PROIECTDESTRATEGIEDEDEZVOLTAREATURISMULUIÎNJUDEŢULARAD

2012‐2016

Octombrie2011

2

©FundaţiaCentrulpentruAnalizăşiDezvoltareInstituţională–Eleutheria

SplaiulIndependenţeinr.17,Bl.101B,Ap.30Sector5,BucureştiTelefon:021.316.02.52E‐mail:office@cadi.roInternet:www.cadi.roToatedrepturilerezervate.

Coordonator:HoriaTerpe

Cercetători:

VladTarkoAuraMateiTudorGlodeanuEmmaFrischmannCoordonareadministrativă:AnamariaChiș

Suportadministrativ:

MonicaŞomăndroiu

AndraBistriceanu

Acestraportreflectăconcluziilecercetătorilor,bazatepedateleprelucrate.Elnureflectăopiniainstituţiilorcontractantesauaconduceriiacestora.

3

Mulţumiri

Dateleempirice folositeprovindinanchetele sociologicedesfășurate înanul2010 (douăsondaje de opinie șimaimulte focus‐grupuri) precum și din: date statistice, informaţiipublice; informaţii și documente puse la dispoziţie de CJA și CCJA precum: Strategiaculturală a judeţului Arad, proiectele desfășurate sau aflate în desfășurare, studiile șimaterialele realizate. Apreciem deschiderea şi cooperarea reprezentanţilor ConsiliuluiJudeţeanAradşiaiPrimărieiMunicipiuluiArad.

Ideilesuntdesprinsedinacestedateșidindiscuţiileavutecuparteneriiimplicaţiînproiect.Mulţumim pe această cale tuturor colaboratorilor și înmod special participanţilor lainterviuri, focus‐grupurișiconsultăripentrutimpul, intuiţiile,planurile șientuziasmulcucareaucontribuit.

Mulţumimstudenţilorcareaurealizatprogramullordepracticăîncadrulacestuiproiectşiacărircontribuţielabunaorganizareaconsultăriloroapreciem.

4

Cuprins

I.Direcţiigenerale..............................................................................................................................................6 

1.1.  Sintezasituaţieiactuale..................................................................................................................6 

1.2.Conceptulgeneral..................................................................................................................................8 

1.3.Direcţiiposibilededezvoltare......................................................................................................10 

1.3.1.Turismsportivşiderecreere................................................................................................10 

1.3.2.Obiectiveculturalepermanente...........................................................................................12 

1.3.3.Turismbalnear.............................................................................................................................14 

1.3.4.Turismdeafaceri........................................................................................................................16 

1.3.5.Obiectivenaturale......................................................................................................................16 

1.3.6.Evenimenteculturale(obiectiveculturalenepermanente).....................................19 

1.3.7.Turismdetranzit........................................................................................................................20 

1.4.Direcţiilecupotenţialmaximdedezvoltare...........................................................................21 

II.Obiectiveleșioperaţionalizareaobiectivelor..................................................................................22 

1.  Obiectiv special: creşterea atractivităţii judeţului Arad ca destinaţieturistică pe direcţiile cu potenţialmaxim de dezvoltare: turism sportiv și derecreere,naturalșicultural...............................................................................................................23 

Subobiectiv1.1.Creareadecircuiteturistice..................................................................................24 

Proiect1.1.1.Aradulcultural.............................................................................................................26 

Proiect1.1.2.CircuiteTuristiceActive(biciclete,caiace,bărci,drumeţii,ecvestre).27 

Subobiectiv 1.2. Crearea de oportunităţi sporite pentru evenimente şi comunităţineconvenţionale...........................................................................................................................................29 

Subobiectiv 1.3. Creşterea şi regândirea finanţărilor acordate organizaţiilorneguvernamentaleşi instituţiilorcarepropunproiectemenitesăsprijineturismul înjudeţ...................................................................................................................................................................30 

2.  Obiectiv general: îmbunătăţirea infrastructurii și cadrului instituţional alturismuluiînjud.Arad..........................................................................................................................32 

Subobiectiv2.1.Dezvoltareainfrastructurii....................................................................................32 

Subobiectiv2.2.Marketing:comunicareașifacilitareainformăriituristicecuprivirelajudeţulArad...................................................................................................................................................38 

Subobiectiv2.3.Dezvoltareanetworkinguluituristic.................................................................41 

Proiectul2.3.1.ÎnfiinţareauneiasociaţiiaoperatorilordinturismdinjudeţulAradcustatutdeONG......................................................................................................................................41 

5

Proiect2.3.2.SiteulturisticArad......................................................................................................41 

Proiect2.3.3.Convenţiileturisticebianuale................................................................................43 

Subobiectiv2.4.Scădereataxelorlocaledelanivelulmaxim..................................................44 

Subobiectiv2.5.SprijinireaIMM‐urilorcareactiveazăînturism...........................................46 

III.Planuldeacţiuni.........................................................................................................................................48 

Anexa1.Manualuldebrandaljud.Arad(Noeland,2011)Anexa2.Strategiadecomunicareajud.Arad(Noeland,2011)Anexa 3. Raportul cercetării potenţialului turistic al jud Arad (CADI, INSOMAR, 2010)

6

I.Direcţiigenerale

1.1. SintezasituaţieiactualeAnalizastăriiturismuluiînjudeţulAradapornitdelatreitipuriprincipalededate:dateoficiale (ce reiesdin statisticilenaţionale și judeţene,din fișeale localităţilor saudatedespre proiectele finanţate), sondajele concepute de echipa de cercetători a CADI șiaplicate de INSOMAR, atât la nivel naţional, cât și la nivel judeţean (înglobând turiștiiactuali și potenţiali, cât și operatorii de turism) și interviuri extinse de grup cureprezentanţii diverselor părţi implicate în turismul arădean (operatori de hoteluri șipensiuni, reprezentanţi ai administraţiei și ai agenţiilor de control, administratori aiunor obiective antropice și naturale, profesori universitari etc.). Toate aceste date,inclusivinformaţiileprivindcadruljuridicrelevant,seregăsescînAnexa3.RaportuldecercetareprivindpotenţialulturisticaljudeţuluiArad.

Rezumând, analiza datelor empirice a demonstrat faptul că turismul arădean se aflăactualmente într‐o stare deficitară, accentuată de criza economică. Judeţul Arad seconturează ca o destinaţie turistică în mai mică măsură decât judeţele limitrofe. Înancheta lanivelnaţional1, întrebaţipentrucaredintre judeţeledinvestul ţării aroptapentruoexcursiedeweekendcufamilia,respondenţiiaunominalizatAraduldecelemaipuţineori(9%Arad,13%Caraş‐Severin,14%Hunedoara,15%Alba,22%Bihorşi24%Timiş).

PrincipalultipdeturismregăsitînjudeţulAradesteceldetranzit,cutoatecăexistășiunanumittipdeturismdeafaceri,derecreereînperioadadevarășiturismulbalnear,ultimul fiind însă dependent de subvenţii. Agroturismul, menţionat frecvent caoportunitatededezvoltarea turismului încadrul interviurilordegrup,nupareaaveadeocamdatăotendinţăascendentă.

TuriștiicuprinșiînanchetaderulatăînjudeţulArad2,suntînproporţiede42%dinjudeţ.Dinjudeţeleînvecinatemenţionăm12%dinTimiș,9%dinBihor,5%dinHunedoara.DemenţionatestefaptulcăBucureștiulînregistrează5%,unprocentmaimicşidecâtcelalturiștilordinstrăinătate.

1Ancheta a fost realizată la nivel naţional în sistemOMNIBUSpe un eşantion de1207 persoanede tipprobabilist, stratificat proporţional după mediul de rezidenţă, arii culturale şi tipul localităţii,reprezentativpentrupopulaţiaRomânieicuvârstade18anişipeste.Culegereadatelorafostrealizatăînperioada 30 iunie – 10 iulie 2010. Eroareamaximă admisă pentru rezultatele obţinute, garantată cu oprobabilitatede95%,estede+2,8%.

2Ancheta în populaţia de turişti din judeţul Arad, realizată pe bază de chestionar aplicat faţă în faţă, acuprinsuneşantionde380deturişti,cuoeroarede±4,2%launniveldeîncrederede90%.Perioadadeculegereadatelorafostultimasăptămânăaluniiiulieşiprimasăptămânăaluniiaugust.

7

Tipurile de turism la momentul actual presupun șederi scurte și accesarea a puţineservicii în afara celor hoteliere și de restauraţie. Acest lucru înseamnă că dezvoltarealocală generată de turism este la un nivel modest, din cauza cheltuielilor reduse șinediversificatepecarelefacturiștiiodatăajunșiînlocaţie.

Atunci când corelăm scopul călătoriei cu localitatea în care operatorii funcţionează,observăm că turismul de vacanţă/recreere este predominant în localităţi mai miciprecumGhioroc,Dezna,CăsoaiasauSebiş.ÎnMoneasa,pondereaturismuluiderecreereeste la fel de importantă ca şi ponderea turismului pentru tratament balnear. Înmunicipiul Arad, predominante sunt turismul de tranzit şi de afaceri. Operatorii dinNădlac şi din alte localităţi mai mici ale judeţului raportează un turismmajoritar detranzit.

Atuncicândtestăminfluenţaocupaţieiasuprascopuluicălătoriei,folosindaceleaşidatedin ancheta în rândul turiştilor la nivel judeţean, se constată următoarele tendinţe:salariaţiilastatprezintăoatracţiespreculturăşiorespingereacălătoriilordeafaceri,explicabilăprinnaturaprofesiei.Salariaţiilaprivataupreferinţediferite,eifiindatraşidecălătoriiledeafacerişidesportşimaipuţindecultură.Patroniifacturismdeafacerisausuntîntranzit.Agricultoriinupreamerginvacanţă,accesullorlaunităţiledecazaredatorându‐se mai degrabă tranzitului. Pensionarii sunt preponderent orientaţi cătreturismpentrutratamentbalnearşiturismcultural,iareleviişistudenţiipreferăsportul.

AsociereadintrejudeţuldeprovenienţăşiscopulcălătorieinearatăcăturiştiidinAradsunt orientaţi mai degrabă către turism pentru tratament balnear, cultural şi derecreere. Cei din Timiş prezintă o atracţie pentru turism medical şi practicarea desporturi.CeidinBihorvinînAradpentrua‐şipetrecevacanţaşiapracticasporturi.Ceidin Hunedoara sunt atraşi de turismul cultural sau se află în tranzit, în timp cebucureştenii vin înArad în tranzit saupentru afaceri. Cei din străinătate vinmai alespentrusport,afacerişiîntranzit.

Motivele stării nesatisfăcătoare a turismului din Arad sunt legate de următoareleaspecte:lipsaobiectivelorturisticedeinteresmajor(naţional)3, lipsapromovăriiși comunicării adecvate a atracţiilor turistice existente către potenţialii turiști,deficienţele infrastructuriidetransport,existenţapiedicilor fiscale și legislative,şinuînultimulrândabsenţacolaborărilorfructoaseîntreagenţiiprivaţi(mediatesaunudeagenţiipublici).Aceastaesteprovocarea;situaţiaconţineînsăunpotenţialsemnificativdedezvoltareaturismului,carefaceobiectulstrategieidefaţă.

3Adicăaobiectiveloratâtdeatractive încâtsăpoatădeterminachiarșisinguredeplasareaunor turiștipentrualevizita.SingurulobiectivdeacestnivelarputeafiCetateaAradului,atuncicândvafideschisăpubliculuișiamenajatăcorespunzător.

8

1.2.Conceptulgeneral

Resursele Consiliului Judeţean Arad (CJA) trebuie concentrate într‐un număr limitat de

direcţiiprioritare,şianumeîndirecţiileîncarejudeţulAradaresauîşipoatedezvoltaunavantajcomparativînmateriedeturismfaţăderegiunilevecine.

Întrebareade fondeste:pornindde la situaţiadată (descrisădesecţiunileanterioare)cumputemutilizaresurselelimitatedisponibileînurmătoriianipentruaobţineefectuluneidezvoltăridurabileaturismuluiînjud.Arad,petermenlung?Răspunsulrezidăînconcentrarea acestor resurse în puncte‐cheie potrivit unei anumite succesiuni desecvenţesauetape.

Secţiuneade faţăexpuneesenţasinteticăastrategieiurmândcaelementelesalesă fiedetaliate în continuare iar etapizarea lor continuată prin Planul de Acţiuni (PA) dinfinalulmaterialului.

Scop.Dezvoltareaunuinumărcâtmaimaredeavantajecomparativeînraportcujudeţeledinregiune.

Petermenlung(10‐15ani),Aradul trebuiesăsediferenţiezeprinnumărulșicalitateaatracţiilor oferite turiștilor, prin comparaţie cu judeţele din regiune. În acest sensstrategiavaseparatipuriledeturism‐fiecareadresându‐secâteunuigrup‐ţintădiferit(de exemplu, tineri interesaţi de sporturile în natură). Dezvoltarea câte unui tip deturism, astfel încâtmembrii grupului‐ţintă respectiv să vinăpredominant în jud.Aradpentrua‐șisatisface interesele,seconstituie încâteunavantajcomparativpentru jud.Arad.Maimulteasemeneaavantajesuntnecesarepentruaasiguraconstanţafluxurilorturistice.

Totuși, aceste avantaje comparative nu pot fi construite simultan, datorită resurselorinvestiţionale limitate disponibile. Iată de ce propunem separarea conceptuală aviitoruluiîndouăetapestrategicemajore,corespunzândobiectivelorgeneraleprecizatemai jos.Primadintreacesteaesteobiectulstrategieide faţășiconstă înconcentrarearesurselorCJA într‐unnumăr limitatdedirecţiiprioritare care să rezulte într‐unavantajcomparativdistinctfaţăderegiunilevecine,într‐unorizontdetimpdecirca4‐5ani.

După ce un asemenea avantaj va fi funcţional, stabil și bine valorificat, se va puteaîncerca și dezvoltarea unor noi avantaje comparative. Această extindere va puteapornidelafluxuldeturiștișiinfrastructuraformatăpentrunișeledepiaţăaleprimuluiavantaj comparativ, urmărindu‐se obţinerea unor lărgiri și diversificări a fluxului de

9

turiști. Identificarea noilor avantaje comparative care vor putea fi dezvoltate și amijloacelor pentru valorificarea acestora fac obiectul unei etape ulterioare și a uneiviitoarestrategiidedezvoltareturistică.Obiectivulceleidefaţăesteiniţiereaprocesuluidedezvoltareturistică.

Obiectivegenerale

I. Obţinerea unui prim avantaj comparativ distinct faţă de regiunileînvecinate.

Orizontuldetimp.Perioadadeinvestiţii:2012‐2016,avantajulurmândsăfiefuncţionalînanul2017.

Cucâtacestavantajestemairar într‐unspaţiugeograficcâtmai larg,cuatâtestemaisolidșiatragemaimulţituriști.ArfiexcelentcaacestavantajsăfieprezentînraportcuîntreagaTransilvanieorimăcarînraportcujudeţelelimitrofe.

II. Pornindde labazareprezentatădeacesta,dezvoltareaunornoiavantajecomparative.

Orizontul de timp: perioadă de investiţii 2016‐2019, noi avantaje urmând să fiefuncţionaleînanul2020.

Pe măsură ce va avea loc dezvoltarea generată prin urmărirea primului obiectiv vadevenievidentșicaresuntcelemaifezabilealteavantajecomparative.

Există mai multe motive convergente pentru care această succesiune este alegereacorectă.Dintreacestea,menţionămdoardouă.Înprimulrând,planulestesimplușiclar,fiindformatdindoardouăetape.Înaldoilearând,resurseleCJAsuntlimitateși,deci,nupotaveavreunefectconstructivpetermenlungdacăsuntdispersateîntoatedirecţiile,în funcţie de oportunităţile întâmplătoare (ex. ansamble folclorice, proiecte artistice,festivaluri etc.) care apar în cursul unui an. Trebuie evitată disiparea inutilă aresurselor;concentrarealorpedirecţiilecelemaipromiţătoarevastructura,princonsecinţă, și restul planului unitar al dezvoltării turistice a judeţului, inclusivcorelareaproiectelorexistente șiviitoarelor iniţiative,așa încâttoateacesteasăsepotenţezereciproc.

Încontinuareamaterialuluidefaţăvomcăutasăidentificămprimulavantajcomparativ.În acest sens vom explora și evalua posibilele direcţii specializate de dezvoltare aturismului, adicăvom identificacelemaipromiţătoaresegmenteșinișecarearputeaconstruiavantajulcomparativcăutat.

10

1.3.Direcţiiposibilededezvoltare

1.3.1.Turismsportivşiderecreere

Potenţialmaremaiales îndirecţiile:navigaţiecuvâsle(caiac,canoe,plutăetc.) șimotor,alte sporturi peMureş şimai puţin pe Crişuri; drumeţii și călărie înMunţii Zarandului;traseedebicicliştiîncontinuareatraseelordinUngaria;parapante;observareaanimalelor,vânătoareşipescuit,şichiarspeologie.JudeţulAradprezintăcondiţiisuperioareînmateriedepeisajşiposibilităţinaturalecomparativcuzoneleînvecinate(atâtdinRomânia,câtşidinUngaria).

TurismulsportivsepracticăînIneuspreexemplu,undeexistăocabanădevânătoarelaPădureaBaltăşitreiamenajăripiscicole;înPecicasepracticăpescuitul;înBirchișexistăacumulareaSomonita,undesepracticăpescuitşivânătoarepecele4000hadepădure;râul Mureş ce străbate judeţul Arad de la Est la Vest, oferă condiţii propice pentrupescuit; în Bocsig, funcţionează Pescăria Sodom ‐ 11ha şi Pescăria Moara Balucana ‐0,5ha; în Buteni se practică vânătoare și pescuitul pe Valea Crişul Alb; în Dieci estefuncţional fondul de vânătoare Crocna‐Zimbru; alte localităţi în care se practicăvânătoareaşipescuitulsunt:Felnac,Ghioroc(înzonalaculuiGhioroc),Gurahonţ(existăo pescărie şi o asociaţie de vânătoare),Macea (pescuit), SinteaMare (pescuit sportiv,baltăamenajată)şiTauţ(vânătoareșipescuitpelaculartificialTauţ),Bârzava,Vărădiade Mureş, Săvârşin etc. La Revetiş (comuna Dieci), dar mai ales la Şiria se practicăparapantașideltaplanorismul.

