Embed Size (px)
DESCRIPTION
Climatologie
Citation preview
Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie,2013
PRELUCRAREA SI REPREZENTAREA DATELOR CLIMATOLOGICE LA STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA IN ANUL 1968 Nume:Tufanoiu Ionut Grupa:110,Turism,An I
CUPRINS
1.Date despre statia 2. Condițiile climatice din zonă 3. Metodologia 4. Analiza principalilor parametri climatologici
1.Date despre statia meteorologica Staţia meteorologică Constanţa a fost înfiinţată în luna iulie 1885. Era instalată mai întâi
în locuinţa directorului căii ferate Cernavodă – Constanţa, la 120 m depărtare de ţărm şi la
32 m deasupra nivelului mării.
În luna octombrie 1891, staţia este transferată la serviciul sanitar al portului. Între anii
1893 şi 1910, staţia suferă o serie de mutări, la 18 mai 1910 stabilindu-se în port. Aici, ea a
funcţionat cu regularitate până în luna august 1916, când din cauza războiului observaţiile au
fost întrerupte. Pentru tot acest interval, valorile de presiune au fost reduse la aceeaşi
altitudine de 32 m. Staţia fiind complet distrusă în anul 1919, din luna septembrie este
înzestrată cu instrumente noi şi reinstalată tot în port, unde a funcţionat până în iunie 1939,
când a fost mutată în apropiere la Radio-Far unde şi-a continuat activitatea fără întrerupere
până în 1955. Din acest an, staţia este mutată în oraş pe strada Fr. Engels într-un parc
deasupra plajei �Modern� la o altitudine de 32 m deasupra nivelului mării.
Indicativul sinoptic a fost dintotdeuna 15480. Indicativul climatologic 411840. Ora
sinoptică – h+30’, h+40’.
Până în luna august 1961 dimensiunile platformei erau de 5/4 m şi era împrejmuită cu
un gărduţ de scânduri.Din august 1961 dimensiunile s-au mărit devenind 14/10 m,
împrejmuirea înlocuindu-se cu panouri din plasă de sârmă.
Biroul staţiei meteo se afla în apropierea platformei meteo într-o clădire situată pe colţ
la intersecţia străzilor Fr. Engels cu Decebal împreună cu Centrul de Prevedere a Timpului
Constanţa şi Staţia Hidrologică Constanţa. În anul 1964 staţia meteorologică Constanţa a fost
vizitată de Sir Dewis, seceretar general al O.M.M.
Începând cu data de 01.05.1969, ora 0.00 se mută pe actualul amplasament situat în
partea de NE a oraşului Constanţa, pe malul Mării Negre la intrarea în staţiunea Mamaia.
Adresa staţiei: B-dul Mamaia (fost Lenin) nr. 300.
La 20.07.1974 în apropiere de platforma meteo pe direcţia N la 100 m a fost instalată o
oglindă parabolică de 16 m.p., experiment în scopul captării energiei solare şi folosirii ei
pentru punerea în funcţiune a unor motoare de către Institutul de Cercetare a Sticlei şi
Ceramicii Fine Bucureşti cu aprobarea I.N.M.H.
În cursul anului 1974 în curtea staţiei meteo Constanţa, cu avizul I.N.M.H., Institutul
Român de Cercertări Marine Constanţa, care are sediul în aceeaşi clădire, a construit în
partea de vest a platformei, între platformă şi clădire, o staţie pilot (h=3 m) şi 6 bazine cu apă
de mare pentru experienţe piscicole. Până la sfârşitul anului 1977, I.R.C.M. Constanţa, tot în
partea de vest a platformei, a mai construit o secţie (h=10 m) şi o magazie alăturată, în
vederea producerii produsului “PETROABS� distanţa ~70 m.
În anul 1982 a început construcţia blocurilor P+4 în partea de S şi SV a platformei la o
distanţă de 200-300 m, iar în toamna anului 1983 s-au dat în folosinţă.
În august 1991, în partea de VNV a platformei la o distanţă de ~40-50 m, Plastica S.A.
(fostă I.J.P.I.P.S.) construieşte o baracă pe schelet metalic acoperit cu azbociment (la 4-5 m).
