PROIECT

5/13/2018 PROIECT - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-55a754dc7b3a0 1/15

1.Argument

Motivaţia care adus la alegerea temei ,, ÎNTREŢINEREA, DEFECTE ÎN EXPLOARE Ş

REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUŢIE,, este una simplă, şi anume având în vedre

mecanismul de direcţie este o parte complexă şi foarte importantă din construcţia automobilului ca

asigură umplerea cilindrilor cu amestec carburant sau cu aer proaspăt şi evacuarea gazelor arse acesta es

supus unei exploatări ridicate care în timp poate conduce la apariţia unor defecte în exploatare.

Organele sistemului de distribuţie lucrează în condiţii foarte grele (presiuni de contact mari î

condiţii de ungere insuficientă, temperaturi mari, distribuţie neuniformă, viteze relativ mari, şocuri,etc

care determină apariţia uzurilor, a deteriorărilor şi a ruperilor prin oboseală a materialului.

În situţia unei exploatări în condiţii anormale sau neexecutării lucrărilor de întreţinere s

executăriilor în neconcordanţă cu recomandările uzinei producătoare, procesul scoaterii din uza organel

respective poate fi grăbit.

Starea tehnică a mecanismului de direcţie influenţează într-o măsură covăşitoare stabilitate

automobilului în mers, securitatea circulaţiei, confortul conducerii precum şi uzura pneurilor.după une

statistici 17-22% din incidentele de circulaţiesunt provocate de starea necorespunzătoare a cestei părţi

automobilului.În lucrarea de faţă se încearcă punerea în evidenţă a celor mai importante şi frecvente defecţiuni c

pot apărea la mecanismul de direcţie şi posibilităţi de remediere şi reparare a acestora în cadrul atelierelo

auto.

Stabilirea stării tehnice a mecanismului de direcţie se face cu ajutorul parametriilor d

diagnosticare (jocuri, fazele distribuţiei, zgomote emise,etc.)se poate face, în unele cazuri, chiar şi d

persoane mai puţin calificate care însă posedă o dotare minimă necesară. O importanţă mare o prezin

localizarea defecţiunii, natura şi apoi se poate trece la remedierea propriu-zisă.

-1-



2.Mecanismul de direcţie. Destinaţie. Clasificare. Părţi componente

2.1. Destinaţie

Mecanismul de direcţie (foto 1) este un ansamblu de piese care asigură umplerea cilidrilor, într-o

anumită ordine, cu amestec carburant sau cu aer proaspăt şi asigurarea gazelor arse.

2.2 Clasificare

După tipul motorului, distribuţia poate fi pentru motoare în patru şi în doi

timpi. Motoarele în patru timpi utilizează mecanismul de distribuţie cu supape iar

cele în doi timpi,nu au în general supape, ci ferestre în cilindri, care sunt deschise

sau închise prin deplasarea pistonului(distribuţie prin lumini).

După poziţia supapelor, mecanismele de distribuţie sunt:

- cu supape laterale plasate în blocul motor;

- cu supape în cap unde supapele sunt montate în chiulasă deasupra pistonului; foto 1

- mixt (Rover), supapele sunt montate în bloc şi în chiulasă.

Din punct de vedere al locului de montare a arborelui cu came, distribuţia poate fi:

- cu arbore cu came în carter ( motoare D 797-05, ARO, Dacia,etc.)

- cu arbore cu came montat pe chiulasă, cu comandă prin culbutor (Fiat, Mercedes-Benz,etc.)

- cu arbore cu came montat pe chiulasă, ce comandă direct supapele.

2.3 Construcţia mecanismului de distribuţieMecanismul de distribuţie (fig.1)se compune din: comanda distribuţiei 1,2,3, arborele cu came

tachetul 6, tija împingătoare7, culbutorul 8, supapele 16 şi 17 (cu ghidajele lor), arcurile supapelor18.

Comanda distribuţiei. Prin comanda se transmite mişcarea de la arborele cotit la arborele cu cam

(fig.2), aceasta poate fi cu:roţi dinţate, lanţ, curea dinţată.