În cadrul aceluiaşi tip de turism, activităţile de vizitare şi cercetare speologică suntorganizate înzonedepevaleaMonoroştiei, înGrotaUrsului,PeşteraLiliecilor,Peşteracu Apă de laMoară de laMoneasa, în Peştera Duţu şi Peştera Sinesie de la Săvârşin.Totuşi,acestelocaţiibeneficiazădepuţineamenajărişisuntslabpromovate.OrganizaţiaSpeoWest promovează acest tip de turism în judeţ, prin vizitele în rezervaţiilespeologice pe care le coordonează, vizite care sunt accesatemai degrabă de arădeni,decâtdeturiştidinafarajudeţului,şicarenureuşescsăaibăunimpactsemnificativdinlipsădeinfrastructură.Nuînultimulrând,facilităţipentrupracticareaunorsporturimailargrăspânditeprecumtenisdecâmp,fotbal,etc.suntdisponibileînorașulAraddarșiînaltelocalităţi.

Exemplerelevantecedemonstreazăregresulturismuluisportivsuntasociaţiilesportive,precum clubul Voinţa, care atrăgeau un număr relativ mare de turiști – sportivi încantonament sau la competiţii ‐ însă acestea au dispărut aproape total sau și‐audiminuatmult activităţile.Deteriorarea în turismul sportivpropriu‐zis (adică, acela în

11

careturiștiisuntsportiviorganizaţiveniţiîncompetiţiișicantonamente,darşisuporteriaidiferitelorsporturisosiţiînAradsăsusţinăechipafavorită)poatefiușorcompensatăprinvalorificareatendinţeimodernededemocratizareasportului–practicăriisalepeoscarămultmailargă:turișticarenusuntsportivilegitimaţidorescdinceîncemaimultsăcauterecreereactivăprinpracticareaunorsporturi (iatădecenumimaceastănișăturism sportiv și de recreere). De obicei, aceste sporturi necesită facilităţi speciale,naturale ori amenajate, neputând fi practicate oriunde; rareori pot fi practicate înapropiereadomiciliuluișiastfelsecreeazăturism.

Remarcămlaacestpunctoprimăsoluţiepunctuală:valoareaturisticăarâuluiMureșarcreșteenormdacăoriceturist(saulocalnic)arputeacuușurinţăînchiriacaiace,canoeșibărcicumotorpentruarealizaincursiunipeapă.Înmomentuldefaţă,înafaraParculuiNatural„LuncaMureşului”,esteaproapeimposibilpentruturiștisăfacăacestlucru.Maimultchiar,cluburiledecaiac‐canoeexistentes‐arputeasusţineșielemaibinedacăarofericaiace,canoeșialtetipurideambarcaţiunispreînchiriere.

În ancheta de teren în rândul turiştilor, am fost interesaţi de intenţia acestora de apracticaunsportpedurataşederii.Amdoritsătestămipotezaturismuluisportivşiderecreere ca o direcţie de dezvoltare a turismului în judeţ, bazându‐ne şi pe opiniiexprimate în cadrul interviurilor de grup (cerere pentru practicarea parapantei, acălăriei, a sporturilor de apă). 29% dintre respondenţi şi‐au manifestat interesul înaceastă direcţie. Dintre cei interesaţi de practicarea unui sport, 13% au menţionatînotul,5%drumeţiilepemunteşiînpeşterişi5%sporturiledeechipă(fotbal,baschet,handbal, volei etc.). 75%dintre cei caredoresc săpracticeun sport pedurata şederiiaveauaceastă intenţie încă înaintedeaveni în locaţie.Existăaşadarunpotenţialdedezvoltare pe această direcţie, care însă trebuie accesat prin dezvoltareainfrastructurii (menţionată în interviurile de grup ca fiind deficitară) şi prinpromovareacorespunzătoareaacestorposibilităţidepetrecereatimpului.

12

1.3.2.Obiectiveculturalepermanente

Potenţial redus din umătoarelemotive: retrocedarea în control civil a Cetăţii Aradului,principalulobiectivculturaldinjudeţ,setergiversează.Celelaltecetăţişiobiectiveprezintăun interesrelativ scăzut,comparativcuceeaceun turistpoatevizita înregiunilevecine.

Obiectivele arheologice nu sunt amenajate şi prezintă un interes limitat pentru publicullarg.

Excepţia1:turismulreligios‐MânăstireaRadnaestedejaunexempludesucces.

Excepţia2:gastronomia(alăturideviaţadezicuzia locuitorilordincadruldestinaţiilor

turistice)

Turismul cultural are ca principale repere palatele şi conacele (26 la număr), multedintreeledeclaratemonumente istorice,unele înstaredeconservaremaibună,altelemaipuţinbună.Interviuriledegrupaurelevatcâtevaexempledeastfeldepalatecareaufost foarte bine amenajate pentru turism şi întreţinute ca urmare a retrocedării sauconcesionăriilorcătreactoriprivaţi,cumestecazulCasteluluiRegaldelaSăvârşinşiaCasteluluidelaŞofronea.AstfeldeclădirisuntparteacentruluiistoricalAradului,darcelemaimultefiegăzduiescinstituţiipublice,fienuauniciunfeldeexploatareturistică.Dintremuzee, seevidenţiazăComplexulMuzealArad,MuzeuloraşuluiLipova,MuzeulAdamMüllerGuttenbrunnşialtecasememoriale(MuzeulIoanSlavici),daracesteanuau reuşit să joace un rol semnificativ în circuitele turistice, ci servesc doar funcţiiculturalelocale.

Acest lucru esteparţial valabil și pentru edificiile vechi, precumcetăţile de la Șoimoș,Șiria,DeznadarșivestigiilearhelogicedelaBizere‐Frumușenișidinaltelocalităţi.Deșivaloarea lor istorică și culturalăodepășeștepe cea turistică, situareaacestor ruine încadru natural le conferă oportunitatea turismului activ, discutată în a doua parte astrategiei de faţă. Privind toate aceste obiective este necesară conservarea aspectuluiarhitecturalalzonelorrespective,astfelîncâtnoileconstrucţiisănucreezedisarmonie,lucrucorectobservatîncadrulconsultărilor.

Centrul istorical oraşuluiArad. Cu o lungime de aproximativ 2 km, pemalul stâng alrâuluiMureş,bulevardulRevoluţieireprezintă„inima”istoricăaoraşuluiArad,fiindunadintrerezervaţiilearhitecturalecelemaimaridinţară.Estealcătuitdinmaimultde30clădiri declarate monument istoric şi oferă turistului o alăturare a diferitelor stiluriarhitecturale (clasic, neoclasic, renascentist, baroc, rococo, eclectic, seccesion, artnouveau). Cele mai importante repere ale bulevardului sunt clădirea Primăriei,ridicată în secolul al XIX‐lea (1876), în stil neorenascentist;PalatulCenad, ridicat însecolul al XIX‐lea (anul 1894), în stil eclectic, având elemente neoclasice, dar şirenascentiste; Catedrala Romano‐Catolică, construită între anii 1902‐1904 în stil

13

renascentist,cuunfrontispiciusemicircularadâncitcuocopieacelebreisculpturiPietala exterior şi o orgă cu o deosebită rezonanţă;PalatulBănciiNaţionale, care a fostconstruitcaedificiubancar întreanii1905‐1906, înstilclasic;PalatulAdministraţieiFinanciare ridicat în secolul al XIX‐lea, în stil eclectic, cu un turn rococo (azi sediulAdministraţieiFinanţelorPubliceAradşiaRectoratuluiUniversităţii"AurelVlaicu"dinArad),ridicatăînsecolulalXIX–lea,esteoclădirecutreinivele,realizatăînstileclectic,îmbinândarmonioselementeclasicecurococco;TeatruldeStatIoanSlavici,ridicatînstilneoclasic,însecolulalXIX‐lea(1874);BisericaEvanghelică,ridicatăîn1906,înstilneogotic,cunoscutămaialessubnumelede"BisericaRoşie";HotelulArdealul, fondatîn1841,înstilneoclasic;PalatulNeumann,construitînsecolulalXIX‐lea(1891‐1892),înstileclectic.

AltereperealeoraşuluisuntPalatulCultural,TeatrulVechi,CasacuLacătşiÎnsemneleCalfelor, SinagogaEvreiască, Palatul de Justiţie, PalatulBohus,Turnul de apă, avândoînălţimede38metrişicareoferăopanoramăasupraAraduluiistoric.

Reperul turistic cu cel mai mare potenţial al municipiului este Cetatea Aradului,construită în secolulalXVIII‐lea (1763 ‐1783), împrejmuităde trei zidurideapărare,sub forma unei stele duble (stilul Vauban), cu şase colţuri. Datorită amplasamentuluideosebitînpeninsulaMureşului,aunicităţiisale(singuracetateatâtdebineconservatăînstilVaubanexistentăînSud‐EstulEuropei)şiadimensiunilorsaleeareprezintădepeacumchiar(deşinuexistădreptdevizitare,aiciaflându‐semomentanogarnizoană)oatracţie pentru turişti. Această informaţie este bazată pe discuţiile cu participanţii lacercetarea de tip focus‐group. Din păcate însă, cetatea nu poate fi vizitată în prezent,fiind încă administrată de Ministerul Apărării. Aşadar, acesta reprezintă un posibilobiectiv turistic atractiv (v. Nota 1), singurul de acest nivel din jud. Arad, însăposibilităţilesaledeexploataresuntdeocamdatănesigure.Dareasaînfolosinţăcivilășiîncircuitulturisticesteoprioritatemajoră,daracestlucrunusepoateconcretizala întregulpotenţialpe termenscurt,cimaidegrabă înurmătorii10‐15ani.Laacelașipunct, ştrandul orașuluiArada reprezentatmult timpo atracţie regională.AnsamblulformatdinCetateaAraduluișiştrandpoatecusiguranţăconstitui,peviitor,unobiectivturisticmajor.

În privinţa turismului cultural există un exemplu semnificativ de succes.MânăstireaMariaRadnaesteunaltobiectivcupotenţialfoartemaredeatractivitateturistică,dreptdovadăfiindfluxurileconstantedeturiştistrăini.ConstruităînsecolulalXVI‐lea (1551), basilica Maria Radna a servit iniţial călugărilor franciscani drept adăpostîmpotrivanăvălitorilorotomani,afostulteriorrefăcutăşimodificatăînperioada1727‐1828.Îninterior,esteîmpodobităcuoicoană,realizatăînstilulrenaşteriitârziiînItalia,desprecaresespunecăestefăcătoare‐de‐minunişicareaprimitînsecolulalXVIII‐leaoramă din argint, făcută de însuşi aurarul împăratului. De asemenea, are un altar din

14

marmurădeCarrarașio colină în spatelebisericii,undeeste simbolizatăcaleaSfinteiCruci.Mânăstireașiîmprejurimilesalenecesităînsămultiplerestauraţii.

Mânăstirea se află pe lista obiectivelor turistice de interes major nu doar pentrudecoraţiiledeosebitedin interior sauarhitectură, ci şipentru căestedeja inclusăpelistaitinerariilorcelorcarealegsăfacăpelerinaje,cuocaziasărbătorilorreligioase(exemplurelevant:pelerinajulmotocicliştilor).MariaRadnaarecâtevazecidemiidevizitatoripean,ovizitădurândaproximativoorăși jumătate,conformspuselorreprezentaţilorMănăstirii. În plus, accesul se face uşor, fiind bine deservită dedrumul european E68. Pelerinajele în judeţul Arad au ca punct central MânăstireaMaria Radna din Lipova, fiind integrată în circuite internaţionale de pelerinaj şi îşighideazăvizitatoriişicătrealteobiectiveturisticedinjudeţ.AlterepereturisticemajoresuntMânăstireaHodoş‐BodrogsauMânăstireaFeredeu.

Demenţionatestesifaptulcămajoritateaobiectivelorturisticenusepreteazălaovizităprealungă–turistulvede,depildă,totceestedevăzutlaruineleCetăţiiȘoimoșîn maxim o oră. O excepţie pozitivă o reprezintă pelerinii și respectiv grupurile demotocicliști care vin la Mânăstirea Radna, care face parte dintr‐un circuit mai larg,internaţional.

Anchetade terena relevat șiunalt aspect care ţinedecultura localămicro, și anumesatisfacţiaturiștilorcuserviciiledecazareșimasă.Chiardacănupoatesingurăsăaducăturiști,gastronomiaspecificăoferităoferităesteunpluscare trebuiepus învaloare întoatecircumstanţele(tranzit,vizitare,sport,etc.).Totodată,dinpunctdevedereturistic,aceastapoatefimaiamplulegatădestiluldeviaţălocal.

1.3.3.Turismbalnear

Potenţial insuficient exploatat din umătoarelemotive: facilităţile balneare din regiunilevecinesuntsuperioarecelordelaMoneasasauBăileLipovei.Alteizvoaresausursetermale

nusuntamenajate.Înplus,accesullaMoneasaestedificil.

Turismul pentru tratament balnear se situează la 9%, în estimările respondenţilorcuprinşi în ancheta populaţiei de operatori turistici din judeţ4. Această slabăreprezentare sedatoreazănumăruluimicdeunităţi careasigurăserviciide tratamentbalnear,daracesteunităţiauocapacitatedecazare foartemarecomparativcumedia.Aşadar,dinestimărileoperatorilordeturism,acestsectordeactivitateestedezvoltatînacestmoment în judeţmai ales în jurul turismului de tranzit şi de afaceri (sub forma

4Anchetaînrândulpopulaţieideoperatorituristiciacuprinsuneşantionde80deunităţidecazare,cuunniveldeîncrederede90%şioeroarede±7,1%.Perioadadeculegereadatelorafostultimasăptămânăaluniiiulieşiprimasăptămânăaluniiaugust.

15

turismuluiderevigorare–SPA) iarabia însecundar, în jurul turismuluiderecreereşibalnear. Operatorii care îşi identifică oaspeţii ca practicând turism de tranzit sau deafacerisuntmaidegrabăoperatorimici,dinunităţicucapacitatedecazaremică,întimpceunităţilefrecventatepentruscopurideturismbalnearaucapacitatedecazaremare.

Atracţia pentru turismul în scop balnear în rândul unor categorii de turişti, precumpensionarii şi turiştii din mediul rural, poate fi explicată prin subvenţiile acordateacestora de către stat şi prin posibilităţile financiare mai reduse ale persoanelor dinrural,posibilităţicarenulepermitaccesareaunortipuricomparativmaicostisitoaredeturism.Dinsondaje,rezultăfaptulcăceicareaucascoptratamentulbalnearaucelemaimiciveniturideclarate.Nivelulactualdedezvoltarealturismuluibalnearnupermiteoadresabilitateşicătrealtecategoriidepublic,cuaşteptărimaimariprivindcalitateaşicomplexitateaserviciilor.

Contrar opiniei salariaţilor din sectorul public și pensionarilor, care consideră căMoneasa este o staţiune atractivă, antreprenorii și salariaţii din sectorul privat suntcircumspecţi.Potenţialulunorfluxurideturiștidinjudeţelevecineestelimitatdestareanecorespunzătoare a drumului care leagă Moneasa de judeţul Bihor, precum şi decondiţiile mai bune şi notorietatea mai mare a altor staţiuni balneare din judeţeleînvecinate. În cazul staţiunii Moneasa, asfaltarea drumului spre Vașcău esteabsolut necesară pentru a acorda o șansă serioasă de dezvoltare turistică astaţiunii, indiferent de tipul de turism practicat. Tot aici trebuie însă precizat căspecializarea balneară existentă nu este singura șansă a staţiunii Moneasa ci chiardimpotrivă,obiectivelesalenaturalesuntmultmaidiverseiarvalorificarealorturisticăpoate ușor construi noi specializări sau avantaje comparative potenţial mai atractivedecâttratamenteleșicurelebalneare.Înceeacepriveșteideeareconstrucţieiunuitrencuecartamentîngust(mocăniţă)–sauauneicăiferatenormale‐caresălegeMoneasadeSebiș, costurilede realizare șimenţinerenu justifică investiţia,nicimăcar luând înconsiderarecreștereaturisticăpecarearaduce‐o.

Aceeași tendinţăapareși încazul staţiuniiLipova,unde fluxuriledinMoldovanusuntsustenabiledincauzadistanţeimarișiaconexiunilorslabealetransportuluirapid.

Din aceste motive, este puţin probabil că starea turismului balnear poate suferiprogrese semnificative pe termen scurt ca urmare a intervenţiei autorităţiipublice judeţene.Estimăm căcelemai importanteprogrese sevor înregistra caurmare a demersurilor şi investiţiilor agenţilor privaţi, în colaborare cuautorităţilelocale.Astfeldeinvestiţiitrebuielăsateînseamamediuluiprivat,carele va realiza dacă va exista, într‐adevăr, o oportunitate reală în acest sens şi dacăautorităţile statului nu vor crea piedici birocratice majore (a se vedea în acest sensposibileleîmbunătăţiripropuseînsecţiunilecorespunzătoaresubobiectivelor2.3,2.4și2.5demaijos).ArgumentămaceastăpoziţieprinsuccesulînregistratîncazulCastelului

16

PurglydelaŞofronea,undeafostamenajatunstrandcareexploateazăunizvordeapătermală,şiprininteresulexprimatdeantreprenorilocalideainvestiînexploatareaapeitermaledelaLipova.

1.3.4.Turismdeafaceri

Potenţialredusdinurmătoarelemotive:facilităţiledecazaresuntdecalitatescăzută.

Turiştiiorientaţicătreturismuldeafacerisuntîngeneraldinmediulurban.Turiştiicareau declarat în cadrul anchetei sociale ca scop al călătoriei afacerile au cele mai marivenituri ale familiei (medie de 7650 lei în ultima lună), urmaţi de cei aflaţi în tranzit(mediede3534leiînultimalună).

