universitatea de medicină și farmacie ”iuliu hațieganu” cluj

Carbohidrații și boala parodontală

Studenta: Andreea-Maria Oșan

An II Medicina Dentara, Grupa 6

Cuprins1. Carbohidrații.......................................................................................................................................3

Generalități........................................................................................................................................3

Tipuri de carbohidrați.........................................................................................................................3

Alimente in care se găsesc carbohidrații............................................................................................4

Rolul carbohidraților in organism.......................................................................................................5

2.Parodontita sau boala parodontală.....................................................................................................6

Generalități........................................................................................................................................6

Semne si simptome............................................................................................................................6

Clasificarea bolii parodontale (după severitate).................................................................................8

Factori predispozanți..........................................................................................................................8

Etiologie..............................................................................................................................................9

3.Legătura dintre Carbohidrați și boala parodontală............................................................................10

4.Concluzii............................................................................................................................................11

Bibliografie...........................................................................................................................................12

2

1. Carbohidraţii

Generalități

Din punct de vedere științific, carbohidrații sunt compuși organici din carbon,

hidrogen şi oxigen care conțin cel puțin o zaharidă. Carbohidrații sunt compuşi pe

care organismul îi folosește pentru a fabrica glucoza. Amilaza (o enzimă din

organism) va descompune, în organism, carbohidrații într-un mod specific şi îi va

transforma în glucoză. Glucoza poate fi utilizată imediat de către organism sau poate

fi stocată în corp pentru o utilizare ulterioară.

Toți carbohidrații eliberează glucoza pe parcursul desfășurării procesului digestiei.

Glucoza este transportată în organism prin intermediul sângelui şi ajunge în celule

pentru a fi transformată în energie. Pancreasul secreta insulina, cea care controlează

absorbția glucozei in celule. Daca este prezent un exces de glucoza, aceasta este

convertita in glicogen care este stocat in ficat sau transformat in grăsimea depusa in

diverse părți ale corpului.

Atunci când organismul unei persoane are nevoie de mai multa energie, pancreasul

secreta un al doilea hormon, numit glucagon. Acesta convertește glicogenul înapoi in

glucoza, care este eliberata in sistemul sanguin pentru a fi folosita de celule. Cu cat

are loc o eliberare mai lenta a glucozei si hormonilor, cu atât nivelurile de energie din

organism vor fi mai stabile si mai durabile.

Tipuri de carbohidrați

Exista mai multe tipuri de carbohidrați simpli, complecși si fibre alimentare.

Printre carbohidrații complecși se numără polizaharidele, dar si glicogenul.

Carbohidrații complecși furnizează organismului energie in mod constant, pe o

perioada mai lunga de timp. In forma lor naturala, aceștia contribuie la menținerea pe

termen lung a unei stări optime de sănătate, la controlul poftei de mâncare si niveluri

durabile de energie. Pentru a fi absorbite in intestin, polizaharidele vor fi descompuse

in monozaharide.

Carbohidrații simpli nu trebuie descompuși in procesul digestiei, fiind absorbiți de

organism cu rapiditate. Printre carbohidrații simpli se numără glucoza, fructoza,

galactoza, zaharoza, maltoza etc. Excesul de carbohidrați simpli poate duce la

creșterea excesiva in greutate.

3

Fibrele alimentare pot conține diverse tipuri de compuși printre care celuloza,

hemiceluloza, pectina, lignina etc. Fibrele alimentare sunt tipuri complexe de

carbohidrați care nu pot fi digerate si au capacitatea de a se deplasa lent prin tractul

digestiv. Acestea nu sunt surse importante de energie, dar ajuta organismul sa își

mențină un sistem digestiv sănătos.

Atunci când o persoana consuma carbohidrați rafinați in defavoarea celor naturali,

glucoza va fi rapid eliberata in sânge, iar consecința va fi creșterea valorilor de zahar

din sânge si niveluri mai puțin stabile de energie in organism.

Alimente in care se găsesc carbohidrații

In principal, carbohidrații complecși sau amidonul se găsesc in mod natural in

compoziția unor alimente cum ar fi

orez brun

banane

fasole

4

năut

linte

 nuci

Ovăz

Păstârnac

Cartofi

Porumb dulce

Cereale integrale

Paste integrale

Glucidele simple se găsesc in mod natural mai ales in compoziția fructelor si

legumelor. In forma artificiala, carbohidrații simpli fac parte din produsele

îmbogățite sau rafinate (pâine alba, paste din faina rafinata, dulciuri etc.). 

Carbohidrații simpli au un index glicemic ridicat si furnizează organismului energie

pe termen scurt, dar si o senzație de sațietate limitata. Consumul de prea multe

alimente bogate in carbohidrați simpli poate duce la creșterea riscului apariției

unor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul si bolile cardiovasculare.

