-Tehnici de contabilitate performantă-

STUDII DE CAZ- Sisteme de spălare a banilor -

Realizatori:

Macovei Marian-Nicolae

Teleucă Mihai-Dan

1

Cuprins

1. Introducere – termeni şi scurt istoric

2. Studii de caz privind evaziunea fiscală

2.1) Rambursare ilegală de TVA

2.2) Concesionare fictivă

2.3) Constituirea de firme fantomă

2.4) Metoda HAWALA

3. Bibliografie

2

1) Introducere – termeni şi scurt istoric

Spălare banilor este procesul sau complexul de actiuni prin care infractorii încearcă şi

uneori reuşesc să ascundă originea şi posesia reală a veniturilor ce provin din activităţile lor

ilegale1.

Expresia „spălare de bani” îşi are originile în Statele Unite ale Americii, perioada

anilor 1920-1930. Această perioadă corespunde cu iniţierea prohibiţiei şi totodată cu

ascensiunea legendarilor gangsteri Al Capone şi George “Bugsy” Morgan, care se presupune

că ar fi cei care au iniţiat această ingenioasă metodă. Cei doi foloseau o serie de maşini de

spălat cu fisă, împrăştiate prin Chicago, pentru a-şi ascunde câştigurile obţinute din jocurile de

noroc, escrocherii şi comerţul cu alcool şi alte afaceri ilegale. Se numeşte “spălare de bani”

pentru că descrie perfect ceea ce se întâmplă: banii ilegali sau murdari sunt introduşi într-un

ciclu de tranzacţii sau spălaţi, astfel încât la sfârşit apar ca bani legali sau curaţi. Cu alte

cuvinte, sursa fondurilor obţinute ilegal este ascunsă printr-o succesiune de transferuri pentru

ca, aceleaşi fonduri să-şi poată face apariţia, în cele din urmă ca şi venit legal2.

Potrivit Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum

şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism,3

prin spălarea banilor se înţelege:

  a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de

infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul

de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la

urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

   b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a

dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,

cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

   c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din

săvârşirea de infracţiuni (art.23).

Acest proces dinamic se desfăşoară în trei etape, şi anume : obţinerea şi mişcarea

fondurilor obţinute în mod direct sau indirect din infracţiuni, ascunderea urmelor sau originii

1 Dr. Nicolae Lupulescu, Spălarea banilor şi finanţarea terorismului , p.1, disponibil pe www.inm-lex.ro, 2 www.orice.info, Spălarea banilor murdari, 03.05.2011.3 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 904 din 12 decembrie 2002.

3

veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigaţii şi, în fine, disponibilizarea banilor

şi reinvestirea lor în activităţi legale.

1) În etapa iniţială sau de plasare a spălării banilor, infractorul introduce profitul său

ilegal în sistemul financiar. Aceasta se poate face prin împărţirea sumelor mari de bani în

sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau folosite în cumpărarea

unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc.).

2) După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă-stratificare. În

această etapă, infractorul întrprinde o serie de preschimbări sau mişcări ale fondurilor pentru a

le îndepărta cât mai mult de sursa din care provin, cea mai uzitată cale fiind cea a transferului

electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe întreg globul. Sunt preferate acele

zone geografice sau jurisdicţii care nu cooperează cu organele de anchetă specializate în

combaterea acestui fenomen infracţional.

3) După ce a reuşit să traverseze primele două etape ale procesului de spălare a

banilor, infractorul sau grupul infracţional trece la a treia etapă-integrarea-, în care fondurile

intră în circuitul economic legal. Spălătorul de bani poate acum să investească legal fondurile

pe piaţa imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere4.

Într-o economie de piaţă există mai multe sisteme de spălare a banilor: rambursare

ilegala de TVA, constituirea de “firme fantomă”, concesionări fictive, operaţiuni financiare

back-to-back, metoda HAWALA etc. Vom prezenta în capitolul ce urmează câteva studii de

caz privind spălarea banilor.

