PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL DE CALIFICARE 3

DOMENIUL: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIE

CALIFICAREA: Tehnician în industria textilă

Absolvent:

2013

1

TEMA LUCRĂRII:

REPROIECTAREA PRODUSULUI ,,ROCHIA DE OCAZIE ” DUPĂ UN MODEL LA ALEGERE.

CUPRINS

MEMORIU JUSTIFICATIV

Cap. 1. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA MODELULUI PRODUSULUI

1.1. ALEGEREA PRODUSULUI 1.2. DESCRIEREA MODELULUI

2

Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI

2.1.Materiale de bază

2.2.Materiale auxiliare

Cap. 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR

3.1. Construirea tiparului de bază

3.2. Transformarea tiparului de bază în model

3.3. Construirea şabloanelor

3.4. Elaborarea normelor tehnice

3.5. Norma tehnică de consum

3.6. Elaborarea încadrărilor

3.7. Calculul suprafeţei şabloanelor

3.8. Determinarea consumului specific

Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR

4.1. Pregătirea materialelor pentru croit

4.2. Croirea materialelor

Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

5.1.Procesul tehnologic de confectionare

5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate.

Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

6.1. Determinarea timpului de lucru

6.2. Calculul indicilor tehnico-economici

Cap.7. NORME DE DE PROTECTIA MUNCII

7.1. Norme de protectie a muncii

7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă

BIBLIOGRAFIE

MEMORIU JUSTIFICATIV

Rochia este un produs de îmbrăcăminte exterioară cu sprijin pe umeri, care poate fi confecționată din materiale diverse (o mare varietate de țesături, tricoturi), reperele sale componente fiind spatele și fața și în funcție de model, mâneci și guler. Rochia poate fi

3

confecționată fie având un stil clasic, stil sport sau fantezi în funcție de destinația sa: rochie clasică sau având destinație specială, ca rochie de ocazie (de zi sau de seară).

Am ales această temă propunându-mi să urmăresc modalitatea prin care acest produs vestimentar contribuie la conceperea unei ținute elegante.

Modelul de rochie adoptat ca temă a proiectului este o rochie cu corseletă la care fusta rochiei se unește cu corsajul sub bust la 10cm deasupra taliei. Fusta rochiei este executată din 6 clini, cu cusături pe direcția penselor din talie. La corsaj, pensa de bust este transpusă pe direcția penselor din talie. Rochia nu are mânecă, este decoltată, sprijinul pe umeri făcându-se prin bretele înguste.

Rochia este confecționată dintr-o țesătură de culoare neagră uni (care prezintă elasticitate moderată pe direcția firului de bătătură) care conferă produsului eleganță; rochia are o siluetă ajustată pe corp. Ajustarea produsului este realizată prin materia primă, prin pense interioare în primă fază și care ulterior sunt transpuse în cusături montante atât la fața cât și la spate și prin cambrare în talie. Încheierea produsului se face cu fermoar pe mijlocul spatelui.

Rochia are capacitatea, prin factura materialulului utilizat și prin croiala sa, de a evidenția și de a pune în valoare silueta purtătoarei.

Rochia trebuie să îndeplinească cerințe legate in primul rând de destinația acesteia dar și cerințe generale de calitate impuse îmbramintei.

În elaborarea tehnologiei de confectionare am pornit de la aceste condiții. Prin dimensiunile sale de bază: Înălțimea corpului Ic=164cm si Perimetrul bustului

CB=94cm, Cb=47cm, CT=72cm, Cș= 52cm, Lungimea rochiei LR= 85cm, Adaosul de lejeritate Ad=6cm, se încadreaza in talia II;

Prin țesatura utilizată – ale carei caracteristici sunt prezentate in cap.2 – produsul prezintă capacitate de păstrare a formei, rezistență la murdărire, neșifonabilitate, rezistență la purtare, comoditate, ușurință de întreținere(curățire si călcare ușoară),.

Produsul prezinta fiabilitate prin proprietățile de mai sus și prin faptul ca asigură comoditatea purtarii.

Realizarea unui produs vestimentar de calitate superioară necesită:- Material de bază și materiale auxiliare de calitate;- Croială corectă;- Execuție de calitate;- Ideea aflată la baza produsului să confere o anumită complexitate funcțională și

estetică produsului.Capitolele proiectului urmăresc modul de asigurare al acestor cerințe, caracteristici de calitate ale produsului – temă ales.

