of 12 /12
Univ e rsita te a Lucian Blag a Sib iu Facultatea de Ştiinte Economice  Specializarea : Administrarea afacerilor internationale  PROIECT LA DISCIPLINA : FINANȚE INTERNAȚIONALE CRIZA FINACIARĂ GLOBĂ 

Proiect criza financiară globală

Embed Size (px)

Citation preview

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 1/12

Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Facultatea de Ştiinte Economice 

Specializarea : Administrarea afacerilor internationale 

PROIECT LA DISCIPLINA :

FINANȚE INTERNAȚIONALE 

CRIZA FINACIARĂ GLOBĂ 

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 2/12

1.  Introducere

Criza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincrederegrava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan.Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va

avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata dehaosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri siliderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in EuropaOccidentala si, pe fundalul globalizarii, s-a raspandit vertiginos in restul lumii.Incercand sa previna falimentarea in masa a bancilor si a fondurilor de asigurare,guvernantii din America si din Europa Occidentala au nationalizat o mare parte dinsistemul financiar autohton. Ceea ce contravine principiilor capitalismului modernsi imputerniceste statul in detrimentul sectorului privat, depreciaza validitatea"valorilor" asociate cu piata "libera" si erodeaza imaginea modelului economic

 promovat de Statele Unite in restul lumii.Interventiile fara precedent ale guvernantilor, prin infuzii masive de fonduri"imprumutate" in sistemul financiar, prin achizitionarea de actiuni in institutiilefalimentare si prin reducerea impozitelor, nu garanteaza restabilirea increderii

 publicului in sistemul bancar, in fondurile imobiliare si de investitii si incapabilitatea autoritatilor de a reglementa pietele de credit ca sa previna speculatiitoxice, abuzuri si coruptie.

In 2008, actiunile oferite pe pietele internationale si-au pierdut intre 20 si 70% din

valoarea avuta in 2006 si 2007. Liderii politici din multe tari, speriati deconsecintele drastice ale crizei, sunt de acord ca obiectivul prioritar trebuie sa fie prevenirea prabusirii sistemului financiar international. Ei sunt constienti ca statele,in mod individual, nu pot sa restabileasca increderea in institutiile bancare si deinvestitii decat daca isi coordoneaza actiunile anticriza. Cu toate acestea, sub

 presiunea politica autohtona, liderii multor state vor fi inclinati sa actioneze ininteres strict national si sa apeleze la masuri protectioniste ca sa-si apere institutiile

 proprii de criza si ca sa previna achizitionarea lor de catre interese straine.

2.  Cuprins

2.1 Statele Unite 

Criza financiara s-a declansat initial in Statele Unite. Administratia condusa de presedintele George W. Bush, 2stimate de propovaduitorii “economiei de piatalibera”, a degradat autoritatea organelor responsabile cu reglementarea institutiilor financiare si a dat mana libera “scamatorilor ” financiari. Acestia s-au implicatmasiv in activitati “creative” dubioase.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 3/12

In absenta unor limite impuse si sanctionate de autoritatile statale, unele banci,fonduri de investitii si societati de asigurare, fara sa aiba acoperirea necesara, auacordat imprumuturi considerabile unor “3stima” care nu aveau capabilitatea de a-si plati ratele. Imprumuturile respective, avand dobanzi apreciabile, au fost“reimpachetate” in devize complexe, toxice si 3stimate3stimate33, care, ulterior,au fost vandute profitabil ca produse financiare legitime multor investitoriautohtoni si straini.

Excesele creditorilor pradatori s-au raspandit la scara globala. Disponibilitateaexcesiva a fondurilor de credit a creat multe “ baloane” hiperumflate pe piata decredite pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, studentie si carti de credit.Manipularile financiare “ingenioase” s-au extins si la imprumuturile facute deadministratiile regionale si locale, la creditele 3stimate33 si comerciale, la burselede actiuni si la pietele pentru resurse 3stimat. In timpul crizelor bancare, din ce in

ce mai multe imprumuturi raman neplatite, valoarea bunurilor scade si multeintreprinderi dau faliment. Pierzand capital, bancile nu mai pot acorda credit. InAmerica, pierderile datorate neplatii imprumuturilor se pot ridica la peste 2trilioane de dolari.