4 Dr. Nicolae Lupulescu, op.cit., p.8

4

2) Studii de caz privind evaziunea fiscală

2.1) Rambursare ilegală de TVA

- Cea mai mare rambursare ilegală de TVA – Export fictiv cu maşti de gaze

la Constanţa-

La Constanţa, în perioada 2002-2003, cinci indivizi, printre care şi Emil Oprea, au

paăgubit statul român cu 16,5 milioane lei (165 miliarde lei vechi) cu titlu de TVA. Acestia

au obţinut suma ilegal de la stat în urma a 30 de operaţiuni de export cu măşti de gaze,

exporturi care nu au fost realizate niciodată. Acest prejudiciu este devansat doar de frauda

bazată pe înfiinţarea de firme fantomă realizată de femeia de afaceri Aida Denisa Jipa, tot din

Constanţa, care a prejudiciat statul român cu 10 milioane de euro5.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi

Terorism au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a unui număr de

cinci inculpaţi, acuzaţi de prejudicierea bugetului de stat cu peste 16,5 milioane lei, (165

miliarde, la nivelul anilor 2002-2003), prin solicitarea şi încasarea ilegală a unor sume de bani

achitate cu titlu de TVA aferentă unor operaţiuni nereale de export.

Este vorba de Emil Oprea, din Constanţa, Lucian Mazilu şi Teodor Petre Martin, ambii din

Bucureşti, şi cetăţenii arabi Hussain J. Abbas şi Al Atroshe Husain Ali M. Amer6.

Pe numele celor cinci indivizi sunt emise mandate de arestare în lipsă, sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor:

- de punere, fără drept, în circulaţie a unor documente tipizate utilizate în domeniul

fiscal, cu regim special;

- fals în înscrisuri sub semnătură privată;

- fals în declaraţii;

- spălare de bani;

- asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, fapte penale aflate în concurs real şi

comise în formă contin

5 Antonia Maer, Fraudă de 10 milioane de euro, www.lideruldeopinie.ro, 28.02.2009. 6***, Cinci persoane sunt judecate pentru cea mai mare rambursare ilegală de TVA de la Constanţa, www.clubulcolectorilor.ro, 08.02.2008

5

Din probele administrate în cauză rezultă că, în perioada octombrie 2002-ianuarie

2003, bărbaţii au creat un circuit documentar fictiv şi au desfăşurat diverse activităţi prin care

au ascuns şi disimulat adevărata origine a sumelor de bani obţinute din rambursarea ilegală de

TVA.

Astfel, la scurt timp după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 27 alin. 2 din Legea

345/2002 (1.10.2002) referitoare la abilitarea organelor fiscale teritoriale de a aproba cererile

de rambursări de taxă pe valoare adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii acestora,

cu verificare ulterioară a documentaţiei (semestrial)7, o societate reprezentată de Emil Oprea a

formulat patru cereri de rambursare TVA cu control ulterior, aferent lunilor septembrie,

octombrie, noiembrie şi decembrie 2002, invocându-se că TVA colectată şi deductibilă

corespunde exportului a 39.200 măşti de gaze în valoare totală de 221.452.521.190 lei,

tranzacţie realizată printr-un comisionar din Bucureşti către un client extern din Italia8.

Modul de operare a fost următorul: Emil Oprea depunea cereri la Administraţia

Finanţelor Publice Constanţa (ANAF) prin care cerea să i se ramburseze TVA deductibil

generat din operaţiunile de export. Aceste cereri, patru la număr, erau însoţite şi de declaraţii

pe proprie răspundere care atestatu că operaţiunile comerciale ar fi avut loc şi că mărfurile au

fost exportate. Din cele patru cereri, au fost aprobate şi soluţionate primele trei, acestuia

fiindu-i virată în contul societăţii suma de 165.015.158.956 lei vechi. În urma sesizării

Direcţiei de Control Fiscal Constanţa, cea de-a patra cerere a fost suspendată, deoarece

existau suspiciuni cu privire la realitatea operaţiunilor comerciale de export raportate ca

executate şi a documentelor justificative prezentate pentru dovedirea acestora.

