Proiect Bun de Listat

7/30/2019 Proiect Bun de Listat

1/26

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCII DE MAINI

DISCIPLINA: TEHNOLOGII NECONFENTIONALE DE FABRICATIE

PROIECT

Student: Pestean Rares Bogdan

Grupa: 1132

Cluj-Napoca

2013


2/26

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

- 2 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune

electrochimica

1.Principiul de lucru

Prelucrarea materialelor metalice utilizand tehnologiile neconvenionale n vederea

obinerii unor produse a aprut ca o necesitate obiectiv, complementar, esenial i uneori

unic, alturi de tehnologiile clasice.

Prelucrarea metalelor n vederea obinerii de piese finite se realizeaz prin procedee de

deformare plastic (laminare, forjare, trefilare, extrudare), procedee de achiere (strunjire,

rabotare, frezare, gurire, alezare etc.), dar i prin procedee moderne, neconvenionale de

prelucrare (eroziune chimic, electroeroziune, prelucrare cu plasm, cu laser).Prelucrrile neconvenionale sunt definite ca fiind acele procedee care ndeplinesc

cel puin una dintre condiiile:

-sunt eficiente pentru prelucrarea unor materiale cu proprieti deosebite (de exemplu

cu duritate mare, sau casante etc.);

-permit obinerea cu mare precizie a unor suprafee speciale ca form, dimensiuni,

rugozitate (cu microasperiti);

-se aplic n medii speciale, ionizate sau nu, la presiuni mari sau vid.

Cele mai multe procedee se bazeaz pe ndeprtarea din semifabricat a unor

microachiide de dimensiunile a zecimi pn la miimi de mm, ca urmare a fenomenelor deeroziune. Se utilizeaz un agent eroziv, care poate fi un sistem fizico-chimic complex, capabil s

cedeze energie direct suprafeei de prelucrat, sau mediului de lucru. Energia transferat poate

fi electric, electrochimic, electromagnetic, chimic, termic, sau mecanic i contribuie la

distrugerea integritii materialului de prelucrat, pn se ajunge la dimensiunile i calitatea

dorit a suprafeelor piesei.

TEHNOLOGII NECONVENIONALE

Avantaje Dezavantaje

- utilizarea n domenii n care tehnologiile

clasice (achierea, deformarea plastic)

nu se pot aplica. De exemplu la

prelucrarea unor materiale cu geometrie

- necesit instalaii complexe

- necesit medii de lucru deosebite

(presiuni mari, sau vid, sau medii speciale

de ionizare). De exemplu, necesit


3/26


- 3 -

deosebit, caviti profilate complex,

nfundate sau strpunse, microguri,

profile, decupare, debitare, sudur,

microsudur, suduri speciale, gravare,

filetare, rectificare,debavurare pemateriale cu proprieti speciale, pentru

dimensiuni la care se cere precizie

deosebit etc.;

- tehnologiile sunt complet automatizate,

deci calitatea produselor este asigurat

din proiectare;

- productivitatea este ridicat;

- sunt eficiente din punct de vedere

tehnico-economic la producii de serie

mare.

instalaii anexe generatoare de laser,

plasm, fascicol de electroni etc. pe lng

instalaia de prelucrare propriu-zis;

- necesit personal cu o nalt calificare;

- costul prelucrrii este mai mare dect laprelucrrile prin procedee convenionale

i poate fi redus prin creterea numrului

de piese de acelai tip prelucrate.

Schema 1.1 Avantajele si dezavantajele utilizarii tehnologiilor neconventionale[3]

Prelucrarea electrochimic se bazeaz pe dizolvarea anodic a unui metal, aflat ntr-o

soluie conductoare electric, la trecerea curentului electric. Cantitatea de metal prelevat este

proporional cu intensitatea curentului i cu echivalentul chimic al metalului.

Prelucrarea prin eroziune electrochimica :

1)cu depasivare naturala

2)cu depasivare artificial (hidrodinamica, abraziva)

Eroziunea electrochimic ECM (Electrochemical Machining) este utilizat numai la

prelucrarea metalelor i aliajelor i are la baz fenomenul de dizolvare anodic, care este nsosit

de reactiile chimice de electroliz dintre pies i electrodul utilizat.

Adaosul de prelucrare al semifabricatului este transformat n compui chimici, prin

formarea

unui strat pasivizat moale, care este ndeprtat din zona de lucru pe cale hidrodinamic.

Se aduce electrolitul sub presiune n zone de lucru, fapt ce permite ca piesele s fie

prelucrate cu o anumit precizie dimensional, rugozitate i productivitate. Prin acest procedeu

se pot practic realiza toate genurile de prelucrri ca i prin procedeele clasice: gurire, frezare,

strunjire, honuire etc.

Prelucrarea electrochimic se bazeaz pe fenomenul de electroliz, ale crui legi,

formulate nc din 1832 de Faraday au constituit suportul teoretic al cercetrilor de mai

trziu.

n principal, acest procedeu se caracterizeaz prin aceea c, n cazul cufundrii a doi

electrozi ntr-o solu_ie electrolitic, datorit schimbului de sarcini electrice ce se produce, are loc

o separare a metalului la catod i o ndeprtare a metalului la anod (dizolvarea anodic).


4/26


- 4 -

n forma ei cea mai general, aceast prelucrare const n reproducerea formei unui

electrod-scul ntr-o pies, prelevarea de material realizndu-se - aa cum s-a artat prin

dizolvare anodic.

Mainile de prelucrat prin eroziune electrochimic se pot clasifica, la fel ca i procedeele

de prelucrare, dup modul n care se realizeaz depasivarea, dup modul de generare asuprafeei i dup operaia realizat.

Viteza de eroziune depinde de densitatea de curent si de natura materialului.

Procedeeul de prelucrare electrochimic se poate aplica sub diverse forme:

fie imprimndu-i sculei o micare de avans-adncire, realiznd o gurire

electrochimic

fie imprimndu-i acesteia o micare de rotaie i o micare de avans, realiznd o

frezare electrochimic

fie combinnd micarea de avans a sculei cu rotaia piesei de prelucrat, obinnd

strunjirea electrochimic.

1- surs de curent continuu2- regulator de avans3- electrod4- obiect de prelucrat5- rezervor de electrolit6- filtru7- pomp8- instalaia de rcire9- cuv cu medi de lucru

Fig.1.2 Schema unei maini universale de prelucrare prin eroziune electrochimic .[3]

2.Stadiul actual

Legile electrolizei, formulate de ctre Michael Faraday (1791-

1867), n 1833, aveau s constituie o born fundamental pe traseuldezvoltrii procedeelor electrochimice de prelucrare. Ulterior,

galvanoplastia avea s apar spre sfritul secolului al XIX-lea,

ndeosebi prin contribuia fizicianului B. S. Iakobi, pentru ca savantul

rus E.I. pitalski s se remarce prin cercetarea celui dinti procedeu

de prelucrare prin eroziune electrochimic (lustruirea electrochimic).