Rolul carbohidraților in organism

Carbohidrații sunt esențiali pentru funcționarea corecta a organismului. Eliminarea

carbohidraților din dieta poate provoca malnutriție. Carbohidrații au mai multe roluri in

organismele vii, fiind implicați in mod activ in procesul eliberării energiei, fertilității la

femei (prin echilibrarea eliberării FSH-ului si LH-ului - hormoni necesari in procesul

reproducerii), funcționarea optima a sistemului imunitar, reducerea apariției bolilor

cardiovasculare, cancerelor si diabetului, dar si in dezvoltarea normala. Majoritatea

carbohidraților conțin in forma naturala cantități importante de vitamina B, fibre si

antioxidanți.

- Principala funcție a carbohidraților este sa furnizeze energie

organismului. Carbohidrații, in combinație cu proteinele, grăsimile, vitaminele si

mineralele sunt componentele nutritive esențiale pentru menținerea vieții. Totuși, in

timp ce carbohidrații furnizează cantitatea necesara de calorii pentru desfășurarea

normala a funcțiilor vitale ale organismului si sunt sursa preferata de energie a

acestuia, aceștia nu pot furniza toate elementele nutritive pentru o stare adecvata de

sănătate pe o perioada îndelungata de timp.

- Carbohidrații au un rol important in funcționarea optima a sistemului nervos

central. Fără un aport suficient de glucoza, orice persoana s-ar putea simți obosita,

5

amețita si slăbita. Acesta este motivul pentru care sportivii au nevoie de cantitati

adecvate de carbohidrati inainte de un concurs, pentru a avea rezultate fizice si

mentale optime. Celulele nervoase sunt dependente de glucoza pentru a functiona.

- Carbohidratii ofera principalul tip de combustibil pentru desfasurarea normala

a activitatii sistemului muscular.Grasimile si proteinele pot fi folosite indirect, doar

dupa ce vor fi convertite in carbohidrati. Muschii folosesc glicogen prezent in celulele

musculare si glucoza din sistemul circulator. Totusi, glicogenul din muschi este folosit

intr-un mod mai eficient comparativ cu glucoza intrucat descompunerea glicogenului

nu necesita consum de energie. In cazul in care nu se consuma suficient

carbohidrati, se face efort muscular prelungit perioade indelungate de timp si

persoana in cauza este sufera de stres prelungit va avea loc deteriorarea accelerata

a proteinlor din organism dar si a grasmilor stocate si va scadea nivelul de zahar din

sange.

- Carbohidratii sunt factori esentiali care contribuie la buna functionare a zonei

gastro-intestinale. Lactoza eliberata in urma descompunerii carbohidratilor asigura

si promoveaza multiplicarea anumitor bacterii din intestin care cresc probabilitatea

absorbtiei calciului in organism. Calciul alaturi de fibrele provenite din celuloza

asigura buna functionare a sistemului gastro-intestinal, stimuleaza peristaltismul si

secretia unor enzime digestive importante.

2.Parodontita sau boala parodontală

Generalități

Reprezintă inflamația țesuturilor de susținere a dinților si este o leziune ireversibilă, care in timp duce la pierderea dinților de pe arcadele dentare. Înaintea termenului de parodontita se folosea termenul "parodontoză", termen care nu mai este acceptat in literatura de specialitate. Știința care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul parodontitei se numește Parodontologie. Diagnosticul se pune de către medicul stomatolog in urma examenului clinic al parodonțiului, a examenului subiectiv si radiografiile prezentate de pacient.

Semne si simptome

Semnele clinice subiective (cele descrise de pacient) si obiective ale parodontitei sunt:

6

 depuneri de tartru, placa bacteriana si resturi alimentare; mirosul neplăcut (halena) in special dimineata, dar si in timpul zilei;  sangerare la periajul dintilor (poate lipsi, mai ales la pacientii fumatori); pacientul observa radacinile dintilor "dezvelite" de gingie;  unii dinti din "fata" par mai alungiti decat ceilalti;  gingia din jurul dinilor poate deveni congestionata , de culoare rosu aprins

spre violet, lucru care se asociaza cu aparitia durerii. 

Gingiile nu sunt atașate foarte strâns la suprafața dentară. Un spațiu în forma literei V – sulcus – există înte dinți și gingii. Boala parodontală afectează tocmai acest spațiu, finalizându-se prin cedarea țesuturilor care susțin dintele. Dacă doar gingiile sunt afectate, vorbim despre gingivită. Dacă țesutul conjunctiv și osul sunt afectate, vorbim despre parodontită.

7

Clasificarea bolii parodontale (după severitate)

Gingivită (2)Parodontită incipientă (3)Parodontită moderată (4)Parodontită avansată (5)

Factori predispozanți

Factori genetici Datorită unui grad de reducere a imunității, precum și din cauza hipooxigenării

cavității bucale, fumătorii sunt de 2-7 ori mai susceptibili de a dezvolta boala parodontală, față de nefumători.

Diabetul agravează evoluția bolii parodontale. Metabolismul glucidic insuficient controlat predispune la creșterea riscului infecțios, vindecare îngreunată și pierdere mai mare a masei osoase și a țesutului conjunctiv.

Stresul determină creșterea nivelelor hormonilor glucocorticoizi, cu o susceptibilitate mai mare la infecții.

De asemenea, sarcina și pilulele contraceptive provoacă variații hormonale care predispun la infecții.

