41
1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE PROIECT TEHNOLOGIC LA DISCIPLINA CREȘTEREA BOVINELOR ÎNDRUMĂTOR, Conf.dr.ing. Vasile MACIUC STUDENŢI, Ţuţuianu Ionuţ

Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

  • Upload
    nicu909

  • View
    109

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

proiect bovine

Citation preview

Page 1: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT TEHNOLOGIC LA

DISCIPLINA CREȘTEREA

BOVINELOR

ÎNDRUMĂTOR,

Conf.dr.ing. Vasile MACIUC

STUDENŢI,

Ţuţuianu Ionuţ

Page 2: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

2

Tema proiectului:

“ Elaborarea proiectului tehnologic pentru o fermă de vaci

de lapte, întreținere liberă, cu un efectiv de 20 capete, rasă

Brună de Maramureş ”

CUPRINS

1.Memoriu justificativ ……………………………………………………………

1.1. Importanţa creșterii bovinelor………………………………………………..

Page 3: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

3

1.2. Amplasarea şi descrierea fermei……………………………………………

1.3.Caracterizarea rasei……………………………………………………………

2.Organizarea procesului de reproducţie…………………………………………

2.1 Organizarea reproducţiei ……………………………………………………….…

2.2 Structura efectivelor………………………………………..……………………

2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere…………………………………………….

2.4 Programarea montelor şi fătărilor……………………………………………………..

2.5 Mișcarea efectivelor……………………………………………………………………

2.6.Programarea producției de lapte………………………………………………………..

3.Alimentaţia animalelor. …………..…………………….……………………………….

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor………………………………....

3.2 Norme de hrană pentru taurine………………………………………………………...

3.3.Stabilirea necesarului de furaje………………………………………………………..

4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare…………………………………………………..

4.1 Sistemul de întreţinere liberă…………………………………………………………..

4.2 Organizarea mulsului…………………………………………………………………..

5. Organizarea producţiei…………………………………………………………………..

5.1 Producţia de lapte………………………………………………………………………

6.Rezultate tehnico-economice……………………………………………………………...

7.Concluzii și recomandări………………………………………………………………....

Bibliografie…………………………………………………………………………………..

Page 4: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

4

Capitolul 1

1.Memoriu justificativ

1.1. Importanţa şi oportunitatea investiţiei

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională în România, bovinele având o

importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de prim ordin în economia ţării.

Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi natura

furajelor pe care le consumă, conferă creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi

durabile şi de perspectivă. Creşterea bovinelor a reprezentat una dintre principalele

îndeletniciri ale locuitorilor acestor locuri, vaca reprezentând o bună sursă de venituri dar şi

un ajutor deosebit în activitatea din gospodăriile populaţiei, prin folosirea lor la munca

câmpului, la pădure, transporturi, şi mai ales de laptele obţinut de la vaci şi produsele obţinute

din prelucrarea acestuia dintre care untul şi brânza faceau parte dintre produsele alimentare

de bază.

Condiţiile pedoclimatice au condus într-o anumită perioadă la creşterea interesului

pentru creşterea bovinelor, motiv pentru care printr-o atentă activitate de selecţie şi ameliorare

a raselor autohtone s-a reuşit mărirea productivitaţii bovinelor în zonă, ceea ce a condus la

dezvoltarea sectorului industrial .

Este recunoscut faptul că bovinele furnizează un volum mare de produse animaliere de

certă importanţă pentru consumul populaţiei şi pentru industria prelucrătoare. Raportat pe

plan mondial, astăzi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere de aproximativ

65% o au bovinele. Acestea se costituie într-o importantă sursă în realizarea fondului mondial

de produse alimentare, asigurând peste 95% din producţia de lapte, aproape 33% din

producţia de carne şi aproximativ 90% din totalul pieilor care se utilizează în industria

pielăriei, la care se adaugă şi alte produse şi subproduse de largă utilizare.

Bovinele furnizează materie primă necesară industriei laptelui şi cărnii pentru

obţinerea produselor carnate şi lactate, laptele, produs strategic cu impact deosebit asupra

copiilor, persoanelor în vârstă, precum şi a celor cu diferite afecţiuni, fiind cel mai important,

datorită compoziţiei complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine

peste 100 de substanţe necesare organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25

vitamine şi 45 elemente minerale. Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte

este echivalentă cu aprox. 400 g carne de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g de peşte şi

125g de pâine. Susţinerea valorificării eficiente a laptelui materie primă va permite realizarea

unor investiţii în retehnologizarea activităţii necesare realizării unor produse lactate

controlabile, cu calitate şi termene de garanţie superioare. Carnea şi produsele din carne

reprezintă surse importante de energie, proteine, minerale, vitamine, aminoacizi esenţiali

necesari pentru buna funcţionare a mecanismelor fiziologice umane şi pentru păstrarea

sănătăţii. În afară de carne, în alimentaţie se foloseşte şi cel de-al treilea sfert (ficat, creier,

inimă, pulmon, splină, limbă,testicule, uger, burtă, buze şi seu).

Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizând 70% din

îngrasamintele organice utilizate în agricultura, de la o singura bovina obtinându-se pe an 100

Page 5: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

5

kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin necesitatea cultivarii plantelor ameliorative:

trifoi, lucerna, ghizdei, sparceta, soia, mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare,

acestea lasa în sol cantitati importante de azot, circa 100-150 kg.

1.2. Amplasarea şi descrierea fermei

Ferma de vaci de lapte este situată în judeţul Iasi , în Războieni. În cadrul

acestei ferme se cresc vaci de rasă Brună de Maramureş , iar producţia medie

anuală este aproximativ de 7800 kg lapte cu un procent de 3,96 % grăsime şi

3,36% proteine, iar greutatea corporală este de 500 kg.

Page 6: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

6

La ora actuală, ferma deţine un adăpost, o magazie pentru furaje, un fânar,

sursă proprie de apă, energie electrică de la reţeaua existent.In ceea ce priveste

mulsul acesta se va efectua mecanic ,optand pentru mulsul de tip bradulet.

Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat, amplasarea acestuia se va face pe

platforme special amenajate, urmand ca apoi sa fie folosit pentru culturile

proprii din cadrul aceleasi ferme.

Laptele va fi vândut la centrele de colectare pentru fabricarea diferitelor

produse lactate.

Întreţinerea vacilor corespunzător va avea rezultate benefice pentru

producţia de lapte, optând astfel pentru un sistem de întreţinere liberă în

adăposturi închise.

1.3.Caracterizarea rasei

Rasa Brună în România s-a format prin încrucişarea taurinelor autohtone

neameliorate – rasa Sura de Stepa si rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa

Bruna proveniti din Austria si mai apoi din Elvetia.

Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a impulsionat

raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane si

submontane din intreg arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin

favorabile, in special lipsa cerealelor, nu au patruns rasele specializate in

productia de lapte de tip Holstein-Friza.

La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din

zonele montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a hranei

in aceste conditii. Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare,

constand in aceea ca pe timpul verii vacile sunt intretinute in comun la stane iar

in restul anului in gospodariile populatiei a condus la aparitia unor sortimente de

cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si de peste

hotare (Penteleu, Rucar, Bradet, etc.).

Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial al

Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065 kg lapte

cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteina, ceea ce determina un raport

destul de bun intre procentul de grasime si procentul de proteina (1,18).

Economicitatea producţiei de lapte este bună; 1,22 UNL/kg lapte ,

indicele de lapte fiind de 1:6 – 1:7, viteza de eliberarea a laptelui 1,3 l/min.

Trebuie precizat ca nu productia de lapte pe lactatie face din rasa Bruna o rasa

deosebita, ci alte insusiri, legate in special de calitatea laptelui.

Astfel, raportul intre grasime este foarte strans. De asemenea, calitatea

proteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din

Page 7: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

7

totalul proteinei din lapte), in special k-cazeina. Vacile din rasa Bruna produc

un lapte care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza

(zaharul din lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai

gustos.

Cercetarile proprii au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor

ugerului (mamite), prin urmare si numarul de celule somatice este mai scazut cu

aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.

Datorita acestor calitati, laptele provenit de la vaci de rasa Brună este cel

mai indicat pentru industria branzeturilor, randamentul fiind cu aproximativ

16% mai crescut comparativ cu alte rase, timpul de coagulare mai redus datorita

continutului in saruri minerale, argumente la care se adauga, desigur, insusirile

organoleptice deosebite (gust, savoare, culoare, etc.).

Lactatia este mai uniformă, iar afectiuni precum febra laptelui, cetozele si

acidozele sunt mult mai rare decat la alte rase.

Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate productiva

remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii, precum si

conformatia ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textura supla, o

simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai putin

predispus la diverse afectiuni.

Longevitatea productivă a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza

oarecum nivelul productiv mai scazut pe timpul unei singure lactatii. Astfel,

cantitatea de proteina produsa pe parcursul intregii vieti productive de vacile din

rasa Bruna este comparabila cu rasa Holstein-Friza.