5/26


- 5 -

Boris i Natalia Lazarenko sunt primii care au propus (1941) utilizarea efectelor

distructive ale descrcrilor electrice n cadrul unui procedeu ce va sta la baza apariiei

prelucrrilor prin electroeroziune.

Anul 1928 avea s fie anul n care chimistul i fizicianul american Irving Langmuir (1881-

1957) a folosit pentru prima oar conceptul de plasm.Albert Einstein, prestigioas personalitate a fizicii moderne, ntrevzuse posibilitatea

existenei fenomenului laser nc din 1917, dar cele dinti aplicaii susceptibile de utilizare

industrial aveau s apar abia dup anul 1960, an n care fizicianul american Theodore

Maiman a pus n funciune primul echipament laser.

Utilizarea ultrasunetelor n vederea prelucrrii materialelor dure i fragile pare s fi fost

propus n 1948, de ctre J. Farrer, specialist ce a obinut un brevet n direcia menionat.

Fasciculul de electroni a fost utilizat, pentru prima oar, n vederea executrii unei

prelucrri, de ctre firma german Zeiss, n anul 1950.

n Romnia, cea dinti cercetare de amploare n domeniul tehnologiilor neconvenionale

a fost efectuat de ctre M. Singer, autorul unei teze de doctorat (susinute n 1954) n care

erau abordate probleme ale prelucrrii anodo-mecanice.

n anii 1956-1957, sunt iniiate cercetri de ctre cei care vor constitui, ulterior,

prestigioasa coal timiorean din domeniul tehnologiilor neconvenionale; un prim grup de

cercettori s-a format n jurul profesorului dr. doc. ing. Aurel Nanu, remarcabil personalitate a

ingineriei mecanice n general.

O prim monografie consacrat metodelor neconvenionale (prelucrrilor electrice) a

fost publicat n 1968, de ctre un colectiv de specialiti condus de prof. dr. ing. Ionel Gavrila,

de la Institutul Politehnic Bucureti (actuala Universitate Politehnica Bucureti).

Un alt centru universitar cu realizri importante n domeniul tehnologiilor

neconvenionale este Braovul, aici iniiindu-se i dezvoltndu-se mai nti cercetri de

amploare privind prelucrarea prin electroeroziune (prof. dr. ing. Gheorghe Obaciu - tez

susinut n anul 1969) i respectiv prelucrarea prin eroziune electrochimic (prof. dr. ing.

Mircea Ivantez susinut n 1970).

La Iai au fost cercetri extinse n domenii aparinnd tehnologiilor neconvenionale

aveau s fie realizate ndeosebi de ctre prof. dr. ing. Nicolae Gherghel (rectificare

electrochimic) i dr. ing. Toader Berlea (marcare i prelucrare electrochimic a inelelor de

rulmeni).Instalatia de prelevare electrochimic de material metalic a fost descris pentru prima

datn 1946, iar aplicarea procedeelor electrochimice de prelucrare la scar industrial a

nceput n SUA n 1950, sub form de rectificare electrochimic abraziv. ncepnd cu anii

1960 1962, procedeul capt o tot mai larg rspndire n tri ca: Franta, Germania, Japonia,

Romnia etc., evolutia fiind dirijat spre ambele directii de dezvoltare: echipamente i

tehnologie.


6/26


- 6 -

n prezent, procedeul de prelucrare electrochimic este folosit la realizarea gurilor

simple i profilate n materialedure i extradure, cavittilor complexe de matrite, corpurilor de

revolutie etc. De altfel, instalatiile produse de firme ca: Anocut (SUA), Charmilles (Elvetia),

Hitachi (Japonia) se caracterizeaz prin performante tehnice de cel mai nalt nivel, ca

urmare a introducerii comenzii numerice dup program pentru piese cu caracteristici tehnicefoarte ridicate, profiluri complexe etc.

Procedeul a fost utilizat initial, pentru netezirea (lustruirea) sculelor, electropolizare,

marcarea metalelor i pentru micorarea diametrelor srmelor sub limitele care pot fi obtinute

cu ajutorul filierelor. Cu ajutorul acestei metode, se realizeaz: debitarea semifabricatelor,

debavurarea, prelucrarea cavittilor profilate, prelucrarea suprafetelor plane, strunjirea

pieselor profilate (de tipul corpurilor de revolutie), frezarea, ascutirea sculelor, honuirea,

netezirea profilului danturii rotilor dintate (corijare), formarea etc.

Duritatea materialului, precum i forma piesei, nu influenteaz practic viteza de

prelucrare electrochimic. Grosimea peretilor ce se pot executa prin depunere (formare) este

de ordinul sutimilor de milimetru, grosime care prin alt procedeu nu se poate realiza.

Echipamentul pentru prelucrare electrochimic este o main unealt de tip universal,

destinat prelucrrii prin procedeul electrochimic a pieselor care au

rezultat n urma procesului de prelucrare prin achiere sau

electroeroziune.

Finisarea electrochimic a suprafetelor active se realizeaz prin

intermediul unui dispozitiv, proiectat special pentru un anumit tip de

pies.

Fig.2.1Masina de finisat electrochimic[3]


7/26


- 7 -

TAB.2.2 DOMENII DE UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR NECONVENIONALE.[4]

Dupa cum se observa din acest tabel procedeul de prelucrare prin eroziune

electrochimica este specializat in a efectua Gauri si fante, cavitati profilate complexe siinfundate, profile dar si rectificare honuire, gravare si debavurare. n principiu, se apeleaz latehnologii neconvenionale atunci cnd utilizarea unei tehnologii clasice este neeficient saurealmente imposibil.

Nu se poate vorbi despre o delimitare absolut clar a domeniului tehnologiilorneconvenionale, semnalndu-se deosebiri ntre opiniile specialitilor implicai n cercetarea sauutilizarea diferitelor metode neconvenionale de prelucrare.

3.Prezentarea principiului de lucru al operatiei de prelucrat

prin eroziune electrochimica

Prelucrarea prin electroeroziune este o metod de prelucrare dimensional a

materialelor metalice, la care ndeprtarea surplusului de material se face pe baza efectelor

erozive ale descrcrilor electrice n impuls, amorsate n mod repetat ntre obiectul de prelucrat

i un electrod denumit obiect de transfer.