Controlul efectuat de Direcţia de Control Fiscal Constanţa a constatat că lipseşte faptul

comercial generator de TVA (exportul de măşti de gaze complete) şi că, în perioada ianuarie-

august 2002, societatea nu a înregistrat venituri, singurele operaţiuni taxabile fiind cele

rezultate din vânzarea unor active corporale. Totodată, s-a constatat că, din septembrie 2002,

societatea a realizat exclusiv operaţiuni de export măşti de gaze complete, export derulat pe

baza unui contract de comision, din documente rezultând 30 de astfel de operaţiuni, toate

înregistrate prin punctul vamal Bucureşti-Băneasa. Organele fiscale au concluzionat că toate

cele 30 de operaţiuni de export cu măşti de gaze sunt fictive şi, pe cale de consecinţă, toate

documentele aferente acestora sunt false. Mai mult, mărfurile nu au fost prezentate spre

vămuire, iar declaraţiile vamale de export, deţinute de Oprea în contabilitatea societăţii, nu

7 Parlamentul României, Legea 345/2002, publicată în Monitorul Oficial, www.legestart.ro/Legea-345-2002-taxa-pe-valoarea-adaugata-(NjU0MDg-).htm8 Camelia Mitric, Emil Oprea, condamnat la 12 ani de puşcărie pentru afacerile cu măşti de gaze...inexistente, www.cugetulliber.ro, 04.05.2010

6

emană de la autoritatea vamală, ceea ce demonstrează faptul că exportul nu s-a realizat în mod

real şi că toate documentele comerciale şi de transport anexate declaraţiei vamale sunt false.

Anchetatorii mai susţin că declaraţiile de încasare valutară, anexate tuturor seturilor de

documente aferente celor 30 de operaţiuni de export sunt nereale, deci false9.

Din cercetările efectuate a rezultat că, pentru procurarea sumelor de bani prin

rambursări ilegale de TVA, cu consecinţă directă şi imediată a producerii la bugetul de stat a

unui prejudiciu corespunzător (165.015.158.956 lei vechi), s-au implicat, într-o primă etapă

(cea a rambursărilor ilegale de TVA şi concomitent - în aceeaşi zi - transferul imediat al

banilor) mai multe societăţi comerciale, printre care şi Price Steel România, administrată de

Oprea, şi alte firme ale celorlalte patru persoane implicate.

Numai din suma de 51.267.372.094 lei vechi încasată, urmare aprobării primei cereri

de rambursare TVA, SC Price Steel România, concomitent cu virarea unor sume de bani în

contul SC Vlas Company SRL, a cumpărat 1.281.000 USD. Ulterior, cu dispoziţie de plată

valutară externă, Oprea, prin firma sa, a ordonat băncii efectuarea unei plăţi externe în sumă

de 1.280.000 USD în contul personal deschis de Mazilu la o bancă din SUA. La rubrica detalii

corespunzătoare, s-a înscris că operaţiunea valutară reprezintă avans la un import din SUA a

25.000 MT TAGLE. Fiind considerată suspectă, tranzacţia a fost raportată Oficiului Naţional

Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor10.

Analizat în întregul context infracţional, din cercetările efectuate în cauză rezultă că

transferul bancar al sumei de 1.280.000 USD din România în SUA a fost prima încercare a

inculpaţilor de a scoate din ţară banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA.

În final, transferurile de la SC Price Steel România SRL la SC Vlas Company SRL Voluntari

au totalizat suma de 149.071.298.630 lei vechi, iar fiecare sumă transferată a intrat într-un

circuit ce s-a finalizat, ca şi în exemplul anterior, cu transferuri externe (China, Liban,

Taiwan, Belgia, Austria, Franţa, Cipru, Egipt,etc.).

Ministerul Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală

Juridică a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 165.015.158.956

lei vechi, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat, sumă la care se vor calcula

majorări, penalităţi şi dobânzi în conformitate cu Codul de procedură fiscală, cu modificările

şi completările ulterioare.