Comanda cu roţi dinţate este formată din două roţi dinţate:pinionul conducător pe arborele cot

1şi roata dinţată de pe arborele cu came 2, care are un număr dublu de dinţi la mototarele ăn patru timp

pentru realizarea raportului de transmisie 1:2. Unele motoare mai au un piston intermediar 3, pent

reducerea dimensiunilor.

Comanda cu lanţ este formată din două roţi dinţate de lanţ, mişcarea de la arborele cotit la arbore

cu came transmiţându-se printr-un lanţ cu role, care poate fi dublu sau triplu pentru micşorarea uzurii.

Comanda cu curea dinţată în locul lanţului, este mai simplă, silenţioasă, nu necesită carter etan

amortizează vibraţiletorsionale ale arborelui cu came.Mişcarea se trasmite, prin intermediul curelei dinţat

-2-



1

2

3

4

5

1-roată arbore cu came; 2-galet auoîntinzător;3-curea dinţată; 4-roată pompă apă; 5-pinionarbore cotit

Fig.2



3, de la pinionul arborelui cotit 5, la roţile dinţate:a arborelui cu came 1, a pompei injecţie 4, a pompei d

ulei şi a alternatorului .

Arborele cu came 4 ( fig.1) asigură în timpul rotirii, prin forma şi poziţia camelor, funcţionare

organelor de distribuţie la momentele oportune şi pe durata necesară.

Este confecţionat din oţeluri alaiate prin matriţare sau prin turnare din fonte aliate.

Este de formă cilindrică, prevăzut cu fusuri de sprijin, came de admisie şi evacuare, un pinioin dantrenare apompei de ulei şi aruptorului-distribuitor, un excentric de comandă a pompei d

combustibil(MAS).Camele au unghi de decalaj şi un profil, condiţionate de numărlui cilindrilor, d

ordinea de funcţionare alor, de viteza de ridicare a supapelor şi de timpul lor de deschidere fă

şocuri.Aceasta imprimă unghiurile de avans şi întârziere a deschiderii supapelor în cadrul ciclului moto

Camele sunt deobicei, în număr de două pentru fiecare cilindru( una pentru suppapa de admisie şi al

pentru evacuare).

Arborele cu came se montează în carter sau pe chiulasă, în lagărele de sprijin, sub forma un bucşe 5, din oţel cu material antifricţiune ăn interior.Numărul fusurilor (deobicei patru) şi deci al lagărel

depinde de lungimea arborelui.

Tacheţii 6 (fig .1) comandă deschiderea supapelor, datorită mişcărilor axiale imprimate de profil

camelor de pe arborele cu came; ei transmit mişcarea prin intermediul tijelor împingătoare şi culbutoril

de supape. La motoarele cu arborele cu came pe chiulasă , tacheţii lipsec, comansa supapelor fiind directă

Tacheţii au o formă cilindrică- uneori cu taler în paretea inferioară (ARO), cu locaş semisferic

partea superioară pentru tijei împingătoare.Tacheţii culisează în ghidajele lor din blocul motor, care pot

alezate diirect sau amovibile;au poziţie decalată axial faţă de camă pentru ale imprima în timpu

funcţionării o mişcare de rotaţie, pe lângă cea de translaţieîn vederea uzurii uniforme şi deci prelungirii lo

de fucţionare.

Tacheţii se execută din oţel sau fontă specială şi se tratează termic. Locaşurile tacheţilor su

acoperite cu capace cu garnituri de etanşare.

Tija împingătoare 7 (fig. 1) sunt întâlnite numai la distribuţia cu supape în cap, au rol de transmite

-4-

mişcarea liniară de la tacheţi la culbutori. Are forma unei tije pline sau tubulare, care în partea inferioarau un cap semisfericde sprijin pe tacheţi, iar în partea superioară un cap în formă de cupă, pentr

contactulcu şuruburile de reglaj ale culbutorilor.

Culbutorii 8(fig.1), prin mişcarealor oscilatorie, comandă deschiderea supapelor; sub form

specială, cu braţe inegale, partea spre tija împingătoare mai scurtă, pentru a imprima deplasări mari a

supapelor; ăn partea centralăau un alezaj prevăzut cu o bucşă pentru asamblarea pe axul culbutorilor.



Culbutorii sunt turnaţi sau matriţaţi din oţel carbon sau din fontă. La capătul de contact cu ti

împingătoare se găseşte şurubul de reglaj, pentru reglajul termic impus dintre culbutor şi supapă.