In Franta, tara cu o mare traditie in ceea ce priveste producerea si

consumul de branzeturi, rasa Bruna ocupa in controlul oficial al productiei de

lapte locul 2, imediat dupa rasa Normanda, dar cu mult inaintea rasei

Montbeliarde. Efectivul controlat a crescut cu 50% intre anii 1993 si 2005,

reflectand tendinta de dezvoltare a acestei rase, bazata pe ratiuni economice.

Astfel, in contextul in care in Franta pretul laptelui este stabilit in funcţie

de anumite criterii foarte severe de calitate, se constata ca in anumite situatii

laptele provenit de la ferme crescatoare de rasa Bruna este cu 15-16% mai

scump decat in fermele care cresc rasa Holstein.

Page 8: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

8

Capitolul 2

2.Organizarea procesului de reproducţie

2.1 Organizarea reproducţiei

Tehnologia de reproducţie reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter

zootehnic, sanitar-veterinar şi organizatoric, aplicat pe flux biologic şi

tehnologic, menit să ducă la perpetuarea speciei şi la obţinerea unui număr

maxim de produşi de la acelaşi animal. Taurinele prezintă unele particularităţi de

reproducţie şi anume: se introduc mai târziu la reproducţie (prima fătare are loc

la 27-36 luni); produc maximum un viţel pe an şi viaţa reproductivă nu este prea

lungă, necesitând o rată de înlocuire mare (15-25%).

Programarea activităţii de reproducţie presupune: proiectarea asigurării

efectivului şi structurii optime; programarea sezonului de însămânţări şi fătări şi

a vârstei pentru introducerea viţelelor la reproducţie. La programarea

împrospătării efectivului-matcă trebuie să se ţină seama de următorii factori:

procentul de natalitate, rata reformei şi a pierderilor la diferite categorii de

tineret, rata trecerii la turma de bază, rata reformei la vaci etc.

Femelele din specia taurine sunt poliestrice, cu ovulaţie spontană, dar cu o

manifestare mai puternică primăvara, iar masculii pot produce spermă cu

capacitate fecundantă în tot cursul anului. Ca urmare, biologia reproducţiei

speciei permite practicarea atât a însămânţărilor şi fătărilor grupate, cât şi a celor

eşalonate.

Sistemul de monte şi fătări sezoniere (grupate). Este indicat în acele

unităţi care nu dispun de bază furajeră corespunzătoare şi nu au suficiente

adăposturi pentru viţei. În acest caz se planifică în aşa fel montele ca fătările să

aibă loc în număr mai mare în sezonul II şi III. Astfel, se planifică 40% din fătări

în sezonul II (primăvara), 30-35% în sezonul III (vara), iar restul de 25-30% în

celelalte sezoane. În acest caz vacile care au fătat primăvara şi vara dau

producţii bune, favorizate de masa verde, iar unităţile nu au greutăţi cu

adăpostirea viţeilor.

Sistemul de monte şi fătări eşalonate. Când există o bază furajeră bine

pusă la corespunzătoare pentru viţei, cel mai indicat este sistemul de programare

al fătărilor eşalonate punct, încât să poată asigura raţii echilibrate vacilor

gestante şi în lactaţie pe tot timpul anului şi adăposturi uniform tot timpul

anului. Printre avantajele acestui sistem, menţionăm: aprovizionarea constantă a

Page 9: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

9

populaţiei cu lapte şi produse lactate proaspete; reducerea investiţiilor pentru

construcţia de noi adăposturi necesare tineretului, cele existente fiind folosite

uniform tot timpul anului.

Programarea introducerii viţelelor la reproducţie

Programarea momentului optim de introducere a viţelelor la reproducţie

se bazează pe luarea în considerare a următoarelor elemente: vârsta, dezvoltarea

corporală, armonia corporală şi starea generală a animalului, precum şi

caracterul fermei, respectiv obiectivul ameliorării privind masa corporală.

Vârsta. Introducerea viţelelor la reproducţie se realizează după pubertate,

respectiv după ce gonadele sunt dezvoltate complet morfologic şi funcţional.

Pubertatea apare, în general, la masculi între 7-12 luni şi la femele între 9-12

luni, cu o variabilitate foarte mare în funcţie de ceilalţi factori, în special de rasă

şi de hrănire.

Dezvoltarea corporală. Este un element decizional de care trebuie să se

ţină seama la programarea introducerii viţelelor la reproducţie. Acestea trebuie

să realizeze, faţă de maturitatea corporală, următoarele: 70-75% din greutate, 90-

95% din înălţime, 85-90% din lungime şi adâncime, 80-85% din lărgime.

Proporţiile corporale şi starea generală a viţelelor. Acestea trebuie să se

caracterizeze printr-o bună armonie corporală, să aibă segmentele şi regiunile

proporţionate, în special indicele pelvin corespunzător, care poate influenţa în

mare măsură parturiţia..

Caracterul fermei. Programarea introducerii la reproducţie se face diferit

în funcţie de caracterul fermei, de obiectivul urmărit în ameliorarea masei

corporale pentru fiecare rasă. Astfel, în fermele de elită se recomandă ca la

introducerea la reproducţie viţelele să aibă masa corporală de 400-420 kg.

Organizarea şi dirijarea inseminării (însămânţării sau montei) la vaci şi

viţele necesită soluţionarea următoarelor acţiuni: stabilirea termenului optim de

inseminare; urmărirea şi depistarea vacilor şi viţelelor în călduri; alegerea

momentului optim de inseminmare, a sistemului de reproducţie şi executarea

inseminării. Stabilirea mărimii optime a repausului după gestaţie

("serviceperiod") are o semnificaţie deosebită, deoarece influenţează nemijlocit

capacitatea reproductivă (fertilitatea) taurinelor şi nivelul productiv pe parcursul

lactaţiei respective.

De aceea, este necesar ca mărimea repausului de gestaţie să nu se

stabilească arbitrar, ci luând în considerare o serie de factori: involuţia uterină,

vârsta, nivelulproductiv, starea de întreţinere şi sănătate, particularităţile

reproducţiei (uşurinţa fecundării şi fătării, integritatea funcţională a aparatului de

reproducţie etc.).

Urmărirea femelelor în călduri. Pentru urmărirea vacilor şi viţelelor în

călduri se folosesc o serie de mijloace: planul individual de însămânţări şi fătări;

Page 10: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

10

graficul de urmărire zinică a ciclurilor de călduri; calendarele de reproducţie şi

"tăbliţa tehnologică".

Depistarea vacilor şi viţelelor în călduri. La stabilirea timpului optim de

depistare a căldurilor trebuie să se pornească de la faptul că durata căldurilor

este scurtă (în medie 18 ore), că peste 1/3 din vaci manifestă călduri mai scurte

de 12 ore şi că manifestarea căldurilor se face mai ales între orele 0-6 şi seara

târziu. Incidenţa depistării diurne a căldurilor diferă astfel: 58% dimineaţa, 28%

la prânz şi 49% după amiază. Incidenţa maximă a detectării căldurilor se obţine

când se realizează trei observaţii pe zi, a câte 30 minute fiecare, dar rezultate

bune se înregistrează şi la două observaţii pe zi, de câte 30 minute, efectuate

dimineaţa devreme şi seara târziu, în afara perioadelor de hrănire şi de muls,

care diminuează manifestarea lor.

Felul, momentul şi condiţiile inseminării. Monta stimulează în mai mare

măsură secreţia de ocitocină, care favorizează transportul spermei spre oviduct,

decât însămânţarea artificială. Momentul însămânţării, în raport cu începutul

estrului, condiţionează reuşita inseminării. Cea mai mare fecunditate se

realizează atunci când inseminarea are loc la mijlocul estrului (83%), diminuând

apoi (73% la sfârşitul estrului, 63% la 6 ore după sfârşitul estrului, 12-18% după

24-36 ore, iar la 48 ore fecunditatea devine nulă). De asemenea, se înregistrează

o fecunditate scăzută şi în cazul în care inseminarea are loc la începutul estrului

(44%).

Însămânţarea artificială prezintă numeroase avantaje: maximizează

progresul genetic prin utilizarea celor mai buni tauri; stimulează acţiunea de

testare a taurilor; previne transmiterea unor boli (trichomonoza, vibrioza,

bruceloza etc.); permite sincronizarea căldurilor; reduce cheltuielile ocazionate

de întreţinerea taurilor. Femelele descoperite în călduri trebuie însămânţate la

momentul optim, dar adesea nu se ştie începutul căldurilor. Ca urmare pentru

sporirea şansei de reuşită, în fermele de producţie se recomandă executarea a

două însămânţări la intervale de 10-12 ore. Materialul seminal se controlează

periodic în timpul păstrării, pentru a-l elimina pe cel necorespunzător.

2.2 Structura efectivelor

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe necesitatea asigurării

efectivelor din categorii inferioare de vârstă, pentru înlocuirea animalelor care

ies din categoria imediat superioară.