8/26


- 8 -

Prelucrarea prin electroeroziune se aplic materialelor metalice cu duritate mare,

pentru obinerea unor suprafee de o form ce nu se poate realiza uor i cu precizie prin

procedeele de achiere clasice.

Metalul prelucrat este supus eroziunii cu ajutorul descrcrilor electrice realizate ntre

metal i un electrod-scul din cupru, ntr-un mediu dielectric (de exemplu petrol lampant). ntimpul prelucrrii, descrcrile electrice

erodeaz i electrodul scul, care i

schimb dimensiunile (se "uzeaz") n

timp.

Fig.3.1.Schema de principiu a prelucrrii prin electroeroziune:

1-electrod scul (catod); 2-mediul dielectric; 3-electrod pies (anod).[1]

Obiectul de prelucrat i obiectul de transfer, imersai n lichidul dielectric, sunt

alimentai de la un generator de impulsuri, care este sursa de tensiune (fig.3.1). Dac

intensitatea cmpului electric dintre electrozi este mai mare dect rigiditatea local a

dielectricului, apare o descrcare electric ntre acetia.

Transformarea energiei electrice prin dozarea ei, temporal i spaial, n energie de

efect, are ca urmare formarea craterelor de prelevare, din obiectul de prelucrat, respectiv a

craterelor de uzare, din obiectul de transfer.

Prelucrarea electrochimica isi are originea in principiul electrolizei pus in evidenta de

Faraday. Conform acestui principiu, daca metalul ce se doreste a fi prelucrat este pus la anod,

iar electrodul-scula la catod, intre ele fiind dispus un electrolit constituit in general dintr-o

solutie apoasa de saruri, la aplicarea tensiunii de c.c., metalul de la anod este consumat,

materialul desprins deplasandu-se in solutie sau depunandu-se pe catod.

Desi noua, metoda a capatat largi domenii de utilizare , realizandu-se echipamente

complexe de prelucrare, care ofera fata de echipamentele clasice productivitati mai mari si

suprafete prelucrate de 'calitate superioara'. Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca se pot

scoate piese la cota finala fara a mai fi nevoie de alte prelucrari si ca in piesa uzinata lipsesc

tensiunile superficiale rezultate dintr-o transformare structurala a piesei in timpul procesului.

Presupunand cei doi electrozi legati la bornele unei surse de c.c. ca in Fig . si cufundati

intr-o solutie apoasa de saruri (NaCl sau NaNO3 care contine ioni negativi A si pozitivi B+) se

constata ca la inchiderea circuitului, ionii vor migra spre electrozii de semn contrar. In analiza

procesului trebuie luati in considerare si ionii rezultati din disocierea moleculelor de apa OH si

H+ si de dizolvarea anodica a metalului, adica trecerea sa in solutie. Reactiile care se pot stabili

intre cei doi electrozi pot fi dupa cum urmeaza.


9/26


- 9 -

Se observa ca la fiecare electrod sunt posibile trei feluri de reactii care se pot desfasura

simultan sau prin variatia conditiilor de lucru (curent, temperatura, concentratia solutiei, pH,

agitare etc.) numai dupa una din ele. Pentru cazul prelucrarii electrochimice a metalelor, spre

exemplu, este necesar sa se dirijeze procesul de elec-troliza astfel incat la anod sa se desfasoare

in proportie cat mai mare reactia de tip 3 (de care depinde randamentul operatiei), iar la catodreactiile de tip 1' sau 2' si evitandu-se 3', mai ales in cazul prelucrarilor dimensionale, care

reclama mentinerea constanta a profilului catodului-scula.

Fig.3 .2 Schema de principiu al procesului electrochimic;

1) anod; 2) catod; 3) electrolit; A si B+ ionii obtinuti

prin disocierea electrolitului; E campul electric ce se

stabileste intre electrozi; R rezistenta variabila; V voltmetru.[1]

- la anod, reactie de oxidare

1) A--e> Ao (descarcarea anionului)

2) OH--e OH

2 OH-> H2O + 1/2 O2 (degajare de oxigen)

3) Me+ + e-> Me (trecerea metalului in solutie)

- La catod, reactie de reducere

1) B+ + e->Bo (descarcarea cationului)

2)H+ + e ->H

2H->H2 (degajare de hidrogen)

3)Me+ + e->Me (depunere de metal)

Pentru un proces anodic reprezentat de o reactie de tip 3, cantitatea de metal mt

dizolvata de curentul I(A) in timpul t (ore) este data de relatia:mt = K I t [g] (Legea lui Faraday)

Coeficientul K, denumit echivalentul electrochimic, este o marime caracteristica fiecarui

metal si reprezinta cantitatea de metal dizolvata la anod atunci cand trece un curent de 1A,

timp de o ora.

Datorita fenomenelor secundare din procesul de electroliza pierderi datorita

rezistentei electrolitului si reactiilor parazite de tipul 1 sau 2 cantitatea de metal efectiv


10/26


- 10 -

dizolvat mef este mai mica decat cea rezultata prin legea lui Faraday mf incat randamentul

procesului se poate exprima prin relatia:

Aceeasi relatie poate fi exprimata in energii sub forma:

,(%) cu Wp< Wt .

Wt - energia teoretica;

Wp - energia practic utilizata;

Ut si Up - tensiunea teoretica si practica masurata in baie;

It si Ip - curentul conform legii lui Faraday si cel stabilit in baie.

Daca principiul prelucrarii electrochimice este relativ simplu, utilajele bazate pe acesta

sunt deosebit de complexe, in special in ceea ce priveste realizarea surselor de curent, care

ating valori pana la 50.000A (c.c.) si introducerea sub presiune a electrolitului (10 70atm) ininterstitiul redus de cativa m dintre catod si anod, ceea ce conduce la constructii tip cheson.

Deplasarea electrozilor trebuie sa fie constanta si lina, iar distanta dintre acestia sa se

pastreze egala conform programului realizat de schema de automatizare a masinii. Atentie

deosebita trebuie acordata filtrarii si regenerarii electrolitului, stiut fiind ca in timpul procesului

materialul desprins si arderile pot strica conductibilitatea lichidului. Viteza de curgere a

electrolitului fiind in stricta dependenta de densitatea curentului, masinile sunt prevazute cu

pompe de debit mare (sute de m/sec).Fenomenele fizico-chimice care apar sub aciunea descrcrii electrice n impuls

1)La suprafata piesei:

Modificrile locale ale strii de agregare i structurii

Deformrile i ruperile micro- i macroscopice cauzate de variaia temperaturii

Expulzrile de material cu formri de cratere

Eroziunea suprafeei de prelucrat i trecerea particulelor metalice prelucrate n lichidul

dielectric.Modificarea proprietilor materialului din straturile de suprafa.

