PNMDSC _ 8 10 2009_FINAL.docnr. ____ din_________ 2009
în Republica Moldova
I. 2 Contextul politic i economic ....................................................................................................... 10
I. 3 Profilul sectoarelor economice .................................................................................................... 11
I. 4 Starea calitii mediului .............................................................................................................. 12
II. Analiza situaiei i a golurilor ............................................................................................................. 14
2.1 Cadrul instituional, politic i legislativ ......................................................................................... 14
II.1.1 Politica dezvoltrii durabile în domeniului proteciei mediului .............................................. 14
II.1.2 Rolul autoritilor administraiei publice centrale i locale .................................................... 17
II.1.3 Cadrul internaional de reglementare ................................................................................... 19
II.1.4 Infrastructura actual ........................................................................................................... 24
II.1.6 Evaluarea resurselor umane.................................................................................................. 31
III.1.3 Existena unui cadru politic i legislativ în domeniul proteciei mediului............................... 34
III.1.4 Existena Fondului Ecologic Naional ................................................................................... 35
III.2 Pri slabe................................................................................................................................... 35
III.2.2 Cadrul instituional fragmentat ............................................................................................ 36
2
III.2.4 Lipsa unui sistem de informare, participare i contientizare a publicului ............................. 37
III.3 Oportuniti ............................................................................................................................... 38
III.3.3 Implementarea proiectelor investiionale i de asisten tehnic ......................................... 39
III.3.4 Oferirea posibilitii de promovare a produselor autohtone pe piaa internaional ............ 39
III.4 Ameninri ................................................................................................................................. 40
III.4.2 Voina politic limitat de susinere a crerii structurii de gestionarea a substanelor chimice ...................................................................................................................................................... 40
III.4.3 Insuficiena resurselor umane, instruite în domeniul gestionrii substanelor chimice ......... 40
III.4.4 Capacitatea limitat a rii de a valorifica posibilitile oferite prin intermediul fondurilor internaionale, inclusiv ale UE........................................................................................................ 41
III.5 Concluzii ..................................................................................................................................... 41
IV. Scopul i obiectivele Programului Naional privind managementul durabil al substanelor chimice .. 42
IV. 1 Scopul ....................................................................................................................................... 42
IV.3 Obiectivele specifice pe termen mediu ....................................................................................... 43
IV.3.1 Strategia de perfecionare a cadrului politic i legislativ ....................................................... 43
IV.3.2 Strategia de creare a cadrului normativ ............................................................................... 46
IV.3.3 Strategia de creare a cadrului instituional........................................................................... 49
IV.3.4 Strategia de creare a sistemului informaional ..................................................................... 51
IV.3.5 Strategia de dezvoltare a capacitilor de cercetare i monitoring ....................................... 54
IV.3 6 Strategia de promovare a standardelor internaionale ......................................................... 57
3
IV.3.7 Strategia de creare a capacitilor de eliminare a substanelor chimice inclusiv deeurilor lor i de decontaminare a terenurilor i echipamentului contaminat................................................... 59
IV.3.8 Strategia de creare a unui sistem de informare i sensibilizare a publicului .......................... 62
IV.3.9 Strategia de evaluare a riscurilor ce in de utilizarea unor substane chimice ....................... 65
IV.4 Evaluarea costurilor de implementare a Planului de aciuni ........................................................ 66