Stabilirea structurii efectivului se bazează pe urmatoarele date:

direcţia de specializare;

efectivul de vaci existent la începutul unui an;

procentul de creştere a efectivului de vaci ;

procentul anual de reformă la vaci;

Page 11: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

11

STABILIREA STRUCTURII EFECTIVULUI DE TAURINE

CATEGORIA

DE ANIMALE

DATE DE

CALCUL

FECTIVUL

RULAT

VIEZA DE

RULARE

EFECTIVUL

MEDIU

PROGRAMAT

STR%

Vaci de lapte Evi = 20

Ce = 2

Evr =12 %

20 1 20 47,61

Juninci gestante Dp = 12

Dc = 6

K = 9%

4 2 2 4,96

Vițele montate Dp =12

Dc = 6

K = 14%

5 4 1 2,38

Tineret femel>18

luni

Dp = 12

Dc = 6

K = 14%

7 6 1 2,38

Tineret femel 12-

18 luni

Dp = 12

Dc = 6

K = 14%

7 2 4 9,52

Tineret femel

6-12 luni

Dp = 12

Dc = 6

K = 14%

9 2 5 11,90

Tineret femel

0-6 luni

Evi = 35

Dc = 6

N=95%

R=50%

9 2 5 11,90

Tineret mascul 0-

15 zile

Evi = 35

Dc = 3

N=95%

R=50%

9 4 2 4.76

Tineret la îngrășat 2 luni 12 6 2 4,76

Total

82 100

Page 12: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

12

2.3. Structura de vârstă a animalelor tinere (Însămânțarea artificială la 20 de luni)

Categoria de

animale

Efectivul

(cap.)

Vârsta în

luna

ianuarie

Luna când vor

trece în

categoria

superioară de

vârstă

Luna în care se

programează la

montă

Tineret femel

(0-6 luni)

1 6luni Ianuarie X

1 5luni Februarie X

1 4luni Martie X

1 3luni April X

1 2luni Mai X

- - - X

Tineret femel

(6-12 luni)

1 12luni Ianuarie Septembrie

1 11luni Februarie Octombrie

1 10luni Martie Noiembrie

1 9luni April Decembrie

1 8luni Mai Ianuarie

- - - -

Tineret femel

(12-18 luni)

1 18luni Ianuarie Martie

1 17luni Februarie April

1 16luni Martie Mai

1 15luni April Iunie

- - - Iulie

- - - August

Tineret femel

(>18luni)

1 20luni Ianuarie Ianuarie

- - -

- - - -

Tineret mascul

(0-3luni)

1 3luni Ianuarie X

1 2luni Februarie X

- - - X

Page 13: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

13

2.4 Programarea montelor şi fătărilor

Femelele în călduri se examinează clinic (aspectul mucusului) pentru depistarea cervicitelor şi

metritelor. Cele sănătoase se dirijează spre standul de montă. Trebuie să se respecte normele de

protecţia muncii în perioada pregătitoare şi în timpul montei.Durata medie a gestaţiei este de 283 zile,

înregistrând variaţii cuprinse între 278-290 zile, determinate de o serie de factori (rasă, vârstă, sexul şi

numărul produşilor la fătare, condiţii de hrănire şi întreţinere etc.).

Fătarea reprezintă un ansamblu de acte fiziologice, care cad sub incidenţa factorilor neuro-

hormonali, metabolici, fizici şi imunologici, ce provoacă trecerea produsului de concepţie din mediul

intern în cel extern şi constituie unul din cele mai importante evenimente ale activităţii de reproducţie

la vacă.

Pregătirea pentru fătare începe cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului.

Apropierea fătării este marcată de unele semne caracteristice:

- abdomenul se lasă mult în partea dreaptă şi scobitura flancului se adânceşte;

- ligamentele sacro-iliace se relaxează şi apar scobituri de o parte şi de alta a cozii;

- sacrumul se înfundă iar coada îsi pierde rigiditatea;

- ugerul se tumefiază iar mameloanele se umplu cu colostru devenind adesea divergente ;

Parturiţia are loc în boxe destinate acestei acțiuni.Vaca va sta în acest compartiment timp de

7-10 zile,în funcție de durata perioadei colostrale.În acest timp mulsul vacilor se va face la

bidon iar colostrul în exces va fi depozitat pentru a fi folosit în hrana vițeilor în zilele

următoare.

Întocmirea planului individual de montă şi fătări are loc în luna decembrie a fiecărui an,

având valabilitate pentru anul care urmează.

Pentru întocmirea planului de montă şi fătări trebuie să se ţină cont de urmatoarele date:

- efectivele de vaci, junici şi viţele existente la sfârşitul anului, structurat pe stări

fiziologice;

- efectivul de tineret femel la începutul anului şi vârsta acestora pe luni, în vederea stabilirii

momentului programării la montă;

- vârsta programată la montă a tineretului (18luni)

- durata service-period-ului (90 zile);

- procentul de fecunditate (95%);

- procentul de reformă la vaci ;

- procentul de natalitate (95%);

- raportul între sexe (1:1);

- sistemul de fătări adoptat (eşalonat);

Plan de montă și fătări:

Efectiv = 20 capete;

Lactație-gestație = 80% = 16 capete;

Repaus mamar = 20% = 4 capete;

Diferite stadia de gestație = 54 %= 11 capete;

Fătate + montate = 46 % = 9 capete.

Page 14: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

14

Planul de monte şi fătări

Specificare Lunile calendaristice

Sem.Isem. IIsem.III sem. IV

Total

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

An

precedent

Vaci Gestante 2 2 2 2 2 1 11

Montate 2 2 1 5

Fătate 1 1 2 4

Propuse

pentru

reformă

Negestante

Juninci - - - 1 1 - 2

viţele Montate - 1 - 1

Nemontate

An curent Monte:

Vaci Monta I 1 1 2 2 2 2 2 2 1 2 2 1 20

Monta II 1 1

Total 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 21

Negest. la

control

1 1

Reforme

din

negestante

1 1

Viţele Monta I 1 - 1 1 1 1 - - 1 1 1 1 9

Monta II 1 1

Total 1 - 1 1 1 1 - - 1 2 1 1 10

Negest. la

control

Refome din

negestante

Fătări Vaci 2 2 2 2 2 1 2 2 1 1 1 2 20

Junici - - - 1 1 - 1 - 1 - 1 1 6

Total 2 2 2 3 3 1 3 2 2 1 2 3 26

Reforme

din fătări

1 1

Produşi

obţinuţi

Viţei

masculi

1 1 1 2 1 1 2 1 1 1 1 1 13

Viţele 1 1 1 1 2 1 1 1 1 - 1 2 13

Total 2 2 2 3 3 1 3 2 2 1 2 3 26

Pierderi

(1%)

1 1

Reforme vaci fătătri 1 1

TOTAL reforme vaci

(din fătări şi

negestante)

1 1 2

Page 15: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

15

2.5 Mișcarea efectivelor

Mişcarea lunară a efectivelor de taurine

Nr.crt Categoria Efectiv

la 1.01

Lunile anului Efectiv

la

31.12

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1. Vaci 20 - - - +1

-1

+1 - - +1 - +1 +1 +1

-1

24

2. Junici 2 - +1 - +1

-1

+1

-1

+1 +1 -1 - +1

-1

+1

-1

+1

-1

4

3. Viţele

montate

1 +1 +1

-1

+1 +1

-1

-1 -1 +1

-1

+1 +1 +1

-1

+1

-1

-1 3

4. Tineret

femel 12-

18 luni

4 +1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+1 - +1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+1 6

5. Tineret

femel 6-

12 luni

5 +1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

- +1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+2

-1

+1

-1

6

6. Tineret

femel 0-6

luni

5 +1

-1

+1

-1

+1

-1

+1

-1

+2

-1

+1 +1

-1

+1

-1

+1

-1

-1 +1

-2

+2

-1

6

7. Tineret

mascul

0-3 luni

2 +1

-1

+1

-1

+1

-1

+2

-1

+1

-1

+1

-1

+2

-2

+1

-1

+1

-1

+1

-2

+1

-1

+1

-1

3

8. Taurine

la

îngrăşat

2 - - - +1 - - -1 - - - - +1 3

Page 16: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

16

2.6.Programarea producției de lapte

Producţia de lapte este influenţată de o multitudine de factori, dintre care menţionăm :

rasa, structura de vârstă a efectivului de vaci, sistemul de fătări adoptat, durata unei lactaţii,

condiţiile de întreţinere, etc. Deoarece producţia de lapte este neuniformă în decursul

perioadei de lactaţie, programarea pe luni şi trimestre se poate face utilizând diferite metode

cum ar fi : metoda curbei de lactaţie, metoda producţiei medii zilnice pe luni de lactaţie.