Având în vedere profilul turiştilor de afaceri, calitatea serviciilor oferite capătă oimportanţădeosebită.Totuşi,dinmaimultesursereiesecăexistăpuţinioperatoricareaucapacitateadeafurnizaacesteservicii(facilitatideconferinţe,teambuilding,etc)lanivelul de exigenţă cerut pentru acest tip de turism. Spre exemplu, slaba salarizare aangajaţilor în turismul din judeţ, confirmată de ancheta de teren, nu poate sprijiniturismuldeafaceri.40%dintreoperatorii turistici intervievaţideclarăcă, înmedie, îşiplătesc angajaţii cu salariul minim pe economie corespunzător poziţiei pe care esteîncadratangajatul,iarprocentelecumulatearatăcă88%dintreaceştiaacordăunsalariunet sub 1000 lei/lună. Salariile mai mari sunt declarate în hoteluri şi în pensiunileurbane,înunităţilecucapacitatedecazaremaimaresauînunităţileîncareturiştiivinmaidegrabăpentruturismdeafaceri.

Lasalarizareaslabă,seadaugăşicaracterultemporaralmultorangajări.Înanchetadeteren în populaţia de operatori turistici, 28% dintre respondenţi afirmă că mareamajoritateaangajaţilorsuntsezonieri.Aceastăproblemăilustreazăunaltcercviciosdinturism:profiturilemici fac imposibile salariilemari în sector–majoritateaangajaţilorprimescsalariulminimpeeconomie–ceeaceconducelacaracterultemporaralacestorangajaţi,șiimplicitlascădereacalităţiiserviciuluioferit,anumăruluideclienţiși,deci,aprofiturilor.

1.3.5.Obiectivenaturale

Potenţial mediu spre mare: principala atracţie naturală o prezintă Lunca Mureşului,

urmatădeMunţiiZaranduluişialteatracțiinaturaledinjudeţ.

Ca potenţial de atractivitate, cel mai semnificativ și ușor accesibil dintre obiectivelenaturale este Parcul Natural Lunca Mureşului. Aici există locuri de cazare, suntorganizatetraseepentruciclism,seînchiriazăbărci,caiaceșicanoe,sepescuieşteşise

17

organizează drumeţii. Conform spuselor reprezentanţilor săi, rezervaţia îşi finanţeazăaproximativ30%dinvenituridinprestareadeserviciicucaracterturistic.AlterepereturisticesuntBaltaŞoimoşdinLipova(rezervaţiedebroaşteţestoase,arborelesecular,parcul dendrologic de la Băile Lipova), Balta Ghioroc, lacul artificial Tauţ, GrădinabotanicădelaMaceasauPădureaVladimirescu.

ParculNaturalLuncaMureşuluiacoperăosuprafaţăde17.455ha,zonafiinddeclaratăparc natural în 2005 și are ca obiectiv declarat protejarea peisajului, habitatelor şispeciilorde luncăprintr‐unmanagement durabil al activităţilor umane, astfel încât săconstituie şi un spaţiu pentru ecoturism şi educaţie ecologică. În acest sens, sedesfăşoarădejaactivităţicuminimimpactasupramediuluiînconjurător:sepotînchiriabiciclete(pentruplimbăripetraseedejaamenajate),caiac‐canoe(pentruMureş),sepotstudiamamiferelemari(observatorulPrundulMare),păsările(observatorornitologiclaBaltaBezdin)şinuferii(BaltaBezdin).

UnindiciulegatdeunuldintremotivelepentrucareLuncaMureșuluinuestedezvoltatălapotenţialulpecareîlarene‐afostoferitdeunparticipantlainterviuriledegrupcareamenţionat problema poluării. Mureșul este într‐adevăr plin de sticle de plastic și degunoaie:separecăoameniivinlaiarbăverdelamalulrâului,înamonte,șilasăînurmăsticlele goale și gunoaiele, iar apoi, când se umflă Mureșul, apa adună toate acestegunoaiedepemal.

Pe de altă parte, unii participanţi la interviurile de grup și‐au manifestat, dinconsiderenteconservaţioniste,scepticismulînlegăturăcuoportunitateadeaodezvoltaturistic prea mult. Există un posibil trade‐off între a aduce mulţi turiști în LuncaMureșului și a menţine aspectul ei natural. În consecinţă, nu toţi actorii implicaţiconsiderăcăundemersdecreștereaturismuluiestededorit.Unuldintreparticipanţiaremarcat despre Lunca Mureșului: „Ar fi de discutat dacă e de dorit o astfel deinfrastructură[turistică]pentrucărezervaţiaemicăşidacă[arveni]preamulţiturişti,mai ales din aceştia care vin doar să petreacă acolo ... s‐ar putea să distrugă zona.Trebuietotulfăcutcuînţelepciune,daresteunobiectivimportant”.Totuși,săremarcămdeocamdată căpoluareamasivăa râuluiMureșnuprovinede la turiștii rezervaţiei, cidinamonte.

Obiectivelenaturalealejud.Aradsuntînsămultmaidiverse.MunţiiZărandului,MunţiiCodru‐Moma,CâmpiaAradului,văileMureșului șiCrișuluiAlb,ValeaCladovei - un locunde există un baraj de acumulare, care atrage în timpul veriimulţi vizitatori pentruagrement şi multe alte locuri nenumite aici au un potenţial turistic semnificativ.Parcurile dendrologice și amenajări precum plantaţia de trandafiri Eutopia – obiectivunic în ţară‐ se înscriu în această categorie. Strategiade faţă contează semnificativpeatracţia mediului natural ca obiectiv turistic. Tot aici mai trebuie menţionată climablândă,careasigurăunsezonturisticlung,aproapedeîntregulan.

18

Iatăde ce, chiardacămajoritateanuau statutdeparcurinaturale sau rezervaţii, și înacestecazuriseridicăaceeașiproblemăecologicăcașiînLuncaMureșului,astfelîncâtoscurtădiscuţieamijloacelorprincaretrebuieevitatconflictuldintreceledouăutilizăriale naturii (conservarea biodiversităţii pentru generaţiile viitoare, respectivvalorificareaturisticășirecreativăaobiectivelornaturale)esteoportună.Pornimdelaclarificarea că scopul de ansamblu este dual: conservarea biodiversităţii pentrugeneraţiileviitoare,respectivvalorificareaturisticășirecreativăaobiectivelornaturale.

Guvernanţa resurselor naturale a avansat faţă de momentul în care singurul mijloccunoscut era delimitarea unor zone de protecţie, angajarea unor paznici șirestricţionarea accesului sau activităţilor turiștilor. Acestmijloc nu poate fi aplicat pescară extinsă – populaţia nu poate fi ţinută în orașe, iar paznicii trebuie la rândul lorpăziţi,fiindtotodatădificildesupravegheatșidemulteoridevenindeiînșișiproblemape care au fost angajaţi să o rezolve. Evident, o asemenea abordare este opusădezvoltăriituristice.

O soluţie mai bună și utilizabilă la scară largă este formată din următoarele treielemente:

1. Infrastructura trebuie să fie disponibilă. Coșurile de gunoi și alte puncte decolectare ale gunoiului trebuie să fie larg disponibile în zonele cele maifrecventate de turiști. În zonele mai puţin frecventate, ele pot fi mai rare darastfelpoziţionateîncâtsăacopereuniformzona.Toateacesteatrebuiecolectatesuficient de des. Cu alte cuvinte, serviciul de salubritate trebuie să se extindăurmând îndeaproape amenajarea și dezvoltarea turistică. Punctele de colectaretrebuiemarcatepehărţișiprinindicatoare.

2. Reguliledeprotecţie(anulăsagunoiînurmă,anudistrugeobiectivelenaturale,etc.) trebuie să fie puţine, clare și anunţate vizibil. În ceea ce priveșteconţinutul regulilor, turiștilor trebuie să li se creeze ceamai largă libertate cuputinţă sub condiţia respectării lor stricte5. Accesul și activităţile recreativeprecum camparea, focul sau pescuitul nu trebuie restricţionate sau interzisedecât în cazuri excepţionale. Similar, accesul nu trebuie restricţionat decât înzonele destinate habitării anumitor specii rare sau periclitate (rezervaţii), iarcelelalte activităţi restrânse potrivit regulilor acestor amenajări (parcurinaturale,rezervaţii,parcurinaţionale,etc.).

3. Dacăregulilesuntminime,cunoscuteșiacceptatedetoţicafiindutile,elevorfirespectateșiimpuseprincolaborare.Înacestcaz,întimp,sepoatecontape

5Regulilepuțineșineconstrângătoaresunteficiente,adicăpotfirealmenteurmateșiaplicate.Eroareadesrăspândităestedeafaceregulimulteșistufoaseceeaceconduceinevitabillanerespectareașineaplicarealor.

19

colaborarea tuturor actorilor (localnici, operatori turistici, etc.): pe măsură ceveniturile din turismvor crește, ei vor înţelege că turismul natural depinde destarea bună a mediului și le vor respecta. Mai mult, ei vor contribui lamonitorizarea aplicării regulilor, pe de o parte, și lamenţinerea și dezvoltareasauînfrumuseţareamediului,pedealtăparte.

1.3.6.Evenimenteculturale(obiectiveculturalenepermanente)

Potenţialmediuspremare:existăoseriedefestivaluri(precumRockpeMureş)caresuntdesucces şi există potenţial bun şi pentru unele noi. În plus, „Drumul vinului” prezintă ooportunitatededezvoltare.

Festivalurile atragmulţi vizitatori, ceea ce creeazănecesitatea şi oportunitateapentrudezvoltarea infrastructurii turistice. Conform participanţilor la interviurile de grup,există o serie de festivaluri de succes, precumFestivalul Clătitelor, FestivalulRockpeMureș,FestivaluldemuzicăvecheprincetăţileAradului,TârguldeFetedepeMunteleGăina,SărbătoarelaBizere,TârgulMeşterilorPopularidelaMoneasaetc.

Deşi recent inaugurat, în 2007, Festivalul Rock peMureş (co‐organizat şi de cătreConsiliul JudeţeanAradprinCentrulCultural JudeţeanArad)estepopular înrânduriletinerilor,atrăgândînfiecareancâtevamiideparticipanţi.Înfiecarean,suntinvitateşitrupedinstrăinătate(dinSerbia,Ungaria,BulgariasauFranţa).

ÎnMoneasa,începândcuanul2000,înfiecarevară,lasfârşitulluniiiulie,timpdedouăzile, este organizat de către agenţii economici din staţiune, Consiliul JudeţeanArad șiprimărie,FestivalulClătitelor.Pe lângă faptulcăseprepară,respectivdegustăclătite(înanul2010,aufostrelizatepeste21.000clătite),seorganizeazăşiprogrameartistice,concerte, expoziţii, tombole, iar meşterii populari îşi prezintă şi comercializeazăprodusele. În interviurile de grup a fost evidenţiat faptul că infrastructura staţiuniiMoneasa nu poate susţine fluxuri de turişti mai mari decât cele actuale pe duratafestivalului.

TârguldefetedepeMunteleGăinaesteunuldintrecelemaipopularetârguridinţară,strângândînfiecarean,înpreajmazileide20iulie,unnumărmaredeturişti.Atracţiileîncadrultârguluisuntmeşteriipopulari,careaduclavânzaredelavasedelemnpânălaproduse textile; tulnicăresele de la Avram Iancu, care deschid evenimentul; diferiteleexpoziţiişiconcursuri,concerteşiprogrameartistice.

Festivaluldemuzicămedievalăprin cetăţileAradului se află la a şaptea ediţie şipromoveazălocaţiimaipuţincunoscuteturiştilor:muzicapropriu‐zisăesteinterpretatăînlocurimedievale(cetăţi)sauînbiserici.

20

Sărbătoarea Vinului în Podgorie este un eveniment organizat de către ConsiliulJudeţean Arad – prin Centrul Cultural Judeţean Arad. Evenimentul reuneşte artiştipopulari, producători de vin şi de produse culinare tradiţionale (pâinea de Pecica,salamuldeNădlac,întorsuri,cozonacietc.).SuntorganizateexcursiicughidpeDrumulVinului.Situaţiaarată însămaibinepehârtiedecât înrealitate ‐drumuldeaccesestedificil, iar în observaţia de teren realizată nu am identificat crame deschise pentruvizitatorilasfârşitulsăptămâniisaucrameundesăsepoatăluamasasaufacedegustări.

1.3.7.Turismdetranzit

Potenţialdedezvoltareredus:nivelulturismuluidetranzitdepindedefactoriexogeni

Excepţia1:dinperspectivaaltor tipuride turism–recreere şisport,cultural şinatural ‐elpoate

avea un potenţialmediu, pentru că oferă baza de clientelă și infrastructură pentru dezvoltareacelorlaltetipurideturism.

DininterviuriledegrupareieșitcăturismulpracticatînjudeţulAradeste,înprezent,înprimulrânddetranzit.Dinmaimultemotive,acesttipdeturismestemaipuţinrentabildinpunctdevedereeconomic.Preponderenţasaînjud.Aradreieseșidinancheteledeteren.Astfel,turismuldetranzitşiceldeafacerisuntcelmaifrecventenunţateatâtcamenţiuniprime(41%,respectiv27%),câtşisecunde(31%,respectiv22%).

Duratamedieasejuruluiesteunindicatorimportantpentruevaluareatipuluideturismpreponderent, cât și pentru înţelegerea direcţiei şi potenţialului de dezvoltare aactualelortipurideturism.Conforminformaţieistatistice,duratamedieasejuruluiareotendinţădescădere,delaunmaximde2,09înnoptăripesosireîn2005launminimde1,83în2008.Duratedeşederemaimariseînregistreazăînhoteluri(1,86înnoptăripesosireîn2008dela2,3în2005)şiîntabereleşcolare(înjurula3înnoptăripesosire,daroduratăoricummicăpentruun spaţiude cazare cudestinaţiede tabără şcolară).Aceste valori indică mai degrabă practicarea unui turism de afaceri şi de tranzit, descurtă durată. Chiar şi pensiunile turistice rurale şi agroturistice, frecventate aproapeexclusivpentruturismderecreere,auduratemicialesejurului,cuocreştereimportantăabiaîn2008,la3,09.

Întrebarea care se ridică aici este dacă și cum poate fi asociat turismul de tranzitturismului de vizitare a obiectivelor naturale și/sau culturale (permanente șinepermanente),respectivceluisportiv?Primulrăspunsestecăaccesulturiștiloraflaţiîntranzitlacelelaltetipurideturismtrebuiefacilitat,atâtlaniveldecomunicare,câtşilanivelulinfrastructuriideaccesşicelorlaltefacilităţipentruturism.

21

Dincifreleindicateînprimulparagrafrezultăcacca. jumătatedintreceicareautrecutvreodatăprinjudeţulAradaufăcut‐oîndrumspresaudinspreUngaria.Putemfisiguricăcelpuţinopartearfipreferatsăvizitezecâtecevaîndrum,dacăînsăarfiștiutceșicumsăviziteze.Iatădeceestecâtsepoatedeevidentcăofertaturisticăajud.Aradtrebuiescoasăîncaleaacestorturiștiaflaţiîntranzit–poateprinpliantelăsateîncamerelelor,prinmesh‐uriplasateperuteleautoșiferoviare,precumșiprinaltemodalităţi.

1.4.Direcţiilecupotenţialmaximdedezvoltare

Direcţia principală:Trebuie adoptată o viziune unitară asupra dezvoltării turismului,viziunecaresăcombineSPORTUL‐RECREEREA,NATURAȘICULTURA.

Direcţia secundară:Obiectivele de vizitare (naturale și culturale – permanente șinepermanente)trebuieintegrateîncircuiteturistice.

Dezvoltarea turismului balnear şi de afaceri trebuie lăsată în responsabilitatea

mediuluiprivatșiaadministrațieipublicelocale.Principiuldeadoptatînaceastădirecţie:nicipiedici,niciajutoare.

Concluziape careoputemextragedepeurmaacestei treceri în revistăeste faptul căstrategiadedezvoltareturisticăajud.Aradtrebuiesăseconcentrezeînspecialpefacilitareaturismuluiactiv:îmbinareavizităriiobiectivelornaturaleșiculturalecupracticarearecreativăasporturilor(prinutilizareacaiacelor,abicicleteloretc).

Facilitarea turismului de vizitare (natural și cultural) se poate face în specialindirect, (1)prin încorporareaobiectivelor turistice încircuite şiprin informareaturisticăadecvatăşi(2)prinfacilitateacolaborăriișicreăriidereţele(networking)întreoperatoriiprivaţi.

De asemenea, este important ca, pe câtposibil, să fie eliminatepiedicile puse în caleamediuluiprivatpentrucăopartedinobiectiveleturisticecarenuintrădirectînatenţiastrategieiConsiliuluiJudeţeanpotdesigursăintreînatenţiaagenţilorprivaţi.Pentrucadezvoltarea privată să aibă loc eficient şi organic este necesară însă eliminarea atât apiedicilorbirocratice,câtşiaeventualelorprivilegiianti‐competitive.

Înaintededeclanşarea crizei economice, sectorul turistic în judeţulArada cunoscutocreştereaimportanţeisaleîntrecelelalteramurieconomicealejudeţuluişiocreştereaoferteişidiversităţiiserviciilorhoteliereşiderestauraţie. Principalacreștereaavutloc în turismul de tranzit, acesta putând acţiona ca o bază pe care să se poatădezvoltașicelelaltetipurideturism.

22

Pe de altă parte, din punct de vedere comparativ, Aradul este slab poziţionat cadestinaţieturistică,reprezentândopţiuneaadoar1,9%dintreturiștiidinRomâniașia22,6%dintreceicareviziteazăregiuneavest.Principalelemotivesuntnumărulredusdeobiective turistice atractive, dar și slaba notorietate a celor existente. Turiștii carevizitează Aradul sunt în general mulţumiţi de infrastructura de turism, în special decalitateaserviciilordecazareși restauraţiedar șidedrumuri, ceeacecontrasteazăcuinsatisfacţia faţă de întreţinerea obiectivelor turistice și posibilităţile de informareturistică.