IV.5 Monitorizarea i evaluarea implementrii Programului Naional privind managementul durabil al substanelor chimice ......................................................................................................................... 69
IV.5.1 Contextul general ................................................................................................................ 69
IV .6 Strategia de comunicare ............................................................................................................ 72
IV.7 Paii urmtori în promovarea managementului durabil al substanelor chimice. ........................ 72
Anexa nr. 1............................................................................................................................................ 73
Anexa nr. 2............................................................................................................................................ 81
Anexa nr. 3............................................................................................................................................ 87
4
Abrevieri APC Administraia public central APL Administraia public local ARFC Agenia Relaii Funciare i Cadastru a Republicii Moldova AT Agenia Transporturilor a Republicii Moldova AM Academia de tiine a Moldovei BAT Cele mai bune tehnici disponibile BEI Banca European de Investiii BEP Cele mai bune practici de mediu BERD Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare BM Banca Mondial BNS Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova BPC Bifenilii policlorurai Codul FAO Codul de conduit privind distribuirea i utilizarea pesticidelor CONUSC Convenia-cadru ONU privind schimbarea climei Convenia LRTAP
Convenia UNECE din 1979 asupra polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi
DDT Diclor-difenil-tricloretan FAO Organizaia Naiunilor Unite pentru Agricultur i Alimentaie FEN Fondul Ecologic Naional GEF Fondul Global de Mediu GHS Gazele cu efect de ser GLP Practici bune de laborator HCFC Hidro-cloro- fluoro-carburi HG Hotrîrea Guvernului Republicii Moldova ICCM Conferina Internaional privind Gestionarea Substanelor Chimice,
februarie 2006, Dubai IADB Banca Inter-american pentru Dezvoltare IPSSTOP Inspectoratul principal de Stat pentru Supravegherea Tehnic a Obiectelor
Industriale Periculoase ISO Organizaia Internaional pentru Standardizare MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova MAIA Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare al Republicii Moldova MCDT Ministerul Construciilor i Dezvoltrii Regionale al Republicii Moldova AMM Acord de mediu multilateral ME Ministerul Economiei al Republicii Moldova MM Ministrul Mediului al Republicii Moldova MS Ministerul Sntii al Republicii Moldova MTI Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor al Republicii
Moldova NATO Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord OCDE Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare OIM Organizaia Internaional a Muncii
5
ONG Organizaie neguvernamental ONU Organizaia Naiunilor Unite PCDD Dioxine (dibenzo p-dioxine policlorinate) PCDF Furani (dibenzofurani policlorinai) PIB Produs intern brut PIC Procedura de consimmânt prealabil în cunotin de cauz aplicabil
anumitor produi chimici periculoi i pesticidelor care fac obiectul comerului internaional conform Conveniei de la Rotterdam
PNUD Programul Naiunilor Unite pentru Mediu POP Poluanii organici persisteni QSP Programul Start Rapid PRTR Protocolul privind registrele emisiilor i transferul poluanilor al
Conveniei Aarhus RNOCL Reeaua naional de observare i control de laborator SAICM Abordarea strategic în domeniul managementului internaional al
substanelor chimice SDO Substanele care distrug stratul de ozon SGA Sistemul global armonizat de clasificare i etichetare SPCSE Serviciul Protecie Civil i Situaii Excepionale SV Serviciul vamal al Republicii Moldova SWOT Analiza prilor forte, prilor slabe, oportunitilor i ameninrilor UE Uniunea European UNECE Comisia Economic pentru Europa a Naiunilor Unite UNEP Organizaia Naiunilor Unite pentru Mediu UNIDO Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste WSSD Summitul pentru Dezvoltare Durabil, 2002, Johannesburg
6
Introducere Dezvoltarea social-economic a rii este determinat de dezvoltarea tuturor ramurilor
industriei naionale, inclusiv industria alimentar, farmaceutic, energetic, pentru asigurarea sntii populaiei i a mediului înconjurtor. Dezvoltarea economiei este strâns legat de implementarea noilor tehnologii, utilizarea cît mai larg a substanelor chimice, care pe de o parte stimuleaz creterea productivitii muncii i a nivelului de trai a populaiei, iar pe de alt parte poate provoca un potenial impact negativ asupra sntii populaiei i mediului înconjurtor. Cu toate c Republica Moldova actualmente produce un spectru îngust de substane chimice, care este orientat preponderent spre piaa autohton (produse farmaceutice, colorani, lacuri i vopsele, produse i preparate de parfumerie) i import o cantitate mic de produse chimice ( in comparaie cu 10 ani in urm), pentru utilizare mai ales în agricultur, managementul actual neadecvat al acestora evident c produce disconfort cu provocri asupra mediului i sntii populaiei.