Capitolul 3. Cuprinde construirea tiparului de bază, transformarea tiparului de bază corespunzător modelului rochiei, construirea şabloanelor, normele tehnice, încadrarea șabloanelor pe material, determinarea consumului specific de materiale. Necesarul de material,rezultat dupa realizarea încadrării sabloanelor pe materialul dublu, a fost o lungime de 110cm de material lat de 140cm; coeficientul de utilizare Ku = 71,84%, Suprafața deșeurilor Sd= 4336cmp , Pierderi P = 28,16 %

Capitolul 4. Prezintă pregătirea materialelor pentru croit și croirea materialelor în capitolul 5 urmând procesul tehnologic de confectionare și organizarea controlului tehnic de calitate.

4

Dupa elaborarea procesului tehnologic a rezultat un timp total de 63min necesar pentru confecționarea rochiei și un indice de mecanizare IM=80,95% , iar productivitatea muncii W 7,6 rochii/ schimb.

Acesti indici pot fi imbunătațiți, la nivel de producție de serie, prin încadrări combinate ale șabloanelor si prin creșterea nivelului de calificare al personalului.

Calitatea rochiei poate fi imbunatatită, cu respectarea cerințelor impuse, prin creșterea coeficientul de utilizare Ku, ceea ce conduce la scaderea costului cu materialul.

De asemenea calitatea rochiei poate fi îmbunătațita prin creșterea calitații întregului proces de realizare a produsului: calitatea materiilor prime si materialelor, performanțele mașinilor și utilajelor, calificarea si educația personalului de deservire și întreținere, calitatea mediului de lucru și ambiant și metodele de organizare, control și conducere.

Cap. 1. ALEGEREA ȘI DESCRIEREA MODELULUI PRODUSULUI

5

1.1. ALEGEREA PRODUSULUI

Rochia este un produs de îmbrăcăminte exterioară cu spijin pe umeri, care poate fi confecționată din materiale diverse (o mare varietate de țesături, tricoturi), reperele sale componente fiind spatele și fața și în funcție de model, mâneci și guler. Rochia poate fi confecționată fie având un stil clasic, stil sport sau fantezi în funcție de destinația sa: rochie clasică sau având destinație specială, ca rochie de ocazie (de zi sau de seară).

Am ales această temă propunându-mi să urmăresc modalitatea prin care acest produs vestimentar contribuie la conceperea unei ținute elegante.

Produsul etalon denumit şi prototip reprezintă partea din documentaţia tehnică ce stabileşte aspectul, forma şi caracteristicile finale ale produsului.

În general, stabilirea produsului etalon este determinată de modă, de condiţiile climatice şi de destinaţia produsului. De asemenea, forma produsului, linia modei şi materialul din care se confecţionează produsul etalon determină costurile manoperei. Elaborarea prototipului este determinată de diferiţi factori ca:

-destinaţia produsului – în care prototipul poate reprezenta îmbrăcăminte de protecţie, de lucru, de seară, de odihnă sau de sport. În acest scop se vor alege liniile de croiala corespunzătoare, care să asigure produsului caracteristicile determinate de destinaţie.

-materialele folosite – pot fi ţesături sau tricoturi care după aspect şi modul de finisare pot fi uni, cu efect de culoare ( dungi, carouri, jacard) scămoşate, cu bucle, etc. La alegerea modelului în funcţie de material se ţine seama de destinaţia produsului şi de modă.

-vârsta purtătorului – determină linia produsului.

1.3. DESCRIEREA MODELULUI

Modelul de rochie adoptat (modelul nr.3) ca temă a proiectului este o rochie cu corseletă la care fusta rochiei se unește cu corsajul sub bust la 10cm deasupra taliei. Fusta rochiei este executată din 6 clini, cu cusături pe direcția penselor din talie. La corsaj, pensa de bust este transpusă pe direcția penselor din talie. Rochia nu are mânecă, este decoltată, sprijinul pe umeri făcându-se prin bretele înguste.

În vederea alegerii modelului de rochie m-am documentat, am consultat reviste de modă și am accesat site-uri de profil.

Aspectul produsului şi detaliile se pot observa în imaginile următoare :

6

MODELUL NR 1.

7

MODELUL NR.3

8

Am ales modelul nr.3., un model de rochie mini.

Cap.2. CARACTERISTICILE MATERIALULUI

2.1.Materiale de bază

Materialul de bază este o țesătură de culoare neagră, realizată din fire tip bumbac, amestec de 95% bumbac și 5%elastan; acest material determină faptul că produsul are capacitate de transport a umidității; produsul prezintă rezistența la murdărire și la încărcare electrostatică.

Țesătura prezintă extensibilitate pe direcția firului de bătătură, este o țesătură de grosime medie.

