 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 - 3 Venituri anuale 0 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 - 4 Cheltuieli totale 543045 769020 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 -
5 Flux de numerar -543045 -764020 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 -
1275065 6 Factorul de actualizare(a=15%) 0,869565 0,756144 0,657516 0,571753 0,497177 0,432328 0,375937 0,326902 0,284262 0,247185 - 7 Cheltuieli totale actualizate(a=15%) 472213 581489,6 657,5162 571,7532 497,1767 432,3276 375,937 326,9018 284,2624 247,1847 1057096 8 Venituri totale actualizate(a=15%) 0 3780,718 3287,581 2858,766 2485,884 2161,638 1879,685 1634,509 1421,312 1235,924 20746,02
9 Cash Flow actualizat (a=15%) -472213 -577709 2630,065 2287,013 1988,707 1729,31 1503,748 1307,607 1137,05 988,7388 -
1036350 10 Factorul de actualizare (a=20%) 0,833333 0,694444 0,578704 0,482253 0,401878 0,334898 0,279082 0,232568 0,193807 0,161506 - 11 Cheltuieli totale actualizate(a=20%) 452537,5 534041,7 578,7037 482,2531 401,8776 334,898 279,0816 232,568 193,8067 161,5056 989243,9 12 Venituri totale actualizate(a=20%) 0 3472,222 2893,519 2411,265 2009,388 1674,49 1395,408 1162,84 969,0335 807,5279 16795,69 13 Cash Flow actualizat(a=20%) -452538 -530569 2314,815 1929,012 1607,51 1339,592 1116,327 930,2722 775,2268 646,0223 -972448 14 Factorul de actualizare (a=25%) 0,8 0,64 0,512 0,4096 0,32768 0,262144 0,209715 0,167772 0,134218 0,107374 - 15 Cheltuieli totale actualizate(a=25%) 434436 492172,8 512 409,6 327,68 262,144 209,7152 167,7722 134,2177 107,3742 928739,3 16 Venituri totale actualizate(a=25%) 0 3200 2560 2048 1638,4 1310,72 1048,576 838,8608 671,0886 536,8709 13852,52 17 Cash Flow actualizat (a=25%) -434436 -488973 2048 1638,4 1310,72 1048,576 838,8608 671,0886 536,8709 429,4967 -914887
20
În cazul analizat s-a determinat valoarea lui VNA+ (venit net actualizat) egal cu 1036350
Ron pentru o rată de actualizare a min=15%.
Valoarea lui VNA- se găsește, prin încercări succesive de modificări a ratei de actualizare
din 5 în 5 procente, prima valoare găsită negativă, reprezentând VNA- egal cu -914887 Ron,
aferent lui a max egal cu 20%.
În aceste condiții rata internă a rentabilității economice se mai numeşte şi rată de
discount, la care societatea obţine profit, veniturile actualizate fiind egale cu costurile
actualizate.Acest indicator exprimă procentual capacitatea investiţiei de a obţine profit, dar şi
capacitatea firmei de recuperare a cheltuielilor cu investiţia şi producţia. Acest indicator se
calculeaza cu ajutorul formulei :
)()(
)()(
minmax
maxminmaxmin
aVANaVAN
aVANxaaaRIR
25,0/914887/1036350
1036350*%)15%20(%15
//*min)max(minRe
VNAVNA
VNAaaaRi
Concluzie
Se constată că la nivelul economic național proiectul se caracterizează prin eficiență
ridicată 25 % prin comparație cu rata dobânzilor de pe piața bancară ( rata dobânzii=16%).
3.2. Analiza financiarǎ a investiţiei
Studiază avantajele economico-financiare oferite de proiect pentru agentul economic
declanşator. Analiza financiară sau analiza profitabilităţii comerciale se face din punct de vedere
al entităţii financiare, a agentului economic declanşator de acţiuni investiţionale sau la cererea
altei entităţi finanţatoare. Ca atare, în analiza financiară se va ţine cont de sursa de provenienţă a
capitalului şi bineînţeles de distribuţia veniturilor proiectului. Prin analiza financiară se stabileşte
rentabilitatea financiară - câştigul, aferent la capitalul cu care agentul economic participă la
finanţarea proiectului. Implicit deci, se evidenţiază structura stimulentelor asociate proiectului.