Având în vedere valoare mare a prejudiciului creat, în cursul urmăririi penale s-au luat

măsuri asiguratorii pentru a asigura recuperarea prejudiciului.

9 ***, Cinci persoane sunt judecate pentru cea mai mare rambursare ilegală de TVA de la Constanţa, www.clubulcolectorilor.ro, 08.02.200810 Idem

7

În ceea ce îl priveşte pe Emil Oprea, magistraţii de la Tribunalul Constanţa au dispus

schimbarea încadrării juridice din evaziune fiscală în determinare cu rea credinţă a valorii

TVA şi obţinerea nelegală a unor sume de bani de la organele fiscale, infracţiune pentru care

l-au condamnat la pedeapsa de şapte ani de închisoare; pentru infracţiunea de fals în înscrisuri

sub semnătură privată a fost condamnat la doi ani de închisoare; pentru fals în declaraţii - tot

la doi ani; pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni a primit şapte ani de puşcărie; iar

pentru spălare de bani - 12 ani. În final, dacă această hotărâre va rămâne definitivă, Emil

Oprea urmează să ispăşească pedeapsa cea mai grea, respectiv 12 ani de puşcărie. Petre

Teodor Martin şi Lucian Mazilu au fost condamnaţi, pentru complicitate la spălare de bani, la

câte opt ani de închisoare; pentru aceeaşi infracţiune, Amer M. Ali Husaim Al-Atroshe a

primit zece ani de detenţie. Singurul care a fost găsit nevinovat este irakianul Abbas J.

Hussein, care a fost achitat de toate infracţiunile de care a fost acuzat11.

2.2) Concesionare fictivă

-Arpad Paszkany şi terenul de lângă Iulius Mall-

Procurorii DIICOT continuă să îl cerceteze pe Arpad Paszkany pentru infracţiunea de

spălare de bani, în dosarul denumit “Gazeta 3”. În rechizitoriul prin care patronul CFR Cluj a

fost trimis, în data de 30 iulie 2009, în judecată pentru şantaj şi sprijinirea unui grup de

criminalitate organizată, se arată că Paszkany va fi cercetat în continuare pentru infracţiunea

de spălare de bani. Concret, procurorii DIICOT spun ca Paszkany a obţinut sume mari de bani

prin diferenţa de piaţă a terenului de la fosta baza sportiva CUG, detinuţă de patronul Iulius

Mall, Iulian Dascălu, pe care l-a cumpărat la un preţ mult subevaluat.

Cei peste 11.000 mp au fost cumparaţi de Paszkany cu doar 10.000 de euro, deşi

valoarea terenului la vremea respectivă era de peste 400.000 de euro. În dosarul în care

Paszkany a fost trimis în judecată se arată că valoarea tranzacţiei a fost de aproape 250.000 de

euro, din care Paszkany nu a achitat decât 10.000 de euro, restul fiind compensaţi sub formă

de publicitate. Acuzaţia de şantaj care i se aduce lui Paszkany provine de la licitaţia

organizată de Consiliul Judeţean Cluj pentru concesionarea terenului din zona lacului

Gheorgheni, unde a fost construit Iulius Mall. Dupa licitaţia câştigată de Iulian Dascălu,

11 Camelia Mitric, op.cit.

8

Paszkany a facut contestaţie în justiţie, care s-a judecat la Judecătoria Târgu Mureş. Decizia

judecătorilor a fost de suspendare a licitaţiei şi de oprire a lucrărilor până la soluţionarea

litigiului din justiţie. Acesta lucru nu l-a avantajat pe Dascălu, care luase credite de ordinul

zecilor de milioane de euro din diferite bănci pentru a construi mallul din Cluj.