Lipsa normelor de reglementare si atitudinea “laissez fair ” a guvernului Bush aucontribuit si la formarea asa-ziselor fonduri “ingradite” (hedge funds), la care

 puteau participa numai investitori foarte bogati si institutii instarite. Manageriiacestor fonduri netransparente si manipulative s-au implicat in tot felul detranzactii dubioase care au contribuit la precipitarea crizei financiare.

In 2007 si 2008, cetatenii americani au pierdut o treime din avutul personal.Valorile caselor si cladirilor, estimate la 13 trilioane de dolari in 2006, au scazutsub 8 trilioane in 2009. Economiile directe ale cetatenilor au descrescut cu 1,2trilioane. In aceeasi perioada, fondurile de pensii particulare s-au devalorizat de la11 la 8 trilioane.Aceste pierderi exorbitante au socat populatia 3stimate3. Ca saevite agravarea starii de panica, Banca Centrala a SUA (Federal Reserve) a pus

 prompt la dispozitia fondurilor de pensii o suma de 540 miliarde de dolari si aalocat 700 de trilioane de dolari pentru uzul bancilor si al companiilor de asigurarein prag de faliment.

In ianuarie 2009, valoarea actiunilor din bursele americane a scazut cu 50% dinvaloarea pe care o avusesera in prima jumatate a anului 2007. Aceste pierdericonsiderabile au semnalat ca Statele Unite se afla in cea mai grava recesiuneeconomica din ultimii 75 de ani.In ultimii doi ani, cheltuielile deficitare aleguvernului de la Washington au creat datorii 3stimat.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 4/12

DATORIA NAŢIONALĂ AMERICANĂ in iunie 2011

“ U.S. NATIONAL DEBT CLOCK The Outstanding Public Debt as of 16 Jun 2011 at 04:54:12 AM GMT is:

$14,349,650,167,370.04

The estimated population of the United States is 310,761,368, so each citizen’  s share of this debt is $46,175.79. The National Debt has continued to increase an

average of $3.94 billion per day since September 28, 2007 !” 

Aşa cum se vede fiecare persoana facand parte din populaţia SUA este încarcat cuo datorie de peste 46 mii dolari, cei mai mulţi neavând nici o vină. Situaţia este şimai gravă luând în considerare ca datoria nationala creste cu fiecare zi cu patrumiliarde dolari.

SUA esteindatorata Chinei cu peste o mie de miliarde dolari. Neputinta americanade plata starneşte ingrijorarea si la Estici. Directorul Departamentului de Analizade la Banca Centrală a Chinei, Zhang Jianhua, a estimat că îngrijorările legate deincapacitatea guvernului de a-şi rambursa datoriile ar putea genera o crestere arandamentelor pentru bondurile americane si ar determina volatilitatea preturilor 

 pentru obligatiunile SUA.

Fondul Monetar International a estimat datoria publică a SUA pana la 99.5 la sutădin PIB pentru anul 2011 cu o crestere până în 2013 pana la 105.6 la suta din PIB

2.2 Restul lumii

"Criza a accentuat miscarea dinspre Vest spre Est" a economiei mondiale, arezumat Niall Ferguson, profesor la Harvard Business School, in cadrul uneidezbateri organizata de BBC la Istanbul, in marja adunarii generale a FonduluiMonetar International si a Bancii Mondiale.

Criza globala a redesenat harta economiei mondiale in beneficiul economiilor emergente, precum China, dar expertii se indoiesc de capacitatea acestei tari de a

genera, de una singura, cresterea mondiala, la modul in care au facut-o StateleUnite in ultimele decenii, relateaza AFP.