În scopul dezvoltrii durabile a societii i prevenirii impactului cauzat de substanele chimice Republica Moldova întreprinde activiti de aliniere la practicile internaionale în acest domeniu. O dovad a celor menionate este ratificarea unui ir de acte internaionale i convenii de mediu (Conveniei Basel, Stockholm, Rotterdam, Helsinki (avarii industriale). Prevederile acestor convenii ghideaz comunitatea internaional în aplicarea msurilor pentru dezvoltarea durabil a societii, considerînd c acest lucru este posibil doar prin asigurarea calitii anumitor factori ai mediului înconjurtor. Obligaiunea fa de asigurarea eficienei proteciei mediului i a sntii umane a condus la stabilirea prioritilor de management durabil al substanelor chimice. Acestea reiese din documentele internaionale aprobate la Conferina Naiunilor Unite privind Mediul i Dezvoltarea, de la Rio de Janeiro (1992) care a definit conceptul dezvoltrii economice care satisface necesitile prezentului fr a prejudicia i compromite viitoarele generaii, Agenda 21, adoptat la Summitul pentru Dezvoltare Durabil (WSSD) organizat în 2002 la Johannesburg, la care a fost stabilit totodat anul 2020 drept termen limit pentru stabilirea unui management durabil al substanelor chimice pe întreg ciclu de via.
Abordarea strategic în domeniul managementului internaional al substanelor chimice (SAICM) a fost aprobat de Conferina Internaional privind Gestionarea Substanelor Chimice (ICCM), la prima sa sesiune în Dubai, în februarie 2006. Drept obiectiv important al SAICM, la nivel naional, este prevzut utilizarea iniiativelor de gestionare a substanelor chimice existente pentru o dezvoltare ulterioar în diferite sectoare economice i de a consolida colaborarea dintre diferitele iniiative ale Guvernului Republicii Moldova i ale prilor interesate. Principiile din documentele menionate necesit de a fi încorporate în documentele de politici naionale cu privire la protecia mediului, în care indicatorul de calitate a mediului s fie integrat în alte sectoare ale economiei rii.
Cu referire la obiectivele SAICM, fiecare Guvern trebuie s abordeze problema gestionrii substanelor chimice i s stabileasc modalitatea de dezvoltare a aciunilor concrete în vederea asigurrii, pîn în anul 2020, a unui management durabil al substanelor chimice pe întreg ciclu de via. În acest context, a fost aprobat Ordinul nr. 49 al ministrului Ecologiei i Resurselor Naturale din 31 iulie 2006, privind crearea Grupului de lucru interministerial SAICM, alctuit din reprezentanii ministerelor i instituiilor relevante domeniului, inclusiv reprezentani ai societii civile i academice.
Grupul SAICM a fost antrenat activ la toate etapele de dezvoltare i elaborare a Programului fiind antrenai în dezvoltarea capitolelor la Program, coordonînd prioritizarea
7
activitilor i planificarea msurilor din Planul de aciuni. Concomitent participani la elaborarea Programului se enumr i diferite grupuri de interes formate în procesul de elaborare a Programului dup cum urmeaz:
Grupul „Monitoring i evaluarea impactului asupra mediului” care include urmtoarele instituii: Ministerul Mediului, Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Institutul de Ecologie i Geografie. Cu acest grup au fost coordonate aciunile prioritare pentru asigurarea capacitilor instituionale i legislative, precum i tehnice de efectuare i a monitoringului ce ine de prevenirea impactului negativ, de reducerea riscurilor în procesul managementului substanelor chimice. Aceste instituii antrenate în procesul menionat sunt i instituii de luare a deciziei referitor la gradul de poluare i afectare.
Grupul „Substane chimice i securitatea industrial”, care a inclus urmtoarele instituii:Ministerul Economiei, Inspectoratul Principal de Stat pentru Supraveghere Tehnic a Obiectelor Industrial Periculoase, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Protecie Civil i Situaii Excepionale. Cu acest Grup de lucru în cadrul elaborrii Programului s-a colaborat în domeniul includerii aciunilor prioritare, care pot întri capacitile legislative i instituionale ce in de securitatea industrial (în procesul de utilizare a substanelor chimice periculoase, a obiectelor ce in de pstrarea a acestor substane, de management al acestor obiecte, dotarea cu a echipament de protecie, autorizarea i notificarea importului, aplicarea reglementrilor stricte, a interzicerii utilizrii import i utilizare, interzicerea importului utilizrii unor substane , aplicarea fielor de securitate chimic, aplicarea metodelor inofensive mediului i sntii de eliminare a efectelor periculoase pentru asigurarea securitii.