Curba de lactaţie reprezintă o modalitate practică de urmărire şi ilustrare a evoluţiei

producţiei de lapte pe parcursul lactaţiei vacilor. În mod obişnuit, prin curba de lactaţie se

înţelege reprezentarea grafică a evoluţiei producţiei medii zilnice, pe perioada de control

cronologică, având ca punct de plecare momentul declanşării fiziologice a lactaţiei, deci

fătarea. Cu privire la lungimea curbei de lactaţie, se consideră ca abateri curbele care se întind

pe o durată mai scurtă de 260 de zile şi cele care depăşesc 305 zile de lactaţie.

Metoda producției medii zilnice pe luni de lactație se bazează pe ponderea producțiilor

medii zilnice pe luni de lactație,determinate ,în mod diferențiat,în raport cu producția medie

anuală pe nimal furajat.

Cea de-a treia metodă presupune transformarea prealabilă a efectivului de vaci

fizice,pe luni de lactație,în vaci unități ipotetice.În acest caz,producția zilnică de lapte este

constantă și corespunde lunii a VI –a de lactație,diferențiindu-se în raport cu nivelul

programat al producției de lapte pe animal furajat.

Pentru primipare estimarea producţiei potenţiale de lapte se face la începutul celei de-a

8-a luni de gestaţie, când juninca, conform tehnologiei, trebuie să ocupe loc în grajdul de vaci

(înainte şi după perioada de maternitate) şi să beneficieze de o hrănire la nivelul producţiei

maxime de lapte (evidenţiată prin vârful curbei lactaţiei potenţiale).

Mişcarea efectivelor de vaci pe lunile de lactaţie

Lunile

anului

Lunile de lactaţie

Total

vaci

Efectivul

la

începutul

lunii

%

vacilor

în

lactaţie I II III IV V VI VII VIII IX X

Ianuarie 2 1 2 2 2 1 1 1 2 2 16 20 80

Februarie 2 2 1 2 2 2 1 1 1 2 16 20 80

Martie 2 2 2 1 2 2 2 1 1 1 16 20 80

Aprilie 3 2 2 2 1 2 2 2 1 1 18 20 90

Mai 3 3 2 2 2 1 2 2 2 1 20 21 95,23

Iunie 1 3 3 2 2 2 1 2 2 2 20 21 95,23

Iulie 3 1 3 3 2 2 2 1 2 2 21 21 100

August 2 3 1 3 3 2 2 2 1 2 21 22 95,45

Septembrie 2 2 3 1 3 3 2 2 2 1 21 22 95,45

Octombrie 1 2 2 3 1 3 3 2 2 2 21 23 91,3

Noiembrie 2 1 2 2 3 1 2 3 2 2 20 24 83,33

Decembrie 3 2 1 2 2 3 1 2 3 2 21 24 87,5

Page 17: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

17

Programarea producţiei lunare de lapte după metoda curbei de lactaţie

Lunile

calenda-

ristice

Lunile de lactaţie I II III IV V VI VII VIII IX X Total (hl)

% din producţia

medie

12 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0

Producţia de

lapte/vacă litri

754,69 911,91 842,73 786,13 660,35 628,91 566,01 503,12 377,34 251,56

Ianuarie

Efectiv (cap.) 2 1 2 2 2 1 1 1 2 2

Producţia (hl) 15,09 9,11 16,05 15,72 13,2 6,28 5,66 5,03 7,54 5,03 99,51

Ferbuarie

Efectiv (cap.) 2 2 1 2 2 2 1 1 1 2

Producţia (hl) 15,09 18,23 8,42 15,72 13,2 12,57 5,66 5,03 3,77 5,03 102,72

Martie

Efectiv (cap.) 2 2 2 1 2 2 2 1 1 1

Producţia (hl) 15,09 18,23 16,05 7,86 13,2 12,57 11,32 5,03 3,77 2,51 106,43

Aprilie

Efectiv (cap.) 3 2 2 2 1 2 2 2 1 1

Producţia (hl) 22,64 18,23 16,05 15,72 6,6 12,57 11,32 10,06 3,77 2,51 120,27

Mai

Efectiv (cap.) 3 3 2 2 2 1 2 2 2 1

Producţia (hl) 22,64 27,35 16,05 15,72 13,2 6,28 11,32 10,06 7,54 2,51 134,1

Iunie

Efectiv (cap.) 1 3 3 2 2 2 1 2 2 2

Producţia (hl) 7,54 27,35 25,28 15,72 13,2 12,57 5,66 10,06 7,54 5,03 129,95

Iulie Efectiv (cap.) 3 1 3 3 2 2 2 1 2 2

Producţia (hl) 22,64 9,11 25,28 23,58 13,2 12,57 11,32 5,03 7,54 5,03 135,3

August Efectiv (cap.) 2 3 1 3 3 2 2 2 1 2

Producţia (hl) 15,09 27,35 8,42 23,58 19,81 12,57 11,32 10,06 3,77 5,03 137

Septembrie Efectiv (cap.) 2 2 3 1 3 3 2 2 2 1

Producţia (hl) 15,09 18,23 25,28 7,86 19,81 18,86 11,32 10,06 7,54 2,51 136,56

Octombrie Efectiv (cap.) 1 2 2 3 1 3 3 2 2 2

Producţia (hl) 7,54 18,23 16,05 23,58 6,6 18,86 16,98 10,06 7,54 5,03 131,27

Noiembrie Efectiv (cap.) 2 1 2 2 3 1 3 3 2 2

Producţia (hl) 15,09 9,11 16,05 15,72 19,81 6,28 16,98 15,09 7,54 5,03 127,5

decembrie Efectiv (cap.) 3 2 1 2 2 3 1 3 3 2

Producţia (hl) 22,64 18,23 8,42 15,72 13,2 18,86 5,66 15,09 11,32 5,03 134,17

Total Anual 1494,78

Page 18: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

18

Capitolul 3

3.Alimentaţia animalelor

3.1 Tehnica hrănirii şi modul de administrare a furajelor

Alimentaţia este unul dintre factorii cei mai importanţi care contribuie la realizarea

producţiilor ridicate de lapte, totodată dă posibilitatea crescătorului de a evita starea de

subalimentaţie sau furajarea excesivă a animalelor, amândouă situaţii fiind dăunătoare

sănătăţii şi neeconomică în acelaşi timp.

În caz de subalimentaţie animalele devin receptive la boli, iar reproducţia este

perturbată, scade fecunditatea şi prolificitatea. Producţia de lapte, sporul de creştere în

greutate vor fi de asemenea diminuate, cea ce duce în final la ridicarea preţului de cost al

produselor obţinute şi implicit la scăderea rentabilităţii activităţii de creştere a animalelor.

Viaţa şi producţiile animalelor presupune un schimb permanent şi neîntrerupt de substanţe

între organism şi mediu.

Substanţele nutritive sunt folosite în corp la producerea energiei necesare organismului

pentru:

menţinerea temperaturii corpului la un nivel relativ constant;

desfăşurării proceselor biochimice care au loc în organism;

creşterea ţesuturilor la animalele tinere şi refacerea ţesuturilor uzate prin funcţionare la

animalele adulte;

sinteza anumitor substanţe necesare vieţii: hormoni, vitamine, enzime etc.;

elaborarea produselor pe care le obţinem de la animale, laptele în cazul nostru, care

necesită cele mai mari cantităţi de energie conţinută în furaje.

Prin urmare reiese că substanţele nutritive au în organism un rol energetic şi un rol

plastic, de construcţie al organismului.

Rolul energetic este îndeplinit în primul rând de glucide şi lipide, care sunt

descompuse în organism până la bioxid de carbon şi apă, dar şi de proteine care sunt

metabolizate până la bioxid de carbon, apă şi amoniac. În ambele cazuri procesul biochimic se

desfăşoară cu elaborare de energie.

Rolul plastic este îndeplinit în cea mai mare măsură de proteinele existente în furaje şi

de substanţele minerale, dintre care calciul şi fosforul participă în cel mai mare procent la

formarea scheletului organismului, adică a osaturii.

Dintre substanţele nutritive existente în furaje cele mai importante dar şi cele mai

scumpe sunt proteinele, care nu pot fi substituite în hrana animalelor de câtre alte componente

nutritive.

Componentele energetice din nutreţuri pot fi însă substituite de câtre proteine, deci

proteinele sunt capabile să asigure organismului energia necesară desfăşurării funcţiilor vitale

cele mai importante. Dar energia rezultată din proteine este cea mai scumpă formă de energie!

Page 19: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

19

În alimentaţia bovinelor folosirea proteinelor ca sursă de energie în general nu se

întâmplă, datorită faptului că majoritatea furajelor specifice rumegătoarelor sunt furaje

energetice.

În caz de alimentaţie abundentă, când substanţele nutritive administrate prin furaje

depăşesc nevoile imediate ale organismului ele se depun sub formă de rezerve în diferite

organe şi ţesuturi. Pe acest principiu se bazează pregătirea vacilor în ultima perioadă a

gestaţiei, în stadiul de înţărcare înaintea fătării.

În această perioadă se refac rezervele organismului care au fost folosite în vederea

susţinerii unei producţii ridicate de lapte din lactaţia anterioară şi se creează noi rezerve care

vor fi folosite în lactaţia viitoare, dar mai ales în prima parte a lactaţiei când substanţele

nutritive administrate prin raţii zilnice nu satisfac necesarul organismului în vederea susţinerii

unor producţii ridicate de lapte.