2) In dielectric:

Strpungerea electric

Formarea undei mecanice de oc

Circulaia produselor eroziunii

Modificarea proprietilor lichidului dielectric. Evacuarea produselor eroziunii de pe

suprafeele active ale piesei semifabricat i electrodului scul i din spaiul de lucru.


11/26


- 11 -

3) La suprafaa electrodului scul:

Modificri locale ale strii de agregare i structurii

Deformrile i ruperile micro- i macroscopice cauzate de variaia temperaturii

Expulzrile de material cu formri de cratere

Formarea i meninerea unor pelicule protectoare.

Uzarea prin eroziune a suprafeelor active cu trecerea particulelor prelevate n lichidul

dielectric. Modificarea proprietilor materialului din straturile de suprafa.

4.Aspecte tehnologice privind posibilitatile de prelucrare

prin eroziune electrochimica

Principalele operaii de prelucrare prin electroeroziune: orificiisimple,orificii complexe,orificii complexe profilate, caviti la matrie,

debitri, gravri, orificii multiple, fante, orificii curbilinii, ndeprtarea

sculelor rupte, orificii adnc. Din Tab.[3.1] reiasa faptul ca acest procedeu este preferabil de

aplicat doar in utilizarea anumitor operatii iar in rest doar daca de alte solutii nu dispunem sau

daca nu este o alta rezolvare.

a) c)

Fig. 4.1 a)Cavitati de matrice;b)Orificii complexe;c) orificii curbe[3]

Suprafete prelucrate prin electro eroziune:

Orifcii curbe

Interioare

Exterioare Taieturi complicate

Stelate

Poligonale

Fig.4.2.c)Orificii complexe profilatel;e)debitari[3]


12/26


- 12 -

Aceste tehnologii permit obtinerea unor prelucrari de precizie care nu se pot obtine prin

procedeele mecanice clasice; de asemenea, ofera o mare productivitate datorita capacitatii

inalte de eroziune prin dizolvarea anodica a materialelor. Dezvoltarea in continuare a acestor

tehnici va depinde in mod decisiv de modul in care se va mari precizia. In orice caz, pentru

anumite domenii, masinile bazate pe acest principiu ocupau deja la sfarsitul anului 2000 unprocent important, cum este cazul constructiei de masini hidraulice si aerospatiale, domenii de

aplicare ideale pentru tehnologiile electrochimice (forma pieselor, materialului s i numarul lor).

4.1Aplicatii ale procedeului

a) Gaurirea electrochimica

Exista echipamente specializate destinate acestei operatii de practicare a unor cavitati in

piese metalice. Electrodul-scula de tip tubular si cu partea frontala de forma cavitatii ce se

doreste a se obtine este pus la potentialul negativ al sursei de c.c., piesa supusa prelucrarii fiind

anodul. Electrolitul circula prin catodul tubular si antreneaza din locul prelucrarii materialul

metalic.

In Fig. 4.3, este prezentat succint principiul, atragand atentia asupra faptului ca distanta

dintre electrozi este de ordinul 0,1 0,5mm. Daca tensiunea pe electrozi este de ordinul a 10

25V, curentul necesar procesului este de 10 50000A, ceea ce permite obtinerea unor viteze

de prelevare a materialului de 2 3000m/min.cm2 si o calitate a suprafetei Ra de 6,3 0,8.

Fig. 4.3. Schema de principiu a gauririi electrochimice; 1)

electrod scula, 2) piesa de gaurit (anod); 3) piesa suport; 4-5)

intrarea si iesirea electrolitului; 6) orificiul obtinut prin

prelucrare.[1]

Catozii se executa in general din materiale electroconductoare rezistente la agentii

corosivi: oteluri inox, aliaje speciale, cupru, alama, bronzuri, aliaje de aluminiu. De precizia

formei geometrice a sculei depinde precizia prelucrarii obiectului supus coroziunii.

Multe echipamente sunt prevazute cu posibilitati de realizare a unui sistem multiplu de

electrozi pentru practicarea unor gauri de forma mai complicata si pentru crestereaproductivitatii.

In varianta, se executa masini destinate si taierii pieselor, in care si tuatie, electrodul

executa o miscare de deplasare fata de piesa. Pentru sectionare se foloseste o placa de taiat

sau o sarma manevrata cu un ferastrau panglica. Comanda numerica a miscarii relative dintre

elec-trod si piesa permite sectionari atat bidimensionale, cat si tridimen-sionale.


13/26


- 13 -

b) Strunjirea electrochimica

Numeroase cercetari au fost dirijate spre realizarea unor echipamente de strunjire

pe principiul electrochimic. Piesa ce urmeaza a fi prelucrata se roteste in jurul unei axe care

este perpendiculara pe directia avansului electrodului, incat piesa poate fi prelucrata printr-osingura operatie pe intreaga lungime. Diversele constructii de strunguri asigura in principiu

izolarea arborelui in miscare, fata de electrolit, prin carcase realizate in ge neral din material

plastic, fibre de sticla etc.

Piesele strunjite prin acest procedeu ofera suprafete curate, nesesizandu-se

tensiuni superficiale sau urme de prelucrare mecanica. Electrozii utilizati la strunjirea

electrochimica pot fi tubulari sau plati; la cei tubulari electrolitul curge prin interiorul acestora,

pe cand la electrozii plati , el este pompat in spatiul activ prin ajutaje.

Fig. 4.4. Forme de electrozi tubulari utilizati in procese de strunjire;

a)suprafata concava; b) convexa; c) plata.[1]

In Fig. 4.4, se dau cateva tipuri de electrozi utilizati in procese de strunjire.

Suprafata activa a electrozilor poate fi concava, convexa sau plana. Electrozii cu suprafata

activa concava sunt potriviti atunci cand raza de curbura a suprafetei active este egala cu raza

piesei de prelucrat, situatie insa intalnita doar scurt timp, pentru ca diametrul piesei scade

continuu pe masura prelucrarii. Cand razele de curbura nu sunt egale, densitatea curentului

creste la marginile electrodului s i apar scurtcircuite care deterioreaza electrodul s i piesa

prelucrata, iar la electrozii tubulari cu suprafata activa plana se poate ajunge la scurtcircuite in

zona colturilor, in timp ce la cei de forma convexa posibilitatea de aparitie este redusa. Ca

electrolit de lucru, rezultate bune da acela constituit din 8% NaCl si 12% NaNO3 in solutie

apoasa; otelurile prelucrate sunt cu suprafete bine polizate la care adancimea medie a

asperitatilor este de ordinul 0,05 0,1m.

c) Profilarea unor piese

In cazul in care se doreste realizarea unor piese cu un profil special (roti, biele,

palete de turbine etc.), exista masini de mare productivi-tate, bazate pe acelasi principiu al

eroziunii electrochimice. Spre exem-plu, in cazul obtinerii unui profil de paleta se procedeaza ca

in Fig. 4.5.