Natura și proprietățile materialului de bază sunt transmise rochiei: rezistență la tracțiune, la frecare și la îndoiri repetate bune, neșifonabilitate, este ușor de întreținut(spălare ușoară și uscare rapidă).

2.2.Materiale auxiliare

- aţa de cusut de culoarea materialului de bază, este realizată din poliester şi are fineţea

Nm 80/3 pentru cusaturile interioare si pentru tighelit pe față;

- fermoar;

- bretele;

-Eticheta de prezentare.

9

Cap. 3. PROIECTAREA ŞI CALCULUL TIPARELOR

3.1. Construirea tiparului de bază

Dimensiuni de bază : Înălțimea corpului Ic=164cm

Perimetrul bustului CB=94cm, Cb=47cm Adaosul de lejeritate Ad=6cm

Calculul dimensiunilor de bază:

Lungimea taliei Lt =Îc4

-1cm= 40cm

Lungimea rochiei Lpr=85 cmLungimea taliei în fața Ltf=45,5cm

Lățimea spatelui Lsp =Cb3

+2cm = 18cm

Lățimea pieptului Lpt =Cb3

+3cm = 19cm

CT=70cm, Ct= 35cm Cș= Cb+5cm = 47 +5cm= 52cm Ad=6cm

Trasarea liniilor de bază:

AB= ARS= Cb4

+10cm = 21 cm

AT = Lt = 40cm

TS = Lș = lungimea șoldului= Îc10

+2-3cm = 19cm

AL =Lrochiei = 85cm

BB1= Lsp + Ad/3= 20cm

BB2= Pb +Ad=53cm

B2B3 = Lpt +Ad/3 + 1cm= 23cm

B1B4 = B2B3/2 = Lățimea răscroielii = 5cm

Aa = Pb+ Ad

8 = 6,6cm aa1= Aa/4 +0,5cm = 2,2cm

10

A1a2 = 2cm a2a3= 1cm

A2A3= Aa +1cm= 7,6cm

A2G = A3G1= aa1 +1cm = 3,2cm B2B5 = B2B3/2 = 11,5cm

PP' = 0,5cm B5P1 = B5P/2

P1P2 =Pb10

–(0,5-1)cm = 4cm

A1a4 = Pb4

= 11,8cm P3P4 = a1a3 - (G1P +1)

B3R=Pb10

= 4,7cm

T1T4 = 1cm T2T3 = L1L2=1cm

T4T5 = T4T6 = 3cm

S2S3= S2S4=1cm T5L3 = T6L4 =TL=45cm

Bb = BB1/2= 10cm

bb1= S5l= 5cm t t1= t t1= 1,5cm

B5T= S6l1= 6cm B5F =5cm

t3 t4= t3 t5= 2,5cm l2l3= 5cm

3.2. Transformarea tiparului de bază în model

Transformarea tiparului de bază în model presupune:

- trasarea liniei decolteului pentru spatele și fața rochiei;

bb'=1cm B4B'4 = 2cm

- marcarea poziției de montare a bretelelor, P1: B5P1 = 11cm;

- conturarea corseletei;

B2B6 = 12cm

11

B2B7 = B4B8 = 5cm

12

3.3. Construirea şabloanelor

După construirea tiparelor este necesară operaţia de realizare a şabloanelor. Aceasta presupune adăugarea la tiparul fiecărui reper al produsului a rezervelor de cusătură şi a celor de îndoire-tivire.

Rezerva de coasere = 1cm

Rezerva la linia de terminație a rochiei rt=2cm

3.4. Elaborarea normelor tehnice

Normele tehnice necesare procesului de confecționare sunt norma de consum și norma internă. Aceste norme se elaborează anterior procesului de producție, pentru a se putea calcula consumul de material și de timp necesar activităților respective.

Norma tehnică de confecționare stabilește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească produsul finit.

Condiții de verificare si control:

Rochia confecționată se prezintă la controlul tehnic în faza finală de creație.Pentru control rochia trebuie sa aibă un aspect plăcut, sa fie frumos executată, atragătoare ca formă și ca mod de prezentare .Verificarea se face de către controlorul de calitate pe cale organoleptică și prin măsurarea dimensiunilor. Aceste verificări se efectuează pe baza normei tehnice de confecționare( normei interne ) și cu ajutorul instrumentelor de măsurat.

Dimensiunile produsului finit:

Nr.

Crt.