Supapele(fig. ) au rol diferit; după destinaţia lor sunt de admisie 16, pentru deschiderea

închiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, şi de evacuare 17, pentru expulzare

gazelor arse.

Părţiile componente ale supapelor sunt:talerul1, tija 2, faţeta 3,de aşezarea talerului pe scaun

cu un unghi de 45o, şi un locaş pentru fixare 4.

Talerul supapelor poate fi plat, concav sau

convex, căruia i se aplică un strat de stelit pe

contrascaun care diminuează supraîncălzirea

supapelor.supapele se confecţionează din oţel aliat,

cele de evacuare având un conţinut ridicat de siliciu, pentru micşorarea dilatării termice.

Ordinea de montare este corespunzător

cilindrilor, se face începând cu supapa de evacuare

pentru cilindrul unu, apoi se grupează căte două de

acelaşi fel, alternând admisia şi evacuarea.

Arcurile supapelor 18 menţin supapele pe

scaunele lorcând sunt închise şi un contact între

supape şi came, prin intermediul celorlalate

organeale distribuţiei, în timpul deschiderii şi

închiderii lor.

Arcurile se confecţionează din oţel de arc, de

formă elicoidală.

Fig. 3

3

1

2

4



- 5 -

3.Întreţinerea mecanismului de distribuţie

Operaţiile principalele de întreţinere sunt:

-verificarea vizuală a etanşeităţii capacului distribuţiei cu blocul motor;

- verificarea stării arcurilor şi poziţiei culbutorilor;

- verificarea etanşeităţii capacului de chiulasă;

-reglarea jocului termic dintre culbutor şi supape;

-verificarea punerii la punct a distribuţiei.

Reglarea jocului termic dintre culbutori şi supape se face la rece sau la cald, pentru a permi

dilatarea liberă a supapei şi a evita rămânerea ei deschisă când motorul este cald. Jocul se măreşte î

timpul exploatării, provocând zgomote anormale, reducând timpul şi cursa deschiderii supapelo

înrăutăţind umplereacilindrilor cu amestec carburant sau aer şi evacuarea gazelor arse.Acest joc se reglează periodic, după tipul motorului şi indicaţiile fabricii constructoare, cu valori

din tabelul 1. Tabel 1

Motorul

Jocul(mm)La rece La cald

Admisie Evacuare Admisie EvacuareIveco 846041 0,25 0,50 - -Iveco 846042 0,55 0,55 0,30 0,40D 797-05 0,20 0,35 - -

D 2156 HMN 8 0,20 0,25 - -Dacia 1300 0,15 0,20 0,18 0,25Citoen ZX-D 0,15 0,30 - -Fiat Croma 0,40 0,40 - -Renault 19 0,20 0,40 - -Oltcit Club 0,20-0,25 0,20-0,25 - -Dacia Nova 0,15 0,20 0,18 0,25Solenza 1,9D 0,20 0,40 - -Logan 0,10 0,25 - -Motoare cu tacheţi hidraulici 0 0 0 0

La motoarele cu supape laterale, jocul se reglează între tachet şisupapă, iar la cele cu supapă în

- 6 -

cap, între culbutori şi supape, astfel:

-se scoate capul chiulasei, se roteşte arborele cotit ( cu manivela sau prin cureaua ventilatorulu

până ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfărşitul compresiei;acestase observă şi prin coinciden

marcajelorde pe roata de curea a arborelui cotit, cu cel de pe capacul distribuţiei sau de pe volant

carterulambreiajului sau blocului motor; se verifică strângerea chiulasei şi suporturile axului culbutor;



-se slăbeşte apoi piuliţa de blocare a şurubului de reglaj e la culbutorişi, în timp ce aceasta

menţine fixă cu cheia,se reglează şurubul cu şurubelniţa; se controlează jocul j cu un calibru cu interstiţ

care va trebui să alunece cu frecare între capătul culbutoruluişi cel al supapei, după care se fixeză poziţ

şurubului cu piuliţa. Aceleşi operaţii se execută la toate supapelecare nu sunt atacate de culbutorişi la alţi

cilindrii. Se roteşte apoi, arborele cotit cu 1800 şi se repetă procedeul de mai sus până se reglează toa

supapele, după care se face o verificare.reglarea supapeler se poate face şi în ordinea de funcţionaremotorului.