La 01.04.1999, din Direcţia de Ape Dobrogea-Litoral se desprinde şi se înfiinţează Centrul
Meteorologic Regional Constanţa, de care aparţin următoarele staţii meteorologice din
Dobrogea: Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîrşova, Cernavodă, Platforma Gloria,
Tulcea, Sulina, Sf. Gheorghe, Gorgova, Jurilovca, Gura Portiţei, Corugea, Mahmudia, Chilia
Veche şi Horia. Ca director este numit dl. dr. met. Bucşă Ioan, iar şef Serviciu Meteorologic şi
Tehnico-Administrativ, dl. met. I Sarafu Dumitru.
Staţia meteorologică Constanţa face parte din staţiile de categoria I. Programul de
observaţii şi măsurători este sinoptic şi climatologic. De la înfiinţare şi până în anul 1960
inclusiv, observaţiile climatologice au fost făcute la orele: 08,14 şi 20 timp local, valorile
medii zilnice ale temperaturii aerului, fiind calculate cu ajutorul formulei Köppen. Începând
cu 01.01.1961 observaţiile climatologice au început să se efectueze: 1,7,13 şi 19, timp local.
De la înfiinţare staţia a avut program complet de observaţii sinoptice, oră de oră fiind
încadrată cu 4 observatori. În primele decenii de funcţionare nu sunt informaţii la staţie cu
privire la tipurile de aparate folosite.
În toamna anului 1962, ia fiinţă în cadrul staţiei Laboratorul de Radioactivitate.
01.04.1967 a fost instalat pluviograful de tip U.R.S.S. 01.01. 1968 a intrat în functiune
morişca aspiratoare electrică tip Rössel 18.04.1968 a fost instalat un colector nou pentru
Radioactivitate cu diametrul de 0,33 m. 05.05.1968 a fost instalat în platformă un
evaporimetru tip �Pichë� şi a început determinarea evaporaţiei potenţiale. 31.08.1968
barometrul cu Hg tip “Fuess” cu seria 123013, a fost înlocuit cu barometru cu Hg Fuess seria
2903. 01.09.1968 au fost introduse în deservirea meteo zilnică buletine meteo tip jud.
Constanta. 01.04.1969 a fost instalat pluviograful de tip Junkalor 11.06.1969 a fost instalată
în platforma meteo întreaga aparatură actinometrică de la Staţia meteo Mangalia,
observaţiile efectuându-se în continuare aici. 16.04.1970 a fost instalat anemorumbometru
15.05.1971 a fost instalat lângă platforma meteo contorul de fulgere 01.04.1975 deservirea
meteo se face pe bază de contracte contracost 01.10.1978 s-a înfiinţat laboratorul
agrometeo Constanţa 07.05.1979 a fost introdusă pentru prima dată ora oficială de vară a
României (O.V.R.) 01.05.1980 în partea de E a platformei a fost instalat un pluviograf de tip
I.M.C. la nivelul suprafeţei solului 20.07.1980 au luat fiinţă pe teritoriul jud. Constanţa
conform Decretului 382/02.11.1979 următoarele posturi meteo: Saligny (M.T.T.C.),
Topraisar, Comana, Cerchezu, Poarta Albă (M.A.I.A), Eforie Nord, Palas, Băneasa, Rasova,
Traian (M.E.E.) 01.01.1982 a fost introdus începând cu ora 0.00 noul cod sinoptic (pe
secţiuni) 01.01.1982 s-au introdus tabele tip Buiuc M. pentru extragerea temperaturii
punctului de rouă 10.03.1982 la staţie a fost instalată o antenă de radiotelefon cu înălţimea
de 26,6 m. Începând cu această dată staţia colectează în totalitate mesajele meteo de la
toate statiile de pe teritoriul jud. Constanţa, de la posturile pluviometrice, cât şi mesajele
meteo de la staţiile meteo Jurilovca şi Corugea din jud. Tulcea. Până la această dată mesajele
erau colectate direct de către C.P.T. Constanţa 01.04.1983 nu se mai întocmesc manual
tabelele TM5 (presiune, umezeală, temperatură) valorile fiind prelucrate pe calculator.