Medicamentele (corticoizi, anticomițiale, chimioterapice) pot de asemenea conduce la afectare gingivală, de exemplu prin scăderea fluxului salivar.

8

Etiologie

Placa supragingivală este rezultatul colonizării suprafeței dentare de către microorganisme Gram pozitive. Primii colonizatori sunt specii de Streptococcus (coci Gram pozitivi). În decurs de 2 zile, se adaugă bacterii Gram negative în biofilmul subgingival, declanșându-se inflamația gingivală. Microbiocenoza cavității bucale cuprinde peste 300 de specii bacteriene, iar pe lângă acestea s-au idetificat (prin tehnici moleculare) numeroase organisme non-cultivabile.

Bacteriile colonizează suprafața dentară, dezvoltându-și mecanisme de a scăpa mecanismelor de apărare ale organismului. Cel mai comun tip de gingivită este cauzat de produși ai plăcii bacteriene, precum exotoxine și endotoxine, care inițiază inflamația țesuturilor gingivale. Exotoxinele sunt produse de numeroase bacterii Gram pozitive și Gram negative, în timp ce endotoxinele (LPS, lipopolizaharid) sunt prezente doar la bacteriile Gram negative. Biofilmul bacterian (placa) subgingival inițiază inflamația gingivală (gingivita). La unii pacienți, procesul se extinde apical, evoluând spre periodontită/parodontită. Reacția inflamatorie indusă de bacterii și produșii acestora declanșează răspunsul imun local (activarea complementului, infiltrare leucocitară, eliberare de citokine și enzime), care cauzează distrucție periodontală.

Gingivită: semne de inflamație acută: roșeață, tumefiere. Produsele bacteriene care vin în contact cu țesutul conjunctiv gingival vor iniția o reacție inflamatorie acută, cu vasodilatație, edem și activare a leucocitelor polimorfonucleare (PMN). Vor fi activate şi mastocitele care iniţiază producerea de substanţe vasoactive precum histamina, determinând astfel vasodilataţia şi creşterea permeabilităţii vasculare. Apare edemul şi diapedeza leucocitelor din vasele sangvine în ţesutul conjunctiv gingival.

9

Vasodilatația determină încetinirea circulației sângelui la nivelul gingiei.Aceasta conduce la apariția roșeții a gingiei cu o tentă purpurie, datorită cantității crescute de hemoglobină redusă.

Microscopie optică – incisiv inferior cu parodontită.Inflamația gingivală s-a extins apical cauzând distrucție osoasă. Se constată migrația apicală a epiteliului, determinând pierderea atașamentului gingiei și adâncirea pungii parodontale. Fibrele colagenice apicale sunt lizate de colagenazele bacteriene.

3.Legătura dintre Carbohidraţi şi boala parodontală

După cum am văzut anterior, carbohidraţii au un rol extrem de important în menţinerea stării de sănătate a organismului. De asemenea am observat că în etiologia bolii parodontale un rol esenţial îl au bacteriile. Cercetările au arătat ca

bacteriile se hrănesc cu zaharurile prezente in hrana, si produc acizi. 'Carbohidrații

fermentabili' se refera la orice carbohidrat care poate fi digerat de bacteriile orale.

Din moment ce toate zaharurile simple pot fi repede transformate in acizi de bacteriile de la nivelul cavităţii bucale, se înțelege ca aproape toate alimentele si

băuturile care conțin carbohidrați fermentabili, sunt o sursa de hrana pentru bacterii.

Bacteriile din placa dentara au nevoie de o cantitate minuscula de carbohidrați pentru a se dezvolta. Astfel o dieta bogată în carbohidraţi alături de o igienă orală defectuoasa, chiar absentă uneori sau incorect realizată duce la crearea unui mediu propice dezvoltării bacteriilor precum diferitele tipuri de streptococi orali (Streptococcus gordonii, mitis, oralis, sanguis, intermedius)- compatibili cu sănătatea parodonțiului si grupați in complexul galben sau complexul verde (Capnocytophaga, Aggregatibacter actinomycetemcomitans serotip A, Eikenella corrodens) si complexul purpuriu (Actinomycetes odontolyticus, Veillonella parvula)-intalniţi in mod fiziologic, fara a determina leziuni parodontale sau complexul cu cea

10

mai mare virulenta numit complexul rosu format din: Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsithensia si Treponema denticola.

4.ConcluziiBoala parodontală este o boală multifactorială care încă este studiată. Este evident că dieta zilnică include carbohidrați care susțin dezvoltarea bacteriilor din cavitatea orală. Aceste pot patrunde în sulcus și să determine formarea plăcii. Aceasta din urmă afectează parodonțiul iar in lipsa unei igiene orale adecvate poate duce in timp la inflamarea gingiilor(gingivita) care netratata se poate transforma in boala parodontală.

11

Bibliografiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/carbohidratii_11705

Boala Parodontala - Curs - Dr. Nicolae Miron

http://www.referatele.com/referate/medicina/online2/Rolul-carbohidratilor-in-etiologia-cariei-dentare-referatele-com.php

http://www.nidcr.nih.gov/OralHealth/Topics/GumDiseases/PeriodontalGumDisease.htm

12