Peste acest lucru s-a suprapus o campanie negativă de presă, dusă de trustul Gazeta

împotriva firmelor lui Iulian Dascălu. Potrivit actelor de la dosar, cel care a propus un târg a

fost avocatul clujean Eugen Iordachescu, care îl apără pe Dascalu, şi care i-a propus acestuia

să se înţeleagă cu Paszkany, astfel încât acesta să îşi retragă acţiunea din justiţie. După ce s-a

ajuns la înţelegere privind vânzarea terenului de la baza sportivă CUG, patronul CFR Cluj şi-a

retras acţiunea din justiţie, iar astfel Iulian Dascălu şi-a văzut liniştit de construcţia mall-ului. 

-Maor Zinger şi terenurile din cartierul Bartolomeu, Braşov-

Afacerea cu terenuri care a generat latifundia pe care Zinger o deţine în cartierul

Bartolomeu a început în 21.02.2000 şi s-a finalizat în 2004. Obiectivul vizat au fost terenurile

municipiului, pe care colosul imobiliar Atlanta House a construit Eliana Mall. Concesiunile a

13.392 de metri pătraţi, în zona cartierului Bartolomeu, au pornit de la actualul primar George

Scripcaru, care era un simplu consilier local în momentul demarării afacerii, dar care ocupa şi

funcţia de director comercial la firma Dip&Gip SRL, aflată în proprietatea colegului de partid,

deputatul PD Dumitru Ioan Puchianu, societate care a obţinut concesiunea iniţială. Terenul a

trecut ulterior în proprietatea cetăţeanului israelian Maor Zinger, reprezentantul companiei

Atlanta, printr-o succesiune de acte adiţionale, la contractul de concesiune al terenului, cu

încălcarea legii concesiunii, în vigoare la acea dată. Redevenţa anuală datorată Primăriei

pentru un teren cu mare valoare economică, a demonstrat că afacerea s-a realizat în interesul

firmelor care au concesionat şi în detrimentul bugetului public12.

Contractul iniţial de concesiune încheiat între semnatarul Scripcaru, ca reprezentant al

Dip&Gip SRL şi municipiul Braşov, prevedea plata unei redevenţe simbolice de doar 0,65

USD, pentru un metru pătrat de teren pe an. Alte clauze favorabile doar concesionarului

prevedeau utilizarea reţelelor de utilităţi asigurate de municipalitate, dar şi facilităţi la plata

redevenţei, în timp ce un metru pătrat de teren în zonă se vinde cu 50-60 de euro. Era strict

interzisă, totuşi, subconcesionarea terenului aflat în discuţie, aspect legal ignorat, cu

desăvârşire.

12 Marios Ola, Adrian Militaru, Latifundiarul braşovean Maor Zinger în vizorul Crimei Organizate, www.justitiarul.ro, 21.08.2007.

9

În 13.06.2002, se încheie un act adiţional la contractul de concesiune, prin care terenul

este transferat la firma Depcom, aparţinând soţiei actualului primar al Braşovului, Angelica-

Genica Scripcaru, în calitate de asociat-administrator, cu încălcarea clauzei de

netransmisibilitate a concesiunii. În locul primarului a semnat George Scripcaru, care în 2002

ocupa funcţia de viceprimar. Terenul nu a zăbovit mult în posesia familiei Scripcaru şi, tot cu

avizul primăriei, a fost transferat, în 31.07.2003, la Atlanta House, pentru Depcom semnând

de această dată sora lui Scripcaru, Niculina Moldovan. Ilegalitatea evidentă a reieşit din actul

adiţional încheiat, în text apărând termenul de vânzare-cumpărare, deşi în legislaţia

concesiunilor este interzisă înstrăinarea obiectului concesiunii. A urmat un nou act adiţional,

în data de 02.06.2004, prin care concesiunea terenului a fost cedată firmei Avasca Real Estate

a lui Somer Arthur Mayer din Zurich, care a transferat-o înapoi, în 27.10.2004, firmei Tivina

SRL, care este a al lui Maor Zinger, aflat în asociere cu cetăţeanul elveţian13.