Crizaeconomicăadiminuatbrusccerereadeturism,ceeaceaproapeastopatcreștereași diversificarea ofertei. La nivel european, criza a provocat diminuarea sectoruluituristiccu6%în2009.Deatunciînsă,sepoatesesizaotendinţăderecuperare.

Creșterea sectorului turistic anterioară crizei financiare a demonstrat largul potenţialexistent,chiardacădezvoltareainfrastructuriirelevantenuapututţinepasul.Actualeledificultăţi economice reprezintă o bună ocazie pentru a recupera aceste deficienţe şipentruaorientaeforturilefactorilorinteresaţiîndirecţiilecucelmaimarepotenţialdedezvoltare,ceeacearconduce laoreluareacreşterii însectorul turistic.Larândulei,creşterea sectorului turistic va determina creşterea socio‐economică a judeţului prinefectuldemultiplicarea investiţiilor ‐prin favorizareaapariţiei şidezvoltării firmelorlocalenudoar însectorul turisticciși înaltedomeniiconexe,creareadenoi locuridemuncăşiatragereainvestitorilor.

II.Obiectiveleșioperaţionalizareaobiectivelor

Încontinuare,vomgrupadirecţiiledesprinsemaisus îndouăobiectivemajorecaresesusţinreciproc.ObiectivulspecialvizeazăconstruireaavantajuluicomparativșiconţinemăsurilepentrucreştereaatractivităţiijudeţuluiAradcadestinaţieturisticăpedirecţiilecu potenţial de dezvoltare. Obiectivul general vizează cadrul cel mai amplu dedesfășurare a turismului și va cuprinde toate iniţiativele și măsurile de natură săîmbunătăţească infrastructura turistică în sens larg, adică incluzând infrastructurafizicădarșiîmbunătăţireamediuluideafaceri,comunicareaetc.Astfel,direcţiilededezvoltarenon‐prioritarevorfiacoperitedeacţiunilecareţindeobiectivulgeneral.

1. Obiectivspecial:creştereaatractivităţiijudeţuluiArad6cadestinaţieturisticăpe

direcţiilecupotenţialmaximdedezvoltare:turismsportivșiderecreere,naturalșicultural.

6Atâtpentrunoiturișticâtșipentrufidelizareacelorvechi.

23

2. Obiectiv general: îmbunătăţirea infrastructurii și cadrului instituţional al

turismuluiînjudeţulArad

1. Obiectiv special: creşterea atractivităţii judeţului Aradca destinaţie turistică pe direcţiile cu potenţial dedezvoltare: turism sportiv și de recreere, natural șicultural.

o Realizareadecircuiteturistice

o Abordareunitarăainformăriişipromovăriituristice

o Organizareadeevenimenteculturale

o ValorificareaturisticăaLunciiMureşuluişiaVăiiCrişuluiAlb

Din secţiunile anterioare reiese că turismul cultural, turismul balnear şi de afaceri aupotenţial redusdinmotiveprecum: tergiversarea retrocedării în control civil aCetăţiiAradului, gradul scăzut de interes pe care‐l prezintă celelalte obiective culturale dinjudeţ comparativ cu regiunile învecinate, superioritatea facilităţilor turistice (inclusivbalneare) din regiunile vecine şi infrastructura insuficientă pentru conferinţe şitraininguri.

Considerămcăpotenţialulcelmaimareîlauturismulsportivșinatural,înspecialcicloturismuldupămodelulmaghiar,turismulorientatcătreobiectivelenaturaleprecumLuncaMureşului şi turismulocazionatde festivaluride succes,precum"RockpeMureş".

Aceste vârfuri de lance urmează a fi susţinute și diversificate prin activităţi dedivertisment precum plimbări cu caiacul și alte ambarcațiuni, parapanta, drumeţiilemontane,circuiteecvestre,pescuit‐vânătoareetc.șialteevenimenteprecumFestivalulClătitelor,SărbătoareaVinuluiînPodgorieetc.

Una dintre concluziile rezultate din consultări a fost că principala șansă constă învizitareaîntr‐omanierăsportivă,dinamică(utilizândbiciclete,caiaceetc.)aobiectivelornaturale şi culturale situate în Lunca Mureşului şi pe Valea Crişului Alb. Obiectivulturistuluieste,înacestcontext,dublu:vizitareaunorobiectiveturisticepluspracticareasporturilorpreferate.

24

AvândînvederecăresurseleConsiliuluiJudeţeanAradtrebuiefocalizateîntr‐unnumărlimitatdedirecţii prioritare, anume îndirecţiile în care judeţulAradare sau îşi poatedezvolta un avantaj comparativ în materie de turism faţă de regiunile vecine,recomandămconcentrareapedirecţiileprioritare:obiectivenaturaleşiculturale(permanente și nepermanente), activităţi sportive şi, ca direcţie secundară,integrareaobiectivelorîncircuiteturistice.

Creşterea atractivităţii judeţului Arad ca destinaţie turistică pe direcţiile prioritarerecomandatepresupune:

o Crearea unei imagini unitare, care să scoată în evidenţă experienţele turisticeatractivepecareturistullepoatetrăiînjudeţulArad

o Creareadecircuiteturisticeculturale,naturale(șicombinaţiiîntreacesteadouă)încaresăfieintegrateobiectiveleturisticedinjudeţ

o Crearea și/sau dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv a infrastructuriisportivenecesarecircuitelorîncombinaţiasport,naturășicultură:înspecialapistelordebicicletenecesarepentru cicloturism, centrelorde închirierepentrucaiace,canoeșibărci,parapante,circuiteecvestre,drumeţii,etc.

o Crearea de oportunităţi sporite pentru evenimente culturale şi comunităţineconvenţionale

o Creşterea şi regândirea finanţării pentru organizaţiile neguvernamentale şiinstituţiilecarecontribuieladezvoltareaturismuluipedirecţiilerecomandate

Uneledintreacesteaconstituiesubobiectivedirectealeobiectivului special–definireaunuiavantajcomparativ,întimpcerestulvorficonsideratesubobiectivealeobiectuluigeneral.

Subobiectiv1.1.CreareadecircuiteturisticeCrearea de circuite turistice are două scopuri strategice: (1) Turiştii care vin într‐olocalitate (inclusiv cei sosiţi în tranzit) să fie atraşi să meargă şi în altele alăturate,diversificândastfelofertadepetrecereatimpuluiliberdinjudeţulnostru.(2)Săcreascăatractivitateadestinaţieituristicepentruaceiturișticarenuarfivenitaltfel.

Atingerea primului scop presupune o mai bună informare a turiştilor în privinţaoportunităţilor de vizitare pe care le au şi necesită costuriminimale pentru ConsiliulJudeţean. Pentru a facilita informarea şi abilitatea turiştilor de a identifica obiectiveleturisticenoi,ele trebuiegrupatepecategoriiuşorrecognoscibileşiuşordereţinut.Deasemenea, este necesară punerea la punct a unor trasee urbane şi interurbane demijloacedetransportîncomuncaresădeserveascăacestecircuite.

Realizareaconcretăaacestuiobiectivtrebuiesăporneascădelaculegereadeinformaţiidetaliatepentru realizarea circuitelor turistice. În acest scop, esteoportună realizareaunui studiu „Valorificarea obiectivelor turistice din judeţul Arad şi a infrastructurii”.

25

Această activitate trebuie să pornească de la informaţia existentă (adunată deja înstrategiadefaţășiAnexa3aacesteia)darsăoaprofundezepânălaniveluloperaţional,urmând să conţină și o listă exhaustivă a tuturor obiectivelor turistice. Aprofundareapoate beneficia de cunoașterea locală prin intervievarea persoanelor din comunităţilelocalevizate,oportunitatecorectobservatăîncadrulconsultărilor.

Maijosprezentămcutitluldepropunereoanumităorganizareacircuitelorcupotenţial.Acestecircuiteparînmomentuldefaţăcelemaiplauzibile,însăelepotfiamendatedestudiile detaliate legate de starea infrastructurii şi a obiectivelor turistice vizate.Viabilitateaacestorcircuitedepinde înmodesenţialde starea infrastructurii şideceaaobiectivelor.Oavertizareestestrictnecesarălaacestpunct:

În consultări a fost corect subliniat cât este de important ca oferta de turismpromovată (obiective și servicii) să fie realmente satisfăcătoare și de calitate,altfel turiștiicareovor încercavor fidezamăgiţi șinuvor fidoarpierduţica șirevenireci îșivor șirelataexperienţanegativă,ceeaceva facecaalțipotenţialituriști,nicimăcarsănuomaiîncerce.Acestaestepericolulexagerăriiatractivităţiiunuiobiectivturistic!Cualtecuvinte,ofertaturisticăpromovatădejud.Aradtrebuiesăfieadevăratăatâtsubaspectulserviciilorturisticedebază(obiective,activități,cazare,transportșimasă)şiconexe(serviciiderezervări,ticketing,etc.).

Următoareleorganizaţiitrebuieimplicateînpunerealapunctacircuitelor:

o CompaniadeTransportPublicSAo tururi cu autobuze publice/tramvaiul electric (reconversia turistică a

tramvaiuluielectricdinPodgoriaAraduluipoatefistudiatăînacestsens)o CentrulCulturalJudeţeanArad

o creareadeevenimenteculturaleo promovareturistică(online,materialedepromovareturistică)

o CentrulNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăajudeţuluiArado panourisiindicatoareturisticeo informarecuprivirelaofertadeturismdecircuito promovareturistică(online,materialedepromovareturistică)o cooperarecuentitati siorganizaţiidindomeniul turismului,educaţieide

profilşiacelorconexeturismuluio ComplexulMuzealArad

o informare,reclama,promovareonlineo furnizareadeghidajturisticspecializat

o AdministraţiaPublicăLocalăşiGrupuriledeAcţiuneLocală/alternativeo construcţiadepistedebicicleteo întreţinerea traseelor turisticemontane şi realizarea/omologarea de noi

trasee,construcţiaderefugiişilocurideodihnă

26

o reabilitarea şi modernizarea unor drumuri comunale şi judeţene ce facpartedincircuit

Proiect1.1.1.Aradulcultural

Circuitul „Aradul cultural” poate fi organizat pe formatul unei vizite de câteva zile. Oasemeneaexcursiepoatefiorganizatăfiedeoasociaţieturistică,fiepecontpropriudeturişti.Aceastăadouavariantădevineviabilă şi atractivădacă suntpuse ladispoziţiaturiştilormaterialeleinformativeşidepromovarenecesare:

o unghidturisticcuhărţicaresăfieorganizatexactdupăformatulacesteiexcursii,pe care turiştii să‐l poată cumpăra în format fizic, să îl primească la recepţiileunităţilordecazaresauîncamere,şisă‐lpoatăaccesapeinternetînmodgratuit

o indicatoare turistice şi panouri informative la fiecare obiectiv turistic, care săprecizezefaptulcăobiectivulrespectivfacepartedincircuitşisădescriepescurtşicelelalteobiectivealecircuituluişicumseajungelaele

Excursia„Aradulcultural”poatefiorganizatădupăurmătoarelecoordonate.Menţionămla fiecareobiectivoportunităţiledevizitareexistente,programuldevizită,alteserviciioferite etc. În urma cercetării de teren detaliate, pot interveni, desigur, adăugiri saueliminăriînaceastălistă.Acesteobiectivetrebuieprezentateînghidpeformatul:poziţiapehartă,fotografie/fotografii,scurtăprezentare.

Ziua1:ValeaMureşului

Cu maşina (E68): Săvârşin (hotel, parc, castel) <‐> Vărădia de Mureş (bisericămonument,camping)<‐>Căpruţa(camping)<‐>Bârzava(benzinărie,bancă)<‐>Conop(castel,arcă[proiect înconstrucţie])<‐>Odvoş(castel,pădure)<‐>Milova(ruină)<‐>Şoimoş,LipovaşiRadna(camping,pensiune,motel,hotel,benzinărie,ruină,mânăstire,monumentarhitectural,biserică)<‐>Miniş/Ghioroc(pensiune,motel,camping,vie)<‐>Vladimirescu(pensiune,benzinărie)<‐>Fântânele(castel),Bodrogulnou(mânăstire)<‐>Pecica(pensiune,benzinărie,monumentarhitectural).

Ziua2:Arad

Centrul istorical oraşuluiArad.Cu o lungime de aproximativ 2 km, pemalul stâng alrâuluiMureş,bulevardulRevoluţieireprezintăcentrulistoricaloraşuluiArad,fiindunadin rezervaţiile arhitecturale celemaimari din ţară. Este alcătuit dinmaimult de 30clădiri declarate monument istoric şi oferă turistului o alăturare a diferitelor stiluriarhitecturale (clasic, neoclasic, renascentist, baroc, eclectic, rococo, seccesion, artnouveau).Celemai importantereperealebulevarduluisuntclădireaPrimăriei;PalatulCenad;CatedralaRomano‐Catolică;PalatulBănciiNaţionale;TeatruldeStatIoanSlavici;Biserica Evanghelică, cunoscută mai ales sub numele de "Biserica Roşie"; PalatulNeumann;PalatulFinanţelor.

27

AltereperealeoraşuluisuntPalatulCultural,TeatrulVechi,CasacuLacăt şi ÎnsemneleCalfelor, SinagogaEvreiască, Palatul de Justiţie,PalatulBohus,Turnul de apă, având oînalţimede38metrişicareoferăopanoramăasupraAradului.

Reperul turistic cu cel mai mare potenţial al municipiului este Cetatea Aradului,construită în secolul al XVIII‐lea (1783), împrejmuită de trei ziduri de apărare, subforma unei stele duble (stilul Vauban), cu şase colţuri. Datorită amplasamentuluideosebit (în peninsula Mureşului), a unicităţii sale (singura cetate atât de bineconservatăînstilVaubanexistentăînSud‐EstulEuropei)şiadimensiunilorşiformelorsale, ea reprezintă de pe acum chiar (deşi nu există drept de vizitare, aici aflându‐semomentanogarnizoană)oatracţiepentruturişti.

Ziua3:Drumulvinului

Cumaşina: Păuliş (pensiune, vie)/Ghioroc (pensine, vie) <‐> Covăsînţ (vie, ruină) <‐>Şiria (mânăstire, castel, biserică‐monument, vie, pensiune) <‐> Mâsca (‐> Pâncota(castel,ruină)<‐>Târnova(ruine)<‐>Mocrea(castel,vie,rezervaţienaturală)<‐>Ineu(motel,castel,monumentarhitectural,lacuri,rezervaţienaturală).

Ziua4:ValeaCrişului(încaresepoateincludeCircuitulturisticCanalulMorilor)

Cu maşina (DN79A): Ineu (motel, castel, benzinărie, monument arhitectural, lacuri,rezervaţienaturală)<‐>Sebiş(hotel,castel,benzinărie,monumentarhitectural,muzeu,rezervaţie) <‐>Bârsa (han la moară, restaurant) <‐>Buteni (pensiune, camping,monument, rezervaţie arheologică) <‐> Almaş (monument arhitectural) <‐> Gurahonţ(monument,rezervaţienaturală,parcbotanic,pensiune,bancă)<‐>Vârfurile(ruină)<‐>Hălmagiuşilocalităţilealăturate(motel,pensiune,IzvorulIzbuc).

Proiect 1.1.2. Circuite Turistice Active (biciclete, caiace, bărci, drumeii,ecvestre)

Existăunpotenţial turistic ridicat, asociatprelungiriipistelordebicicletedinUngaria.Amconceputcâtevacircuiteșivariaţiuniorientative(v.Harta).ConsiliulJudeţeanAradtrebuie săgăsească finanţarepentru construcţia acestorpistedebiciclete lamargineadrumurilorexistente.

28

Figura1.Circuitedebicicletepropuse(figurateculinieverdeîntreruptă)

Este o idee bună ca circuitele să primească o denumire şi să fie combinate cu altemijloacede transport la întoarcere precum transportul public saumaşinile personale.

29

Ele ar putea fi numite lamodul colectiv Circuitul Zărandului şi identificate separat înfelulurmător:

o Circuitul1:CircuitulZărandului‐PODGORIAMINIŞ–MĂDERAT‐Păuliş(pensiunevie, cramă) ‐> Ghioroc (pensiune, vie, cramă, muzeu) ‐> Şiria (pensiune, vie,cramă,muzeu)‐>Pâncota(vie,cramă)

o Circuitul2:CircuitulZărandului ‐CANALULMORILOR– Ineu(pensiune,moară,vie)‐>Bocsig(peisaj,V.CrişuluiAlb),cusubvariantă(Mocrea,Târnova,Tauţ)‐>Bârsa(han,moară,peisaj)‐>Buteni(începutCanal,pensiune,peisaj)sauvariantaIneu (pensiune, moară, vie) ‐> Seleuş (peisaj) ‐> Olari (peisaj) ‐> Socodor(pădure,pensiune)–Pilu(peisaj,legăturacuUngaria)

o Circuitul 3: Circuitul Lunca Mureşului Inferior ‐ Bekescsaba ‐> Arad (ParculNaturalLuncaMureşului‐>Vladimirescu(pensiune)‐>Mîndruloc(pensiune)‐>Lipova)

Subobiectiv 1.2. Crearea de oportunităţi sporite pentruevenimenteşicomunităţineconvenţionaleEvenimenteleneconvenţionalesuntunsuccesîndiferitepărţialeRomâniei.Dupăcummenţionamînsecţiunea„

1.3.6.Evenimenteculturale”,existădejaşiînAradoseriedeevenimentedesucces.Elepot reprezenta o oportunitate sezonieră de câştig atât pentru populaţia locală (caurmare a activităţii comerciale ocazionate de ele), cât şi pentru autorităţile locale şijudeţeneprinefectuldemultiplicare(depildă, caurmarea traficului rutiersporit şiabanilorcâştigaţiastfeldinaccizelelabenzinăsaucaurmarea închirieriiunorterenuripublicepentruagăzduifestivalurile).