Reiese deci că realizarea unei producţii ridicate de lapte mai ales în prima parte a

lactaţiei nu se poate face numai pe seama substanţelor nutritive din furajele administrate

zilnic, deoarece vacile cu producţii mari de lapte nu sunt capabile să consume cantităţi prea

mari de furaje care depăşesc capacitatea lor de ingestie stomacală şi atunci organismul

apelează la rezervele proprii care sunt consumate treptat, până la epuizare totală.

Acest lucru se întâmplă numai în caz de alimentaţie completă, când toate substanţele

nutritive sunt asigurate la nivelul necesarului şi echilibrate între ele. Dacă unele substanţe

nutritive nu sunt asigurate la nivelul necesarului, iar altele sunt asigurate în totalitate, sau chiar

peste necesar vorbim de o alimentaţie incompletă. În acest caz după epuizarea posibilităţilor

de substituire între substanţele nutritive se instalează boala de carenţă.

Substanţele nutritive din furaje sunt folosite în două direcţii. O parte este folosită

pentru menţinerea funcţiilor vitale ale organismului şi se numeşte necesarul de întreţinere, iar

cealaltă parte contribuie la sintetizarea produselor animaliere: laptele şi carnea, ca fiind cele

mai importante şi care se numeşte necesarul de producţie.

Necesarul de întreţinere

Pentru menţinerea funcţiilor vitale, la fel ca şi pentru producţie, animalele au nevoie de

energie şi de o serie de substanţe dintre care proteinele, sărurile minerale şi vitaminele sunt

cele mai importante. Energia este folosită pentru menţinerea constantă a temperaturii corpului

şi funcţionării organelor vitale (inima, plămânii, ficatul, rinichii etc.). După îndelungate

cercetări şi experimente s-a ajuns la concluzia că vaca are nevoie de 1-1,2 UN pe 100 kg

greutate vie.

Proteina serveşte la refacerea ţesuturilor uzate şi este absolut indispensabilă

funcţionării normale ale organelor interne, fără ca animalul să înregistreze creştere sau scădere

în greutate. S-a stabilit că acest necesar la vacile de lapte este în medie 60 grame proteină

digestibilă (PD) pe 100 kg greutate vie.

Necesarul de săruri minerale, calciu (Ca), fosfor (P) şi clorură de sodiu (NaCl), sau

sarea de bucătărie, este următorul: Calciu 20-25 g.; fosforul 10-15 g. pe un animal şi 5 g. sare

de bucătărie pe 100 kg greutate vie.

Necesarul pentru producţia de lapte

La stabilirea necesarului de producţie a vacilor de lapte s-a pornit de la compoziţia chimică a

laptelui.

Page 20: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

20

Substanţele nutritive din nutreţuri au influenţă asupra secreţiei laptelui şi asupra

componenţilor acestuia. Reducerea valorii energetice a furajelor la început provoacă o scădere

mai mică a producţiei de lapte, datorită faptului că energia deficitară este substituită pe seama

altor substanţe nutritive şi este completată din rezervele organismului.

Pentru stabilirea necesarului de energie, exprimat în unităţi nutritive (UN) s-a luat în

considerare caloricitatea laptelui care este de 746 Kcal /kg. În producţia de lapte 1 UN

produce 1680 Kcal, deci pentru 1 Kg lapte sunt necesare în medie 0,45 UN (746: 1680 =

0,45).

La stabilirea necesarului de proteină pentru producerea a 1 kg. lapte se ţine seama de

cantitatea de proteină din lapte şi de coeficientul de utilizare a proteinei digestibile din furaje,

adică de valoarea biologică a proteinei din furaje.

Reducerea proteinei din furaje provoacă o scădere a producţiei de lapte dar şi a

procentului de grăsime al acestuia, chiar dacă raţia are valoare energetică suficientă. Astfel s-a

stabilit că pentru producerea unui kg de lapte sunt necesare în medie 45-50 grame proteină

dugestibilă.

Dacă socotim ca ideale o durată a lactaţiei de 305 zile şi 60 zile repausul mamar, deci un

interval între două fătări de 365 zile, majoritatea autorilor sunt de acord că acest interval

trebuie împărţit în patru perioade distincte din punct de vedere fiziologic şi nutriţional.

Perioada I. Numită şi perioada de mobilizare a rezervelor corporale, când vaca,

indiferent de modul în care este hrănită, de obicei pierde în greutate, începe imediat după

fătare şi se încheie la 2- 3 săptămâni după ce s-a atins vârful lactaţiei. Are o durată care

depinde de nivelul producţiei de lapte, în medie fiind de circa 10 săptămâni. Caracteristic

pentru această perioadă este un apetit în creştere, cerinţe nutriţionale maxime, având în vedere

că şi producţia

de lapte este maximă. Pentru compensarea unui bilanţ nutritiv negativ (în specialenergetic),

sunt mobilizate rezervele corporale şi vacile pierd în greutate. În mod normal, pierderile în

greutate sunt de circa 0,5 kg/zi, putând ajunge chiar la 1 kg/zi. Pentru a compensa pierderile,

vaca trebuie să aibă suficiente rezerve constituite din perioada anterioară, deci să înceapă

lactaţia într-o stare bună de întreţinere, datorită unei hrăniri corespunzătoare în ultimele luni

de lactaţie; de asemenea, trebuie să fie pregătită pentru a consuma nutreţuri concentrate încă

din ultimele luni de gestaţie.

Raţia administrată trebuie să conţină furaje de cea mai bună calitate, cu palatabilitate

maximă şi să fie echilibrată în privinţa conţinutului energo-proteic şi vitamino-mineral.

Totodată, raţia trebuie să conţină suficiente zaharuri fermentescibile, cât şi fibre brute, pentru

a se realiza în rumen, datorită simbionţilor rumenali, o fermentaţie favorabilă producţiei de

lapte. În raţie trebuie incluse următoarele sortimente de furaje: fân de cea mai bună calitate,

nutreţuri însilozate cu conţinut crescut de substanţă uscată şi cu valoare energetică, în special

porumb însilozat cu 30-35% S.U. sau semifân cu 45-55% S.U., care au palatabilitatea

maximă.

Nu trebuie să lipsească din raţie, vara, nutreţul verde provenit Dacă socotim ca ideale

o durată a lactaţiei de 305 zile şi 60 zile repausul mamar, deci un interval între două fătări de

365 zile, majoritatea autorilor sunt de acord că acest interval trebuie împărţit în patru perioade

distincte din punct de vedere fiziologic şi nutriţional.

Page 21: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

21

Perioada a II-a. Este perioada de stabilizare a masei corporale şi de refacere a greutăţii

pierdute în primele 10 săptămâni de lactaţie. Începe iniţial după ce vacile au început să scadă

în greutate şi durează până în jurul celei de a 30-a săptămâni de lactaţie. De obicei, după ce s-

a atins vârful producţiei de lapte şi bilanţul nutritiv a devenit pozitiv, vacile au fecunditatea

maximă şi în mod obişnuit rămân gestante, aşa că în a 30-a săptămână de lactaţie se află în

luna a 5-a de gestaţie, când apetitul este maxim, iar producţia de lapte este vizibil în scădere,

reprezentând circa 2/3 din producţia maximă. La sfârşitul acestei perioade trebuie să fie

refăcută greutatea corporală pierdută în prima

parte.

Perioada a III-a. Durează după săptămâna a 30-a de lactaţie respectiv luna a 5-a de

gestaţie, până la înţărcare. Caracteristic este începerea scăderii accentuate a producţiei de

lapte, apetitul se menţine încă ridicat, iar necesarul de nutrienţi pentru creşterea fetusului este

încă destul de scăzut. În această perioadă trebuie refăcute marea majoritate a rezervelor pentru

lactaţia următoare, deoarece, pentru aceasta, pot fi utilizate cantităţi mari de nutreţuri de

volum.

Trebuie să se ţină seama şi de faptul că, în această perioadă, dacă alimentaţia vacii nu este

bine condusă, există riscul supraângrăşării, cu consecinţe nefavorabile asupra sănătăţii vacii şi

a viţelului. Pentru aceasta, creşterea în greutate în această perioadă nu trebuie să depăşească

500-750 g/zi.

Perioada a IV-a (a repausului mamar). Într-o alimentaţie bine condusă, în această

perioadă formarea rezervelor corporale trebuie să fie terminată. Peste raţia de întreţinere, în

această perioadă trebuie să se mai adauge numai 1-2 U.N. pentru creşterea fetusului. O hrănire

abundentă în această perioadă, pe lângă o creştere exagerată a fetusului, determină o îngrăşare

exagerată şi, de asemenea, poate să ducă la un apetit scăzut după fătare.