01.07.1983 se vor transmite zilnic de la 6 posturi (3 maxime şi 3 minime), cantităţile de
precipitaţii măsurate în 24 ore. La fel la sfârşitul lunii cantităţile lunare de precipitaţii. Staţia
are în subordine 31 posturi pluvio plus 12 posturi pluvio ale Staţiei Hidro Constanţa. Posturile
pluvioaparţinând staţiei meteo au fost înfiinţate în anii: 1961- Aliman, Basarabi, Dobromir;
1962-Crucea, Mihai Viteazu, Negru Vodă, Ostrov, Topalu şi Viroaga; 1963-Agigea, Amzacea,
Bărăganu, Cogealac, Dulgheru, Independenţa, Năvodari, Peştera, Râmnic, Tătaru; 1964-
Cobadin, Lipnita, N.Bălcescu, Nisipari, Siliştea; 1989-Băneasa, Chirnogeni, Horia, Istria,
Oltina, Pecineaga, Topraisar. 10.04.1984 a fost montat în partea de est a platformei noul
contor de descărcări electrice tranzistorizat. 14.07.1984 în urma primirii Instrucţiunilor
privind includerea în sistemul informaţional hidro-meteo a datelor de precipitaţii de la
posturile meteo şi hidro, în biroul staţiei a fost instalat un telex la care se întocmea zilnic
banda pluvio. 17.07.1984 începând cu telegrama de ora 3 se trasmit cantităţile de precipitaţii
căzute în ultimele 24 ore de la posturile pluvio: Corbu, Lumina, Saraiu şi Pantelimon.
25.07.1984 conform adresei 608/23.07.1984 la sinopticul de ora 3 O.V.R. la sfârşitul
telegramei sinoptice se introduce în secţiunea 555 grupa de precipitaţii 6RRRtR. 04.08.1984
se va transmite până la ora 9.00 în fiecare zi cantitatea de precipitaţii cumulată de la o zi la
alta de la 17 posturi pluvio 06.08.1984 în mesajele sinoptice de orele: 05, 08, 11, 14, 17
O.V.R. se va transmite cantitatea de precipitaţii din ultimele 3 ore în grupa 6 RRRtR, atunci
când au căzut precipitaţii pe intervalul respectiv. 08.04.1985 posturile pluvio Negru Vodă şi
Pantelimon au fost dotate cu adăposturi meteo şi termometre de maximă şi minimă. Datele
de temperatură vor fi transmise zilnic la orele 8 şi 20 în banda pluvio. 01.11.1985 în ziua de 1
a fiecărei luni se va transmite cantitatea de precipitaţii lunară, trimestrială şi anuală de la
toate posturile şi staţiile meteo din jud. Constanţa. mai-august 1986 în urma accidentului
nuclear de la Cernobîl în cadrul Laboratorului de Radioactivitate s-a trecut la program special
de observaţii şi măsurători, transmisiile se făceau imediat după fiecare măsurătoare. august
1987 programul la R.A. a fost scurtat 800-2000. 26.06.1987 a fost instalată staţia meteo
automată M-49, folosită în paralel cu aparatura din platforma meteo. 01.01.1988 Tabela
pentru determinarea punctului de rouă, autor Buiuc Mihai, şi-a încetat valabilitatea.
01.01.1988 au intrat în vigoare instrucţiunile pentru observarea, identificarea şi codificarea
norilor şi fenomenelor meteo (Meteorii), Bucureşti, 1986. 11.05.1990 s-a trecut la
săptâmâna de lucru de 5 zile. 01.09.1990 Laboratorul de Radioactivitate din cadrul staţiei
meteo înfiinţat în anul 1962 a trecut la Agenţia pentru Supravegherea şi Protecţia Mediului
Constanţa. 03.02.1991 lucrările staţiei meteo nu se mai trimit la Direcţia Apelor Ialomiţa-
Buzău ci la Serviciul Meteorologic Constanţa, care începând cu luna ianuarie 1991 a preluat
sarcina verificării tuturor lucrărilor de la staţiile meteo din Dobrogea. 14.08.1999 în perioada
9-13 august 1999 în cadrul programului “Eclipsa 99” s-au efectuat măsurători din 30 în 30 de
minute. În ziua de 11.08.1999 când a avut loc eclipsa s-au făcut măsurători din 15 în 15
minute între orele 10 şi 12 U.T.C. 01.06.1999 începând cu această dată s-au desfiinţat
următoarele posturi pluvio: Băneasa, Dulgheru, Horia, Năvodari, Râmnic, Tătaru, Topraisar şi
Viroaga. Tot cu această dată în banda pluvio se transmit cantităţile de precipitaţii de la 11
posturi pluvio din jud. Constanţa atunci când se produc, iar în zilele de 1,11 şi 21 staţia
transmite cantitatea cumulată decadal, iar în telegrama sinoptică de la ora 6 T.M.G. în
secţiunea 555 se transmite cantitatea de precipitaţii pe 24 ore în grupa 6RRRR (în clar).