Grupul „Produse de uz fitosanitar i fertilizani” a fost constituit din urmtoarele instituii: Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Inspectoratul de Stat Republican registrelor de poluani i transfer de poluani, pentru Protecia Plantelor, Centrul de Stat pentru Atestarea si Omologarea Produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor . Cu acest Grup s-a coordonat în regim de lucru elaborarea aciunilor prioritare pentru asigurarea în ar a unui management durabil al produselor de uz fitosanitar i fertilizani. (procedura de import, transportare depozitare, pstrare, utilizare a acestora, autorizarea, omologarea, reducerea impactului asupra mediului i sntii populaiei).
Grupul „Evaluarea riscurilor asupra sntii uman i protecia muncii” a inclus urmtoarele instituii: Ministerul Sntii Centrul Naional tiinifico - Practic de Medicin Preventiv, Ministerul Economiei.
La elaborarea aciunilor prioritare pentru securitatea muncii în comun cu acest grup a inut cont de standardele i metodologii de gestiune a securitii i sntii profesionale, codurile i practicile bune în acest domeniu, de necesitatea elaborrii sistemelor de avertizare , dotarea cu echipament de monitorizare, elaborarea reglementrilor în procesul managementului substanelor chimice pentru a evita riscurile asupra sntii umane în procesul de utilizare, transportare a substanelor chimice.
Grupul Import/export i transportarea substanelor chimice a fost utilizat pentru coordonarea aciunilor ce ine de întrirea capacitii instituionale i legislative în domeniul import/export i transportarea substanelor chimice. În acest Grup a fost incluse instituiile Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenia Transportului, Biroul Naional de Statistic, Camera de Liceniere Serviciul Vamal.
Grupul „tiina i societatea civil” a fost implicat în coordonarea i completarea propunerilor ce in de aciunile în domeniul cercetrilor tiinifice asupra unor efecte produse de
8
substanele chimice asupra mediului i sntii populaiei. Societatea civil joac un rol important în îmbuntirea managementului substanelor chimice i reducerea riscurilor. Aciunile Programului trebuie s includ msuri de informare a publicului despre pericolele poteniale ale substanelor, iar societatea civil trebuie antrenat în luarea deciziilor în domeniu.
Grupul echipei POP a coordonat toat activitatea în cadrul Programului. Cu aportul acestor grupuri, avînd suportul financiar al Programului „Start rapid” prin
intermediul proiectului “Parteneriatul Moldova - PNUM privind crearea capacitilor pentru îmbuntirea managementului durabil al substanelor chimice în Republica Moldova i implementarea SAICM”, au fost evaluate capacitile naionale în domeniul menionat, constatrile i recomandrile fiind încorporate în „Profilul Naional privind management al substanelor chimice în RM”. Aceste aspecte vor constitui o bun baz de planificare a msurilor pentru asigurarea securitii chimice naionale prin aplicarea unui sistem adecvat de gestionare a substanelor chimice.
Planificarea msurilor în Programul de management durabil al substanelor chimice (în continuare Program) se vor axa pe domeniile problematice ale sectorului, reieind din examinarea i evaluarea situaiei existente în acest domeniu. Programul constituie documentul principal de planificare strategic pe termen lung, care determin obiectivele de dezvoltare a sistemului de management durabil al substanelor chimice pîn în anul 2020.
Scopul general al Programului const în dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a substanelor chimice eficient din punct de vedere tehnic, economic, social i ecologic.
Obiectivele de dezvoltare ale managementului substanelor chimice la nivel naional vor include obiective strategice generale pîn în anul 2020 pentru gestionarea substanelor chimice i obiective strategice specifice pe termen mediu pîn în anul 2015, inclusiv pentru managementul unor substane chimice prioritare.