Astfel, s-a observat că vacile care înregistrează creşteri mari de greutate în această

perioadă, imediat după fătare au un apetit foarte scăzut, slăbesc mult în primele săptămâni şi

sunt cel mai adesea predispuse la cetoze. De asemenea, la acestea apare adesea edemul

exagerat al ugerului. Hrănirea pe bază de nutreţuri de volum şi în special fibroase de bună

calitate este cea mai indicată.Nutreţurile concentrate se utilizează numai în ultima parte a

gestaţiei, respectiv înainte cu 2-3 săptămâni de fătare, când trebuie făcută aşa-zisa „punere sub

presiune”.

3.2 Norme de hrană pentru taurine

Categoria

Greut

corp.

(kg)

UFL/

UFC

PDI

(g) Ca (g) P (g) SU (g) UIDL

Vaci lapte 500 13,2 1305 1305 109 57 15,5

Page 22: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

22

Juninci 450 5,4 479 479 33 26 8,5

Viţele 12-18 luni 400 479 479 33 26 8,5 8,5

Viţele 6-12 luni 300 4,4 404 404 27 18 6,8

Viţele 3-6 luni 200 3,4 329 329 21 12 5

Page 23: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

23

Raţie de hrană pentru o vacă de 500 kg cu o producţie de 20 kg lapte

Valoarea nutritivă a unui kg nutreţ Nutreţ Kg

brut

Kg

SU

UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

Kg

SU

UFL PDIN PDIE Ca P UIL 15,7 13,2 1305 1305 109 57 15,5

0,35 0,90 50 68 3,5 2,5 1,03 Siloz

porumb

12 4,2 3,8 210 286 14,7 10,5 4,3

0,187 0,82 111 79 16,0 3,0 1,08 Siloz

lucernă

9,6 1,8 1,5 200 142 28,8 5,4 1,9

0,85 0,76 86 87 3,0 2,5 1,05 Fân

dactylis

2,9 2,5 1,9 215 218 7,5 6,25 2,6

0,85 0,67 112 94 15,5 2,5 1,03 Fân

lucernă

3,3 2,8 1,9 314 263 43,4 7 2,9

0,88 0,50 20 48 3,5 1,0 1,55 Paie ovăz 1,4 1 0,5 20 48 3,5 1 1,6

0,876 1,25 85 122 0,4 3,5 - Brizură

porumb

1,8 1,6 2 136 195 0,64 5,6 -

0,868 0,90 114 96 1,5 12,8 - Tărâţe de

grâu

2 1,7 1,5 194 163 2,55 21,8 -

0,98 - 1427 - - - - Uree 0,01 0,01 - 16 - - - -

0,98 - - - 390 - - Cretă

furajeră

0,02 - - - - 7,91 - -

Page 24: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

24

Raţie de hrană pentru o vacă de 500 kg în luna a 9-a de gestaţie

Valoarea nutritivă a unui kg nutreţ Nutreţ Kg

brut

Kg

SU

UFL PDIN PDIE Ca P UID

L

Kg

SU

UFL PDIN PDIE Ca P UIDL 10 7 550 550 55 30 10,5

0,85 0,67 112 94 15,

5

2,5 1,03 Fân

lucernă

1,3 1,1 0,8 123 103 17,0

5

2,75 1,1

0,85 0,76 86 87 3,0 2,5 1,05 Fân

dactylis

1,8 1,5 1,2 129 130 5,25 3,75 1,5

0,35 0,90 50 68 3,5 2,5 1,03 Siloz

porumb

6 2 1,8 100 136 7 5 2

0,880 0,42 22 44 2,0 1,0 1,6 Paie grâu 0,5 0,4 0,2 8 17,6 0,8 0,4 0,6

0,86 1,27 82 120 3,5 0,3 - Porumb

boabe

1,7 1,5 2 123 180 5,25 0,45 -

0,933 1,17 106 28 1,8 4,8 - Seminţe

floarea

soarelui

0,9 0,8 1 84 22,4 1,44 3,84 -

0,950 - - - 24

0

185 - Fosfat

dicalcic

0,07 0,07 - - - 16,8 13,81 -

0,950 - - - 39

0

- - Cretă

furajeră

0,003 0,003 - - - 1,41 - -

Page 25: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

25

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 3-6 luni, greutatea 200 kg,

spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR

g/Kg SU

NUTRET

NORME DE HRANA g/Kg SU

Kg SU UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P(g) UIDL Kg B Kg SU UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca(g) P(g) UIDL

3,4 329 329 21 12 5

0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16 Fân natural 3,21 2,73 2 182 185 25,93 8,19 3,16

0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz

porumb

3,66 1,1 1 57 72 3,85 2,75 1,24

0,872 1,14 348 241 3,4 7,0 - Șrot soia 44 0,19 0,17 0,2 59 40 0,57 1,19 -

0,868 0,9 114 96 1,5 12,8 - Tărâțe de

grâu

0,25 0,22 0,2 25 21 0,33 2,81 -

TOTAL 7,31 4,22 3,4 323 318 30,68 14,94 4,4

Page 26: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

26

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 6-12 luni, greutatea 300 kg,spor mediu zilnic 800 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg SU

NUTRET

NORME DE HRANA g/Kg SU

Kg SU UFL PDIN (g) PDIE (g) Ca

(g)

P(g) UIDL Kg B Kg SU UFL PDIN (g) PDIE (g) Ca(g) P(g) UIDL

4,4 404 404 27 18 6,8

0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16 Fân natural 3,21 2,73 2 182 185 25,93 8,19 3,16

0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz porumb 7,4 2,22 2 115 147 7,77 5,55 2,5

0,872 1,14 348 241 3,4 7,0 - Șrot soia 44 0,400 0,35 0,4 121 84 1,19 2,45 0,35

TOTAL 11,01 5,3 4,4 418 416 34,89 16,19 5,66

Page 27: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

27

Raţie unică folosită în alimentaţia viţelelor de 12-18 luni, greutatea 400 kg,

spor mediu zilnic 400 g/zi

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR

g/Kg SU

NUTRET

NORME DE HRANA g/Kg SU

Kg

SU

UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P(g) UIDL

Kg

Brut

Kg

SU

UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca(g) P(g) UIDL

5,4 479 479 33 26 8,5

0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16 Fân natural 3,42 2,5 229 233 32,49 10,26 3,96

0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz

porumb

2,22 2 115 147 7,77 5,55 2,5

0,868 0,9 114 96 1,5 12,8 - Tărâțe de

grâu

1 0,9 114 96 1,5 12,8 -

0,980 1427 Uree 0,01 21

TOTAL 12,58 6,65 5,4 479 476 41,76 28,61 6,46

Page 28: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

28

Rație de hrană pentru juninci,cu greutatea de 450 kg,spor mediu zilnic 600g

VALOAREA NUTRITIVĂ A NUTREŢURILOR g/Kg

SU

NUTRET

NORME DE HRANA g/Kg SU

Kg SU UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P(g) UIDL

Kg B

Kg

SU

UFL PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca(g) P(g) UIDL

0,850 0,73 67 68 9,5 3,0 1,16 Fân natural 4,82 4,1 3 274 279 38,95 12,3 4,75

0,300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Siloz

porumb

7,4 2,22 2 115 147 7,77 5,55 2,5

0,868 0,9 114 96 1,5 12,8 - Tărâțe de

grâu

1,15 1 0,9 114 96 1,5 12,8 -

0,980 1427 Uree 0,01 0,008 12

TOTAL 13,38 7,328 5,9 515 522 48,22 30,65 7,25

Page 29: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

29

3.3.Stabilirea necesarului de furaje

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în lactaţie

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap

Total furaj

(t)

Siloz porumb 7025 12 84,3

Siloz lucernă 7025 9,6 67,4

Fân dactylis 7025 2,9 20,37

Fân lucernă 7025 3,3 23,18

Paie ovăz 7025 1,4 9,83

Brizură porumb 7025 1,8 12,64

Tărâțe de grâu 7025 2 14,05

Uree 7025 0,01 0,07

Cretă 7025 0,02 0,14

Page 30: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

30

Stabilirea necesarului de furaje pentru vaci în gestaţie avansată

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 0 – 6 luni

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap Total furaje(t)

Fân natural 1081 3,21 3,47

Siloz porumb

1081

3,66 3,95

Șrot soia 1081 0,19 0,2

Tărâțe de grâu 1081 0,25 0,27

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap Total furaj

Fân lucernă 826 1,3 1,07

Fân dactylis 826 1,8 1,5

Siloz porumb 826 6 4,95

Paie grâu 826 0,5 1,4

Porumb boabe 826 1,7 0,74

Seminţe floarea soarelui 826 0,9 0,06

Fosfat dicalcic 826 0,07 0,002

Cretă furajeră 826 0,003 0,41

Page 31: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

31

Stabilirea cantității de furaje pentru vițele 6-12 luni

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap Total furaj

Fân natural 1886 3,21 6,05

Siloz porumb 1886 7,4 13,95

Târâțe de grâu 1886 0,4 0,75

Stabilirea necesarului de furaje pentru tineret taurin 12 – 18 luni

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap Total furaj

Fân natural 2689 4,02 10,8

Siloz porumb 2689 7,4 19,89

Târâțe de grâu 2689 1,15 3,09

Uree 2689 0,01 0,02

Stabilirea necesarului de furaje pentru juninci

Nutreţ Nr. zile furajate Cantitate kg/cap Total furaj

Fân natural 1309 4,82 6,3

Siloz porumb 1309 7,4 9,7

Tărâțe de grâu 1309 1,15 1,5

Uree 1309 0,01 0,01

Page 32: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

32

Nutreț Cantitatea

(t)