„Binecuvântarea” lui George Scripcaru, care a semnat în calitate de primar, actele

adiţionale, încălcând legea şi totodată contractul iniţial de concesiune au făcut posibile toate

aceste manevre. Deşi verificările au fost demarate în 2006, nici până în prezent rezultatul

acestora nu a fost făcut public.

2.3) Constituirea de firme fantomă

-Cazul firmei SC Mycedius Shipping SRL din Constanța-

Cele mai bănoase inginerii financiare și din păcate constituind un adevărat flagel

infracțional cu o tot mai mare amploare, sunt se pare, cele în care "actorii

principali„ reprezentați de firme-fantomă, ce aduc un prejudiciu financiar statului aproape

imposibil de contorizat și de recuperat. Prin diferite SRL-uri care nu funcționează la sediul

social declarat, "țeparii„ de profesie reușesc să deruleze afaceri de milioane de euro fără să

verse vreun leu în contul statului, sub titlu de TVA, accize sau impozite. Pentru depistarea

acestor firme intervin, de regulă, comisarii Gărzii Financiare, care de multe ori reușesc să le

stopeze afacerile.

Un astfel de caz, este cel finalizat de Garda Financiară Constanța și dorește să prindă

două astfel de firme dintr-un singur foc: SC Mycedius Shipping SRL şi SC Mycedius SRL.

Cele două firme ale unei persoane care a pus pe butuci cinci societăţi comerciale, au reuşit

13 Marios Ola, Adrian Militaru, op.cit.

10

rara „performanţă" de a prejudicia statul cu suma totală de 36.639.490 de lei .

“Întreprinzătorul” care stă în spatele acestor firme fantomă este Aida Denisa Jipa, care îl

devansează pe Emil Oprea şi realizează cea mai mare evaziune din România, cumulând un

prejudiciu de 10 milioane de euro14.

Controlul efectuat de comisarii constănțeni la SC Mycedius Shipping SRL Constanța,

ce are ca obiect de activitate comerțul cu produse energetice, a scos la iveală faptul că

respectiva societate s-a aprovizionat cu combustibil lichid ușor și piese auto de la SC Lencom

Service SRL București. Potrivit lui Cristian Radu, comisar-sef al Comisariatului Regional al

Gărzii Financiare Constanța, obiectul controlului l-a constituit verificarea provenienței

produselor energetice, mai ales că era vorba despre produse accizabile, iar tentația de a ocoli

dările către stat sunt mari15. Flerul comisarilor Gărzii a confirmat că societatea din București

nu funcționa la sediul social, era practic fantomă. Pentru derularea operațiunilor comerciale cu

o societate de tip fantomă prin intermediul a zece facturi fiscale, s-a calculat un prejudiciu

adus bugetului de stat compus din TVA, impozit pe profit și accize în sumă de 172.495 lei.

Aceeași firmă constănțeană, SC Mycedius Shipping SRL, s-a mai aprovizionat cu produse

energetice (motorină) de la SC Prodemo Impex SRL București, o altă societate care nu

funcționează la sediul social, așa că și în acest caz s-a întocmit dosar penal. În acest caz,

prejudiciul adus bugetului de stat, compus din TVA, impozit pe profit și accize, totalizează

2.990.181 lei. Potrivit datelor Gărzii Fianciare Constanța, SC Mycedius Shipping SRL nu s-a

limitat la doar două societăți-partenere fantomă, ci a înregistrat pe cheltuieli facturi fiscale de

prestări servicii emise de societăți din Constanța, fără ca între aceste societăți să existe

contracte comerciale de prestări servicii. Pentru înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli

care nu au la bază operațiuni reale s-a prezumat că prejudiciul creat este în valoare de

62.940,89 lei. Prejudiciul total adus bugetului de stat de către SC Mycedius Shipping SRL

este, din calculele Gărzii Financiare, de 3.104.456 lei. Controalele comisarilor Gărzii

Financiare nu s-au oprit doar la firma Mycedius Shipping SRL, ci au fost extinse la o altă

societate, cu nume apropiat, ba chiar avea același administrator. În urma verificărilor s-a

constatat că și SC Mycedius a operat în același mod: s-a aprovizionat cu produse energetice