La baza elaborrii documentului vizat stau urmtoarele principii: • Cooperare intersectorial – programul se elaboreaz, implementeaz, monitorizeaz
i evalueaz în consultare cu toate prile interesate; • Alinierea strategiilor i programelor naionale existente la prioritile naionale –
documentul conine obiective specifice i unific abordrile sectoriale prin selectarea prioritilor;
Programul promoveaz o abordare dinamic în procesul de planificare strategic a domeniului de management al substanelor chimice, care prezint direciile de dezvoltare, identific modalitile i mecanismele de realizare a obiectivelor generale, fiind implementat în dou etape:
i. Etapa 1: 2010-2015 – se va axa pe perfecionarea cadrului legal, normativ i instituional
integru pentru gestionarea substanelor chimice, racordat la standardele internaionale, întrirea capacitilor umane i tehnice, iniirea activitilor de reducere a riscurilor asociate de substanele chimice periculoase prioritare.
ii. Etapa 2: 2015-2020 – se va focaliza pe elaborarea i implementarea strategiilor de evaluare i reducere a riscurilor asociate managementului substanelor chimice periculoase, implementarea producerii mai pure, întrirea capacitilor analitice prin aplicarea practicilor bune de laborator.
9
Pentru fiecare etap de implementare a programului va fi elaborat un plan de aciuni, inînd cont de prioritile stabilite, în conformitate cu cerinele tratelor internaionale. Rezultatele monitorizrii procesului de implementare a planului de aciuni vor fi evaluate anual, reflectînd modul de realizare a obiectivelor pe parcursul anului precedent i dinamica indicatorilor de performan. Planul de aciuni pentru etapa 1 va fi aprobat concomitent cu programul, iar pentru etapa 2, elaborarea i aprobarea acestuia se preconizeaz pentru finele anului 2015.
Direciile prioritare de dezvoltare stabilite în Program urmresc crearea unui management durabil al substanelor chimice la nivel naional, care ar preveni riscurile asociate de utilizarea substanelor chimice, diminua impactul negativ asupra mediului i sntii populaiei, întri capacitile de supraveghere i control al utilizrii substanelor chimice, îmbunti evidena i monitoringul, inclusiv a substanelor chimice cu termen expirat, informa publicul referitor la impactul potenial cauzat de substanele chimice pe întreg ciclul lor de via. În special, prin prisma Programului, responsabilii de realizarea msurilor (organele administraiei publice centrale de specialitate i agenii economici), vor depune eforturi pentru elaborarea cadrului legislativ naional adecvat conform normelor Europene, vor continua implementarea conveniilor i actelor internaionale în domeniul mediului, vor realiza msurile practice, care vor permite dezvoltarea activitii economice într-un mod durabil, fr a prejudicia mediul i sntatea generaiei actuale i a celor în cretere.
Aciunile Programului Naional de management durabil al substanelor chimice se vor implementa inînd cont de urmtoarele aspecte:
• Transparena la realizarea obligaiunilor tratatelor internaionale conform competenilor din legislaia naional;
• Cooperarea la nivel naional a tuturor celor interesai din cadrul autoritilor administraiei publice centrale de specialitate, sectorului privat i societii civile, inclusiv lrgirea reelei de contacte a celor implicai în managementul substanelor chimice;
• Ridicarea nivelului de contientizare i promovarea schimbului de informaie între prile implicate în scopul facilitrii raportrii în cadrul tratatelor internaionale, inclusiv Conveniilor Stockholm, Basel, Rotterdam Helsinki, etc;
• Întrirea capacitilor naionale pentru implementarea SAICM.
I. Profilul rii
I.1 Contextul fizic i demografic Republica Moldova este situat în partea de sud-est a Europei Centrale, în partea de nord-est
a Mrii Negre, între România i Ucraina. Teritoriul Moldovei are o suprafa de 33,8 mii km2 i o întindere de la nord la sud de 350 km i de la vest la est – 150 km. Din punct de vedere teritorial – administrativ, Republica Moldova este divizat în 32 raioane, o unitate teritorial autonom Gguzia i localitile din stînga Nistrului, având 5 orae cu statut de municipiu: Chiinu, Bli, Comrat, Bender i Tiraspol, 60 de localiti urbane fr statut de municipiu, 1575 de localiti rurale organizate administrativ în 917 comune.