14/26


- 14 -

Fig.4.5 Profilarea unei piese complexe, utilizand o

tehnologie de prelucrare electrochimica : 1) blocul din

care urmeaza sa se realizeze paleta turbinei;

2-5) electrozi comandati, care executa parti din profil; 6)

piesa finala; C) chesonul in care are loc procesul; 7)electrolitul in care are loc procesul.[1]

Blocul de prelucrat este introdus in chesonul C in care se gaseste introdus

electrolitul 7 si prin miscarea succesiva a electrozilor 2 -5 asupra piesei bloc 1 (anodul) dirijati de

un bloc logic, se ajunge la profilul dorit. Productivitatea masinii este excelenta, realizandu-se

timpi de uzinare de 20-30 ori mai mici decat cei oferiti de alte mijloace clasice. Pentru alte

configuratii de piese, cum este cazul rotoarelor de turbina, roti dintate etc., tehnica este

asemanatoare, bazandu-se pe realizarea unor electrozi care sa reproduca profilul dorit in piesa

de prelucrat (anodul).

d) Alte aplicatii ale procedeului

Netezirea electrochimica consta in trecerea piesei metalice a carei suprafata se

doreste a i se prelucra asperitatile (anodul) prin fata unei placi lise (catod) si intre care circula

sub presiune un electrolit constituit dintr-o solutie de NaCl.

Curatirea pieselor de oxizi metalici, asa-zisul 'tunder', se poate face printr-o

decapare anodica, piesa de decapat introducandu-se intr-o baie de diverse solutii de acizi si

saruri, ea jucand rolul de anod.

Debavurarea electrochimica este un procedeu prin care este indepartat surplusul

de material de pe marginile sau de pe conturul unei piese. Electrodul-scula (catodul) este foarte

ingust 0,5 3mm si se aseaza la cca 1mm de piesa cu bavura (anodul). In canalul dintre acesti

electrozi se scurge un electrolit constituit din 10 20% NaCl sau NO3Na. Debavurarea is i

gaseste largi aplicatii in industria de mare serie, in special in constructii de masini, putandu-se

realiza: biele, arbori cotiti, roti dintate, reductoare, tole de transformator sau dinam.

4.2 Procedeeul de prelucrare electrochimic se poate aplica sub diverse

forme:

fie imprimndu-i sculei o micare de avans-adncire, realiznd o gurire electrochimic fie imprimndu-i acesteia o micare de rotaie i o micare de avans, realiznd o frezare

electrochimic

fie combinnd micarea de avans a sculei cu rotaia piesei de prelucrat, obinnd

strunjirea electrochimic

sau prin mentinerea ansamblului imobil, realizand debavurarea electrochimica sau

polizarea electrochimica


15/26


- 15 -

Procedee de prelucrare electrochimica sunt difereniate dup modul n care practic se

ndeprteaz pelicula pasiv, de pe suprafaa anodului. Din acest punct de vedere se cunosc

urmtoarele variante:

cu depasivare natural

cu depasivare artificiala- aceasta se imparte la randul ei in alte 2 variante

depasivare abraziva si hidrodinamica

4.2.1 Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare

hidrodinamic

Prelucrarea prin eroziune electrochimic hidrodinamic se aplic la prelucrarea

materialelor electroconductoare, dure i foarte dure precum i a materialelor cu proprieti

termofizice deosebite, de exemplu la executarea matrielor pentru forjare i ambutisare,paletelor de turbin etc.(fig.4.2.1)

Fig.4.2.1

Schema de principiu a prelucrrii prin eroziune

electrochimic cu depasivare hidrodinamic:

1 - cap portscul; 2 - masa mainii; 3 - generator; 4 -

pies (anod); 5 - generator;6 - pompa i filtrul.[3]

Modul de lucru in acest caz este urmatorul piesa

de prelucrat 4, aezat pe masa mainii 2, este conectat

la anodul unui generator de curent continuu cu tensiune de 5 - 24 V i cureni pn la 50.000 A.

Electrodul-scul 3 este legat, la rndul lui la catod, fiind fixat pe capul portscul 1, avnd o

micare de avans reglabil. Meninerea unui anumit interstiiu impus de procesul de prelucrare

se efectueaz cu ajutorul regulatorului automat de avans, n funcie de mrimile electrice din

spaiul de lucru. Un sistem tehnic de pomp-filtru dirijeaz electrolitul n spaiul dintre electrozi.

n timpul procesului, electrolitul iese sub presiune ncrcat cu hidroxizi metalici, formai ca

urmare a eroziunii, bule de hidrogen, oxizi, aer, vapori etc., nclzii la o temperatur superioar

celei de intrare.


16/26


- 16 -

4.2.2 Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare natural

Procedeul se numete cu depasivare natural, deoarece nu folosete nici un mijloc de

nlturare a peliculei pasive, ntruct el nu se aplic la nlturarea adaosurilor de prelucrare sau

tehnologice ci numai pentru o egalizare amicroneregularitilor de la suprafaa pieselor finite. De

aceea, procedeul mai este cunoscut i sub denumirea de

lustruire electrochimic, iar schema de principiu a acestui

procedeu de prelucrare este reprezentat n figura de mai

jos.

Fig.4.2.2 Schema de principiu a lustruirii electrochimice:

1 - electrod; 2 - obiectul de lustruit; 3 - electrolit.[4]

Metoda este folosit la lustruirea paletelor de turbin din oel foarte dur, la lustruirea

evilor etc.

4.2.3 Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare abraziv

(electroabraziv).

Procedeul se bazeaz pe combinarea procesului de eroziune electrochimic cu aciunea

de depasivare forat mecanic cu ajutorul unei scule abrazive. Scula electroconductoare 1 este

legat la polul negativ al unei surse de curent continuu, avnd o micare relativ, n raport cu

piesa 6, care este legat la polul pozitiv al aceleiai surse. Electrolitul 3 este adus ntre scul ipies iar ndeprtarea peliculei pasive 5 i a produselor eroziunii are loc, n primul rnd, la

nivelul asperitilor 4 de ctre aciunea abraziv a sculei.