Indicații dimensionale Dimensiuni

cm

Toleranța

± cm

1 Lungimea pe mijlocul spatelui, de la linia decolteului la terminație

65 0,5

2 Distanța între bretele 19 0,3

3 Distanța de la cusătura laterală la cusătura montantă la piept

11 0,3

4 Lungimea pieptului pe cusătura montantă 75 0,5

5 Lățimea de aplicare a tighelului de fixare 0,6 0,1

6 Înălțimea corseletei pe mijlocul pieptului 13 0,3

7 Lățimea spatelui pe linia bustului 41 0,3

13

3.5. Norma tehnică de consum

Consumul de materiale necesar confecționării rochiei se determină cu ajutorul șabloanelor, pentru ață prin măsurarea cusăturilor, iar pentru celelalte materiale în funcție de model.

Suprafața șabloanelor pentru rochie:

Nr.crt.

Denumirea detaliului Nr.de încadrări

Suprafața șabloanelor (cmp)Pe detaliu Pe produs

1 Spate 2 2402,5 48052 Fața 2 2507,5 50153 Dublura 2 622 1244

TOTAL SUPRAFAȚĂ 11064cmp

3.6. Elaborarea încadrărilorDupă executarea şabloanelor se impune încadrarea acestora pe material. La realizarea

încadrărilor trebuie respectate o serie de condiţii:- direcţia firului drept, marcată pe şablon trebuie să coincidă cu direcţia firului de urzeală;- aşezarea şabloanelor pe material se va face cu respectarea indicaţiilor marcate pe

şabloane;- aşezarea şi combinarea şabloanelor pe material se va face avându-se în vedere ca

suprafaţa materialului să fie folosită cât mai raţional;- se va urmări ca nici unul din contururile şabloanelor să nu se suprapună;- se vor încadra mai întâi reperele mari şi apoi, în spaţiile libere, se vor plasa reperele

mici;După numărul de produse din încadrare, şablonările pot fi:- şablonări simple, care cuprind şabloanele pentru un produs şi care pot fi aplicate atât pe

materialul dublat cât şi pe materialul desfăcut;- şablonări combinate, cuprind două sau mai multe complete de şabloane.Datorită faptului că se realizează un singur produs, s-a ales varianta încadrării simple.

Şabloanele se vor aşeza pe materialul dublu deoarece acest tip de încadrare conduce la o folosire mai raţională a materialului.

După realizarea celei mai bune încadrări se trece la conturarea şabloanelor pe material folosind creta de croitorie sau un creion special. Se vor transpune pe material toate semnele de pe şabloane.

14

15

3.7. Calculul suprafeţei şabloanelor

Pentru calculul indicilor de consum şi a celor de pierderi, este necesară calcularea suprafeţei şabloanelor. Am folosit metoda geometrică de calcul a suprafeţei şabloanelor adică am împărţit şablonul în suprafeţe mai mici, cu forme regulate a căror arie se poate calcula cu ajutorul formulelor matematice.

Aria spatelui =A1+A2 +Adublură= 988,6 cmp

A1= (B+b)∗h

2= (31,5+29,5)∗48

2 = 1464cmp

A2= (B+b)∗h

2= (29,5+32)∗21,5

2 = 661,12 cmp

A2= (B+b)∗h

2= (27+28,5)∗10

2 = 277,5 cmp

Aria pieptului=A1+A2+A3+A4= 2507,5cmp

A1= (B+b)∗h

2= (33,5+26,5)∗48

2 = 1440cmp

A2= (B+b)∗h

2= (26,5+31)∗15,5

2 = 445,5 cmp

A3= L*l= 12,5*25=312,5cmp

A4 = (B+b)∗h

2= (25+12,5)∗16,5

2 =309,5cmp

Dublura piept A = A 3+ A 4=¿ 622cmp

16

3.8. Determinarea consumului specific

După realizarea încadrării am determinat lungimea de material necesară realizării produsului:

Nr.crt.

Denumirea materialelor Unități de măsură

Consum specific

1 Material de bazăLungime L cm 110Lățime l cm 140Arie consumată cmp 15400Suprafața șabloanelor cmp 11064Coeficientul de utilizare % 71,84Suprafața deșeurilor cmp 4336Pierderi % 28,16

2 Materiale auxiliare.Fermoar Buc. 1Bretele Buc 2Ața de cusut Nm 85/3 m 100Emblema firmei Buc. 1Ace de cusut Buc 1

Ac- Arie consumată = L*l = 110*140= 15400cmp

Ss- Suprafața șabloanelor = 11064cmp

Coeficientul de utilizare Ku = Ss∗100

Ac = 71,84%

Suprafața deșeurilor Sd= Ac- Ss = 4336cmp

Pierderi P = Sd∗100

Ac = 28,16 %

17

Cap. 4. PREGĂTIREA ȘI CROIREA MATERIALELOR

În întreprinderile de confecţii, executarea produselor de îmbrăcăminte se desfăşoară pe baza procesului de producţie. Acesta cuprinde toate procesele tehnologice care se desfăşoară în unitatea respectivă. Procesul de producţie reprezintă aşadar totalitatea activităţilor desfăşurate în cadrul întreprinderii pe bază de procese tehnologice. Procesul de producţie cuprinde mai multe etape, în fiecare dintre ele executându-se operaţii specifice şi poate fi reprezentat schematic astfel :