21
Fiind făcută prin prisma unei entităţi, de obicei beneficiarul de proiect, se consideră
costuri tot ce acesta plǎteşte pentru implementarea şi exploatarea proiectului: cheltuieli de
investiţii, de exploatare, inclusiv taxe, impozite cǎtre stat,dobânzi bancare, chirii, dividende etc.
Dimpotrivă, subsidiile se trec la capitolul venituri. Atunci când se primesc creditele se trec la
capitolul venituri iar la rambursare ratele se trec la capitolul cheltuieli. Ca atare putem afirma cǎ
analiza profitabilităţii comerciale, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net
(câştigul net) al beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi rămâne lui la dispoziţie, dupa ce s-a
achitat de toate datoriile faţă de terţi. Ca atare, finalitatea acestei analize constă în proiecţia
situaţiei financiare a agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv.
Aplicarea practică a acestei concepții metodologice presupune lămurirea următoarelor
probleme:
Cu ce efecte se operează în analiză? Este cunoscut faptul că, din punct de vedere al eforturilor nu
se ridică probleme deosebite în procesul de analiză deoarece acestea sunt directe şi imediate, deci
relativ uşor de cuantificat, din punct de vedere al efectelor, care au o paletă foarte largă de
manifestare (aşa cum s-a arătat anterior) analistul întâmpină dificultăţi uneori insurmontabile.
Orice proiect generează atât efecte directe, dar şi indirecte care, de regulǎ nu sunt incluse în
criteriul de bază sau în indicatori adiţionali. Aceste efecte indirecte pot să se regăsească la nivelul
proiectului respectiv dar necuantificabile în mărimi economice (efecte ecologice, socio-
profesionale etc) sau să se manifeste în alte proiecte contingentate tehnic sau economic.
Stabilirea sferei de cuprindere a efectelor este o atribuţie a analistului şi depinde de o
serie de factori printre care şi competenţa sa profesională.
Recomandarea este că, pe cât posibil să se aibă în vedere şi aceste aspecte, mai ales în
ceea ce priveşte impactul proiectului asupra mediului ambiant, a sănătăţii,demnităţii şi pregătirii
profesionale a individului, justiţiei şi egalităţii sociale,etc,într-un cuvânt tot ce înseamna
schimbări în viaţa comunitaţii.
Aplicarea tehnicii complexului industrial este calea cea mai sigură de a
lărgi sfera de cuprindere a efectelor.
Încadrarea proiectului în coordonatele strategice la nivel macroeconomic este realizabilă
prin folosirea obligatorie a unor ”parametrii naţionali”. Aceştia sunt mărimi limită ce trebuie
respectate, în condiţiile date de piaţă, în orice afacere. Ca atare mărimea lor nu depinde de
voinţa factorilor de decizie la nivel de proiect. Astfel de parametrii sunt: rata socială a
22
discountului - rata de actualizare, rata socială a investiţiei, salariul umbră, cursul umbră de
schimb valutar, etc. Determinarea, dar şi folosirea acestor parametrii este foarte dificilă mai ales
în ţările subdezvoltate. De aceea se recomandă în mod expres utilizarea cel puţin a ratei de
actualizare unice pe economie şi a ratei ajustate (nu a ratei umbra) de schimb valutar.
Cu ce preţuri se operează? Pentru analiza financiară se folosesc preţurile curente de piaţă, iar
pentru analiza economică se recomandă preţurile “umbră”-preţuri curăţate de influienţe interne
,conjucturale de natură fiscală, politică etc.Dacă problema stabilirii preţurilor curente este
simplă, iarăşi în ţările cu o economie subdezvoltată, instabilă, în formare, problema preţurilor
umbră este dificilă, atât din punct de vedere conceptual, cât şi practic-aplicativ.