Pana acum, China a rezistat cel mai bine la criza curenta.Desi exporturile au scazutanul trecut, importurile au scazut si mai mult, asa incat balanta comerciala externaa Chinei in 2008 a ramas pozitiva, in valoare de 460 de miliarde de dolari.Cu

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 5/12

rezerve valutare enorme, cu mare capacitate de stimulare a consumului intern si cusurplus comercial solid.

"Estimarile recente indica faptul ca India si China au ajutat la iesirea economieimondiale din recesiune", a afirmat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick,

subliniind ca o astfel de configuratie globala, mai echilibrata, deci mai putindependenta de consumatorul american, este si mai stabila. "Una dintre mostenirileacestei crize ar putea fi recunoasterea schimbarii relatiilor de putere din punct devedere economic", spune seful Bancii Mondiale, in conditiile in care SUA seconfrunta cu o recesiune economica de aproape doi ani, perioada in care economiiemergente precum China si Brazilia au crescut.

2.2.1 Impactul Chinei in America Latina

Reechilibrarea economiei mondiale a devenit deja o realitate, In America Latina,

economistii FMI remarca faptul ca recesiunea a afectat in mod deosebit tariledependente de economia americana, precum Mexic, si mai putin statele care audezvoltat legaturi stranse cu China, asa cum este cazul Braziliei. "Daca nu am fiavut China in aceasta ecuatie, nu ar fi existat o crestere pozitiva in Brazilia, intrimestrul II", dupa cum a remarcat Ilan Goldfajn, economistul sef al bancii

 braziliene Itau Unibanco.

2.2.2 Criza din Europa ii afecteaza pe chinezi

Criza datoriilor din Europa a inceput sa ii afecteze pe unii exportatori chinezi, iar 

agravarea situatiei ar putea sa puna in pericol milioane de locuri de munca dinChina, potrivit unor sefi de companii si analisti, transmite AFP.

Comenzile primite, de exemplu, de un producator de curele din estul Chinei auscazut cu 50% intr-un an, a declarat Wu Wenlong, directorul de vanzari alcompaniei Zhejiang L.F. Gifts and Decoration.

Compania producatoare de curele si centuri de siguranta pentru vehicule nu arecurs deocamdata la concedieri, dar Wu nu este optimist.

"Este improbabil ca pietele externe sa se redreseze imediat, vor avea nevoie de cel putin doi ani", a estimat Wu.

Activitatile industriei prelucratoare din China au inceput sa scada in aceasta vara,in timp ce criza datoriilor din zona euro se agraveaza.Uniunea Europeana este

 principala destinatie a exporturilor chinezesti in valoare de circa 380 miliarde dedolari pe an, iar scaderea acestora ar costa scump China, potrivit analistilor.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 6/12

 "Agravarea crizei datoriilor din zona euro ar fi o nenorocire pentru China din maimulte motive", a declarat Eswar Prasad, profesor la Cornell University din NewYork si fost sef al departamentului pentru China al FMI.

Acest punct de vedere este sustinut si de Ren Xianfang, analist la institutul IHSGlobal Insight in Beijing.

"In cazul scaderii cererii in Europa, impactul va fi semnificativ, in conditiile in careUE atrage circa o cincime din exporturile Chinei", a spus analistul.

2.3 Europa

Criza financiara si economica din America s-a extins rapid in restul lumii. Europaa intrat in recesiune economica. Incercand sa stabilizeze entitatile financiare

interne si sa-si revigoreze economia, guvernantii din Europa Occidentala auinvestit sume uriase in structurile financiare interne, au nationalizat o buna partedintre banci si au redus impozitele ca sa stimuleze economia.Productia industriala din tarile europene dezvoltate, precum Germania, Franta,Anglia, Italia si Spania, a scazut in prima faza cu 20-25%. Somajul, lipsa deincredere a consumatorilor si senzatia de nesiguranta a cetatenilor au crescut inmajoritatea statelor din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro

 pentru garantarea imprumuturilor acordate de banci. Deoarece efectul a fostinsuficient, guvernantii au dispus ca alte 60 de miliarde de euro sa fie alocate

 pentru stimularea economiei.