Punerea la punct a distribuţiei se execută astfel: se demontează una din roţile de la angrenaju

distribuţiei sau lanţul de distribuţie, se aduce pistonul cilindrului 1 în poziţia în care supapa de admisie v

fi la începutul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit şi araborelui cu came; acest moment se determină c

ajutorul unui ceas comparator montata pe chiulasă, palapatorul lui fiind în contact cu supapa. S

imobilizează arborele cu came în această poziţie, apoi se cuplează pinionul de distribuţie sau lanţul, astf

încât reperele de pe ele să corespundă pozişiei indicate( cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele ccame sau cu cel intermediar şi restul roţilor dinţate de la angrenajul distribuţiei). Se regleazădin nou joc

supapelor.

Punerea la punct adistribuţiei se Face de constructorul motorului pentru totdeauna, marcându-s

pinioanele cu semn, astfel ăncât la reparare să se respecte reglajele.Aceata constă în poziţionarea arborel

cu came faţă de arborele cotit şi reglarea jocului dintre culbutori şi supape sau dintre tacheţi şi supape / l

distribuţia laterală).

Dacă roţile dinţate nu mai au repere, punerea la punct se poate face montând pe volant un dis

gradat la 3600 şi prin antrenarea arborelui cotit şi aarborelui cu came, se aduce pistonul de la cilindrul 1

poziţia în care supapa de admisie va fi la început de deschidere . Se va face verificarea unghiurilor d

deschidere şi închidere a supapelor şi la ceilalţi cilindri, corespunzător digramei de distribuţie, după ca

se montează angrenajul distribuţiei.

La motoarele care folosesc curele dinţate de distribuţie se av ţine cont de reperele de pe pinionu

arborelui cu came şi cel de pe fulia arborelui cotit. În felul acesta se asigură avansul la apridere(MAS) sa

avansul la injecţia motorinei (MAC).

- 7 –

4. Defectele în exploatare ale mecanismului de distribuţie

Cele mai frecvente defecţiuni care pot provoca zgomote anormale, funţionarea neregulată

motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt:

- zgomote la comanda distribuţiei;



- bătăi alr culbutorilor sau tacheţilor;

- funţionarea neregulată cu zgomot datorită uzurii camelor de la arborele cu came;

- funţionarea neregulată cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare;

- griparea sau blocarea supapei;

- arderea sau deformarea talerului supapei;

- ruperea supapei;- deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distribuţiei sunt datorate uzurii danturii roţilor dinţate sau a lanţului d

distribuţie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului în zona anterioară a motorului.

Pinioanele uzate se înlocuiesc, iar în cazul când au dinţi rupţi (roata de textolit de pe arborele c

came) se înlocuieşte întreg angrenajul distribuţiei; la înlocuirea numai apinionului defect , zgomotul

menţine.

Uzarea lanţului de distribuţie duce la alungirea lui şi poate sări peste unul sau doi dinţi de p pinioane ( se modifică astfel fazele de distribuţie, provocând mersul neregulat al motorului, sau poate să

de pe roţile dinşate şi motorul se opreşte). Remedierea constă în înlocuirea lanţului şi a pinioanel

distribuţiei.

Curelele dinţate se înlocuiesc la 40000-50000 km. În caz contrar se pot rupe producând avarii a

motorului( spargerea pistoanelor, chiulasei,şi chiar a ruperea bielelor şi arborelui cotit).

Bătăile culbutorilor sau tacheţilor au o intensitate redusă, ritmică, dar de frecvenţă înaltă şi su

provocate de jocurile termice prea mari; motorul funcţionează neregulat,când jocurile sunt regla

inegal,sau la uzarea suprafeţelor frontale ale culbutorilor şi supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul

partea superioară a motorului sau prin simpla ascultare acu urechea.

Remedierea constă în reglarea jocului dintre culbutori şi supape.Atunci când sunt uzate une

suprafeţe d contact, acestea se rectificăcu piatra abrazivă sau maşini d rectificat, menţinând profilul iniţia

Tacheţii uzaţi şi alezajele lor mărite provoacă jocuri anormale şi bătăi. Cauzele pot fi: unge

necorespunzătoare, imobilizarea tacheţilor care nu se mai rotesc.