01.04.2000 începând cu această dată în telegrama de ora 7 T.M.G. se transmite durata de
strălucire a Soarelui în secţiunea 5 grupa 55 SSS. 01.09.2000 cu această dată s-au unificat
observaţiile sinoptice cu cele climatologice 01.12.2000 se trece la codificarea vizibilităţii cu
cifrele de cod de la 90-99 din codul 4377. 01.01.2001 au fost scoase registrele climatologice,
pe registrele sinoptice se execută toate observaţiile (sinoptice+climatologice), registru unic.
01.01.2001 intră în vigoare Completări la .Instrucţiuni pentru efectuarea observaţiilor meteo
şi prelucrarea lor în scopuri climatologice., Bucureşti, 1995 02.04.2001 ziua climatologică se
consideră de la 17,30 la 17,30 şi se raportează în mesajele Climat I şi Climat II. Tot cu aceeaşi
dată în telegramele sinoptice de ora 06 şi 18 U.T.C. se vor transmite atât maxima cât şi
minima aer, iar la sol la ora 06 U.T.C. se transmite minima, iar la ora 18 U.T.C. maxima.
Vizibilitate Condiţiile de vizibilitate maximă şi minimă au fost bune atunci când platforma staţiei a
fost amplasată. Din anul 1982 începe construcţia unor blocuri în apropiere, cartierul Faleză
Nord, drept pentru care este necesară găsirea unei zone mai bune. Iniţial prin Decizia nr.
183/15.03.1967 a Sfatului Popular al oraşului Constanţa ne-a fost repartizată suprafaţa de
11220 m.p. în zona Pescărie unde ne aflăm, iar în urmă cu ~2 ani se vorbea de repartiţia unei
suprafeţe de 7000 m.p. în zona Promontoriului, la ~300 m de actuala platformă meteo, dar
în momentul de faţă aceste oferte au căzut. Terenul este degajat doar pe o porţiune de ~150
km pe direcţia N, pe un unghi de 30-350, în rest vizibilitatea este redusă, din cauza blocurilor
de locuinţe. Acestea influenţează şi durata de strălucire a Soarelui, direcţia şi viteza vântului.
Reperele de vizibilitate sunt totuşi observate pe direcţia V la 500-1000 m cartierul Tomis
Nord, pe direcţia NV Hotel Parc la 200-500 m, Hotel Perla la 500-1000 m, Hotel Internaţional
la 2-4 km, pe direcţia N Combinatul Petromidia la 15 km şi Far Capul Midia la peste 20 km.
Încadrarea în reţeaua naţională
Repere, distanţe
Cea mai apropiată staţie C.F.R. este gara Constanţa aflată la 12 km distanţă.
Cea mai apropiată autogară este autogara Constanţa Nord aflată la 3 km distanţă.
Cel mai apropiat aeroport este la M. Kogălniceanu la 18 km distanţă.
Cele mai apropiate oficii poştale sunt situate la distanţa de 3 km (Of. Poştal nr.3 şi Of.
Poştal nr.7).
Accesul la staţie: reţea de străzi asfaltate în cadrul municipiului, atât la gară, autogară şi
oficiu poştal.
Distanţele până la staţiile meteo învecinate:
Medgidia 38 km Mangalia 40 km Corugea 90 km Jurilovca 115 km Gura Portiţei 115 km pe şosea +12 km
pe apă Gloria (în Marea Neagră) ~ 100 km
2.Conditiile climatice Descrierea fizico-geografică
Relieful
- pe o rază de 500 m în jurul platformei relieful este tipic de coastă marină
- spre E faleza Mării Negre cu o înălţime de 15-20 m şi plaja
- la N plaja şi parcul staţiunii Mamaia
- la vest lacul Tăbăcărie
- la S cartierul Tomis Nord Solul şi subsolul
Solul este reprezentat de argilă loessoidă (luto-nisipos), pe malul mării nisip cu scoici. Reţeaua hidrografică
- în partea de E şi N Marea Neagră (60 m)
- în partea de NV lacul Siutghiol (600-700 m)
- în partea de V lacul Tăbăcăriei (200 m) Vegetaţia spontană
Vegetaţia este reprezentată prin arbuşti (Mierea Ursului), ciulini şi pir, iar pe malul lacurilor stuf şi papură. Activitatea umană
Uzine, întreprinderi importante din zona de funcţionare a staţiei: -în partea de N, întreprinderea piscicolă - în partea de S, I.N.C.E.R.C. -în partea de V, I.R.C.M.