PIB-ul al Marii Britanii a scazut alarmant iar firmele engleza incercandsasupravietuiasca au apelat la stat. In ianuarie 2009, guvernul de la Londra a alocat20 de miliarde de lire ca garantie pentru imprumuturi facute de banciintreprinderilor mici si mijlocii. Ceea ce este mult prea putin pentru acoperireadatoriilor interne ale firmelor britanice, in valoare de peste 500 de miliarde de lire. 

Cresterea preturilor de consum si costurile ridicate ale benzinei si titeiuluiimpovareaza bugetul consumatorilor europeni. Deosebit de afectata de acesteevolutii este Marea Britanie, unde inflatia s-a amplificat de la 3,3% in lunanoiembrie a anului trecut la 4,4% in februarie 2011 – chiar daca intre timp s-ainregistrat o usoara scadere pana la cota de 4%. Banca Centrala Europeana areactionat recent fata de cresterea inflatiei, procedand pentru prima data de lainceputul crizei financiare la o majorare cu 0,25 puncte de baza a dobanzii dereferinta, care a ajuns astfel la 1,25%.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 7/12

 Cea de-a doua problema majora o constituie amploarea datoriei publice indiversele tari. A fost necesar, pe de o parte, ca in special tarile europene mari saaloce sume importante pentru Fondul European de Stabilitate Financiara. Pe de alta

 parte, toate guvernele nationale au fost nevoite sa disponibilizeze masiv fonduri pentru stabilizarea, respectiv stimularea activitatii economice. Actualmente, ceamai ridicata datorie publica in interiorul UE o inregistreaza Italia cu 118,9% din

 produsul intern brut.

Somajul este de asemenea o mare problema in zona euro a ajuns la un nivel recordde 10,7%, spre deosebire de 10,6%, cat era in decembrie anul trecut si 10% inianuarie 2011.

Rata şomajului din zona euro a urcat în luna martie la 10,9%, de la 10,8% înfebruarie, indicând deteriorarea tot mai severă a perspectivelor economice aleregiunii, iar indicatorul a stagnat la nivelul UE la 10,2%, a anunţat institutuleuropean de statistică citat de o agenţie de presă. În aceeaşi perioadă a anuluitrecut, şomajul era la cota 9,9% în zona euro, respectiv 9,4% în UE. Eurostatestimează, potrivit datelor comunicate ieri, că numărul şomerilor din UE a crescutla 24,77 milioane la finele lunii martie, cu 2,12 milioane mai mulţi decât la finele

 primului trimestru al anuluit recut. În zona euro, numărul şomerilor a urcat înaceeaşi perioadă cu 1,73 milioane de oameni, la 17,36 milioane de persoane. Celemai ridicate rate ale şomajului au fost înregistrate în Spania (24,1%), Grecia

(21,7%) şi Portugalia (15,3%), la polul opus regăsindu-se Austria (4%), Olanda(5%), Luxemburg (5,2%) şi Germania (5,6%). România are, potrivit Eurostat, unşomaj de 7,5%, una dintre cele mai reduse rate din UE. Institutul Naţional deStatistică a anunţat ieri că rata şomajului a crescut, în luna martie, cu 0,4 puncte

 procentuale faţă de februarie, ajungând la 7,5%, iar numărul somerilor a crescut cuaproximativ 29.000 faţă de februarie, ajungând la 735.000, faţă de 696.000 în

 perioada corespunzătoare a anului trecut. 