Datorităpoziţieigeografice, judeţulArad,oferăposibilităţifoartebunedeaccesaerian,rutierşichiarferoviardinţarăşidinafară.Înacestsens,organizatoriideevenimenteartrebuisăfacăoperabilaeroportuldinArad(sausăorganizezemaibinetransferuldelaaeroportuldinTimişoara),alăturidefirmeledetransportaerianlow‐cost.

Adeseori, astfel de festivaluri neconvenţionale sunt finanţate privat, participanţii fiinddispuşisăplăteascăunbiletdeintrarerelativscump.ÎnsăConsiliulJudeţean/ConsiliileLocalepotîncurajafestivalurileînmaimultemoduri.

În primul rând, acestea pot face cunoscută dorinţa/intenţia lor de a facilita locaţii. Înacest sens, trebuie făcut un studiu care să identifice posibilele locaţii de festivaluri,adunândinformaţiidefelulurmător:câţioameniarputeaveniînlocaţiarespectivă,careeste statutul proprietăţii respective (dacă este privată, care este disponibilitateaproprietarului de a găzdui un festival şi la ce preţ aproximativ), ce acces la serviciipublice există (toalete publice, apă potabilă etc.), cât de dificil este accesul cuautoturisme sau biciclete, posibilitatea de a organiza jocuri precum: paintball sau

30

bungee jumping.Odată realizat acest studiu,Consiliul Judeţean/ConsiliulLocal va facepublică lista respectivăde locaţiiposibile şi disponibilitatea sade a găzdui festivaluri.Acest lucru poate fi una dintre componentele strategiei de comunicare. Trebuiemenţionat şi faptul că unul dintre aspectele importante, deşi nu esenţiale, pentrusuccesulunorasemeneafestivaluri,estecaelesăsedesfăşoareînacelaşi locandean;este,deci,utilcaautoritateapublicăsăîşiaratedisponibilitateapetermenlung.

Înaldoilearând,ConsiliulJudeţeanAradpoateasigurafinanţareparţialăpentruuneleevenimente sau pentru popularizarea lor. Astfel, anumite costuri de participare pot fiscăzute şi poate creşte numărul celor atraşi să vină. Acest lucru se poate dovedi oinvestiţiebunădacăceiveniţilaevenimenteîncalitatedevizitatoricheltuiescsuficientdemulţibaniînregiune.

De asemenea, pot fi în principiu create locaţii și comunităţi neconvenţionale în jurulunorlocaţiiprecumMuzeulSatuluiArădean,atelieruluideartăplasticămonumentalălaCăsoaia,altecomunităţişievenimenteneconvenţionalepetermenmailung(depildă,petot intervalul verii). O posibilitate demnă de luat în considerare în acest sens esteutilizarea „satelor/localităţilor părăsite”. Acestea reprezintă o oportunitate dedezvoltarepentru că, în ciuda faptului că sunt sărace, auopartea infrastructuriidejacreată (cum ar fi conectarea la reţeaua de drumuri). Analizând fişa localităţilor, amidentificatcâtevaastfeldeunităţiadministrativ‐teritorialeceauîncomponenţăsatecumaipuţinde1.5persoaneperlocuinţă:Şilindia,SinteaMare,Felnac,Tauţ.Esteposibilsămaiexiste şi alteasemenea localităţi.Asemeneacomunităţineconvenţionalepot reuniartiștiorimeşteşugarişiproducătorideprodusetradiţionalecaresăpotenţezetipuldeexperienţe naturale, fireşti pe care le oferă Aradul. De asemenea, comunităţileneconvenţionalepot fi gazdăunormuzeeneconvenţionaleprecumMuzeulSatului sauMuzeulBreslelor,porninddelaexemplulexpoziţieipermanenteCofetăriişicofetaridinAradorganizatădedl.IoanGui.

Subobiectiv 1.3. Creşterea şi regândirea finanţărilor acordateorganizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor care propunproiectemenitesăsprijineturismulînjudeţActualmente, Centrul Cultural Judeţean Arad, aflat în subordinea Consiliului JudeţeanArad, finanţează proiecte ale unor organizaţii neguvernamentale, instituţii care auimpactasupradezvoltăriişipromovăriiturismuluiînjudeţulArad.Proiecteletrebuiesăprezinte rezultate aşteptate uşormăsurabile şi să fie durabile, permiţând continuareaactivităţilordecătrebeneficiardupăterminareafinanţării.

Spre exemplu, în 2011, în total, au fost aprobate 16 proiecte, care au primit finanţăritotalizând50.000lei.Proiecteleaprobatesuntdiverse,delaecologizareaunorobiectivenaturalepânălaunconcursjudeţeandeorientareturistică.Finanţărilesuntmici,suma

31

ceamaimareaprobatăpentruunproiectnedepăşind10.000lei,şinusuntdenaturăsăîncurajeze organizaţiile neguvernamentale să propună spre finanţare proiecteambiţioase, nici să le permită să‐şi creeze infrastructura necesară continuăriiactivităţilor din proiect pe termenmediu şi lung. Diversitatea proiectelor aprobate seexplicăprinobiectivelefoartegeneralealelinieidefinanţare,situaţiecareîngreuneazăevaluareaatingeriilorprinfinanţărileacordate.

Pentruremediereaacesteisituaţii,propunemoseriedemăsuri:

a) obiectivele liniei de finanţare având ca arie tematică turismul să urmezepriorităţilestrategiceidentificate.Alocarea resurselor financiare trebuie să fie explicit orientată în scopul construcţiei șivalorificăriiavantajuluicomparativ identificat.Adică, finanţările trebuiesăurmăreascădirecţiile de acţiune cu maxim potenţial identificate în secţiunile precedente aleStrategiei. Realizarea acestuia presupune o concentrare de resurse financiare, implicitmaimari de50.000 lei/an (cât estebugetuldin acest anpentrudomeniul turism), deefort și de timp din partea autorităţilor, inclusiv coordonarea lor în urmărireaobiectivelorpropuse.

b)petermenlung,obiectivelelinieidefinanţareavândcaarietematicăturismulsăfiestabiliteîncolaborarecureţeauaoperatorilordinturism,săfiemaiconcrete,cuantificabile,iartipuriledeproiectedeimplementatmairigurosdefinite,reformulândmetodologiadefinanţareaproiectelordinariatematicădefinanţare.

Astfel, se va putea profita de pe urma cunoaşterii locale deţinute de operatorii dinturism,caresuntceimai interesaţi îndezvoltareaşipromovarea turismului în judeţulAradşidispundecunoaşterearelevantăpentruaidentificadirecţiiledeacţiunecarevorducecelmaiprobabillaatingereaacestorobiective.Totodată,vorputeafievaluatemaiuşorrezultateleproiecteloraprobateşisevaputeaştidacăşiîncemăsurăaufostatinseobiectelelinieidefinanţare.

c)evaluarearezultatelorproiecteloraprobate şievaluareaatingeriiobiectivelorlinieidefinanţarepentruturismtrebuiefăcutătotîncolaborarecuoperatorii.

Înacestscop,recomandămnumireauneiComisiideevaluarecaresăcuprindă,alăturidereprezentanţi ai autorităţii publice, reprezentanţi ai mediului privat din turism şi aiONG‐urilordeprofil.

Astfel,prinimplicareafactorilordirectinteresaţidedezvoltareaturismuluiînevaluare,vor trebui puse în joc stimulente suplimentare pentru corectitudinea şi rigoareaevaluării, atât a rezultatelor aşteptate ale proiectelor aprobate, cât şi a atingeriiobiectivelor liniei de finanţare. În plus, va fi stimulată cooperareamai strânsă dintre

32

antreprenorii implicaţi în turism şi organizaţiile neguvernamentale care desfăşoarăproiecteavândcaarietematicăturismul.

d)acordareadegranturidevalorimaimari;

Granturile de valori mai mari vor fi de natură să încurajeze organizaţiileneguvernamentale să aloce resurse umane şi materiale pentru a dezvolta proiecte îndomeniulturismului.Deasemenea,levorfurnizaresursepentrua‐şicreainfrastructuranecesarăpentruacontinuaactivităţiledinproiectpetermenlung.Suntpreferabilemaipuţinegranturide valorimaimari,decâtmaimultegranturidevalorimaimici,avândînvedereşicosturilefixedeadministrarealeunuigrant.

RecomandămcaCentrulCulturalșiceilalţifinanţatoripublicilocalisăexternalizezecâtmai mult din evenimentele organizate către actori privaţi, prin licitaţie publică deproiecte. În acest fel, administraţiapublică locală (inclusiv Centrul) își poate îndeplinimisiunea și urmări priorităţile identificate aici în calitate de finanţator, dar nu de co‐organizatorefectiv,economisindu‐șiastfelpropriacapacitateaadministrativă.

e)privilegiereaconsorţiilordeorganizaţii/instituţiiînacordareadegranturi;

ÎnconformitatecudirecţiastrategicădeintervenţieaCentruluiCulturalJudeţeanArad"Încurajareaparteneriatelor înturismînvedereainiţieriiunorproiecte/programededezvoltare turistică", va urmări astfel formarea parteneriatelor între organizaţiileneguvernamentalecaredesfăşoarăproiecteîndomeniulturismului.

2. Obiectiv general: îmbunătăţirea infrastructurii șicadruluiinstituţionalalturismuluiînjud.Arad.

Acestobiectivaretreicomponentedebază: infrastructura,comunicarea(marketingul)șimediuldeafaceri.Săobservăm,maiîntâi,naturadualăacomunicării:aceastaţinedeinfrastructură de comunicare, atunci când se adresează turiștilor prezenţi în judeţulArad(deexemplu,materialedeghidaj,hărţi,broşurietc)șidemarketing,atuncicândseadreseazăpotenţialilorturiști.Totuși,bazeleacesteia(ca,spreexemplu,brand‐ul)suntcomune. Încăun element care ţinede comunicare în sensdemarketing esteportalulcomunaloperatorilordeturism(Proiectul‐Site‐ulturisticArad),careseregăseștemaijosînsecţiuneadedicatănetworkinguluimediuluideafaceri.

Subobiectiv2.1.DezvoltareainfrastructuriiCercetareastăriişipotenţialuluiturismuluiînjudeţulArad,realizatădecătreCentruldeAnaliză şi Dezvoltare Instituţională pentru Centrul Cultural Judeţean Arad – ConsiliulJudeţeanArad,arelevat faptulcăoperatorii turisticitindsăprezinteo imaginebunăainfrastructuriituristice,darsepotidentificaanumiteariiproblematice:

33

o Disponibilitatea serviciilor pentru organizarea de training‐uri şi conferinţe,importantedinperspectivaasigurării infrastructuriipentru turismuldeafaceri:22%dintre respondenţii –operatori turistici consideră căaceastaarputea fi oproblemă;

o Densitatea mică a unităţilor de restauraţie în unele localităţi: 19% dintreoperatoriituristicicareaurăspunsînanchetanoastrăapreciazăcăînlocalitateaîncareîşidesfăşoarăactivitateanuexistăîndeajunsdemulterestaurantepentrua‐ideserviadecvatpeturişti;documentareanoastrăaarătatcăînafaraoraşuluiAradexistăfoartepuţineunităţiderestauraţiedesinestătătoare,celeexistentefiindasociateunităţilordecazare.

o Mijloacele deficitare de informare turistică: 26% dintre operatorii turisticicuprinşiînanchetăconsiderăcăturiştiinupotaflacuuşurinţăinformaţiidespreobiectiveleturisticeşioportunităţilededivertismentsaurelaxaredinjudeţ;

o Slaba dezvoltare a infrastructurii de servicii publice în unele localităţi: 28%dintrerespondenţisuntdeacordcuafirmaţiacăînlocalitatealorinfrastructurade servicii publice (apă, canalizare, energie termică, gaze, salubrizare) nu estedezvoltatălaunnivelsatisfăcător;

o Dacă accesul rutier către localitate apare camai puţin problematic (doar 15%dintre respondenţii operatori turistici consideră că acesta nu se realizează cuuşurinţă),accesulrutiercătreobiectiveledin localitateesteevaluatcafiindmainesatisfăcător(22%îlevalueazăcanerealizându‐secuuşurinţă).

o Reţeaua de transport în comun (folosind trenuri, autocare sau autobuze) estepercepută caproblematicămai degrabă cuprivire la asigurarea accesului cătreobiective(25%)decâtaaccesuluicătrelocalitateaîncarerespondenţiioperează(19%).

o Întreţinerea obiectivelor turistice şi disponibilitatea serviciilor de ghidaj şiinformare apar ca ariile cele mai problematice, evaluate negativ de 41% şirespectiv47%dintrerespondenţiioperatorituristici.

o Slabacalificareapersonaluluișineseriozitatealor,înspecialacelorcarelucreazăîn serviciile de bază din turism (cameriste, chelneri). Reglementările formalecontribuie ladiscrepanţadintrenecesităţilerealedepepiaţaforţeidemuncășiceeacesepredăînșcolișifacultăţi.Unadintrecauzele,dacănuprincipalacauzăacalificării nesatisfăcătoare, precum și a lipsei lor de seriozitate, pare a ficaracterultemporaralmultorangajăridinturism.

Aceastăperspectivăaoperatorilor,careauocunoaşterebunăalocului,estecompletatăde perspectiva turiştilor. Ancheta sociologică în rândul turiştilor, realizată în cadrulaceleiaşi cercetări, a relevat faptul că serviciile de informare turistică (materialele deinformareşighidajul)înregistreazăcelemaislabeevaluări,onouăindicaţiecuprivirelanivelul slab dezvoltat al comunicării şi informării turistice. Astfel, peste 20% dintreturiştii intervievaţi s‐au declarat nemulţumiţi de disponibilitatea şi calitatea

34

materialelordeinformareturisticăşideserviciiledeghidajşiprezentareaobiectivelorturistice vizitate. Alte motive de nemulţumire semnificative au fost calitatea/lipsaindicatoarelorcătreobiectivele turistice şi calitatea infrastructurii rutierecareasigurăaccesulcătreobiectiveleturisticedinzonă.

Opartedincomponenteledeficitareale infrastructurii turisticeenumeratemaisus iesdinrazadeacţiunedirectăaautorităţilorjudeţeneşilocaleşiainstituţiilorsubordonate,ca de exemplu disponibilitatea serviciilor pentru organizarea de training‐uri şiconferinţesaudensitateamicăarestaurantelorînanumitelocalităţi.Eapoatefiadresatăînsă indirect de către autorităţile judeţene şi locale, prinmăsurimenite să încurajezemediuldeafaceri:scăderidetaxeşiimpozitelocale,facilitareaobţineriideautorizaţiişicertificatecareseobţinlanivellocaletc.

Celelaltecomponentedeficitarealeinfrastructuriituristiceenumeratedeoperatoriidinturismşideturiştii intervievaţi potfiremediatedeautorităţile judeţeneşi localeprinmăsuridirecte.

Conform legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată prin legea286/2006,printreatribuţiileconsiliilorjudeţenesenumărăurmătoarele:

o Adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico‐socială ajudeţuluisauaunorzonedincuprinsulacestuiapebazapropunerilorprimitedela consiliile locale, dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţileadministraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurilenecesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora (art. 104alin.1c);

o Coordonează activitatea consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor în vederearealizăriiserviciilorpublicedeinteresjudeţean(art.104alin.1d);

o Stabileşte, pe baza consultării autorităţilor administraţiei publice localecomunale şi orăşeneşti, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriuluijudeţului,precumşidedezvoltareurbanisticăgeneralăajudeţuluişiaunităţiloradministrativ‐teritorialecomponente;urmăreştemodulderealizareaacestoraîncooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneştiimplicate(art.104alin.1j);

o Aprobăconstruirea,întreţinereaşimodernizareadrumurilor,podurilor,precumşi a întregii infrastructuri aparţinând căilorde comunicaţii de interes judeţean;acordă sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor administraţieipublice locale comunale şi orăşeneşti pentru construirea, întreţinerea şimodernizareadrumurilorcomunaleşiorăşeneşti;înacestsensconsiliuljudeţeanpoateînfiinţaserviciipublicespecializate(art.104alin.1k);

o Asigură,potrivitcompetenţelorsale,condiţiilematerialeşifinanciarenecesareînvederea bunei funcţionări a instituţiilor de cultură, a instituţiilor şi serviciilor

35

publicedeeducaţie, ocrotire socială şi asistenţăsocială, a serviciilorpublicedetransportdesubautoritateasa,precumşiaaltoractivităţi,încondiţiilelegii(art.104alin.1m);

o Asigură sprijin financiar pentru acţiuni culturale sau desfăşurate de cultelereligioase,precumşipentruactivităţieducativ‐stiinţificeşisportive(art.104alin.1n).

Astfel, Consiliul Judeţean Arad poate acţiona, direct sau prin intermediul instituţiilorsubordonate,pentruremediereaprincipalelordeficienţedeinfrastructurăreclamatedeoperatoriidinturismşideturişti:serviciiledeinformareturistică,dezvoltareareţeleidetransportîncomunşiîmbunătăţireaaccesuluirutiercătreobiectiveleturistice.

S‐au făcut deja paşi semnificativi în aceste direcţii. Proiectul de modernizare atronsonuluiJuliţa‐Mădrigeşti,finanţatprinProgramulOperaţionalRegional2007‐2013,are caobiectiv reabilitarea infrastructurii de transportprinprevedereade legăturidetransport la facilităţile de turism,precumşi creşterea atractivităţii ariilor cupotenţialbalnearnatural.Proiectulemenitsăcontribuielarefacereainfrastructuriideaccessprestaţiunea balneo‐climaterică Moneasa, facilitând accesul şi spre obiective turisticespecificeacesteizoneajudeţuluiArad,puţincunoscuteînprezent,aflateînzonaJuliţa‐Mădrigeşti‐Gurahonţ:bisericidinlemn–monumentedearhitectură,casteleşiconace,morideapă,parcuribotaniceşi,înspecial,ParculdendrologicdinGurahonţ.