- ÎNMAGAZINAREA ŞI RECEPŢIA MATERIALELOR- PREGĂTIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT- CROIREA MATERIALELOR- CONFECŢIONAREA - FINISAREA PRODUSELOR- ÎNMAGAZINAREA PRODUSELOR FINITE

4.1. Pregătirea materialelor pentru croit

Pregătirea pentru croit este o etapă a procesului de producţie în care materialele sunt supuse unor operaţii de pregătire, în vederea croirii. Operaţiile de pregătire pentru croit sunt:- decatarea ţesăturilor;- călcarea materialelor;- controlul şi sortarea materialelor;- şablonarea şi calculul laturilor.1. Decatarea este operaţia de pregătire a materialelor, prin care se eliminaluciul si se reduc contracţiile acestora. Decatarea constă în umezirea şiuscarea materialelor, astfel are loc creşterea stabilităţii dimensionale aţesăturii.Decatarea se poate face; a. Manual- la materialele tip lână se face pe o masă de călcat pe care se aşează materialul fără al tensiona, apoi se calcă cu o pânză umedă.- la materialele din bumbac, se ţin în apă 6-8 ore, apoi se usucă şi se calcă pe direcţia diagonală a firului de ţesăturăb. Mecanizat - cu ajutorul unor maşini de decantat2. Călcarea este procesul umidatermic ce se aplica materialelor textile,pentru a le asigura aspectul plăcut, uniformitatea, netezimea. Călcarea serealizează sub influenţa următorilor parametri: temperatură, umiditate, presiune şitimp.- se va ţine cont de comportarea materialelor la temperatură. În procesele industriale, călcarea suprafeţelor ţesăturilor se realizează cu maşinile de calandrat, ce sunt prevăzute cu cilindri metalici ce au suprafaţa încălzită.3. Controlul şi sortarea materialelor călcate se face din punctde vedere calitativ şi cantitativ.Controlul calitativ- se face din punct de vedere dimensional şi al aspectului;

18

- defecte ce pot fi constatate la acest control sunt: scămoşarea, găuri, modificarea culorii.;- defectele constate se marchează pentru a fi sesizate la croire.Controlul cantitativ- are ca scop cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material, înaite de a fi croit;- cea mai importantă dimensiune este lăţimea materialului, dacă lăţimea aceluiaşi balot variază, acesta va influenta negativ operaţiile de croire a materialului;- în cazul baloturilor ce au variaţii de lăţime, se secţionează balotul în bucăţi ce au aceeaşi lăţime şi se înscrie valoarea lăţimii pe bonuri ce însoţesc bucăţile respective.4. Şablonarea este operaţia prin care se trasează conturul şabloanelor pe material, conform încadrării stabilite anterior.Procedeele de şablonare se clasifică în funcţie de modul în care se realizează şablonarea.

a. Şablonarea manuală - se realizează trasând fiecărui şablon,succesiv, pe material, cu creta de croitorie creioane speciale.Acest procedeu este utilizat la şablonarea produsului rochie .

b. Şablonarea cu trafaletul. Trafaletul este un complet de şabloaneimprimate pe un material rigid. Conturul şabloanelor esteperforat. Se aşează trafaletul peste span şi se pulverizează prafde cretă peste toate perforaţiile, apoi se ridică trafaletul,rămânând imprimate conturul şabloanelor. Acest procedeu areun randament mult mai ridicat decât cel anterior.

c. Şablonarea automatizată - se face pe calculator, unde se stabileşteîncadrarea optimă, consumul de material, transpunereaşabloanelor pe hârtie la scara 1:1.