Depistatera zgomotelor se poate face în zona din mijloc amotorului prin ascultare cu stetoscopul.

Se remediază prin înlocuirea tacheţilor defecţi, alezându-se locaşurile, iar cele amovibile se- 8 -

schimbă.

Tacheţii hidraulici gripaţi provoacă funcţionarea neregulată a motorului. Se demontează şi

deblochează cu solvenţi.

Funţionarea neregulată, uneori cu zgomot a motorului este, îndeosebi, urmare a uzurii inegale

camelor de la arborele cu came. Chiar dacă reglajele sunt corecte, motorul funcţionează neregulat datori



uturii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor şi aşezarea unui cea

comparator cu palpatorul pe fiecare tijă împingătoare, măsurând cursa la fiecare în parte în timp ce s

roteşte arborele cotit cu manivela. Când diferenţele dintre citirile maxime ce corepund vârfurilor camelo

de acelaşi fel sunt mai mari de 0,8- 1 mm, uzura lor este accentuată şi se impune înlocuirea arborelui c

came sau rectificarea lui.

Funţionarea neregulată, uneori cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare are loc cân jocul termic dintre supape afost reglat la o valoare prea mică; supapele nu se închid şi apar scăpări de ga

şi flăcări cu rateuri în carburator( pentru supapele de admisie) sau la eşapament(pentru cele de evacuare

Deci, talerele supapelor se ard, iar scaunele supapelor se pot fisura.

Dacă la ralanti, motorul funcţionează neregulat, supapele nu etaşează chiar dacă jocul termic afo

reglat.

Remedierea constă,în primul caz, în reglarea jocului dintre culbutor şi supapă, iar dacă urmări

sunt grave(supape arse sau fisurate) se înlocuiesc, rodându-le pentru etaşare.Dacă neetanşarea supaperlor este cauza funţionării neregulate a motorului, atunci se demontea

ansamblul chiulasei şi se face rodarea lor cu pastă, până se reface etanşeitatea.

Griparea sau blocarea supapei provoacă funcţionarea neregulată amotorului şi chiar oprirea luin

turaţii reduse, scăderea puterii, rateuri în colevtorul de admisie sau evacuare.Depistare animaliei se fa

prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) şi se roteşte arborele cotit cu demarorul; după şuierat

ce se aude în colectorul de admisie sau evacuare se determină feleul supapei blocate. Defecţiunea poate

determinată şi cu ajutorul compresometrului sau asemnalizatorului acustic.

Cauzele gripării pot fi: joc părea mic între supapă şi ghidajul ei, joc termic necorespunzăto

deouneri de calamină pe tija supapei şi pe ghidaj ( ulei necorespunzător, pierderi de compresie).

Remedierea constă în refacerea jocurilor normale la supape pe parcursul drumului sau în atelier.

Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzată de jocul termic prea mic al supapei, jocu

prea mare în ghidajul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun să nu mai fie corespunzător şi taler

supapei să se defomeze şi chiar să se ardă. Remedierea constă în refacerea jocurilor normale, iar ghidaje

supapelor uzate se înlocuiesc.

Ruperea supapei este un defect deosebit de grav pentru că poate provoca avarii prin spargerea-9-

chiulasei blocului motor şi chia încovoierea bielei şi arborelui cotit. Este o defecţiune mai rar întâlnită

poate fi provocată de arderea supapei,când motorul funcţionează timp îndelungat cu jocul termicprea mi

sau de oboseala materielului, de coroziunea sau prelucrarea necorespunzătoare.

Remedierea se face încă din faza când se impun verificarea şi reglarea jocului termic, care dacă n

este refăcut la timp duce la arderea supapei.



Defecţiunea se depisteză prin zgomote şi rateuri puternice şi se execută ăn atelier.Dacă se ajuge

ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat pentru că se pot provoca alte avarii şi atunci remedierea devin

costisitoare şi mai complicată.