Tot în cadrul unui proiect de modernizare ‐ reabilitare finanţat prin ProgramulOperaţionalRegional2007‐2013seaflăcuprinsşi„DrumulVinului”–Păuliş–Ghioroc–Covăsânţ – Şiria. Proiectul implementat de Consiliul Judeţean Arad se află în acestmomentînderulare.Lucrărilesepreconizeazăasefinalizaînprimăvaraanului2012.

Alte lucrări iniţiate de către Consiliul Judeţean Arad în colaborare cu ministerele deresortdindomeniul infrastructurii, finanţatedin fondurieuropenesuntpasajelepestecaleaferatădepeCenturaMunicipiuluiArad(lucrăricesevorfinalizapânăînvaralui2012),câtşisectoareledeautostradăNădlac–Arad(preconizatasefinaliza în2013),respectivArad–Timişoara(cesevafinalizaînprimăvaraanului2012).

Investiţiileînceledouăsectoaredeautostradăurmăresc:dinamizareaactivităţilorsocio–economicedinzonă, înscrierea lor încircuituleuropeanal schimbuluideproduseşiservicii,câtşidirijareafluxurileturisticeînjudeţulArad(preluatchiarşidinSudulţări–viaTimişoara).EleconecteazăAradullareţeaudeautostrăzieuropeană.

De asemenea, Consiliul Judeţean Arad implementează proiectul “Înfiinţarea CentruluiNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăaljudeţuluiArad”, încadrulProgramuluiOperaţionalRegionalAxaprioritară5–Dezvoltareadurabilăşipromovareaturismului,menit să îmbunătăţească serviciile de informare turistică. Centrul Naţional dePromovareşiInformareTuristicăalJudeţuluiAradvaaveaprintreatribuţii:

36

o inventariereaprincipaleleresurseturisticealejudeţului,alcătuindobazădedatereactualizatăperiodic;

o informarea generală asupra ofertei turistice şi a atracţiilor turistice locale,regionalesaunaţionale;

o realizarea, întreţinerea şi difuzareape Internet abazeidedate turisticepentruvizitatori, structuri turistice şi agroturistice, instituţii de cultură, educaţie şiadministraţielocală;

o realizarea reţelelor de puncte de informare turistică pe raza judeţului, lasolicitareaConsiliuluiJudeţeanArad;

o conceperea,editareaşidifuzareadelucrăridespecialitatecucaracterinformativdindomeniulturismuluişipesuportscris,audio‐videoşidigital:broşuri,pliante,ghiduri, albume, hărţi, cataloage, casete audio, filme documentare şi altematerialeînscopulpromovăriiimaginiijudeţuluiArad;

o organizareademanifestăriexpoziţionaledeturismpeplanlocalşiregionalşideactivităţi generale de marketing intern şi extern cu rol în creşterea circulaţieituristicelocaleşiregionale;

o informareaprivindofertalocalădecazare,caserviciucutitlugratuit.

Iniţiativeleorientatecătreremediereainfrastructuriituristicedeficitaretrebuieînsăsăfie integrate în strategiadedezvoltarea turismului.Dat fiind căproiectulde strategiepentrudezvoltarea turismului în judeţul Arad recomandă, printre principalele direcţiideacţiune,organizareaunorcircuiteturisticepentruasporiatractivitateajudeţuluicadestinaţie turistică, infrastructura relevantă (de transport şi de informare) trebuiedezvoltatăpentruafacilitaincludereaobiectivelorturisticeîncircuiteorganizate.

Actualmente, sunt în curs de organizare şi promovare următoarele circuite turistice:"Drumul Vinului", "Pe urmele istoriei arădene – un circuit al cetăţilor, siturilorarheologiceşialansamblurilorarhitecturale","Descoperăpaceasufletească–uncircuitcultural,spiritualşiecumenic".

În acest document, propunem organizarea a trei circuite turistice suplimentare, cufacilităţi pentru cicloturism – prezentate în cadrul subobiectivului 1.1 şi proiectului1.1.2. De asemenea, propunem organizarea unui program de vizitare a obiectivelorculturale şi religioase, numit Aradul Cultural. Pentrumaimulte detalii despre acesteavedeţisecţiuneamenţionată.

Dezvoltarea infrastructurii de transport şi informare pentru a facilita organizareaacestorcircuiteturisticepresupune:

a)semnalizareaşiprezentareaobiectivelorpetraseulfiecăruicircuit,prin:

o amplasarea unor panouri informative la fiecare obiectiv turistic din cadrulcircuitelor, care să furnizeze informaţii despre locul obiectivului în cadrul

37

circuituluişisădescriepescurtcelelalteobiectivealecircuituluişicumseajungelaele;

o amplasarea unor puncte de informare în proximitatea obiectivelor turisticeimportante,caresăpunăladispoziţiaturiştilorhărţişibroşuripecaresăfigurezecircuitele turistice stabilite şimateriale informativecaresăprezinteobiectiveleturisticedincadrulcircuitelor,posibilităţiledetransportşicazare.

Amplasarea panourilor informative şi a punctelor de informare lângă obiectiveleturistice nu va avea doar rolul de a remedia o deficienţă a infrastructurii turisticeperceputădeoperatorişideturişti,şiastfeldeafacemaiatractiveobiectiveleturistice,cişiroluldeacristalizapoziţiaobiectivelorîncadrulcircuitelorturistice,precumşi rolul de a promova circuitele turistice în proximitatea fiecărui obiectivimportantdepecircuit,informândturiştiicuprivirelafaptulcăobiectivulvizitatfacepartedintr‐unulsaumaimultecircuiteturistice.

Amplasareapanourilorinformativelângăobiectiveleturisticedincadrulcircuitelorvafifăcută,iniţialprinintermediulproiectului„Promovareaturismuluiarădeanprincircuiteculturale”,proiectfinanţatdeUniuneaEuropeanăprinProgramulOperaţionalRegional2007–2013,Axaprioritară5"Dezvoltareadurabilăşipromovareaturismului",pentrucare Consiliul Judeţean Arad a semnat în 29.09.2010 contractul de finanţare şi careprevede,printreactivităţilespecifice,şimontareadepanourituristiceinformative.

Amplasarea punctelorde informare în cadrul circuitelor vaputea fi trecută în sarcinaCentruluiNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăalJudeţuluiArad,întrealecăruiatribuţiivaintrarealizareareţelelordepunctedeinformareturisticăperazajudeţului,lasolicitareaConsiliuluiJudeţeanArad.

b) asigurarea căilor de acces către obiectivele turistice şi reabilitarea, restaurareapatrimoniuluiculturalimobildincadrulfiecăruicircuit,prin:

o reabilitarea drumurilor care asigură accesul rutier către obiectivele turistice,pentruacreşteatractivitateaobiectivelorpentruturiştişipotenţialul lordea fiintregrateîncircuite;

o construireaunorpiste(inclusivlocuridepopas,adăposturi,etc)pentrubicicletelângăcăiledeaccesrutier,înprelungireapistelorpentrubicicletedinUngaria,petraseelecircuitelorpropuse;

o întreţinereatraseelorturisticemontane,construireaderefugiimontane/cabane,darşicentredeechitaţie;

o reabilitarea şi restaurarea patrimoniului cultural imobil – obiectivelor turisticecucaracterdemonumentistoricdincadrulfiecăruicircuit;

Pistelepentrubiciclete,centreledeînchirieiredebiciclete,caiace,bărci,etc,traseelededrumeţie, dar şi cele ecvestre au rolul de a face circuitele turistice arădene atractive

38

pentru turiştii străini care vizitează Ungaria, sosiţi din Germania şi Austria. Printrefactorii interesaţi e răspândită opinia că acestea amplasate, de‐a lungul locurilor decazareşirestaurante,atragturiştiistrăini.Eprobabilcăaceştiaşi‐arcontinuasejurulînAraddacătraseelenus‐aroprilagraniţadintreUngariaşiRomânia,datfiindcăAradulsebucurădeavantajulunorpeisajeşiobiectivenaturaledecareUngarianudispune.

ConsiliulJudeţeanArad,A.P.L.,G.A.L.‐urilepotutilizaresursepropriipentruconstrucţiaacestor trasee, reabilitarea şi restaurarea obiectivelor turistice –monumente istorice,saupotpromovapentrufinanţaredinfondurieuropeneproiectedeacestgen,pornindchiardelaparteneriatulromâno‐ungarîndezvoltareaunorcircuiteturisticeorganizateînjudeţulArad.

c)asigurareaserviciilordetransportîncomunpetraseelecircuitelor.

Din cercetarea realizată de CADI a reieşit că reţeaua de transport în comun (folosindtrenuri,autocaresauautobuze)esteperceputăcaproblematicăcuprivirelaasigurareaaccesuluicătreobiectiveleturistice.

Pentruaasiguraaccesibilitateaobiectivelorîncadrulcircuitelor,reţeauadetransportîncomuntrebuieextinsă,acoloundeestenevoie.CompaniadeTransportPublicS.A.,aflatăşiînsubordineaConsiliuluiJudeţeanArad,poatemărinumăruldetraseezonale,măcarînsezonulestival(înprezent51,repartizatedupăcumurmează:20traseedeautobuzinzona Ineu, 7 trasee de autobuz in zona Sebis, 15 trasee de autobuz in zona Lipova, 9trasee de autobuz in zona Gurahont) pentru a asigura suprapunerea dintre traseelemijloacelor de transport în comun şi circuitele turistice. Totodată, se impune șiintroducereaaltorformedeplatăpentruacesteserviciidetransport–aunorbiletetipcircuit(cuoricâteopriri,valabilepentruoperioadădetimp).

Subobiectiv 2.2.Marketing: comunicarea și facilitarea informăriituristicecuprivirelajudeţulArad.CercetarearealizatădeCADIșiINSOMARascosînevidenţăcalitateanesatisfăcătoareainformăriituristice.Atâtoperatoriideturism,câtşituriştiiconsiderăcăposibilităţiledeinformareturisticăsuntinsuficiente.Pelângăremediereaariilorproblematicereclamatede operatori şi turişti, strategia de dezvoltare a turismului pe direcţiile recomandatepresupune un efort de comunicare proaspăt, în armonie cu noul brand turistic aljudeţului.

Astfel,pentrufacilitareainformăriituristicecuprivirelajudeţulAradrecomandăm:

Grupul de activităţi 1: Conceperea unui brand turistic și a unei strategii decomunicare

39

o Crearea unei imagini unitare (brand). Un prim element de infrastructură estecreareaunei imaginipubliceunitare. Înacest sens, trebuie săexisteo corelaţieîntredirecţiileidentificatecupotenţialmaximdedezvoltareşinaturabrandului.Astfel,brandulsubliniazăşielcombinaţianaturășirecreere,sportşicultură.

Brandul,creatdefirmaNoeland,poartăsloganul"ARAD.Experientenaturale"șieste detaliat ca Anexa 1. Manualul de brand al jud. Arad. PromisiuneabranduluituristicesteaceeacăturistulsositînARADvaexperimentaviaţadezicuziaarădenilor,naturadarnicădinjur,provocărilenaturaleșiritmullocurilor.Aradul invită turiştii într‐o lume reală, a experienţelor naturale, simple, firești,nepretenţioase.

Grupul‐ţintăesteformatdinceicarenucautăoexperienţă“turistizată,”carevorsăsefereascădeaglomeraţiileturistice,defebrasuvenirurilorșiafotografiilorlaminut.Estepentruceicareapreciazăsinceritateaşisimplitatealocurilor,linișteanaturii.Experienţelenaturalesuntatâtpentrutrup,prinmâncăruritradiţionale,traseemontane,activităţisportivediverse,câtșipentrusuflet,prinevenimenteleculturale,lăcașurilereligioaseșibijuteriilearhitecturalealeorașelor.

AradestemodelatdecursulMureșuluișialCrişuluiAlb.Ritmulesteimprimatdecursul apei în fiecare sat sau oraș. Judeţul Arad șiMunicipiul Arad fiind legateindisolubil prin nume au nevoie de o singură reprezentare grafică – într‐oidentitateunică.MunicipiulAradestedeasemeneamodelatdecursulMureşului,fiind şi cel mai important oraş de pe Mureş, considerat practic un oraş‐judeţ.Astfel,elpoatefiintegratcusuccesînbranduljudeţului7.

o Elaborarea unei strategii de comunicare la nivelul judeţului. Strategia decomunicare pleacă de la brand şi apoi detaliază utilizarea acestuia crescândcalitatea publicităţii pentru circuite şi evenimente. Ea este introdusă îndocumentul de faţă ca Anexa 2. Strategia de comunicare a jud. Arad.Comunicarea trebuie concentrată asupra consumatorilor de turism, din ţară șidinstrăinătate,avânddreptscopatragereașirevenireaacestora8.

Grupuldeactivităti2:Diseminareabranduluiprininfrastructuradeinformareșidezvoltareaacesteia

Dezvoltarea infrastructurii de informare este esenţială în direcţia diseminării peinternet şi pe reţelele de socializare a informaţiei cu privire la obiectivele turistice,

7Cf."StrategiadebrandturisticajudeţuluiArad",realizatădefirmaNoeland(Anexa2).8 Pentru o viziunemai detaliată asupra strategiei de comunicare pornind de la brandul judeţului, a sevedeaAnexele1.Manualuldebrandşi2.Strategiadecomunicare,realizatedeNoeland.

40

posibilităţile de cazare şi mijloacele de transport, a semnalizării şi prezentăriiobiectivelorturisticedepecircuite.

Înacestesens,branduldezvoltatvafidisponibilgratuitpewebsiturileCJA,CCJA,CNIPTșiAOTpentruafiutilizatdecătretoţioperatorii,APL‐urileșialteentităţicaredorescsăofacă.Totodată,brandulvafiutilizatînproiecteleșimaterialeledeinformarerealizatedeCJA,CNIPT,AOTşiCCJA.

De facto, un al treilea Grup de Activităţi constă în activităţile corespunzătoareSubobiectivului 2.3. Dezvoltarea networkingului turistic (v. mai jos). Colaborareaîntreoperatori,precumși întreoperatorișialţiactorirelevanţiestenecesarăpentruaagrega informaţia relevantă şi a o disemina printre consumatori şi potenţialii turişti,avândînvederecăactualmenteintegrareaoperatorilorlocali înreţeleledeturismesteredusă.Toatecomponentelesubobiectivului2.3demaijossuntimportanteînacestsensșiînspecialpentruproiectul2.3.1.

De remarcat este faptul că tot prin intermediul Fondului European Agricol pentruDezvoltareRurală,câtevaprimăriidin judetauprimit finanţarepentruînfinţareaunorCentreLocaledeInformareşiPromovareTuristicăşiaunortraseetematicecumsunt:Bata,Bârzava,Brazii, Buteni, Cermei,Dezna,Dorobanţi, Felnac,Hăşmaş,Macea,PăulişVladimirescu,Săvârşin,Socodor,Şilindia,ŞiriaşiZăbrani.

Facilitareadezvoltăriiunuimediudeafacericompetitiv

Sub acest titlu intermediar grupăm trei subobiective din cadrul obiectivului generalÎmbunătăţireainfrastructuriișicadrului instituţionalalturismului în jud.Aradșianumepe cele legate de mediul de afaceri: subobiectivul 2.3. Dezvoltarea networkinguluituristic;subobiectivul2.4.Măsuriprivindscădereataxelorlocaledelanivelulmaximşisubobiectivul2.5.SprijinireaIMM‐urilorcareactiveazăînturism.

Unmediudeafacericompetitivîndomeniulturismuluisetraduceîntr‐oofertăturisticădiversificată, calitate ridicată a serviciilor turistice şi preţuri scăzute, datorităcompetiţieidintreantreprenori.Mediuldeafaceri competitiveste rezultatuleliminăriibarierelor la intrarea pe piaţă pentru a încuraja cât mai mulţi antreprenori săinvesteascăresurse înturism,scăderii taxelorpentruapermitestabilireaunorpreţuricompetitive în raport cu regiunile învecinate, sprijinirii IMM‐urilor pentru a stimulaprezenţapepiaţăaunuinumărcrescutdeoperatori,caresăatragăturiştiicuproduseşiservicii turisticediverseșisă investească înformareaprofesionalăaresurselorumanedinturism(maialesîndomeniulmeseriilordebază).

Deşimajoritateareglementărilorcareconstituiebariere încaleaantreprenoriatuluinupot fischimbatedeautorităţile judeţenesau locale, ţinânddecompetenţaautorităţilor

41

naţionale, facilitarea dezvoltării unui mediu de afaceri competitiv poate fioperaţionalizată,însăşiprinacţiunilaniveljudeţeansaulocal:

o Măsuriprivinddezvoltareanetworkinguluituristico Măsuriprivindscădereataxelorlocaledelanivelulmaximo SprijinireaIMM‐urilorcareactiveazăînturism

În taxonomia strategiei de faţă vom trata aceste seturi de măsuri ca subobiectivedistincte.

Subobiectiv2.3.DezvoltareanetworkinguluituristicUnadintreproblemelemajoreidentificatedecercetareapotenţialuluituristicajudeţuluiArad şi a piedicilor în calea dezvoltării este lipsa aproape totală de colaborare întreagenţii economici, dintre agenţii economici şi sectorul public sau dintre agenţiieconomicişisocietateacivilă.Obunăfuncţionareasectoruluituristicimplicăoanumităspecializare şi diviziune a muncii. Aceasta poate fi facilitată printr‐un proces denetworking:schimburideinformaţiiîntrediferitelepărţiimplicateşicreareadelegăturideafaceri.

Învedereaatingeriiacestuiscoppropunem:

Proiect 2.3.1. Înfiinţarea unei asociaţii a operatorilor din turism dinjudeţulAradcustatutdeONG.

IniţiativapoatesăaparţinăConsiliuluiJudeţeanArad,iarintrareaoperatorilordeturismşi altor actori din domeniu (de exemplu grupuri locale de producători, meşteşugari,artişti,etc)înasociaţietrebuiesăfieliberăşiopţională.Participareaînasociaţiepoatefistimulatăprinfinanţareaunorconvenţiibianualeşirespectivaunuisitedepromovarecu acces gratuit pentru membrii asociaţiei. Finanţarea curentă a asociaţiei ar trebuiasigurată 100% din cotizaţiile operatorilor membrii, urmând ca şi Consiliul JudeţeanArad să contribuie la proiectele și programele desfășurate. O alternativă financiarăpentrucosturilecurenteestecaacesteasăseasigure50%dincotizaţiileoperatorilor‐membri,iar50%decătreConsiliulJudeţeanArad.Organizatoriideevenimentepotfişieifimembri,asemeneaoperatorilordeturism.Aceastăasociaţiearurmasăderulezeînspecialdouăprograme‐cheie,elaborateîncontinuare.