4.2. Croirea materialelorCroirea este o etapă a procesului de producţie prin care materialul ce a fost pregătit pentru croit este transformat în semifabricate (piesele croite). Operaţiile ce trebuie executate la croire sunt:- spănuirea materialelor;- secţionarea șpanului;- decuparea detaliilor;- controlul şi formarea pachetelor.1. Șpănuirea este operaţia prin care materialul se aşează în straturisuprapuse, ce au lungimea şi lăţimea egală cu încadrarea; condiţii tehnice cetrebuie respectate la spănuirea materialelor:- materialele se aşează în șpan astfel încât una din marginile spanului să formeze o linie perfect verticală;- tăierea straturilor de material trebuie să se facă cu precizie, pentru a asigura capetele spanului drepte;- materialele cu fire superficiale (catifea, pluş) se aşează în span în acelaşi sens, respectându-se orientarea firelor de la suprafaţă;- straturile de material se depun în span fără a fi tensionate şi fără a forma cute;- materialele cu desene şi carouri se depun în span corespunzător desenelor de pe şablonul respectiv;- nu se repartizează în acelaşi span materialele cu lăţimi diferite, compoziţii fibroase diferite, sau nuanţe diferite;- la spănuire se efectuează şi eliminarea defectelor ce influenţează calitatea produsului.

19

2. Secționarea șpanului este operaţia de taiere a spanului pe secţiuni, pentru a putea fitransportate mai uşor la maşina fixă de croit.Condiţii tehnice ce trebuie respectate la secţionarea spanului:- linia de secţionare trebuie respectata strict, evitându-se abaterile de la conturul stabilit prin şablonare;- foile din span trebuie să nu-şi modifice poziţia şi să se evite îmbinarea spanului;- secţiunile rezultate din span trebuie să aibă o mărime care să permită transportul optim la maşina de decupat;- spanul se fixează prin puncte de coasere sau prin cleme, pentru a nu se modifica poziţia foilor;Maşinile de secţionat span sunt maşini mobile, ce pot deplasa pe masa care se afla spanul:

- Maşina de tăiat cu cuţit disc;- Maşina de tăiat cu cuţit vertical.

3. Decuparea detaliilor este operaţia prin care se separă detaliile ce au fost conturate pe suprafaţa materialului, conform încadrării.Condiţiile tehnice ce trebuie respectate la decupare:- tăierea se va face numai după conturul trasat pe material pentru a nu se modifica dimensiunile si forma detaliilor;- la taiere se vor decupa primele detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mai mici- spanurile formate din materiale lucioase se vor fixa cu cleme epeciale sau prin puncte de coasere;- detaliile decupate din span se formează în pachete pe mărimi de produse corespunzătoare şabloanele utilizate;- straturile de materiale sintetice se pot fixa prin punctare, cu rezistente încălzite.Decuparea se poate realiza manual sau mecanizat cu ajutorul maşinilor fixe cu cuţit banda:- Maşini de decupat cu trei roţi sau cu patru roţiÎn cazul produsului rochie se poate folosi decuparea manuală a detaliilor.Controlul şi formarea pachetelor este operaţia prin care detaliile rezultate în urma croirii sunt controlate şi apoi împachetate pentru a fi confecţionate.Controlul semifabricatelor se face:-calitativ: se aşează şablonul peste detalii şi se verifică forma şi dimensiunie acestora; dacă au fost corect decupate, dacă nu s-au deplasat straturile din span în timpul tăierii;-cantitativ: în cazul pachetelor de detalii decupate din span se număra prin sondaj detaliile dintr-un pachet, pentru a verifica daca numărul lor corespunde cu numărul foilor din span.Formarea pachetelor se face în paralel cu controlul:- se formează pachete ce conţin toate detaliile unui produs;

se aşează în exterior detaliile mari şi în interior cele mici.După parcurgerea operaţiilor de pregătire pentru croit si croire, pachetele cu detaliile trec la etapa următoare a procesului tehnologic, confecţionare.Nr.crt. Continutul operatiei Timp de executie in min. Felul operatiei

1. Controleaza materialul pentru croit 3 m2. Sabloneaza tesatura pentru croit 8 m3. Croieste, controlează si

împacheteaza detaliile croite10 m

4. Trasferă semifabricatele croite la 3 m

20

confectionat

TOTAL 24 min

Cap. 5. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECŢIONARE

5.1.Procesul tehnologic de confectionare

Operatiile procesului tehnologic de confecționare:Nr.Crt.

Denumirea operației TipOperație

Timp(min)

1 Prelucrarea detaliilor- Prelucrarea spatelui

*Surfilarea dublurii*asamblarea clinilor laterali*coaserea dublurii pe linia decolteului*surfilarea clinilor de mijloc, prelucrarea șlițuluiși montarea fermoarului cu fixarea dublurii*îmbinarea pe mijlocul spatelui* fixarea cu tighel a dublurii pe linia decolteului

- Prelucrarea feței*închiderea penselor corseletei și dublurii sale*montarea dublurii la corseletă, cu prinderea bretelelor*asamblarea clinilor feței*coaserea corseletei la fustă și executarea tighelului de fixare