- în partea de E şi SV blocuri de locuinţe
- în partea de SV, C.E.T.Constanţa la 12 km
- în partea de N, PETROMIDIA la 15 km În iulie 1992, în partea de N a platformei la distanţa de 150 m, în ENE la 50 m şi în SE la 100
m începe construcţia unor blocuri de locuinţe cu P+4 etaje. În lunile ianuarie-august 1995,
construcţia blocurilor se termină, unele se dau în folosinţă. Acestea influenţează efectuarea
observaţiilor: vizibilitate, durată de strălucire a Soarelui, direcţia şi viteza vântului.
3.Metodologia Cartografierea, reprezentarea propriu-zisa a informatiilor obtinute din cecetarea directa de teren sau din consultarea materialului bibliographic, poate fi inteleasa sub doua aspecte: o transpunere primara a datelor care sa acopere o etapa de cercetare, activitate creata de cel care a cartat, si etapa realizarii materialului cartografic final, o succesiune de operatiuni desfasurate de catre cartograf, sub supravegerea directa a specialistilor.
4.Analiza principalilor parametri climatologici
TABEL NR.1
Pentru realizarea graficuluii temperaturii aerului de-a lungul anului 1968 la statia
meteorologica Constanta s-au facut urmatoarele:
- s-au centralizat datele (temperatura medie anuala si media anuala a aerului) intr-un
tabel, in programul Microsoft Excel;
- s-au selectat datele necesare; - am dat comanda de utilizare a datelor intr-un grafic tip linie (diagrama complexa,
fiind reprezentate cele doua valori) - pe axa orizontala am reprezentat lunile anului; - pe axa verticala am reprezentat temperatura aerului (°C) - in graficul rezultat, am colorat linia temperaturii cu rosu, iar cea a mediei anuale
cu negru; - in final am pus titlu si legenda.
Statia
Constanta
Lunile Media
Anuala I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-0,5 3,6 4,9 11,4 17,9 20,3 21,5 20,7 18,6 12,3 8,7 1,5
11,7
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,1968
TEMPERATURA MEDIE LUNARA A AERULUI(C) LA STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA,
IN ANUL 1968
Cele mai mici temperaturi au fost inregistrate in luna ianuarie,in timp ce media lunara
cea mai mare a fost inregistrata in luna iulie.
Observam ca diferenta intre media cea mai mare si media cea mai mica este una relativ
mica,acest lucru se datoreaza influentei marine care amelioreaza temperaturile extreme.
Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura
umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Valorile temperaturilor medii inregistrate in anul 1968 la statia meteorologica Constanta
sunt normale pentru o clima temperat continentale ca a Romaniei,media anuala fiind de
11,7 grade C.
Variatia temperaturii medii lunare a aerului (gr.C) la statia meteorologica
Constanta, in anul 1968
Scara verticala: 1cm=1gr.C
Scara orizontala: 1cm=1luna
-1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Luni
Temperatura medie anuala
Temperatura medie lunara a aerului
TABEL NR.2
Statia Constanta
Lunile
Anual
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
65
22,8
10,8
4,8
4,1
32,7
21,6
29,2
21,2
18
28,2
29,4
288,8
Pentru realizarea reprezentarii grafice a precipitatiilor inregistrate la statia meteorologica
Constanta in anul 1968 au fost urmati pasii:
- s-au inscris datele intr-un tabel centralizator in Excel; - s-au selectat datele si s-a ales un tip de diagrama simpla (un singur parametru), in
coloane; - pe axa verticala avem cantitatea de precipitatii atmosferice (mm); - pe axa orizontala – lunile anului;
Cele mai putine precipitatii cazute in zona statiei Constanta in anul 1968 au fost inregistrate in luna mai,in timp ce valorile cele mai scazute au fost in luna ianuarie,avand o medie lunara de 65 mm. Se observa ca in luna ianuarie valorile de precipitatii cazute au fost mult mai ridicate fata de celelalte luni.