Procedeul este aplicat la ascuirea sculelor, la rectificarea electrochimic etc.

Procedeul se realizeaz cu un disc rotitor, din alam diamantat, legat la polul negativ al

sursei de curent continuu. Piesa conectat la polul

pozitiv este adus n contact cu discul rotitor. ntre

pies i disc se introduce electrolit cu particule abrazive

(vezi schema prelucrrii electroabrazive).

Fig.4.2.3Schema prelucrrii electroabrazive:

1-piesa de prelucrat; 2-electrolit; 3-disc din alam,

diamantat; 4-arbore rotitor; 5-lagr; 6-circuit electric;

7-cablu ectric.[4]


17/26


- 17 -

4.2.4 Procedee de acoperire electrochimic

Structura unui echipament pentru realizarea acoperirilor electrochimice este, n mare

msur, similar celei a echipamentelor utilizate, de obicei, pentru lustruirea electrochimic; de

altfel, n multe cazuri, acoperirile electrochimice i lustruirea electrochimic se realizeaz n

acelai atelier i eventual chiar apelnd la aceleai echipamente.

Zincareaasigur pieselor din oel protecie mpotriv coroziunii atmosferice, a coroziunii

generate de umezeal, de gazele de ardere, de produsele petroliere, de soluii alcaline avnd

concentraii mici sau medii.

Cuprarea (armirea) este utilizat fie n scopuri decorative, fie pentru obinerea unor

bune proprieti antifriciune, fie pentru crearea unui strat intermediar, nainte de cromare sau

de nichelare, de exemplu.

Cositorirea(stanarea) asigur protejarea mpotriva coroziunii (ce se produce n atmosfer

sau n medii care conin acizi organici), faciliteaz realizarea prin lipire a contactelor electrice

din aparatura radioelectronic, permite obinerea mbinrilor filetate etane sau confer un

aspect decorativ agreabil. Stratul de cositor dispune de o bun rezisten mecanic i de o

plasticitate acceptabil. Grosimea stratului depus pe semifabricatele din oel i pe conductorii

din cupru este de 4...6 m; pentru contactele electrice, acest strat poate fi i mai subire, de

1...2 m. Asigurarea unui aspect decorativ deosebit face necesar parcurgerea urmtoarelor

operaii:

pregtirea suprafeelor;

depunerea unui strat de cositor de 1...3 m;

tratament termic constnd ntr-o nclzire i meninere la 300...400 o C, timp de 3...5

min, cea ce conduce la o topire superficial a cositorului;

a doua cositorire, la o densitate de curent de 0,1...0,3 A/dm 2;

splare, uscare, acoperire cu lac.

Cea de-a doua cositorire determin o depunere mai intens, ndeosebi la marginile

grunilor topii, aceasta conducnd la obinerea unui aspect ornamentat.

Acoperirea cu plumb confer pieselor o rezisten bun la coroziune n aer umed, n

acid sulfuric, fosforic, fluorhidric, cromic, n clor, n gazele de ardere, n combustibili lichizi etc.

Dat fiind rezistena mecanic sczut a stratului de plumb, este necesar ca grosimea acestuia

s fie de circa 500...2000 m. Un aspect mat se obine utiliznd un electrolit de tip fluoroborat,fluorosilicat sau acetat.

Alamirea se folosete fie n scop decorativ - protector (cu sau fr lcuire), fie pentru

crearea unui strat intermediar, nainte de cromare, nichelare etc.

Argintareaeste utilizat:

pentru protejare mpotriva coroziunii (n industria chimic);


18/26


- 18 -

pentru mbuntirea caracteristicilor electrice ale unor piese realizate din cupru, alam,

oel, prin micorarea rezistenei electrice de contact;

pentru obinerea unui aspect decorativ agreabil (n cazul diverselor obiecte de art, al

bijuteriilor etc.);

pentru realizarea unor suprafee cu capacitate ridicat de reflectare a luminii; pentrurealizarea electrozilor din acumulatoarele de tip Ag - Cd sau Ag - Zn;

Depunerea auruluise folosete pentru a obine o rezisten mare la coroziune, pentru

mbuntirea comportrii la uzur i pentru creterea conductivitii specifice.

Colorarea pieselordin materiale metalice se folosete, n primul rnd, n scop decorativ;

n raport cu ansamblul condiiilor de lucru, se obine o coloraie obinuit, semilucioas ori

lucioas.

Multe dintre operaiile de colorare nu necesit prezena curentului electric, ele avnd

un caracter pur chimic; exist ns i unele procedee (de exemplu, colorarea n albastru nchis,

n brun sau n negru a oelului, colorarea n negru a argintului, n verde a cuprului, n gri- negrua zincului etc.) ce necesit un curent electric cu o anumit densitate sau o anumit tensiune de

lucru.

4.2.5METODE DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN EROZIUNE COMPLEXA

ELECTRICA SI ELECTROCHIMICA

Prin aceasta tehnologie, prelucrarea metalului are loc datorita efectului s imultan aldizolvarii anodice si al descarcarilor electrice prin impulsuri dirijate (electroeroziunea), ce sestabilesc intre electrodul-scula s i piesa de prelucrat.

In procesul prelucrarii, poate predomina, la un moment dat, fie dizolvarea anodica (lavalori mici ale puterii specifice introdusa in spatiul de lucru), fie procesul termic al descarcarilor

electrice. In orice caz, in orice moment, actioneaza ambele tipuri de procese, ceea ce are caefect cresterea debitului de material extras din piesa, comparativ cu alte procedee. Ca exemplu,productivitatea poate sa atinga valori pana la 8000mm3/minut.

Acest procedeu, cunoscut si sub denumirea de anodo-mecanic,s i-a gasit aplicatii inoperatii de rectificare, in decupari dupa profil, in taierea metalelor dure.

Procesul de prelucrare este influentat de cativa factori:- tensiunea dintre electrozi; aceasta caracterizeaza stabilitatea procesului; - curentul de lucru, respectiv densitatea de curent; - presiunea dintre electrozi (de aceasta depinde mentinerea celorlalti doi) ;- viteza dintre electrozi care influenteaza procesul de evacuare a materialului erodat si

eficienta electrolitului in zona de uzinare; - lichidul de lucru, care sa fie viscos sau solid pentru a impiedica scurtcircuitarea

electrozilor;- natura surselor de alimentare si a circuitelor de lucru, stiut ca de acestea depind

variatia tensiunii si a curentului, frecventa si energia descarcarilor etc.