Conceptual - datorită caracterului instabil, difuz al sistemului economic naţional cadru în
care nu poate fi descris şi delimitat exact, iar cunoştinţele despre influenţa factorilor socio-
economici ce intercondiţionează funcţionarea sistemului sunt limitate. Din punct de vedere al
aplicaţiei practice limitele sunt date de imposibilitatea de a realiza un model logic de simulare
care să conducă la rezultate credibile. Preţurile umbră sunt fixate pentru a reflecta o realitate a
sistemului economic, ţinând cont de restricţii obiective specifice. Dacă condiţiile de evoluţie,
restricţiile se schimbă intempestiv, chiar într-un anumit domeniu, implicit se impune corecţia şi a
preţurilor umbră din acel domeniu şi ca o reacţie în lanţ şi în celelalte domenii. Devine nerealist
să susţii două sisteme de preţuri într-o astfel de economie.De aceea se poate face un compromis
prin folosirea unor preţuri de piaţă corectate în loc de preţuri umbră. În fond preţurile de piaţă
reflectă o realitate economică a mediului economico-social în care evolueazǎ proiectul.
Abaterile, în plus sau minus, de la o stare normală au o motivaţie socio-economică, sau
sunt efectul politicii guvernului care foloseste preţul ca instrument de distribuire a veniturilor în
societate sau de stimulare sau inhibare a activităţii într-un domeniu sau altul de activitate.
Totodată, utilizarea preţurilor curente reduce riscul ”manipulǎrii” eficienţei proiectului în funcţie
de anumite interese obscure sau tendința “pesimistă” foarte des întâlnită în evaluarea unor
parametri ai proiectului.
23
Nr.crt. Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
1 Investiții 542045 768020 - - - - - - - - -
2 Ch.expl.dep. 1246 1578 1000 1000 3000 3000 3000 1000 1000 1000
3 Venituri anuale 0 6840 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000
4 Ch. Totale 282716 255901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901
5 Flux de numerar -282716 -65901 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 324175
6 Factor act.(a=15%) 0,8695 0,7561 0,6575 0,5717 0,4911 0,4323 0,6759 0,3269 0,2842 0,2471
7 Ch.tot.actualizate 245822 193487 69630 60544 52008 45781 71578 34619 30097 26168 829734
8 Venituri totale 0 143659 124925 108623 93309 82137 128421 62111 53998 46949 844132
9 C.F. actulizat(a=15%) -245822 -49828 55295 40079 41301 36356 56843 27492 23901 20781 6398
10 Fact.act.(a=20%) 0,8333 0,6944 0,5787 0,4833 0,4018 0,3349 0,279 0,2325 0,1938 0,1615
11 Ch.tot.actualizate 235587 177698 61285 51182 42551 35466 29546 24621 20524 17103 1695563
12 Venituri 0 131936 109953 91827 76342 63631 53010 44175 36822 30685 638381
Actualizate
13 C.F.actualizat(a=20%) -235587 -45762 48668 40645 33791 28165 23464 19554 16298 13582 -57182
24
19,0/57182/6398
6398*%)15%20(%15
//*min)max(minRe
VNAVNA
VNAaaaRi
Se poate constata că la nivelul agentului economic, proiectul se caracterizează printr-o
eficiență mai redusă față de analiza economică 19%<25%, dar totuși superioară ratei dobânzilor
pe piața bancară. În consecință, proiectul de investiții al firmei S.C.AGROTRESTIANA
DOROHOI este eficient, aspect ce încurajează activitatea de extindere a firmei în zonele
respective.
25
CAPITOLUL IV EVALUAREA RISCULUI ŞI INCERTITUDINII
4.1 Analiza de senzitivitate
Analiză de senzitivitate are ca scop evidenţierea modificărilor pe care le suferă criteriul
sau criteriile de eficienţă adoptate (valoare adaugată, profit net, rata de rentabilitate internǎ) ca
urmare a modificărilor conjuncturale suferite de unii parametri cheie ai proiectului.