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 8/12

Rata somajului in Europa

Un subiect delicat este Grecia.Analiştii politici internaţionali vorbesc tot mai desdespre ieşirea Greciei din zona euro. Preşedintele grec a evocat avertizările emisede actualul premier Lucas Papademos şi de guvernatorul Băncii Greciei cu privirela „starea rezervelor financiare ale ţării şi pericolul prăbuşirii sistemului bancar încazul în care retragerile vor continua în ritmul actual din cauza nesiguranţei createde situaţia politică“.Rata şomajului din Grecia a atins un nou record subliniindimpactul măsurilor de austeritate impuse ţării de către UE şi FMI în schimbulajutorului financiar. Circa unul din cinci greci nu are slujbă, potrivit datelor 

 biroului de statistică ELSTAT.3.  Consecinte

Din punct de vedere geopolitic, crashul financiar din 2007-2008 a diminuatinfluenta, prestigiul si credibilitatea economica a Americii in lume. Recesiuneaeconomica declansata in SUA si nationalizarea institutiilor financiare aucompromis, cel putin temporar, eficacitatea promovarii globale a modeluluieconomic capitalist de tip american, considerat, in trecut, ca cel mai capabil de acrea progres economic si prosperitate.

In urmatorii ani, noua administratie de la Washington va fi preocupata de problemeinterne urgente, precum stimularea activitatii economice, reducerea somajului,restabilirea increderii in institutiile financiare, salvarea companiilor importante in

 pericol de falimentare, redefinirea sistemului de asistenta medicala, restructurarea programelor de pensii si asigurarea unor surse independente de energie.In trecut, Statele Unite si Europa Occidentala erau principalele surse de capital

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 9/12

 privat pentru restul omenirii. Ceea ce acorda democratiilor euro-atlantice oinfluenta deosebita in strainatate. Din cauza deficitelor bugetare si a deteriorariiinstitutiilor financiare, aceasta influenta se va diminua. In viitor, guvernelecomunitatii euro-atlantice vor ezita sa se implice in actiuni costisitoare instrainatate.Cu toate eforturile guvernantilor, pietele de capital occidentale nu isi vor recuperavitalitatea anterioara pentru mai multi ani. Bancile, afectate de pierderile dinneplatirea imprumuturilor si din devalorizarea investitiilor, vor fi obligate sa serestructureze si sa-si reduca numarul de angajati. Mult mai precaute in viitor, elevor acorda imprumuturi numai clientilor care pot dovedi ca isi vor achita ratelerespective.

Interventiile financiare fara precedent ale guvernelor din tarile afectate de criza, cuintentia de a restabili vitalitatea institutiilor financiare si de a stimula activitatea

economica, oricat de drastice ar fi, nu garanteaza restabilirea increderii publiculuiin sistemul bancar, in fondurile de investitii si in capacitatea autoritatilor de areglementa pietele de credit ca sa previna speculatii excesive, abuzuri si coruptienesanctionata.

Inevitabil, populatia va fi obligata sa plateasca impozite apreciabile, ca sa acoperedatoriile facute de guvernele respective cu intentia de a stavili daunele recesiuniieconomice globale.

4.  Concluzii

Aceasta criza va aduce schimbarii in mentalitatea oamenilor, in ideile de afaceri, cualte cuvinte cred ca va schimba destul de mult regulile "jocului" cele pe care lestiam noi pana acum. Daca pana acum statul era cea mai de incredere institutie, inmomentul de fata observam ca statele au mari probleme in a se mentine pe linea de

 plutire, nemaiavand acelasi grad de incredere, aceasta criza fiind si una a datoriilor suverane. Aceasta criza poate redesena un pic si harta Uniunii Europene, Greciafiind din ce in ce mai aproape de iesirea din uniune si bineinteles innaceste vrenuritulburi nu se stie ce alta tara ar putea urma.