19/26


- 19 -

Prelucrari prin acest procedeu:

a)Taierea

In cazul unor aliaje dure, oteluri refractare sau calite, aliaje speciale, se poate efectuaoperatia de taiere cu instalatii functionand pe principiul eroziunii complexe electrice sielectrochimice.Electrodul negativ (catodul) poate fi constituit dintr-o banda sau disc (1), piesa ce urmeaza a sedebita (2) fiind pusa la polul pozitiv al sursei. Acolo unde are loc taierea, se face o injectie deelectrolit (3) (Fig.4.2.5 ).

Fig.4.2.5. Procedeu de taiere prin

eroziune complexa cu banda a si cu disc b: 1) electrodul scula

(catod); 2) metalul de prelucrat (anod);3) electrolit (silicat de

sodiu).[1]

b) Ascutirea

In cazul ascutirii sculelor, echipamentele functionand pe baza acestui principiu oferacaracteristici tehnice superioare atat din punct de vedere al materialului extras prin uzinare, darsi al calitatii prelucrarii taisurilor, al productivitatii net superioare celorlalte procedee. Rezultateexcelente a dat acest procedeu in cazul ascutirii cutitelor, frezelor, placutelor pentru operatiide rectificare a unor suprafete plane sau profile. In Fig. 4.2.6, se prezinta schema de principiu.

Fig. 4.2.6. Ascutirea sculelor: 1) electrodul scula (catod); 2) metalul

de prelucrat (anod); 3) electrolit (silicat de sodiu).[2]

c) Gaurirea

Pentru practicarea unor gauri si cavitati in materialeferoase, in aliaje dure si speciale, utilizate mai sus laconfectionarea matritelor si stantelor, s-au realizatechipamente functionand pe principiul eroziunii complexe.

Fig. 4.2.7. Gaurirea; 1) electrodul scula (catod); 2) metalul de

prelucrat (anod);3) electrolit (silicat de sodiu); 4) bac

izolant.[2]

Intr-un bac izolant in care se introduce ca electrolit o solutie de silicat de sodiu, segasesc piesa de prelucrat 2 si electrodul-scula 1, pus la potentialul negativ al sursei. Electrodul


20/26


- 20 -

este foarte exact prelucrat si are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, avansand succesiv inpiesa in care se doreste a se practica cavitatea (Fig. 4.2.7).

Materialul prelevat si aparut, datorita atat efectului electrochimic, cat si al celuielectroeroziv, este transportat de catre electrolit in afara locului de uzinare.

d)Rectificare si mortezarePe acelasi principiu, pentru piese de suprafata mare, realizate din metale sau aliaje dure,

s-au construit utilaje tehnologice capabile de a oferi gradul de prelucrare dorit si cu o mareproductivitate.

In principiu, ele constau din unul sau mai multe discuri ce constituie catodul si care prinrotire asupra piesei de uzinat (2) realizeaza prelucrareadorita. In Fig. 28, se prezinta principiul.

Fig. 28. Rectificare si mortezare; 1) electrodul scula

(catod);

2) metalul de prelucrat (anod); 3) electrolit (silicat de

sodiu).[2]

Echipamentele functionand pe principiul eroziunii complexe preiau atat din avantajeleeroziunii electrochimice, cat si ale celei electrice, dovedind o mai mare suplete in exploatare.Utilizarile de pana acum in diverse operatii industriale: debitari, rectificari si mortezari, gauriri,profilari etc. arata obtinerea unor parametri tehnici superiori fata de cei oferiti deechipamentele clasice. In special, productivitatea de cateva ori mai mare lasa sa seintrevada pentru viitor o extindere a domeniilor de aplicatie.

5.Utilaje si scule utilizate pentru prelucrarea prin eroziune

electrochimica

Fig.5.1 Schema unei masini universale de

prelucrat prin eroziune electrochimica[3]

1 surs de curent continuu 2- regulator de

avans 3- electrod 4- obiect de prelucrat

5- rezervor de elctrolit 6- filtru 7- pomp

8- instalaia de rcire 9- cuv cu medi de

lucru


21/26


- 21 -

La obtinerea unor performante optime in functionarea masinii de prelucrare prineroziune electrochimica, concura mai multi parametri si anume: interstitiul de lucru ( ),presiunea (p), debitul (Q), temperatura electrolitului (T), natura electrolitului s i concentratia sa,forma sculei si a electrodului, tensiunea de lucru (U), curentul de lucru (I).

De exemplu, pentru un regim de lucru reprezentativ, s-au stabilit urmatorii parametri:

tensiunea U = 15V; densitatea de curent J = 30A /cm2; interstitiul de lucru =0,3mm; presiuneap = 4daN/cm2; concentratia - 10%; natura electrolitului - NaCl; intervalul detemperatura - 30- 40oC; curentul de lucru - 500 1500A.

Interstitiul de lucru necesar prelucrarii unei piese se obtine din relatia:

unde: Ew echivalentul chimic al materialului de prelucrat;U tensiunea de lucru; conductivitatea materialului de lucru;g densitatea materialului de lucru;F constanta Faraday

viteza de prelucrare

Conform legii II a lui Faraday, la trecerea curentului electric prin solutia de electrolit,cantitatea de substanta eliberata la anod este proportionala cu echivalentul chimic.

Pentru un aliaj format din mai multe elemente avand masele atomice A1, A..An,valentele Z1, ZZn si compozitia in procente X1, XXn, viteza specifica de prelucrare Vsp se va obtinedintr-o relatie de tipul:

Viteza de prelucrare electrochimica se obtine din relatia:

unde: - greutatea specifica a aliajului g/mm3;S - suprafata de lucru (mm2);I - curentul de lucru.

In studiul prelucrarii electrochimice, un loc deosebit il ocupa semifabricatul de la care seporneste prelucrarea: asemenea semifabricate se obtin, de regula, prin forjare pentrurealizarea unui adaus de prelucrare minim.

Perfectionarile introduse in sistemele de prelucrare prin eroziune electrochimica au

condus la cresterea performantelor prelucrarii si constau in folosirea comenzii numerice si


22/26


- 22 -

adaptive si in conducerea cu calculatorul a proceselor de prelucrare.

Comanda numerica a permis automatizarea ciclului de lucru si reglarea rapida a masinii

la prelucrarea unei noi tipodimensiuni de piesa.

La prelucrarea unor suprafete complexe se folosesc electrozi scula cu mai multe orificii

de alimentare cu electrolit a zonei de lucru, iar sistemul de conducere a prelucrarii se complica,fiind necesare controlul si reglarea mai multor parametrii pentru a se obtine o precizie ridicata

a prelucrarii si o rugozitate buna a suprafetei in conditiile asigurarii unei productivitati ridicate.