- Călcare

MMMM

MM

MM

MM

C

24310

23

44

34

52 Asamblarea detaliilor

- Asamblare fața-spate pe cusaturile laterale- Coaserea tivului- Fixarea dublurii spatelui la cusăturile laterale- Coaserea bretelelor la spate

MMMM

4422

3 Finisare- curățare de ațe- călcare

mC

25

Timp mecanic TM=51minTimp manual Tm=2minTimp călcat Tc=10minTimp total=63min

MAŞINI ŞI UTILAJE FOLOSITE LA CONFECŢIONAREA PRODUSULUIPentru executarea produsului sunt necesare următoarele maşini şi utilaje:1.MAŞINA SIMPLĂ DE CUSUT

21

Maşina de cusut poate realiza un număr de 7000 – 8000 de împunsături pe minut şi poate produce cele mai complicate cusături cu cele mai diverse destinaţii.

2. MAŞINA TRIPLOCK- execută o cusătură elastică cu trei fire pentru unirea, surfilarea şi rihtuirea concomitentă a marginilor

reperelor. În ţara noastră se utilizează diferite tipuri de maşini triplock. Acestea funcţionează în general cu trei fire înfilate astfel: unul la ac şi celelalte două la apucătorul inferior respectiv la apucătorul superior.

3. MAŞINA DE CĂLCAT- necesară realizării tratamentului umidotermic după fiecare fază de asamblare dar şi a

tratamentului umidotermic final.

5.2. Organizarea controlului tehnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul să asigure forma si aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defecțiuni ale materialelor utilizate precum și evitarea defecțiunilor dimensionale sau de execuție a produsului.

In acest scop la elaborarea tehnologiei de confectionare au fost prevazute măsuri tehnice care să asigure produsului realizat calitatea necesară acestor deziderate.

Astfel, pentru prevenirea unor defecte în materialul utilizat a fost introdusă operația de control al materialelor înainte de croire .

Cât priveste forma și aspectul produsului, aceasta condiție tehnică a fost realizată la proiectarea tiparelor și reproducerea șabloanelor .

Dimensiunile rochiei provin prin croirea pe baza șabloanelor, prin controlul pieselor dupa croire și prin respectarea condițiilor tehnice de confecționare asupra lățimii rezervelor de cusături și tivuri.

Controlul final de calitate este asigurat de către un controlor capabil să îndeplineasca aceasta funcție în cadrul procesului tehnologic de confecționare. Acest control se desfăsoară pe baza standardului sau normei interne care precizeaza toate condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească produsul finit.

Pentru confecțiile din țesături, caracteristicile calitative verificabile de consumator sunt:- mărimea confectiei;- rezistenta la actiunea diferitilor agenti fizico-chimici:- rezistenta la frecare, la îndoiri repetate, la cusut, la rupere, la plesnire, rezistenta

vopsirilor, imprimarilor, la intemperii- agenți care depind de destinația confecției ;- cerințe fiziologice și de confort: capacitatea de izolare termică, de transport a umidității,

de aerisire a corpului, de a fi ușor de întreținut, de a nu conține elemente iritante pentru piele.

- Cerinte estetice si de prezentare. Principalele deficiențe posibile:

- Defecte de croire: largirea, scurtarea, lungirea sau deformarea pieselor croite;- Defecte de coasere sau finisare: devierea tighelelor , pas sărit sau suprapus, montare

inadecvată a detaliilor, absenta simetriei, diferențe dimensionale, pete, butoniere festonate incomplet, nasturi lipsă, , montați la loc nepotrivit sau de diferite forme sau culori.

22

Cap.6. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE

6.1. Determinarea timpului de lucru6.2. Calculul indicilor tehnico-economici

Timp mecanic TM=51minTimp manual Tm=2minTimp călcat Tc=10minTimp total=63min

Indice de mecanizare IM = TM∗100

Tt = 51∗100

63 = 80,95%

Productivitatea muncii W = DTt

= 48063

= 7,6 rochii/ schimb

D- durata unui schimb= 480 min

Cap.7. NORME DE DE PROTECȚIE A MUNCII

7.1. Norme de protectie a muncii

La maşinile simple de cusut se pot produce accidente de muncă dacă nu sunt luate măsuri de prevenire. Accidentele pot fi mecanice şi electrice.

Accidentele mecanice pot surveni de la acul maşinii [prin înţepări la degete], de la picioruş [prin strivire], de la cureaua de transmisie [prin smulgeri şi înţepături].