Se recomandă ca analiza să se facă în raport cu acele variabile cruciale pentru agentul
economic declanşator cum ar fi: rata inflaţiei, rata de schimb valutar, indicele preţurilor la
materii prime, produse ş.a., durata de execuţie etc.
Un proiect este riscant dacă se constată că eficienţa sa suferă modificari semnificative în
raport de modificǎrile previzionate la variabilele luate în calcul. În această situaţie se fac
recomandări de măsuri de contracarare a efectelor negative.
Vom face o trecere în revistă succintă a unor astfel de măsuri:
Atenuarea incertitudinii, în cazul cheltuielilor de investiţii, este posibilă prin corectarea
fiecarui capitol de cheltuieli cu o cota de “neprevăzute”, care au ca destinaţie:
a) rezerve pentru modificari fizice (modificarea cantităţilor de resurse, apariţia de noi
capitole de cheltuieli, etc);
b) rezerve pentru modificări de preţuri care pot fi generate de:
- fluctuaţia relativă a preţurilor în perioada analizată,
- efectul inflaţiei.
Existenţa acestor “neprevăzute” poate avea însa un efect demobilizator în procesul de
evaluare a costurilor proiectului de investiţii, prin reducerea interesului specialiştilor în stabilirea
exactă a mărimii fiecărei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecare capitol, să se
dea explicaţii clare cu privire la destinaţie şi modul de calcul a rezervei.
Pentru perioada de viaţă a proiectului, efectul inflaţiei poate fi luat în calcul prin
includerea unei cote estimate în rata de actualizare folosită la calculele de eficienţă.
Dacă proiectul aparţine unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viaţă
cheltuieli de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecţia fluxului de
trezorerie.
26
De asemenea, se recomandă evaluarea valorii reziduale, ca venit în ultimul an de viaţă a
proiectului. Stabilirea ei trebuie să se facă în funcţie de specificul fiecărei categorii de cheltuieli:
echipamente de lucru, clădiri, terenuri, ş.a.
4.2 Analiza de probabilitate
Analiza de probabilitate studiază frecvenţa de apariţie a unui fenomen perturbator şi
impactul sǎu asupra eficienţei proiectului.
Cum abordǎm un astfel de studiu de eficienţă? Specialiştii recomandă o abordare integratoare în
evaluare proiectului astfel ca, o singură baza de date să servească atât analizei economice cât şi
celei financiare, cu mici corectii bineînţeles. Să vedem daca este posibil? Parametrii cantitativi ai
proiectului (cosumurile exprimate în unităţi fizice; kwh, tone, metri cubi/patrati, ore-om, ore-
maşina, productie fizică,etc) sunt aceiaşi,indiferent de tipul analizei. Deci, preţurile, tarifele cu
care se va opera sunt cele care pot să facă diferenţierea între tipurile de analiză. Aşa cum am
arătat însă, preţurile pieţei, folosite în analiza profitabilităţii comerciale, pot fi corectate relativ
uşor pentru a fi folosite şi în analiza profitabilităţii naţionale.
Pentru profitabilitatea naţională, criteriul economic de baza este “valoarea adaugată”, iar
pentru profitabilitatea comercială “profitul net “al agentului economic. Dar el se poate obţine
prin eliminarea succesivă a componentelor care nu ţin de natura profitului net sau care sunt
deductibile din acesta: salarii, taxe, impozite, chirii ş.a.
Este posibil ca prin această translatare, un proiect, atractiv din punct de vedere economic
să devină ineficient din punct de vedere financiar. Se pune în discuţie însăşi existenţa sa sau, se
propune susţinerea lui prin subsidii guvernamentale.
Construirea bazei de date trebuie să ţină cont de numeroase constrângeri.
De aceea se poate utiliza un set de documente model, eventual asistate pe calculator, a
căror proiecţie să permită utilizarea lor pe cele doua tipuri de analiză.
O informaţie astfel ordonata poate rezista rigorilor specifice unei evaluări profesioniste.