Preț/t Cantitatea/ha Suprafața (ha) Preț total

Fân natural 26,62 400 3,2 8,3 10648

Fân lucernă 47,24 700 7,5 6,3 33068

Fân dactylis 21,87 500 11,7 1,9 10935

Siloz porumb 137,47 200 30 4,6 27494

Siloz lucernă 67,4 400 21,4 3,2 26960

Paie de ovăz+grâu 10,3 100 - - 1030

Porumb boabe 1,6 400 4,4 0,4 640

Brizură porumb 12,64 500 4,4 2,9 6320

Semințe floarea soarelui 0,84 800 1,8 0,5 672

Tărâțe de grâu 19,58 700 - - 13706

Uree 0,09 1600 - - 144

Cretă furajeră 0,15 600 - - 90

Fosfat dicalcic 0,07 2400 - - 168

TOTAL 26,8 131875

Page 33: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

33

Determinarea numărului de zile animale furajate

Categ.

de

animale

Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile

furajate

LUNILE ANULUI

31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31 Vaci E.M. 20 20 20 20 21 21 21 22 22 23 24 24

Z.A.F. 620 560 620 600 651 630 651 682 660 713 720 744 7851

Juninci E.M. 2 3 3 3 3 4 5 4 4 4 4 4

Z.A.F. 62 84 93 90 93 120 155 124 120 124 120 124 1309

V.M.

E.M. 2 2 3 3 2 1 1 2 4 4 4 3

Z.A.F. 62 56 93 90 62 30 31 62 120 124 120 93 943

T.F.

12-18 L

E.M. 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 6

Z.A.F. 124 122 124 120 155 150 155 155 150 155 150 186 1746

T.F.

6-12 L

E.M. 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6

Z.A.F. 155 140 155 150 155 150 155 155 150 155 180 186 1886

T.F.

0-6 L

E.M. 5 5 5 5 6 7 7 7 7 6 5 6

Z.A.F. 155 140 155 150 186 210 217 217 210 186 150 186 2162

T.M.

0-3 L

E.M. 2 2 3 4 4 4 4 4 4 3 3 3

Z.A.F. 62 56 93 120 124 120 124 124 120 93 90 93 1219

Îngrășat E.M. 1 1 1 1

Z.A.F 30 31 30 31

Page 34: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

34

Capitolul 4

4.Tehnologia de întreţinere şi exploatare

4.1 Sistemul de întreţinere liberă a vacilor de lapte

Această variantă de întreţinere a fost concepută în SUA (1960) şi s-a extins apoi în

Europa şi în alte ţări cu zootehnie dezvoltată.

Adăpostul vacilor este prevăzut cu patru pereţi, este compartimentat şi are uşi largi,

glisante, care comunică cu padocul. Vacile au acces liber în padoc, cu excepţia perioadelor cu

timp nefavorabil. În adăpost sunt amenajate trei zone funcţionale: zona de odihnă, zona de

furajare şi zona de mişcare (circulaţie).

Zona de odihnă. Repausul şi odihna vacilor se poate realiza în compartimente cu

spaţiu comun de odihnă sau compartimente cu spaţii individualizate de odihnă. În varianta de

întreţinere cu spaţiu comun de odihnă, zona de odihnă este delimitată de zona de mişcare

printr-un prag cu înălţimea de 15-20 cm. În zona de odihnă se aşterne un strat gros de paie

care se împrospătează de câte ori este nevoie (calculând un necesar de cca. 3 kg

paie/zi/animal). Aşternutul se evacuează periodic, o dată la 20-30 zile sau la 3-4 luni.

Dimensiunea suprafeţei de odihnă se calculează astfel încât să se asigure o suprafaţă specifică

de 4-5 m2/vacă.

Această variantă de întreţinere a pierdut din popularitate, deoarece spaţiul

construit/animal este mai mare, incidenţa traumatismelor mamare (prin călcare pe uger) este

ridicată, iar timpul de odihnă al vacilor este mai mic datorită deranjului reciproc între animale.

Întreţinerea liberă în adăposturi cu spaţiu individualizat de odihnă este considerată

varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihnă poate fi situată în funcţie

de capacitatea adăpostului de-a lungul unuia sau a ambilor pereţi longitudinali ai adăpostului,

pe axa centrală a adăpostului - pe două sau patru rânduri .

Zona de odihnă se aşterne cu un strat subţire de paie tocate care se asigură din produția

proprie. Există şi varianta în care în loc de aşternut se folosesc covoare de cauciuc sau din

material plastic care se igienizează periodic.

Cuşeta are lungimea de 2,2-2,3 m şi 1,10 m lăţime. Dimensiunea cuşetei pelungime

poate fi reglată în funcţie de rasă şi masa corporală a vacilor (pe o distanţă de cca. 60 cm )

cu o bară metalică (opritor de grebăn) montată în partea anterioară a separatoarelor de

cuşetă. Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga animalele ca în momentul în care se ridică

să facă un pas înapoi, astfel încât defecarea şi urinarea să se facă pe zona învecinată

(respectiv pe zona de mişcare), iar patul de odihnă se menţine curat.

Zona de furajare poate fi amplasată în partea opusă zonei de odihnă, în faţa cuşetelor

de odihnă de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinală a adăpostului.

Această zonă poate fi amplasată şi într-o aripă a adăpostului despărţită de zona de odihnă

printr-un perete prevăzut cu deschideri largi pentru accesul vacilor la ieslea de furajare .

Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vacă) este individualizat prin bare

metalice şi prevăzut cu sistem de blocare a capului la iesle. Dacă furajarea este restricţionată,

fiecărui animal trebuie să i se asigure un loc de furajare. În cazul furajării ad libitum, se

asigură un loc de furajare la 2-3 vaci.

Administrarea furajelor de volum se realizează cu ajutorul remorcilor tehnologice iar

furajele concentrate se administrează restricţionat la muls.

Zona de circulaţie este situată între zona de odihnă şi zona de furajare, pardoseala

zonei de circulaţie se află mai jos cu 15-20 cm faţă de zona de odihnă.

Page 35: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

35

Această zonă trebuie să fie suficient de largă (minim 3 m) astfel încât să asigure

circulaţia facilă a vacilor şi să se evite incomodarea animalelor aflate în zona de furajare. În

zona de mişcare se amplasează jgheabul de adăpare, unul pentru 20-25 de vaci.

În funcţie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejecţiilor, pardoseala zonei de odihnă

poate fi continuă (evacuarea mecanică cu lopata tip “delta” sau cu tractor echipat cu lamă de

buldozer) sau discontinuă, de tip grătar (când evacuarea dejecţiilor se face hidraulic sau

mecanic prin amplasarea în canalele de sub grătare a unor lopeţi mecanice cu fiabilitate mare).

Întreţinerea liberă a vacilor în adăposturi închise cu spaţiu individualizat de odihnă

asigură condiţii corespunzătoare de microclimat şi confort în timpul odihnei, cu efecte

pozitive asupra capacităţii de exteriorizare a potenţialului productiv al vacilor.

4.2 Sistemul de întreținere a tineretului sugar

Întreţinerea viţeilorse face în creşă. După câteva ore de la fătare viţeii sunt transferaţi

în creşă unde vor fi întreţinuţi până la vârsta de 3 luni.

Capacitatea de cazare a unei boxe este de 4-8 viței, asigurând fiecărui viţel o suprafaţă

de cca. 2 m2.

Pardoseala boxei este continuă. Boxa este organizată în două zone funcţionale, şi

anume: zona de odihnă şi zona de mişcare-furajare. În zona de odihnă, pardoseala este situată

la o înălţime de 15-20 cm faţă de pardoseala din zona de mişcare-furajare. În această zonă,

care este astfel dimensionată încât să asigure fiecărui viţel o suprafaţă de odihnă de 1,2-1,3

m2, se aşterne un strat gros şi curat de paie. În zona de mişcare-furajare sunt amplasate

adăpătorile cu nivel constant.

Pe peretele frontal al boxei se găsesc dispozitivele de fixare a găleţilor pentru alăptare

şi grătarul pentru administrarea fânului sub care se găseşte jgheabul pentru concentrate.

Accesul la găleţile de alăptare este individualizat prin intermediul unor grilaje metalice

care să asigure un front de alăptare de 30-35 cm.

Pentru combaterea suptului reciproc între viţei, fiecare loc de alăptare este prevăzut cu

un dispozitiv de blocare a capului, pe timpul alăptării şi încă 15-20 minute după consumul

tainului de lapte.