Accidentele electrice au drept cauză defectarea carcasei întrerupătorului, supraîncălzirea motorului electric şi producerea de scurtcircuite datorită nelegării instalaţiei la pamânt.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt necesare:- instruirea tehnică a personalului operativ;- aplicarea dispozitivelor de protecţie;- folosirea echipamentului individual de protecţie.Cele mai importante măsuri pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte personalul

operator pentru prevenirea accidentelor de muncă sunt : A. Înainte de începerea lucrului se va verifica:

-dacă masa maşinii este fixată pe cadrul metalic de susţinere;-dacă corpul maşinii este montat în bolţurile de articulaţie cu masa de lucru;-dacă motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cădea în timpul lucrului;-dacă instalaţia electrică este izolată şi motorul este legat la pamânt;-dacă carcasa de la întrerupător nu este spartă sau căzută de la locul ei;-dacă maşina este dotată cu dispozitive de protecţie la ac şi transmisie;-dacă cadrul de susţinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de plută.

B.In timpul lucrului se vor respecta următoarele:

23

-curăţirea şi ungerea se vor face numai după ce maşina a fost oprită şi întrerupt curentul electric;-punerea în funcţiune a maşinii se face numai după ce dispozitivele de protecţie la ac şi la transmisie au fost montate;-pornirea şi oprirea maşinii se vor face numai prin pedală, fără a se pune mâna pe volant;-în timpul lucrului, privirea va fi îndreptată numai asupra lucrului şi a utilajului;-se interzice muncitoarelor să lucreze la maşină fără basma de protecţie pe cap;-schimbarea sau punerea curelei în timpul funcţionării maşinii este interzisă;-toate intervenţiile şi reparaţiile la maşina de cusut se vor face numai de personal calificat în acest sens;

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC

În procesul de tratare umidotermică a îmbrăcămintei se lucrează cu maşini încălzite electric şi acţionate mecanic, pneumatic sau hidraulic. În cazul în care nu sunt luate măsurile de prevenire necesare, aceste maşini pot produce accidente mecanice, termice sau electrice.Accidentele mecanice se pot produce ca urmare a prinderii mâinii de către presele sau organele de lucru ale maşinilor.Accidentele termice se pot produce de către suprafeţele încălzite ale maşinilor şi preselor de călcat.Accidentele electrice se pot produce din cauza instalaţiilor electrice ce alimentează maşinile sau presele.

Pentru prevenirea accidentelor la tratamentul umidotermic este necesară respectarea următoarelor măsuri:-înainte de începerea lucrului, trebuie să se verifice starea funcţională a maşinii de călcat;-maşinile de călcat cu întrerupătoare sau dispozitive defecte nu se pun în funcţiune decât dupăremedierea acestora;-la acţionarea butoanelor de contact electrice, în vederea prevenirii electrocutărilor sau a scurtcircuitelor electrice, mâinile operatorului nu trebuie să fie ude;-scoaterea ştecherului din priză se va face numai prin tragere de acesta şi nu de cablul electric;-operaţiile de reglare şi întreţinere a maşinilor se vor efectua în timpul staţionării lor şi cu sursa de alimentare electrică decuplată;-reglările şi reparaţiile utilajelor de călcat se vor efectua numai de personalul calificat pentru aceste operaţii; -locurile de muncă la operaţiile de călcare vor fi dotate cu covor de cauciuc sau grătar de lemn.

7.2. Măsuri de igienă a locului de muncă

Igiena locului de muncă se referă la condițiile de lucru, de muncă, la măsurile organizatorice, la normele igienico- sanitare și la starea de sănătate a muncitorilor.

Igiena individuală a muncii se referă la 3 elemente:- Igiena corporală- contribuie la prevenirea bolilor și creează un efect de relaxare și de

reconfortare a organismului;- Igiena vestimentației, a îmbrăcămintei și a încălțămintei- trebuie să asigure menținerea

unei temperaturi normale a corpului, să fie adecvată proceselor tehnologice și locului de muncă;

24

- Igiena alimentației- asigură păstrarea capacității de muncă;- Igiena odihnei- se referă la adoptarea unui regim de viață echilibrat.

25

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Ciontea - Utilajul şi tehnologia meseriei – Confecţioner îmbrăcăminte din ţesături şi tricoturi , Manual pentru clasele IX – X licee industriale cu profil de industrie uşoară şi anii I – II şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997

2. Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor textile şi calcule în confecţii , Manual pentru licee industriale cu profil de industrie uşoară, clasa a XII – a şi şcoli profesionale ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1978

3. Ciutea M. ,Barladeanu M., Dragu P. – Manualul croitorului , Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1996

4. Gheorghe Ciontea – Tehnologia confecţiilor din ţesături - ; Ed. de stat Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1961

5. Stancu C.,Costache I.,Lucaci M.,Adler A.- Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi ; Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti1971

26