Deformarea şi ruperea arcului supapei se produce, în general, din cauza marerialului sau

tratamentului termicnecorespunzător, dar şi datorită funţionăriiprea îndelungate , ceea ce îi micşoreză

elsticitatea iar motorul manifestă întreruperi ; arcul se mai poate rupe şi din cauza lovirii la montaj saucoroziunii. Ruperea arcului poate duce la căderea supapei în cilindru şi spargerea pistonului. De acee

motorul trebuie oprit imediat pentru a nu produce avarii mai grave.

Înlăturarea defecţiunii se face prin introducerea unei şaibe între cele două bucăţi de arc rupt. Apoi

se înlocuieşte arcul în atelier, fără demontarea chiulasei, menţinând supapa pe loc cu dispozitivul special

cu cioc, introdus în locul bujiei.

- 10 -

5. Repararea mecanismului de distribuţie

Comanda distribuţiei nu se face în mod corespunzător datorită:

- uzării roţilor dinţate, când grosimea dinţilor scade sub 1/3 din cea iniţială; se impune înlocuir

acestora;

- lanţului de distribuţie, care are joc în role de peste 0,5 mm; se înlocuieşte.



Arborele cu came (fig. 4) poate avea următoarele defecte:

- încovoierea arborelui cu came în zona 1; se verefică cu ceasul comparator, în partea centrală

dacă depăşeşte 0,02 mm , se îndreaptă cu o presă hidraulică;

- uzarea fuselor de reazem în zona 2; fusurile uzate se recondiţionează prin rectificare la cota d

reparaţie;

- uzarea camelor 3, datorită frecării cu tacheţii; camele uzate se rectifică pe maşini speciale dcopiat, la cota de reparaţie; când depăşeşte limita, arborele cu came se înlocuieşte. Măsurarea se poate fac

prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenţa dintre înălţimea a şi diametrul păr

cilindrice b;

- ciupituri şi exfolieri ale camelor şi fusurilor 4; se îndepărteză cu piatră adezivă sau pe maşini d

rectificat; dacă depăşeşte adâncimea de 1 mm, se rebuteză arborele;

- uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distribuţie se alezează şi s

refiletează la cotă majorată;

- 11 -

Uzarea canalului de pană pentru roata dinţată de distribuţie se constată cu un şablon; pentr

recondiţionare se măreşte lăţimea canalului, montând o pană majorată sau se excută un alt canal decal

cu 90º.

Tacheţii pot prezenta defectele:

54 1

3

a

b

3Fig.4 Zone posibile de apariţie a defectelor şi uzurilor la arbocu came

1-încovoierea arborelui cu came; 2- uzuri ale fusurilor de reazăm;3- uzura camelor; 4-ciupituri şi exfolieri ale camelor şi fusurilor;5- uzura sau deteriorarea orificilor filetate pentru fixarea pinionului distribuţie.



- uzuri, porozităţi sau rizuri pe tije şi taloer care se îndepărtează prin rectificare la cota de reparaţ

sau se înlocuiesc; uzarea locaşului sferic pentru tija împingătoare; locaşul sferic uzat se rectifică

diametrul prescris, folosind o piatră abrazică adecvată. Ghidurile tacheţilor se recondiţionează

corespundă jocului prescris.

Tijele împingătoare pot prezenta defectele:

- încovoierea tijelor: se remediază prin îndepărtare;- uzarea locaşurilor sferice de contact cu tacheţii sau cu şuruburile de reglaj ale culbutorilo

locaşurile sferice uzate se rectifică după şablon.

Culbutorii prezintă defectele:

- uzarea capului de comendă a tijei supapei; capul uzat se rectifică cu piatră abrzivă după şablo

respectându-se raza şi unghiul prescris;

- uzarea bucşei de asamblare pe ax impune înlocuirea ei;

- uzarea filetului pentru şurubul de reglaj; filetul uzat se refiletează la cotă majorată, folosindu-şurub corespunzător.

Supapele se curăţă de calamină, apoi se controlează starea tijelor şi talerelor; pot prezenta rizur

coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bătaia radială a talerului faţă de tijă şi rectiliniaritatea tijei se controlează c

ajutorul unui dispozitiv prevăzut cu două ceasuri comparatoare.