PRECIPITATIILE MEDII LUNARE ATMOSFERICE (C) LA STATIA
METEOROLOGICA CONSTANTA, IN ANUL 1968
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,1968
Variatiile precipitatiilor medii lunare(mm),
la statia meteorologica Constanta in anul 1968
Scara orizontala: 1cm=1luna
Scara verticala: 1cm=3mm
0369
1215182124273033363942454851545760636669
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Luni
Variatia precipitatiilor medii lunare
TABEL NR.3
N NE E SE S SV V NV Calm
Atmos
feric
F V F V F V F V F V F V F V F V
13,2 7,1 11,5 7,1 5,3 4,4 13,6 4,4 18,9 3,9 8,3 4,2 18,5 5 12,5 7 9,1
FRECVENTA (%) SI VITEZA (m/s) VANTULUI LA STATIA METEOROLOGICA
CONSTANTA, IN ANUL 1968
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,1968
ROZA VANTULUI (Modificata in Paint)
Calm atmosferic
Pentru reprezentarea grafica a parametrilor:
- s-a realizat un tabel cu date privind frecventa si viteza vantului;
- s-a introdus o diagrama tip radar (diagrama complexa, polara);
- reprezentarea grafica a calmului atmosferic s-a facut manual, in Paint;
- cu albastru am reprezentat frecventa vantului (%), cu rosu viteza medie a vantului
(m/s), iar cu roz calmul atmosferic (% - reprezentat manual, in Paint);
Se observa din diagrama(Roza vantului) ca vanturile bat predominant in V si S,iar
vitezele cele mai mari sunt atinse in regiunile de N,N-E.
TABEL NR.4
Parametru
climatic
Unitatea
de
masura
Lunile
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cer senin Nr.zile 3 0 0 4 5 1 7 13 4 6 0 0
% 9,7 0 0 13,3 16,1 3,3 22,5 43,3 12,9 20 0 0
Cer noros Nr.zile 13 16 9 19 12 22 21 14 16 15 20 19
% 41,9 57,1 29 63,3 38,7 73,3 67,7 46,6 51,6 50 64,5 63,3
Cer acoperit Nr.zile 15 12 22 7 14 7 3 3 11 9 11 11
% 48,3 42,8 70,9 23,3 45,1 23,3 9,6 10 35,4 30 35,4 36,6
NUMARUL DE ZILE SI FRECVENTA (%) ACESTORA CU CER SENIN,NOROS SI ACOPERIT
LA STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA, IN ANUL 1968
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,1968 (CU PRELUCRARE)
Pentru reprezentarea a gradului de acoperire cu nori s-a procedat astfel:
- s-a realizat un tabel centralizator cu date referitoare la frecventa acoperirii cerului cu nori;
- s-au selectat datele si s-a ales un grafic de tip suprafata (diagrama complexa), ale carei culori difera in functie de intensitatea fenomenului ;
- pe scara orizontala avem lunile anului ; - pe scara verticala avem valorile frecventei acoperirii cerului cu nori ; - legenda s-a intocmit pe baza gradului de acoperire cu nori: culori de albastru ce
au crescur gradual in intensitate, de la albastru deschis pentru cer senin, pana la albastru inchis pentru cer acoperit;
Se observa ca frecventa cerului noros este mai mare decat cea a cerului senin sau a cerului
acoperit,deoarece este o statie aflata in apropierea Marii Negre care influenteaza parametrul in acest
sens.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Cer acoperit (%)
Cer noros (%)
Cer senin (%)
Grafic cer
CLIMATOGRAMA PEGUY LA STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA IN ANUL 1968
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,ANUL 1968
Din climatograma Walter Lieth de mai sus reiese ca in lunile ianuarie februarie si martie a fost o
perioada de umezeala,urmand ca incepand cu luna aprilie sa se resimta o perioada de
uscaciune,culminand cu luna iulie care are si cea mai ridicata valoare medie a temperaturii din anul
1968.
CLIMATOGRAMA WALTER LIETH LA STATIA METEOROLOGICA CONSTANTA IN ANUL 1968
SURSA:ANUARUL METEOROLOGIC,ANUL1968