China devine din ce in ce mai puternica, chiar daca datorita crizei si politicii deausteritate din Europa nu ajunge la potentialul ei maxim, ea cumpara din ce in maimult in America si Europa. Investitiile chinezilor ar putea fi o iesire din criza, dar ce se va intampla in momentul in care iesim din criza dar jumate din firmeleamericane si europene vor apartine chinezilor.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 10/12

Exista si un lucru bun de pe urma crizei, Uniunea Europeana si-a vazut slabicunile pe care va trebuie sa le elimine prin anumite reglementari care pe viitor sa speramca vor avea succes. Iesirea din criza a uniunii este foarte importanta pentru toatalumea inclusiv China, America, care resimt din plin politica de austeritate dinEuropa. Supravietuirea Uniunii Europene este foarte importanta pentru totieuropenii, deoarece in acesta lume cu cateva superputeri China, America, Rusia,India, singura sansa a europenilor de asi impune punctul de vedere si de a face fata

 pe plan mondial schimbarilor care intervin este de a fi uniti intr-o uniune bine pusala punct,altfel nici o tara din Europa nici macar Germania sau Franta nu pot facefata singure Chinei saua altor superputeri mondiale. In concluzie o UniuneEuropeana unita si bine pusa la punct ar fi benefica intrgii economii mondiale, dar mai ales Europei.

Cele 17 state membre ale zonei euro au decis la Copenhaga, construirea fondului

de salvare împotriva crizei în valoare de 800 miliarde euro (1.100 miliarde dedolari), a anunţat ministrul austriac de Finanţe Maria Fekter.

Suma conţine 500 miliarde de euro, bani din Mecanismul european de stabilitate(MES), 200 miliarde de euro deja angajaţi din Fondul European de StabilitateFinanciară (FESF), 53 miliarde de euro împrumuturi  bilaterale şi 49 miliarde deeuro în ajutorul care a rămas din precedentul mecanism european de stabilitatefinanciară (EFSM), a declarat Fekter. 

Mecanismul European de Stabilitate, dotat cu fonduri de 500 miliarde de euro, ar 

urma să demareze operaţiunile în vara acestui an. În schimb, Fondul European deStabilitate Financiară a acordat sau a promis că va acorda împrumuturi de 192miliarde de euro Greciei, Irlandei şi Spaniei. 

Aceasta politica de austeritate a europenilor, nu cred ca este cea mai buna solutie pentru iesirea din criza, iar exemplu este ceea ce vedem astazi, cativa ani deausteritate si tot nu s-a iesit din criza. Personal sunt pentru incurajarea consumului,a investitilor a afacerilor, de a atrage bani la bugetul de stat nu prin marirea de taxesi taieri de salarii din care nu are nimeni de castigat, nici macr statul pentru ca la unmoment dat se incurajeaza munca la negru, firmele dau faliment, creste somaju,

scade consumul si in final statul nu numai ca nu colecteaza mai multi bani ba chiar  pierde, taxele pe care le platea, consumul pe care-l facea,etc actualul somer caruiastatul trebuie sa-i plateasca somajul. In schimb incurajarea deschiderii unei afaceri,incurajarea cumapararii de case,mai ales a tinerilor, un ansamblu de taxe care sastimuleze cresterea economica, nu unul fanariot, incurajarea consumului care ar crea locuri de munca si implicit mai multi bani la stat.Acest lucru nu este valabil

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 11/12

 pentru mare majoritate a Europei si vorbesc de Europa pentru ca in America ainceput criza dar in Europa se resimte cel mai puternic si trage dupa ea si alte state.

In aceasta criza globala, inflatia nu a facut mari probleme,cel putin in Europa decatin cateva tari cele mai mari probleme avandu-le Marea Britanie.Inflatia fiind

mentinuta in limite acceptabile, probabil fiind o cauza a lipsei de lichiditati, si aratei mari a somajului, populatia pur si simplu nemaiavand bani, preturile saumentinut.

Rata inflatiei in lume

Cresterea increderii in banci si in credite ar fi o alta soluti de iesire din criza. Candma refer la credit ma refer la credite acordate cu mai multa grija de catre banci dar 

ideea in sine este de a incuraja populatia sa consume, sa si cheltuiasca nu doar saeconomiseasca.

7/28/2019 Proiect criza financiară globală

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-criza-financiara-globala 12/12

Bibliografie 

www.ziare.com

www.moneyweek.com

www.9am.com

www.mytex.ro

www.stiri999.ro

www.adevarul.ro

www.wikipedia.com