(benzină, motorină, combustibil lichid ușor) de la aceeași SC Lencom Service SRL București,

societate care nu funcționa la sediul social declarat. Pentru efectuarea de tranzacții cu societăți

de tip "fantomă" prin intermediul a 442 facturi fiscale s-a calculat un prejudiciu în sumă de

33.535.034 lei, compus din impozit pe profit, TVA și accize. Pentru ambele societăți s-au

14 ***, Emil Oprea, detronat de Aida Jipa în topul celor mai mari evazionişti, www.ziare.com, 13.01.2009.15 Maria Petrean, Prejudicii de 10 milioane de euro ale unor firme fantomă la Constanţa, www.stiri.rol.ro, 13.01.2009.

11

întocmit sesizări penale care au fost transmise Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța,

precum și adrese către Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța în vederea stabilirii

obligațiilor fiscale în întregime datorate bugetului de stat16.

Potrivit afirmațiilor lui Cristian Radu, SC Mycedius Shipping SRL Constanța este un client

vechi al comisarilor financiari, prima sesizare penală de acest gen fiind făcută încă din anul

2003. A continuat însă să existe, ba chiar și-a continuat activitatea la marginea legii, pentru că

așa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor semnalate de Garda Financiară, magistrații pe

masa cărora ajung dosarele fie întârzie foarte mult judecarea lor, fie dau soluții bizare, prin

care îi exonerează pe administratori de orice vină.

2.4) Metoda HAWALA

-Al-Qaeda se finanţează prin metoda Hawala-

Această metodă de spălare a banilor este folosită în special în zona Orientului Mijlociu şi se

bazează pesisteme bancare clandestine create în paralel, din cauza lipsei de încredere în

sistemul bancar tradiţional. Principiul, care constă în depozitare fondurilor la un particular din

ţara sa şirecuperarea fondurilor de la o persoană dintr-o altă ţară, este folosit în special de

comercianţi, acest principiu se bazează pe încredere reciprocă şi nu lasă „urme contabile” 17.

Practic se transferă bani fără ca aceştia să fie transferaţi, se merge pe încredere. Citând o sursă

din interiorul Serviciului Global Anti Spălare a Banilor, banii teroriștilor nu sunt

tranzacționați neapărat prin bănci. Banii trimiși de Al-Qaeda ”zboară pe sub radar” prin

Western Union, alte servicii rapide de tranzacții valutare și prin metoda Hawala18.

Organizaţiile teroriste au pus la punct un flagel de spălare a banilor care există între

sistemul informal de transfer al fondurilor, fundațiile de caritate, băncile islamice și internet.

Hawala este un transfer de bani fără mutarea efectivă a lor prin conturi. Este un sistem simplu

bazat pe o rețea de dealeri Hawala. Teoretic acest tip de tranzacție nu lasă dovezi scrise și este

mai rapidă și mai ieftină decât tranzacțiile bancare clasice.

16 Cecilia Zarea, Prejudiciu de peste 36 de miliarde de lei, www.ziuaconstanta.ro, 12.01.2009.17 Nicolescu Alina Mihaela, Spălarea banilor, mijloc de reinserţie a fondurilor financiare ilicite în circuitul comercial legal, p.23, Bucueşti 2010, www.academiadepolitie.ro18 Medea Group, Internet banking, Hawala and Terrorism-The Dynamics of Islamic Terrorist Groups: Groundwork for Institutional Fraud, Mai 2007, www.medeagrp.com

12

În goana după bani, falimentarul grup terorist apelează cu disperare la parteneri afiliaţi

din lumea crimei organizate. Al-Qaeda a încetat să mai fie o organizaţie ierarhică, exact ca pe

vremea când făcea regulile în terrorism şi susţinea financiar operaţiunile teroriste din

Afganistan. La acea vreme, le spunea executanţilor să se axeze pe acţiuni şi să nu-şi facă griji

cum le vor subvenţiona. Astăzi este o organizaţie bazată pe parteneri afiliaţi, mult mai slabă

decât înainte. Seamănă mai mult cu un McDonald’s, dacă vreţi, decât cu General Motors.