Prima întrebare pe care trebuie să şi-o pună agentul economic declanşator se va referi la
costul proiectului. Trebuie să se facă deosebire între costul global al proiectului şi cele două
componente ale sale specifice: cheltuieli de investiţii şi cheltuieli curente sau de exploatare.
27
Structurarea costului proiectului şi a celor două componente ale sale, trebuie făcută astfel
încât să servească scopurilor analizei. De exemplu; tabloul cheltuielilor de investiţii trebuie să
permită evidenţierea pe baza criteriilor de structură importante pentru agentul economic astfel:
sursa de finanţare, destinaţia concretă, eşalonarea lor în timp pe durata de execuţie proiectată.
Cheluielile de exploatare trebuie sa fie eşalonate pe durata de exploatare defalcate după: natură,
destinaţie, legătură cu producţia, etc.
Amortizǎrile (deprecierile) constituie capitol distinct cu un regim special de cheltuieli,
fiind evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale.
Urmează apoi estimarea necesarului de forţă de munca structurată pe criteriul legăturii cu
activitatea de exploatare, pe nivel de calificare etc.
Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform nomenclatorului de
productie, alte venituri, cu specificarea desfacerii: la intern sau la export, incluzând u-se şi
subsidiile, valoarea reziduală, venituri din alte operaţiuni. La evaluarea veniturilo r se ţine cont de
gradul de încǎrcare a capacităţii proiectate, pe diferitele subperioade: rodaj, atingere a
parametrilor proiectaţi.
Datele astfel obţinute permit tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilităţii
proiectului. Urmează apoi un set de date care servesc la fundamentarea surselor de finanţare a
proiectului (structura capitalului si obligatiile financiare).
Analiza financiară integrală şi analiza valorii adăugate sunt tablourile finale care arată
eficienţa proietului la nivel micro şi macro-economic.
Un astfel de tablou este specific analizei economice punând în evidenţă cash-flow-ul
respectiv, venitul net actualizat (VNA) generat de proiect şi calculat ca diferenţă între veniturile
brute şi costurile proiectului. Costurile de producţie, se subînţelege că, nu includ amortizarea,
precum şi obligaţiile faţă de stat, bănci. Deci cash flow-ul apare diferenţă între veniturile brute şi
contravaloarea bunurilor şi serviciilor prestate de terţi, precum şi remunerarea forţei de muncǎ,
cuprinzând deci, elementele de natura profitului, amortizarea, dobânzi, dividende, taxe impozite,
câştiguri reinvestite, producţia pentru consumul propriu al proprietarului.
Deducem deci că, fluxul net de trezorerie (cash flow-ul) nu este identic cu rezultatul
contabil deoarece include amortismentele.Trebuie sa fie privit ca un surplus monetar generat de
proiect şi care trebuie să fie pozitiv şi cât mai mare. Pe practicieni mai puţin îi interesează
conţinutul său economic şi mai mult metodologia sa de calcul.
28
CAPITOLUL V CONCLUZII
Activitatea desfăşurată de societate are un trend ascendent, se adaptează în permanenţă la
cerinţele pieţei şi a legislaţiei interne şi a U.E., realizează indicatori economici şi financiari
pozitivi, care îi permite să desfăşoare în bune condiţii activitatea de producţie cât şi activitatea de
investiţii pentru modernizarea şi reînnoirea capitalurilor, asigurând achitarea la termene a
datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung şi obţinerea de profit.
Propuneri pentru eficientizarea activităţii
Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor.
Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce
intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea.
Obiectivele care trebuie urmărite sunt:
Previzionarea situaţiei financiare a firmei
Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea unui bilanţ,
reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor
obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi ob iect de activitate, pentru a şti care este
poziţia societăţii în raport cu firmele concurente.
Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:
bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi rezultatele; ele sunt un
excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt, permiţând permanent
compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti;
planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter strategic, orientează
activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare;
studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând
importante analize şi previziuni financiare;
fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor
efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).
29
Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de plată în viitor
Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească:
creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi;
încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor şi
penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării;
scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni de compensare;
prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea penalităţilor;
reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu
dobânzile).