Proiect2.3.2.SiteulturisticArad

Unadintreproblemeleidentificateîninterviuriledegrupafostgreutateadeainformaturiştii despre obiectivele existente. Internetul prezintă o oportunitate evidentă însăpentruafuncţionaeatrebuieabordatăcorect.Existădouăproblemediferitecaretrebuierezolvate, probleme care au devenit evidente în cadrul interviurilor de grup. Pe de oparte, o simplă cabană nu are succes preamare în a‐şi face publicitate printr‐un site

42

propriu, pentru simplul motiv că potenţialii turişti nu ştiu să caute pe internet dupănumelecabaneirespective.Înconsecinţă,publicitateaceamaieficientăesterealizatădeportaluri. Pe de altă parte, portalurile existente au adeseori informaţii greşite, pentrusimplul motiv că le este dificil să centralizeze corect informaţia. Rezultatul este căoperatoriideturismsuntfrustraţi,pedeoparte,căsite‐urilelornusuntvizitateşi,pedealtăparte, căpotenţialii turiştiprimesc informaţiigreşitedepeportaluri (depildă,desprenumăruldecamere).

Soluţia laacestedouăproblemeestedeacreaunsitetipportalturisticpentru judeţulAradcaresăconcentrezecelemaicomplete,diverseșicredibileinformațiipentruuzulturiștilorșituriștilorprospectivi,darșialoperatorilordeturismșicelorlalțiactori.Site‐ulvafigăsituşorşiînmotoareledecăutareşivaputeafiguraşiîntr‐opoziţiesuficientdevizibilăpealtesite‐urialeadministraţiei,depildăpesite‐ulConsiliuluiJudeteanAradsaualprimăriilordinjudeţ.

Site‐ulvaaveadouăcomponente,ocomponentăpublică,destinatăinformăriituristice,şiocomponentădecomunicaţieinternă,privată,întremembriiasociaţiei.ElvafisusţinutdecătreCentrulNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăajudeţuluiArad–CNIPTAradîmpreunăcuAsociaţiaTuristică‐AOT.

Primacomponentăvafiportalulturisticpropriu‐zis–carepoatefifinanţatdinproiectuleuropeandeînfinţareaCentrulNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăajudeţuluiArad şi dezvoltat ulterior prin parteneriatul public‐privat (o propunere de acțiuneconcretăfiinddejaavansatăîncadrulconsultărilor).Acestportalvaaveacâteopaginăcu o structură standard dedicată fiecărei locaţii turistice şi fiecărui festival. Membriiasociaţiei vor primi, în virtutea calităţii lor de membru, un cont de administrator alpaginii locaţiei lor. Astfel, ei vor putea edita singuri informaţiile standard într‐unformularwebsimplu,fărăamaifidecinevoiţisăaibăde‐afacecuproblemacreăriiunuisite.Deasemenea,paginavafi foarteuşordeactualizatcuinformaţii lazi.Paginauneilocaţii turisticevaconţine informaţiiprecum: locaţiapehartăşiposibilităţiledeacces,numărul total de camere şi numărul de camere libere la un moment dat, poze cucamereleşiculocaţia,obiectiveturisticeatractiveuşoraccesibile.

Nu în ultimul rând, portalul va putea permite turiştilor să lase comentarii despreexperienţaavută,ceeace(1)vareprezentaunstimulentimportantpentruoperatoriideturism de a oferi serviciile de calitate maximă şi (2) în cazurile în care experienţaturiştilorestepozitivăvareprezentaoreclamăfoartebună(datfiindcăinformaţiavinedelafoşticlienţişinudelaproprietarulînsuşi).

O a doua componentă a site‐ului are menirea de a facilita discuţiile între membriiAsociaţiei Turistice ‐ AOT. Această parte a site‐ului nu va fi vizibilă publicului larg, ci

43

doar membrilor asociaţiei. Cea mai simplă modalitate de implementare a acesteicomponentepoateluaformaunuiforumdediscuţii.

Acestforumaremaimultescopuri,precum:

o Schimburideinformaţiiîntremembriiasociaţiei,depildăînlegăturăcugrupurideturiştişicuorganizareaevenimentelor.

o Prinanunţareaevenimentelorculturale(v.Secţiunea1.3.6)sevaputeasintetizaun calendar al acestora, ceea ce ar permite operatorilor de turism să îșiorganizezemai bine activitatea (de exemplu, adaptând disponibilitatea cazării,transportului,etc.),așacumcorects‐aobservatîncadrulconsultării.

o Informarereciprocă,depildădespredatelelordecontact.o Informări ale administraţiei publice în legătură cu diferite probleme pe

infrastructură şi discuţii despre posibilele soluţii. Administraţia va avea astfelposibilitateadeaseconsultacupărţileimplicateînmaimaremăsurădecâtofaceînprezent.Deasemenea,posibileleefectevorputea fidiscutate şi evaluatedintimp.

o Informareareciprocăaoperatorilor,mediuluiacademic,societăţiicivile,câtşiasectorului public cu privire la problemele din turism (inclusiv cele legate deresurseleumane);

o Informarea operatorilor de turism în legătură cu oportunităţile de finanţareeuropene.Mulţi operatori de turism s‐au declarat doritori de a accesa fondurieuropene,însăsuntnesiguriînlegăturăcupaşiinecesari.

Alte funcţii îipot fiadăugate.Adevenitacumevidentdeceestenecesarăoasociaţieaoperatorilorde turismpentruaderulaacestprogram: informaţiavizatăestemultă,seschimbă repede și se află la operatorii de turism. Totodată însă, accesibilitatea șicorectitudineaacesteiinformaţiiestecheiapentrumarketingulturisticalAradului.

Proiect2.3.3.Convenţiileturisticebianuale

Asociaţia creată poate organiza, cu ajutorul Consiliului Judeţean Arad, convenţiilebianualeasigurând locaţiapentru întâlnire şi facilitând selecţia temelor întâlnirilor. Înfuncţie de numărul participanţilor, o convenţie poate fi constituită din mai multeîntâlnirisimultanepetemediferite,participanţiiavândposibilitateadeaseducefiecarela aria lor specificăde interes.De asemenea, o convenţie poate dura de la o zi lamaimultezile.

Întâlnirile organizate pot avea diferite formate, de la scurte prezentări urmate dediscuţii,lameserotunde,lansărideproiecte,lansăridelucrăridespecialitate,materialede promovare, premieri, etc., la întâlniri nestructurate în care au loc discuţii libere îngrupurimici. Pot fi, desigur, şi combinatemaimulte formate în succesiuneunul dupăaltul,deexempluomasărotundă,urmatădediscuţiilibere.

44

Temele întâlnirilor şi data la care au loc pot fi stabilite prin intermediul forum‐uluiprivat al asociaţiei, unde pot fi discutate diferite propuneri şi selectate celemai bunevariante.

Acesteconvenţiiaumaimultescopuri,întrecareputemmenţiona:

o Identificareapiedicilorşiproblemelorîntâmpinatedeagenţiituristicişidiscuţiaîntreei,mediulacademicdeprofilşiautorităţiaposibilităţilorderemediere.Estevorba, deci, de a facilitadiscuţiimai consistentedecât celeposibilepe forumulvirtual.

o Schimburi de experienţă între agenţii turistici, între ei şi ceilalţi parteneri dediscuţii – mediul academic, societate civilă şi sectorul public creându‐se astfelposibilitatea ca practicile de succes să se răspândească, iar erorile să fieremediatemairepede.

o Identificarea oportunităţilor de colaborare, de exemplu, între operatorii detransport şi unităţile de cazare sau operatorii obiectivelor turistice; sau întreoperatoriidiferitelorobiectiveturisticepentruaîncurajaturiştiicaremerglaunobiectivsămeargăşilaaltul.

o Discuţii despre profilul turiştilor şi identificarea schimbărilor şi a eventualeloroportunităţideaatragenoicategoriideturiştisaudeafacepublicitatemaibunăprintrecategoriileexistente.

o Lansărideproiecte,materialepromotionaleindiferiteforme,lucrăriştiinţificedespecialitateetc.

o Gala premiilor în turism – acţiunea se va putea desfăşura anual în ultimaConvenţie din an, premiile fiind stabilite în baza evaluărilor făcute de către oComisie independentă din perspectiva calităţii serviciilor, vânzărilor, acţiunilorde responsabilitate socială şi protecţie a mediului înconjurător întreprinse decătreoperatoriidinturism,înbazaunuiRegulament.

Subobiectiv2.4.ScădereataxelorlocaledelanivelulmaximTaxele de localitate, pensiune și hoteliere în judeţul Arad sunt evaluate de operatoriituristicicafiindmari.Conformlegii,acestetaxepotfi între0,5%și5%.Înmajoritatealocalităţilorarădene,elesuntstabilite lavaloareamaximăadmisă.Participanţiiaumaiinvocatcabariereîncaleaactivităţiiantreprenorialepecareodesfăşoarășiimpozitulpeclădiri. Taxele mari măresc preţul cazării şi în consecinţă, descurajează potenţialiiturişti. Profiturile mai mici pentru operatori descurajează antreprenorii şi întârziedezvoltarea turismului, şidin cauza slabeidezvoltări a turismului existăpuţini clienţi.Taxeleimpuseatâtlanivellocal,câtșilanivelcentralnufacdecâtsăorientezeturismularădeanîntr‐odirecţiedescendentăaacesteispiralevicioaseșisăîngreunezeactivitateaantreprenorială.

45

Scădereataxelorhotelierearecaefectscădereacorespunzătoareatarifelordecazare.OdemonstreazăexemplulmunicipiuluiBucureşti,undetaxahotelierăde3%dinveniturileprovenite din cazare nu se mai plăteşte în 2011, în urma faptului că proiectul dehotărâreprivindtaxeleşiimpozitelelocaleaplicabileperazamunicipiuluiBucureştiîn2011nuaîntrunitnumărulnecesardevoturipentruafiadoptatînşedinţaConsiliuluiGeneralalMunicipiuluiBucureştidin31mai2010.Înacestecondiţii,înconformitatecunormelemetodologicedeaplicareaCoduluiFiscal,neadoptareahotărâriipână ladatade31maipresupunecătaxahotelierănuseplateşteînanulurmător.Consecinţaacesteieliminări a taxei hoteliere pe 2011 a fost, conform Mediafax, reducerea tarifelor decazarecu3%decătrehotelieri.

În orice caz, putem anticipa că reducerea sau eliminarea taxelor hoteliere stabilite lanivel local (precum şi a altor taxe locale) va avea drept efect creşterea profitabilităţiipentruoperatoriidin turismşi, înconsecinţă,vastimula investiţiile în turismîn judeţ.Rămâne de discutat modalitatea concretă prin care Consiliul Judeţean Arad poateinfluenţaconsiliile locale,pentruadeterminareducereacâtmaiuniformăpeteritoriuljudeţuluiataxelorhoteliere,întrucât,potrivitcoduluifiscal(art.278alin.1),stabilireacuantumului taxelor hoteliere intră în atribuţiile consiliilor locale, care "pot institui otaxăpentruşedereaîntr‐ounitatedecazare,într‐olocalitateasupracăreiaconsiliullocalîşiexercităautoritatea".

Legeaadministraţieipublice localedădreptulconsiliului judeţeansăadopte ”strategii,prognozeşiprogramededezvoltareeconomico‐socialăajudeţuluisauaunorzonedincuprinsulacestuiapebazapropunerilorprimitedelaconsiliilelocale"şisădispună,săaprobe şi să urmărească, "în cooperare cu autorităţile administraţiei publice localecomunale şi orăşeneşti interesate,măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar,pentru realizarea acestora" (art. 104 alin. 1 c); de asemenea, codul fiscal prevede căconsiliul judeţean "aprobă bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările decredite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere aexerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condiţiilelegii;hotărăşterepartizareapecomune,oraşeşimunicipiiacoteidinsumeledefalcatedinuneleveniturialebugetuluidestatsaudinaltesurse, încondiţiile legii;" (art.104alin.1e).

Aşadar,putemobservacălegeaadministraţieipublicelocalerezervăconsiliilorjudeţeneunroldecoordonarealconsiliilor localedepeteritoriuljudeţului,chiardacăconsiliilelocale au atribuţii proprii. Astfel, Consiliul Judeţean Arad ar putea să elaboreze, cucontribuţiaconsiliilorlocaledeperazajudeţului,unplandemăsuripentrudezvoltareaturismului, care să includămicşorarea taxelor locale împovărătoare pentru operatoriidinturism,întemeiulart.104alin1ccitatmaisus.

46

Speranţe mari în modificarea unor aspecte legislative se pun şi în aşteptata lege aturismului,careseaflăpeagendaministeruluideresort.

Subobiectiv2.5.SprijinireaIMM‐urilorcareactiveazăînturismCercetarearealizatădeCADIarelevatfaptulcăantreprenoriidinturismseconfruntăcuunnumărdeprobleme, întrecareseevidenţiază: complexitateacadrului legislativdinturism, tendinţa de reglementare excesivă şi de centralizare la nivelulministerului deresortaunordeciziicuprivirelacaracteristicileşistructuraproduselorturistice,carearputea fi stabilite cu costuri mult mai mici direct de către piaţă, bariere în iniţierea,desfăşurarea sau finalizareaunei activităţi antreprenoriale în turism, taxe localemari,controale abuzive din partea instituţiilor de control şi dificultăţi în ceea ce priveşteaccesareafonduriloreuropene.

Astfel, patrimoniul turistic, definit de Ordonanţa 58/1998 ca fiind reprezentat de„resursele turistice şi structurile realizate în scopul valorificării lor prin acţiuni deturism”(art. 2) şi constituit atât din bunuri proprietate publică, cât şi din bunuriproprietate privată (art. 3), trebuie înscris într‐un Registru general al patrimoniuluituristicşiatestatdecătreministerulderesortprintr‐uncertificatdepatrimoniuturistic.Doar acest certificat dă dreptul proprietarului la organizarea exploatării turistice,creându‐iînacelaşitimpşiobligaţiadeprotejareaacestuipatrimoniu(art.6).

Cât despre agenţiile de turism, acestea, potrivit articolului 1 al HG 238/2001 îşi potdesfăşura „activitateadeoferire, comercializareşivânzareaserviciilor şi apachetelorde servicii turistice” numai în baza licenţei de turism emise de ministerul de resort.Conform articolului 27(2) al OG 58/1998, „capacitatea unei agenţii de turism de aefectua servicii de calitate” este atestată nu de performanţele agentului economic pepiaţă, ci de acordarea de cătreminister a licenţei de turism. Condiţiile de acordare alicenţei de turism nu încurajează însă întotdeauna crearea unui mediu concurenţial.Astfel, există condiţii referitoare la amplasarea obligatorie a agenţiei de turism şidotareacumobilieradecvat.Şiînceeacepriveştepersonalulangajatdecătreagenţiilede turism au fost emise norme specifice. Astfel, „persoana care conduce activitateaagenţieideturismtrebuiesăfieposesoareabrevetuluideturism”,iaragenţiatrebuiesăasigure„personalcalificatcaagentdeturismşighiziposesoriaiatestatuluideghiddeturism”.Eliberarealicenţeideturismestecondiţionatăşidecontractareauneipoliţedeasigurarepentrurisculdeinsolvabilitatesaufalimentalagenţiei.

Funcţionareastructurilordeprimireturisticeesteşieareglementată.Astfel,structurilede primire turistice funcţionează legal numai în măsura în care sunt atestate prinintermediul unui certificat de clasificare ce codifică caracteristicile de construcţie,calitateadotărilorşiaserviciilorprestateşicarevizeazăprotecţiaturiştilor.Certificatul

47

declasificareesteeliberatdeministerulderesort.Persoanacareconducestructuradeprimireturisticăesteobligatoriusădeţinăbrevetuldeturism,obţinutînurmaabsolviriiunui curs de formare managerială în domeniu, organizat de un furnizor de formareprofesionalăautorizatsaudiplomădelicenţăsaumasteratprivindabsolvireacursuriloruniversitare îndomeniul turismului înurmacăruia seacordăbrevetulde turism.Esteobligatoriedeţinereabrevetuluideturismpentrupersoanedinconducereaoperativăaagenţieideturism,afilialeiacesteiadinaltelocalităţi,darşiahotelurilor,motelurilor,acabanelorşicampingurilor,precumşiarestaurantelorşibarurilorde4şi5stele.

Ammenţionatînsecţiuneaanterioarăfaptulcătaxeledelocalitate,pensiuneșihoteliereîn judeţul Arad sunt evaluate de operatorii turistici ca fiind mari, în majoritatealocalităţilorarădeneelefiindstabilitelavaloareamaximăadmisăconformlegii,de5%.Oaltă dificultatecucareseconfruntăoperatoriidin turismeste legatădecontroaleleuneoriabuzivelacaresuntsupuşidecătreinstituţiiledecontrol.

Cât despre accesarea fondurilor europene, există o serie de mecanisme care îiîndepărtează pe operatori de această posibilitate de finanţare.Mulţi dintre operatoriituristici sunt interesaţi de accesarea fondurilor europene, unii dintre ei având chiarexperienţă cu accesarea lor sau cu procesul de accesare, însă consideră că cerinţelebirocraticeimplicatesuntpreacomplicate.

IMM‐urileresimtînmaimaremăsurăacestedificultăţidecâtcompaniilemari,deoareceacestea din urmă au resurse semnificativ mai mari la dispoziţie pe care le pot alocapentruinformareacuprivirelareglementărişiasigurareaconformăriilanorme.