Partenerii şi celulele sale descentralizate din toată lumea îşi aleg singure ţintele, îşi creează

propriile strategii şi îşi strâng singure fonduri. Poate că se inspiră din operaţiunile sediului

central al Al-Qaeda, din regiunea Chitral în nord-vestul Pakistanului, şi poate chiar trimit bani

la conducere. Dar, ca şi francizele, sunt în general autonome19.

Schimbarea, spun oficialii americani precum Cohen, este rezultatul direct al

presiunilor pe care guvernul SUA le-a pus pe mercenarii terorişti. Acest lucru a forţat Al-

Qaeda să se ascundă. Deşi se bazează încă pe donaţii individuale din regiunea Golfului Persic,

aceste contribuţii se fac acum în afara sistemului financiar oficial, prin curieri şi magazine

ilegale de transfer valutar, cunoscute ca hawalas. Mai mult, se pare că reţeaua recurge la

crima organizată, precum răpiri şi trafic de droguri. Transportul de cocaină din America de

Sud către Europa este o sursă de fonduri. Eforturile de strângere de fonduri s-au adaptat şi la

tehnologiile moderne, precum telemarketingul. Ayman al Zawahiri, al doilea om la comanda

Al-Qaeda, a cerut donaţii prin înregistrări telefonice trimise în 200820.

În iunie 2009, Abu al Yazid, un fost mercenar Al-Qaeda, implicat acum în operaţiuni

din Afganistan, şi-a exprimat opiniile vehement pe un site web controlat de liderii Al-Qaeda.

„Dacă un luptător sfânt nu are bani să procure arme, mâncare şi băutură pentru Jihad, atunci

nu poate lupta pentru Jihad“. Bineînţeles că internetul este prietenul cel mai bun al teroriştilor

când vine vorba de recrutare. Nu că ar fi renunţat la metodele vechi precum extorcarea21.

Bibliografie

1. Dr. Nicolae Lupulescu, “Spălarea banilor şi finanţarea terorismului”

2. www.orice.info, „Spălarea banilor murdari”

19 Forbes România, Noul model de business Al-Qaeda, 22.02.2010, www.forbes.ro20 Idem21 Forbes România, op.cit.

13

3. Parlamentul României, Legea nr. 656/2002

4. Antonia Maer, „Fraudă de 10 milioane de euro”, www.lideruldeopinie.ro

5. ***, „Cinci persoane sunt judecate pentru cea mai mare rambursare ilegală de

TVA de la Constanţa”, www.clubulcolectorilor.ro

6. Parlamentul României, Legea 345/2002

7. Camelia Mitric, „Emil Oprea, condamnat la 12 ani de puşcărie pentru afacerile cu

măşti de gaze...inexistente”, www.cugetulliber.ro

8. Marios Ola, Adrian Militaru, “Latifundiarul braşovean Maor Zinger în vizorul

Crimei Organizate” , www.justitiarul.ro

9. ***, „Emil Oprea, detronat de Aida Jipa în topul celor mai mari evazionişti”

10. www.stiri.rol.ro, Maria Petrean, „Prejudicii de 10 milioane de euro ale unor firme

fantomă la Constanţa”, www.ziare.com

11. Cecilia Zarea, „Prejudiciu de peste 36 de miliarde de lei”, www.ziuaconstanta.ro

12. Nicolescu Alina Mihaela, „Spălarea banilor, mijloc de reinserţie a fondurilor

financiare ilicite în circuitul comercial legal”, www.academiadepolitie.ro

13. Medea Group, „Internet banking, Hawala and Terrorism-The Dynamics of Islamic

Terrorist Groups: Groundwork for Institutional Fraud”, www.medeagrp.com

14. Forbes România, „Noul model de business Al-Qaeda”, www.forbes.ro

14