Pentru a favoriza creşterea uniformă a viţeilor, precum şi pentru a optimiza

desfăşurarea unor procese tehnologice, acţiuni tehnice şi sanitar-veterinare (alăptare,

individualizare, ecornare, înţărcare, vaccinări), repartizarea viţeilor pe boxe se va face având

în vedere vârsta, masa corporală.

În compartimentele de creşă se vor asigura condiţii de microclimat şi de igienă

asemănătoare cu cele din profilactoriu. Pe timpul iernii, temperatura în creşă nu trebuie să fie

mai mică de 10-12 0C.

Înainte de populare boxele sunt curăţate şi dezinfectate. În boxe se schimbă aşernutul

şi se evacuează gunoiul, de două ori pe zi.

Page 36: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

36

Stabilirea numarului de locuri în adoposturile de tineret taurin

1. Viţele 0-3 luni:

N%() = (90 zile/365 zile)*100= 24,65 ≈ 25%

n(viţele 0- 3 luni) = (9*(25+5))/100 = 2,7 ≈ 3 locuri

2. Viţele 3-6 luni:

N% = 25%

n = 3 locuri

3. Viţele 6-12 luni:

N% = (180/365)*100 = 49,31 ≈ 50%

n = (9*(50+5))/100 = 4,95 ≈ 5 locuri

4. Viţele 12-18 luni:

N% = 50%

n = 4 locuri

5. Viţele 18-24 luni:

N% = 50%

n = 1 locuri

6. Junici:

N% = 50%

n= 2 locuri

7. Tăuraşi 0-3 luni:

N% = 25%

n = 3 locuri

Page 37: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

37

4.5 Sistemul de muls

Sala de muls tip BRĂDULEŢ

Capacitatea sălilor de muls brăduleţ este de la 2 x 4 locuri. Sala de muls este

prevăzută cu un canal central de deservire pentru mulgători, faţă de care standurile de muls

sunt dispuse simetric şi oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls este

prevăzută cu sală de aşteptare şi padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rând de standuri este

prevăzut cu două uşi (pentru accesul şi respectiv, pentru evacuarea vacilor de pe platforma de

muls), cu acţionare (hidraulică, pneumatică sau mecanică) automate.

În funcţie de tipul sălii, instalaţia poate avea în dotare diferite elemente de

automatizare a unor operaţiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a animalelor,

pentru controlul individual al producţiei de lapte, decuplarea şi detaşarea automată a

aparatelor de muls etc.

Colectarea şi transportul laptelui către spaţiile de filtrare, răcire şi păstrare se face pe

conducte de lapte, vacuumatic.

Acest tip de sală de muls se recomandă a fi folosit în fermele de producţie, cu efective

de 150-400 vaci de lapte.

Organizarea mulsului.

În vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de aşteptare pe cele două linii de

standuri şi sunt blocate la stand. Unul dintre mulgători pregăteşte ugerele pentru muls la

vacile de pe rândul din stânga sălii, iar cel de-al doilea mulgător mulge primele jeturi de lapte,

ataşează paharele de muls, supraveghează mulsul şi detaşează aparatele de muls. Vacile mulse

sunt evacuate în grup din sală, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de pe

rândul din dreapta, cărora în paralel li s-a făcut pregătirea pentru muls.

Sala de muls tip brăduleţ asigură o bună productivitate a muncii, de 35-50

vaci/oră/mulgător, în funcţie de capacitatea şi gradul de automatizare al unor operaţiuni

tehnologice, iar investiţiile sunt relativ reduse (spaţiul construit pe animal este mai redus). În

schimb, având în vedere că vacile sunt tratate în grup, pentru utilizarea eficientă a instalaţiei

tip brăduleţ se impune lotizarea corespunzătoare a vacilor în funcţie de nivelul productiv şi

viteza de muls.

Page 38: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

38

Capitolul 5

5. Organizarea producţiei

5.1 Producţia de lapte

Laptele este un produs al glandei mamare,de culoare alb-gălbuie,cu un gust dulceag și

miros caracteristic.Procesul de sinteză este continuu și are caracter constant,timp de 10-12 ore

după muls,de unde se deduce faptul că durata dintre două mulsori nu trebuie să depășească

valorile amintite anterior.

Laptele are densitate de 1,026-1,034 g/cm3 la temperatura de 20 0 C și reacția ușor

acidă.Din punct de vedere nutritiv laptele este un aliment complet și complex.El conține peste

100 substanțe indispensabile din hrana omului,din care 20 aminoacizi,10 acizi grași,25

vitamine și 45 minerale.

Compoziția chimică a laptelui este destul de variabilă,în funcție de mai mulți

factori,dar în medie conține : 87 % apă,12 – 14 % SU,3,3 – 6 %grăsime,4,8 % lactoză,proteine

3,2 – 3,4 % și 1 % cenușă.

Valoarea energetică a laptelui este de 680 kcal/kg și echivalează cu energia calorică

conținută de : 600 g carne de vacă; 500 g pește ; 400 g carne de porc ;7-8 ouă etc.

. Pentru realizarea producţiilor de lapte planificate a se obţine este necesar să se acţioneze în

direcţia asigurării tuturor factorilor care influenţează producţia de lapte (individuală şi totală):

- se vor menţine în exploatare doar vacile care se încadrează în tipul fiziologic

respirator;

- vârsta maximă de exploatare va fi de 7,5 ani (5 lactaţii);

- vârsta de introducere la reproducţie va fi condiţionată de greutatea corporală (70%

din greutate animalelor adulte);

- respectarea repausului mamar de 60 zile;

- asigurarea condiţiilor optime de întreţinere şi hrănire;

- aplicarea sistemului de fătări eşalonate pentru asigurarea ritmicităţii producţiei;

- respectarea tehnologiei de muls;

- asigurarea unui regim de mişcare corespunzător;

- respectarea programului zilnic care duce la crearea unor reflexe condiţionate;

- reducerea la minim a influenţei nefavorabile a factorilor de mediu;

Page 39: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

39

Capitolul 6

6. REZULTATELE TEHNICO – ECONOMICE ÎN FERMĂ

I. Venituri:

1. Producţia de lapte: 1494,78 hl(lapte) * 1,4 lei/kg = 209269,2 lei

2. Vaci reformate: 2 vaci*500 kgGV * 7 lei/kg = 7000 lei

3. Viţei 3 luni: 13 cap. * 800 lei/ = 10400 lei

4. Subvenţii: 490 lei/cap. * 42cap.= 20580 lei

5. Subvenţii lapte: 149,578 tone lapte * 89 lei/tonă = 13296,6 lei

Total venituri: 260545,8 lei

II. Cheltuieli:

1. Furaje: 131875 lei

2. Fond de salarizare: 1 om * 800lei *12 luni = 9600 lei/an

3. Asistenţă sanitar veterinară: 25 lei/cap*42cap.= 1050 lei

4. Consum de energie: 3,78 kw/hl lapte * 1494,78 hl lapte * 0,46 lei/kw= 2599,12 lei

5. Carburanţi: 2,11 litri/hl lapte * 3350,84hl * 5,4 lei/litri = 17031,52 lei

6. Alte cheltuieli (ÎA,piese de schimb,materiale de uz general)=90 lei/cap. * 42 cap. =

3780 lei/an

Total cheltuieli: 165935,64 lei

III.Costuri aferente producerii unui li

tru de lapte: 165935,64/ 149478 = 1,11 lei/litru lapte

IV. Profit brut : 94610,16lei

V. Impozit pe profit (16% din profit) : 15137,62 lei

VI. Profit net : 79472,54 lei

Page 40: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

40

Capitolul 7

7.Concluzii și recomandări

Din calculele efectuate putem deduce că creșterea vacilor este un sector al

zootehniei din care se pot obține beneficii materiale și spirituale la un nivel

surprinzător de mare.

Din prezentarea datelor de mai sus putem trage câteva concluzii și

recomandări :

în viitor se va lucra în directia îmbunătățirii rațiilor astfel încât costul de

producere a furajelor să scadă,scăzând totodată și prețul de producție a

litrului de lapte ;

un aspect cu privire la eficentizarea economică a unității este completarea

producției de lapte cu cea de carne,prin îngrășarea tăurașilor obținuți în

fermă ;

pentru creșterea producției de lapte se va urmări masivizarea

animalelor,aspect legat de producția de lapte,aspect completat de

utilizarea de material seminal provenit de la tauri valoroși ;

Page 41: Proiect Bovine Tutuianu Ionut Corect

41

BIBLIOGRAFIE

Acatincăi S.,(2004) – Producțiile bovinelor, Edit.Eurobit,Timișoara.

Maciuc V., (2006) – Managementul creşterii bovinelor, Edit Alfa Iași.

Pop I.M., Halga P., Teona Avarvarei, Popa V., Bădeliţă C., (2002) -

Alimentaţie animală, Edit. Pim, Iaşi.