Numarul mare de parametrii, care determina sau numai influenteaza prelucrarea

electrochimica, impugn utilizarea unui calculator numeric de process pentru realizarea unor

modele complexe de conducere si a algoritmului necesar.

Operatii la care se aplica procedeul de prelucrare prin eroziune electrochimica:

gurirea i copierea suprafeelor complexe

prelucrarea suprafeelor plane

honuirea electrochimic rectificarea strunjirea exterioar, interioar i frontal

prelucrarea suprafeelor interioare profilate

prelucrarea suprafeelor paletelor de turbin guriri de precizie ascuirea sculelor

calibrarea barelor prelucrarea cu tub perforat

acoperirea electrochimic

6.Tendinte de dezvoltare in viitor

Posibilitatea de a prelucra metale dure si a obtineforme foarte complicate ce nu se pot obtine la aceeasicalitate si rentabilitate prin nici un alt procedeu deaschiere sau transformare a facut ca numeroase firme saconstruiasca tipuri de asemenea masini, specializatepentru una sau mai multe operatii.

Gama larga de aplicatii a caror complexitate estedeosebita: rotoare, palete de turbina, roti de cuplaj, roti dintate, dar si came, biele, cochilii siforme de turnat, valturi, forme pentru placi ceramice, cochilii extrudate de forme speciale,alezaje.

Ca timpi de lucru, trebuie remarcate valorile reduse fata de cele date de alte tehnologiicunoscute, ceea ce, pentru o productie de serie mare, constituie un factor decisiv in stabili rearentabilitatii procesului.


23/26


- 23 -

Pe baza caracteristicilor referitoare la materialul piesei, la electrolitul utilizat, laforma si dimensiunile piesei, tensiunea de lucru si caderea de tensiune in electrolit, vitezele deavans, debitul de electrolit pe diferite faze ale prelucrarii, marimea deplasarilor, dupa carecalculeaza temperature electrolitului la iesirea din zona de lucru, timpul de prelucrare , forteleaplicate sistemului de avans.

Marimile stabilite de calculator sunt transmise, prin intermediul unui convertor digitalanalogic, elementelor de executie si reglare a masinii.

Astfel, se efectueaza deplasarea rapida a electrodului scula s i apoi deplasarea cu viteza deavans ,alimentarea cu energie la tensiunea comandata, alimentarea cu electrolit la presiunea,debitul si temperatura comandata.

In functie de valorile efective ale parametrilor prelucrarii, ca tensiunea de lucru, intensitateacurentului, viteza si pozitia electrodului scula, debitul de electrolit, temperature siconductivitatea acestuia, care sunt transmise calculatorului prin convertorul analogic digitalaceasta introduce corectiile necesare pentru obtinerea obiectivelor stabilite sistemului deprelucrare.

In conditiile unor serii mici de fabricatie, prelucrarea prin eroziunea electrica a matritelor sia formelor de turnare este mai mica si economica decat cea prin eroziune electochimica .

Dar, in aceste cazuri, in stratul superficial se produce o durificare aacestuia , o modificare a compozitiei chimice, apar tensiuni interne sichiar fisuri.

Datorita faptului ca matritele si formele de turnare sunt supuse lasolicitari termice variabile, calitatea relative scazuta a suprafetei ,zonele albe care apar si tensiunile interne determina odurabilitate mai scazuta a acestora .

Astfel, este necesar sa se execute, dupa prelucrare , o lustruire asuprafetelor erodate si sa se inlature zonele influentate termic.

Aceste prelucrari suplimentare se pot executa numai manual, configuratia pieselor fi inddeosebit de complexa si dureaza foarte mult.

Odata cu utilizarea unui dielectric nou, pe baza de apa , la prelucrarea prin eroziuneelectrica s- a ivit posibilitatea folosirii eroziunii electrochimice la inlaturarea stratului superficial,modificat termic, unindu-se astfel doua procedee intr-o singura masina.

Deoarece , pentru eroziune electrica este nevoie de un dielectric, iar pentru eroziuneelectrochimica de un electrolit, trebuie ca intre cele doua prelucrari sa se schimbe mediul delucru.

Aceasta schimbare poate avea loc mult mai usor cand este vorba de doua medii pe baza deapa, decat in cazul utilizarii unui dielectric pe baza de ulei.

Stratul de material, care trebuie inlaturat prin eroziune electrochimica, are o grosime de celmult 0,5 mm, astfel ca prelucrarea poate fi efectuata fara avansul electrodului scula, preciziadimensionala si forma fiind foarte ridicata.

Aceasta combinatie de procedee prezinta un potential ridicat de dezvoltare in viitor, formelede turnare si gravurile matritelor se pot realize sigur, rapid si economic si in conditiile unor seriimici de fabricatie.

In concluzie, in viitor se urmareste minimizarea costurilor de prelucrare, scaderea energieifolosite pentru prelucrare si o automatizare s istematica a productiei, aceastea se pot optine


24/26


- 24 -

prin folosirea unor electroliti cu calitate superioare, dezvoltarea unor noi masini cu costuri dementenanta si de utilizare mult mai scazute prin intermediul computerizarii productiei sau princombinarea cu anumite procedee mai satisfacatoare din punct de vedere calitativ sau alcostului de productie.


25/26


- 25 -

CUPRINS1)Principiul de lucru 2

2)Stadiul actual 43)Prezentarea principiului de lucru al operatiei de prelucrare prin -----

--------eroziune electro chimica 7

4)Aspecte tehnologice privind prelucrarea prin eroziune -------------------

--------electrochimica 11

5)Utilaje si scule utilizate 20

6)Tendinte de dezvoltare si de viitor 22


26/26


BIBLIOGRAFIE

1)http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.php,

12.05.2013, 16:242)Metode si procedee tehnolocice, Vol II, Prof. Dr. Ing. FELICIA

SPRNCEAN ANGHEL, ef lucrri DRAGO ANGHEL

3)AAUUXXIILL IIAARR CCUURRRRIICCUULLAARR pentru CICLUL SUPERIOR AL

LICEULUI,Prof. HANCEA GHEORGHE, Prof. MNIGA VASILE

4)http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-

electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.php,

12.05.2013, 17:48.

5) Tehnologii neconventionale, Valentin Tabacaru, Mihaela Banu ,

Galati 20086) MATERIALE I TEHNOLOGII NECONVENIONALE

Prof.univ.dr.ing.Ioan-Lucian BOLUNDU, Chisinau 2012
http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.php

Documents

Proiect Bun de Listat