Este adevărat că majoritatea dificultăţilor menţionate aici pe care le întâmpinăantreprenoriidin turismsunt înafaracontroluluiautorităţilor judeţene, însănu toate.ConsiliulJudeţeanAradareînsubordineAgenţiadePromovareşiDezvoltareajudeţuluiArad –ADAR (momentan inoperabilă). ADAR este o instituţie neguvernamentală, fărăscop patrimonial, specializată în prestări de servicii de interes public pentrupromovarea, dezvoltarea economico‐socială şi integrarea europeană a judeţului Arad.Printre activităţile pe care le desfăşoară fundaţia pentru a‐şi îndeplini obiectivele senumără:sprijinireaînfiinţăriişidezvoltăriiîntreprinderilormicişimijlocii,dezvoltareareţelei de întreprinderi private; implementarea unor centre de servicii, târguri şiexpoziţii,incubatoaredeafaceri,complexecomerciale,centredesănătate,cultură,sportşi agrement; consultanţă în marketing şi management, financiar‐contabilă şi juridică;organizareadecursurideformare,calificareşirecalificareînvedereacreăriianoilocuridemuncăcarevorcontribui ladezvoltareaeconomică.Astfel,consultanţacuprivire lareglementărileînvigoareprivitoarelaturism,furnizareadecursurigratuitedeformareprofesionalăîndomeniulturismuluipentrupersonaluldinIMM‐uriavândcaobiectdeactivitateturismul,consultanţaavândcatemăaccesareafonduriloreuropene,facilitareacontactelorcuorganizaţiilepatronaledindomeniuşicupotenţialipartenerideafaceri

48

din ţară şi din străinătate etc. intră în sfera atribuţiilor Agenţiei de Promovare şiDezvoltareajudeţuluiArad.

Consiliul JudeţeanArad,alăturidealteautorităţipublice locale,operatorieconomicişireprezentanţi ai societăţii civile – fundaţii sau asociaţii au alcătuit la nivelul judeţuluiArad, 4 structuri asociative denumite Grupuri de Acţiune Locală – GAL (Grupul deAcţiune Locală Microregiunea Văii Crişurilor Alb şi Negru, Grupul de Acţiune LocalăLunca Mureşului de Jos, Grupul de Acţiune Locală Valea Superioară a Crişului Alb şiGrupuldeAcţiuneLocalăPodgoriaMiniş‐Măderat).Toateacesteaauobţinutfinanţareîncadrul Programului Leader finanţat din Fondul European Agricol pentru DezvoltareRurală. Ele vor implementa Strategia de Dezvoltare Locală a celor 4micro‐regiuni încarefuncţioneazăGAL‐urilecevafi finanţatăprinmăsura4.1şi încareturismulrural,valorificareapatrimoniulculturalmobilşi imobil,darşiobiectiveleturisticedeperazaacestormicro‐regiunivorputeaprimifinanţare.

CursurideformareprofesionalăîndomeniulturismuluivorputeafifurnizateșidecătreCentrulNaţionaldeInformareşiPromovareTuristicăajudeţuluiArad,careareprintredirecţiile strategice de intervenţie în domeniul turismului formarea profesională aresurselorumaneînmeseriiledebazădinturism,lafelprecumvorputearealizaşiGAL‐urile, constituie ca asociaţii, dar şi operatorii turistici privaţi sau chiar unităţile deînvăţământ preuniversitare sau universitare (accesând programe cu finanţareeuropeanăîncadrulProgramuluiOperaţionalSectorial–DezvoltareaResurselorUmane,surse financiare ce pot ajuta desfăşurarea în bune condiţii a procesului educativ îndomeniul formării în meseriile de bază din turism). De asemenea, Centrul va puteainterveniînsensulconsilieriişisprijiniriiîntreprinzătorilordinturism.

III.Planuldeacţiuni

Vom concluziona formularea Strategiei prin schiţarea unui plan de acţiuni general.Acestatrebuieînsăoperaţionalizatîncontinuare,pemăsuraimplementăriisale,întrucâtuneledintresubobiectiveleșiproiectelemenţionatesuntdeosebitdeample.

49

  Subobiectiv/Proiect/Activitate necesară implementării  

Dezvoltarea turismului în jud. Arad – PLAN DE ACŢIUNE

Termen  de realizare/ Stadiu 

Responsabil Surse de finanţareBuget estimat 

Nivel de prioritate (1 max ‐  3 min) 

Indicatori monitorizare  / evaluare 

Responsabil monitorizare/ evaluare 

OBIECTIV SPECIAL: Creşterea atractivităţii  judeţului Arad ca destinaţie turistică pe direcţiile cu potenţial maxim de dezvoltare –  sport și recreere, natură și cultură 

Subobiectiv 1.1. Crearea de circuite turistice

Proiect  1.1.1. „Aradul cultural” Stadiu:  iniţiat  prin proiectul  P.O.R. „Promovarea turismului  arădean prin  circuite culturale” ‐valoarea proiectului este  de  811.282,22 lei 

2015   CJA Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională – P.O.R. – Axa  5, domeniul  5.3 şi  alte  fonduri europene identificate  pe parcurs Fonduri  publice  ale CJA Buget :  costurile  se vor  stabili  împreună cu specialiştii 

1 Cf.  proiectului menţionat : rezultatul anchetei sociologice şi analizei,  prelucrării documentelor  – efectuarea  de raportări, situaţii statistice periodice  

CJA,  CCJA, AM 

Proiect  1.1.2. „Circuite  Turistice Active” (construirea pistelor de biciclete cf.  traseelor indicate)  

Construcţie piste și dare în  folosinţă 2016 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CJA,  APL  si GAL 

Fondul  European pentru Agricultură şi Dezvoltare  Rurala  – Programul LEADER  Fonduri  publice  ale CJA Buget :  costurile  se vor  stabili  împreună cu specialiştii 

2 modalităţi  de informare/ raportare  către structurile Autorităţii  de Management  și ale  Agenţiei  de Plăţi  specifice programelor din Axa LEADER  

CJA, AM       

Activitate: asigurarea serviciilor  de transport  în  comun pe  traseele circuitelor promovate  –  se  va dezvolta  în concordanţă  cu subobiectivul  2.1 GA 2  

2014 Stadiu: urmează a fi iniţiată 

CJA  – CTP Arad  si prestatorii privaţi  de servicii  de transport 

Fonduri  publice  ale CJA Buget:  costurile  se vor  stabili  împreună cu specialiştii 

1 Indicatori  de evaluare specifici–număr de  linii disponibile, număr  de facilităţi disponibile  (ex. număr bilete tip circuit  disponibile), indicatori  de 

CJA  ‐Persoane  cu atribuţii  în acest sens 

50

utilizare  (nr. bilete  vândute, etc.) 

Subobiectiv 1.2.Crearea de oportunităţi sporite pentru festivaluri şi comunităţi neconvenţionale 

GA  1:  amenajarea Parcului  de sculptură monumentală  – Căsoaia  ca  şi  o comunitate neconvenţională permanentă de artă plastică  în concordanţă  şi  cu subobiectivul 2.1  

2016 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CJA,  APL, UAP  – filiala  Arad si GAL 

Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională  – Programul  de Cooperare Transfrontalieră HU‐RO 2007‐2013 Fondul  European pentru  Agricultură şi Dezvoltare Rurala –  Programul LEADER  Fonduri  publice  ale CJA Programul  Cultura 2014 ‐2020 Fonduri private Buget:  costurile  se vor stabili împreună cu specialiştii 

2 nr.  proiecte realizate  şi implementate cu  succes  – rapoarte  de evaluare, articole  pozitive în  mass‐media naţională  şi internaţională nr.  de beneficiari/comunităţi  ai  unui asemenea proiect 

CJA,  GAL, UAP  –  filiala Arad 

GA 2:   realizarea  unui Muzeu  al  Satului Arădean,  al  unui Muzeu  al  Breslelor și  demararea  altor proiecte  similare GA1  –  conservarea in situ a Rezervaţiei arheologice  de  la Bizere  

2016 Stadiu: urmează a fi iniţiată 

CJA  ‐Complexul Muzeal Arad,  APL si parteneri privati 

Fondul  European pentru  Agricultură şi Dezvoltare Rurala Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională Fonduri  publice  ale CJA si APL şi fonduri private Buget:  costurile  se vor stabili împreună cu specialiştii 

3 indicatori  de evaluare specifici proiectelor  cu finanţare externă‐efectuarea  de raportări, situaţii statistice periodice 

CJA, Complexul Muzeal Arad, AM 

Subobiectiv  1.3.  Creşterea  şi  regândirea  finanţărilor  acordate  organizaţiilor  neguvernamentale  care  propun proiecte menite să sprijine turismul în judeţ 

Activitate: realizarea  unei metodologii  pentru licitaţia de proiecte din  domeniul turismului  – respectând  în principal  măsurile recomandate  în strategie  

începând  cu 2012 Stadiu: urmează a fi iniţiată 

CCJA Fonduri publice  ‐ în primă  fază  în acelaşi  cuantum dar  alocat  cf. metodologiei reformulate Anual,  din  2013 contribuţia  de finanţare  pentru aceste  fond  va creşte constant faţă de  valoarea de  anii 

1 indicatori  de evaluare specifici proiectelor  cu finanţare  locală –  efectuarea de raportări, situaţii statistice periodice, anchete sociologice  ale satisfacţiei 

CJA, CCJA

51

trecuţi,  în  funcţie de  impactul  şi evaluarea proiectelor derulate  în  anul anterior Valoarea  iniţială  a finanţării  –  50.000 lei 

vizitatorilor destinaţiilor turistice care au făcut  obiectul acţiunilor  din proiect 

OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea infrastructurii și cadrului instituţional al turismului în jud. Arad 

Subobiectiv 2.1. Dezvoltarea infrastructurii

Proiect:  înfiinţareaCentrului Naţional de  Informare  și Promovare  şi Turistică – Arad (CNIPT)  valoarea grantului proiectului  este  de 1.169.641,36 lei  

2012 Stadiu: iniţiat, urmând  a deveni funcţional în 2012 

CJA Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională  –  P.O.R. –  Axa  5,  domeniul 5.3  Fonduri publice ale CJA  Buget proiect: 1.418.963 lei 

1 Cf.  proiectului menţionat : rezultatul anchetei sociologice şi analizei,  prelucrării documentelor  – efectuarea  de raportări, situaţii statistice periodice 

CJA

GA1:  disponibili‐zarea  închirierilor de mașini, biciclete, caiace,  bărci  cu motor, ATV‐uri etc. 

2012 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CNIPT Arad ‐agenţii economici din turism 

Sprijinul  poate  lua diverse  forme,  de stabilit.  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

1 Indicatori statistici  de disponibilitate  a serviciilor, respectiv  de utilizare  a acestora 

CJA, CNIPT

GA  2:  drumuri acces  către obiectivele  turistice –  realizat  în concordanţă  cu Proiectele  1.1.1  şi 1.1.2  (identificare, prioritizare, implementare) 

2016 Stadiu:  în curs  de realizare 

CJA,  APL  si GAL 

Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională Fondul  European pentru  Agricultură şi  Dezvoltare Rurala  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

1 Prelucrarea documentelor  – prin  efectuarea de  raportări, situaţii statistice 

CJA, AM

GA  3:  realizarea unor  proiecte  de reamenajare urbanistică, reabilitare  a  unor obiective  turistice antropice  pentru Municipiul  Arad  şi oraşele din judeţ 

2016 Stadiu:  în curs  de realizare 

APL  Fonduri Guvernamentale  Alte  fonduri europene  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

2 Prelucrarea documentelor  – prin  efectuarea de  raportări, situaţii statistice 

Persoane  cu atribuţii  în acest sens 

GA  4:    Realizarea unor  proiecte  de 

2016 Stadiu:  în 

APL  Fonduri Guvernamentale 

2 Prelucrarea documentelor  – 

Persoane  cu atribuţii  în 

52

amenajare peisageră a  zonelor centrale  din  toate oraşele  judeţului Arad:  dotarea  cu mobilier  urban, parcări,  iluminat public  stradal  şi ornamental  + restaurarea centrelor istorice  

curs  de realizare 

Alte  fonduri europene  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii  

prin  efectuarea de  raportări, situaţii statistice 

acest sens

GA  5:  restaurarea morilor  de  apă  de pe Canalul Morilor 

2016 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

APL  si mediul privat 

Fonduri Guvernamentale  şi private  Alte  fonduri europene  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii  

2 Număr  de  mori restaurate, număr  de vizitatori 

Persoane  cu atribuţii  în acest sens 

GA  6: modernizare Tabără Căsoaia –  în patrimoniul  CJA  – CCJA  prin dezvoltarea  unei baze  sportive  şi extinderea funcţionalităţii  în relaţie  cu subobiectiv  1.2  – G.A 1 

2014 Stadiu:  în curs  de iniţiere 

CJA, CCJA Fondul  European pentru  Dezvoltare Regională  – Programul  de Cooperare Transfrontalieră HU‐RO 2007‐2013 Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

2 Prelucrarea documentelor  – prin  efectuarea de  raportări, situaţii statistice 

CJA, CCJA

GA  7:  Cursă  low‐cost  spre  și dinspre Arad 

2012 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CJA, operator aerian privat 

Buget :  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

1 prelucrarea documentelor  – prin  efectuarea de  raportări, situaţii statistice 

Persoane  cu atribuţii  în acest sens 

Subobiectiv 2.2. Marketing: comunicarea și facilitarea informării turistice cu privire la judeţul Arad. 

GA1: Concepţia brand‐ului și a strategiei de comunicare a destinaţiei turistice ARAD  

Stadiu: realizat   Implementare completă: 2013 

Noeland  si CJA,  toti partenerii publici  si privati implicati  în comunicarea turistică 

Fonduri publice ale CJA  Buget: 62.000 lei  

1 Materialele realizate,  focus‐grupuri, anchete sociologice 

CCJA

GA.2:  Diseminarea brandului  prin infrastructura  de informare  și dezvoltarea 

Realizare: 2012  

CJA,  CNIPT, CCJA,  APL, operatorii de  turism, alte entităţi 

Fonduri  europene, bugete  locale, bugete  proprii  ale operatorilor  

2 Numărul  de utilizări  ale brandului (online  și offline) 

CJA,  CCJA, CNIPT 

53

acesteia  

Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii  

Numărul  de trimiteri (online)  către materialele brand‐uite 

Subobiectiv 2.3. Dezvoltarea networkingului turistic

Proiect  2.3.1. Înfiinţarea  unei Asociaţii  a Operatorilor  din Turism (AOT) 

2012 Stadiu: urmează a fi realizat 

CJA, operatori privaţi 

Fonduri  publice  şi private  ,  bazată  pe cotizaţiiBuget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

1 Număr  de operatori cotizanţi, buget, activităţi 

CJA, CCJA

Proiect 2.3.2. Siteul turistic Arad 

2012 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

AOT  şi CNIPT 

Fonduri publice ale CJA ‐ CNIPT  Fonduri ale AOT  Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii

1 Număr  de accesări,  număr de  accesări unice, număr de reveniri 

CNIPT, AOT

Proiect  2.3.3. Convenţiile turistice bianuale Acţiunea 1: Organizarea  unor întâlniri  periodice ale  membrilor, întâlniri  ale acestora  cu personalităţi  din mediile academice 

2013 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

AOT Fonduri ale AOTBuget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

3 Nr. evenimente, nr.  participanţi, rapoarte  de evaluare, articole  pozitive în  mass‐media naţională  şi internaţională  

AOT

Proiect  2.3.3. Convenţiile turistice bianuale Acţiunea 2: Acordarea  unor premii  anuale,  din partea  CJA  si  AOT pentru  dezvoltarea turismului 

2013 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CJA şi AOT Fonduri publice ale CJA   Fonduri ale AOT Buget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii

2 Nr. evenimente, nr.  participanţi, rapoarte  de evaluare, articole  pozitive în  mass‐media naţională  şi internaţională  

AOT, CJA

Subobiectiv 2.4.  Scăderea taxelor locale de la nivelul maxim

Activitate: Scăderea  taxelor locale  de  la  nivelul maxim 

2013 Stadiu: urmează a fi iniţiat 

CJA, APL  Pierdere  bugetară redusă, de calculat 

1 Numărul  de taxe  reduse, cuantumul reducerii fiecărei taxe 

CJA, APL

Subobiectiv 2.5. Sprijinirea I.M.M‐urilor care activează în turism

Activitatea: Organizarea  de târguri  (inclusiv 

2013 Stadiu: urmează a fi 

CNIPT Arad,  APL, CJA, CCIA – 

Surse  proprii,  ale instituţiilor organizatoare  și 

1 Nr. evenimente, nr.  participanţi, rapoarte  de 

AOT,  CJA, CNIPT, CCJA 

54

 

 

 

ABREVIERI: 

AM ‐  Autoritatea de management din cadrul proiectelor europene 

AOT ‐   Asociaţia Operatorilor din Turism

APL ‐   Administraţia(le) Publică(e) Locală(e) 

CADI ‐   Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională – Eleutheria 

CCIA ‐   Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad

CCJA ‐   Centrul Cultural Judeţean Arad 

CJA ‐  Consiliul Judeţean Arad 

CNIPT Arad ‐   Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică a judeţului Arad

CTP Arad ‐  Compania de Transport Public Arad 

EXPO Arad ‐  Direcţia expoziţii a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad 

GA ‐  Grup de activităţi

GAL ‐   Grup de Acţiune Locală 

POR ‐   Programul Operaţional Regional 

UAP – filiala Arad ‐  Uniunea Artiştilor Plastici – filiala Arad

UAV Arad ‐   Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad 

UE ‐  Uniunea Europeană 

UVVG Arad ‐   Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad

târguri  ale meşterilor populari), evenimente  de afaceri,  ştiinţifice cu  scopul diversificării  ofertei turistice  

iniţiat  EXPO  Arad, CCJA, Teatrul Arad, Filarmonica Arad, Complexul Muzeal Arad, UVVG, UAV 

partenerilorBuget:  costurile  se vor  stabili împreună  cu specialiştii 

evaluare, articole  pozitive în  mass‐media naţională  şi internaţională