Defectele posibile ale supapei sunt:

- uzarea tijei: se înlătură prin rectificare la treapta I de reparaţie; dacă depăşeşte limita admisă, ti

se rectifică cu 0,05 mm, apoi se cromează şi se rectifică la treapta a II-a de reparaţie: jocul între tijă

ghidul supapei este de 0,03-0,08 mm;

- uzare capului tijei; capul uzat se recondiţionează prin rectificare până la dispariţia urmelor d

deteriorare;

- uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se înlătură prin rectificare la 45ºC ± 5' cu ajutoru

maşinii de rectificat supape, astfel încât grosimea părţii cilindrice a talerului să rămână de minim 2 mm

După rectificare, se rodează fiecare supapă pe scaunul ei cu pastă şi se trece la încercarea etanşeităţii.

Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate face şi pe maşini speciale. S

aşează chiulasa cu supapele pe maşină, după ce s-a introdus pastă de rodat între scaune şi contrascaune şi- 12 -

după cuplare, se execută operaţia simultană la toate supapele; durata se micşorează la circa cinci minu

faţă de 2-3 ore la executatea manuală. Proba de etanşare se face individual sau simultan la toate supapele

Arcurile de supapă se pot deforma, astfel încât elasticitatea să nu mai corespundă. Cu u

dispozitivvspecial se verificălungimea arcurilor în stare liberă şi comprimată la sarcini bine determinat

Dacă nu corespund se înlocuiesc.



Ghidurile de supapă pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifică la cota de reparaţ

şi se asamblează prin împerechere cu supapepele ale căror tije se încadrează în jocurile prescrise.

Se rebutează toate organele mecanismului de distribuţie care prezintă fisuri, crăpături, suflur

rizuri pronunţate, inclusiv arsuriale talerelor supapelor sau arcuri rupte.

-13 –

6.Măsuri de tehnica şi securitate a muncii în cadrul atelierelor auto

Angajaţii care desfăşoară activităţi în cadrul atelierelor de întreţinere şi reparaţii auto îşi v

desfăşura astfel activitatea încât să nu se expună pericolului de accidentare sau îmbolnăvire profesiona

proprie sau a altor angajaţi. Pentru acest lucru ei sunt obligaţi:



- să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţia muncii şi măsurile de

aplicare acestora;

- să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celălalte mijloace de

producţie;

- să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de

securitate şi a echipamentelor tehnice, precum şi să utilizeze corect aceste dipozitive;- să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru ca

ia fost acordat;

- să aducă la cunoştiinţa conducătorului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care

constituie pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

- să aducă la cunoştiinţa conducătorului de muncă în cel mai scurt timp posibilele accidente de

muncă suferite de propria persoană sau alţi angajaţi;

- să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informezde îndată conducătorul locului de muncă;

- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în omeniul securităţîî

muncii ;

- să dea rela ţii din proprei iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în

domeniul securităţii muncii.

În ateliere este interzisă amplasarea materielelor combustibile sau asubstanţelor inflamabile

apropierea maşinilor şi utilajelor care produc scântei prin prelucrare sau polizare.

Toate utilajele acţionate electric vor fi prevăzute cu legare la pământ.se va evita suprasolicitarea reţel

electrice şi la prelucrare , încălzirea excesivă a maşinilor-unelte.

Utilajul electric se scoate de sub tensiune la terminarea programului, rămânând sub tensiune do

instalaţia de pază.

La sudarea sau tăierea cu arc electric, înainte de începerea lucrului, se verifică instalaţiile şi legare

acestora la pământ.

Măsurile de protecţia muncii recomandă ca nici un reglaj sau verificare să nu se facă în timp

funcţionării subansamblelor sau agregatelor.- 14 -

7. Bibliografie:

1. Automobile.Cunoaştere, Înterţinere şi Reparare-Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, ST. Samoilă, Bucureş

2005



2. Automobile- şofer mecanic auto- Gh. Frăţilă, M.V. Popa, Bucureşti 1992

3. Tehnologia reparării automobilelor-N. Bejan Ed. Matrixrom 2004

4. Stare tehnică a automobilelor în circulaţie- M. Statulat, Ed. Militară 1984

5. Exploatarea raţională a automobilelor-M: Stratulat, Ed.Militară 1986

6. Agenda automobilistului-D. Văleanu, M. Stoleru, ş.a., Ed. Tehnică 1985

- 15 -

Documents

PROIECT