Datele recensmântului din anul 2004 confirm tendina de scdere a populaiei rii, determinat, în special, de descreterea ratei natalitii i migraia populaiei. Conform situaiei de la 1 ianuarie 2007, populaia stabil a rii constituia 3,58 milioane locuitori. Între anii 2000-
10
2006, numrul populaiei s-a redus cu 62,0 mii persoane. Republica Moldova continu s fie ara cu cel mai sczut grad de urbanizare în Europa: 41,3% persoane locuiesc în localitile urbane i 58,7% – în cele rurale. Aproximativ jumtate din populaia urban locuiete în municipiul Chiinu. Conform clasificrii pe sexe, brbaii constituie 48% i femeile – 52% din numrul total al populaiei.
I. 2 Contextul politic i economic Republica Moldova este un stat suveran i independent, unitar i indivizibil. Forma de guvernmânt a statului este republic. Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, libera dezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezint valori supreme i sunt garantate. Constituia Republicii Moldova a fost adoptat la 29 iulie, 1994 i reprezint legea suprem a statului. Nici o lege i nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituiei nu are putere juridic. Preedintele Republicii Moldova reprezint statul i este garantul suveranitii, independenei naionale, al unitii i integritii teritoriale a rii. Preedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Mandatul Preedintelui Republicii Moldova dureaz 4 ani i se exercit de la data depunerii jurmântului. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova i unica autoritate legislativ a statului. Parlamentul este compus din 101 deputai. Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Modul de organizare i de desfurare a alegerilor este stabilit prin lege organic. Alegerile deputailor în Parlament se desfoar în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Guvernul asigur realizarea politicii interne i externe a statului i exercit conducerea general a administraiei publice. În exercitarea atribuiilor, Guvernul se conduce de programul su de activitate, acceptat de Parlament. Guvernul este alctuit din Prim-ministru, prim- viceprim-ministru, viceprim-minitri, minitri i ali membri stabilii prin lege organic. Organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Acestea execut, în temeiul legii, politica Guvernului, hotrârile i dispoziiile lui, conduc domeniile încredinate i sînt responsabile de activitatea lor. În scopul conducerii, coordonrii i exercitrii controlului în domeniul organizrii economiei i în alte domenii care nu intr nemijlocit în atribuiile ministerelor se înfiineaz, în condiiile legii, i alte autoriti administrative. Justiia se înfptuiete în numele legii numai de instanele judectoreti. Justiia se înfptuiete prin Curtea Suprem de Justiie, prin curile de apel i prin judectorii. Pentru anumite categorii de cauze pot funciona, potrivit legii, judectorii specializate. Înfiinarea de instane extraordinare este interzis. Organizarea instanelor judectoreti, competena acestora i procedura de judecat sînt stabilite prin lege organic. Modelul de dezvoltare regional, introdus prin Legea privind dezvoltarea regional în Republica Moldova, nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 prevede crearea unor regiuni mai mari, cu atribuii în domeniul planificrii strategice, care ar complementa structura teritorial- administrativ existent. Aceast abordare ofer posibilitatea reducerii costurilor (prin efectul economiei de scar) i a creterii capacitilor de planificare strategic, meninând totodat prestarea serviciilor publice mai aproape de ceteni – la nivelurile local i raional. Republica Moldova a traversat o etap complex de tranziie la economia de pia, înfruntînd un declin economic de proporii. Criza economic a durat 10 ani (din 1990 i pân în 1999 inclusiv), perioad în care produsul intern brut (PIB) s-a redus practic de trei ori. Începând cu
11
anul 2000 economia a înregistrat o oarecare stabilitate, normalizîndu-se volumul de producie, ce a influenat parial i reducerea srciei. În perioada 2007 PIB-ul s-a majorat cu 52%, fa de anul 2000. Economia Republicii Moldova este caracterizat prin predominarea sectorului agricol i agroindustrial i dependena dezvoltrii social-economice a oraelor mici de un numr limitat de întreprinderi industriale mari. Actualmente sectorul agrar i industrial ocup un loc central în economia naional a rii, contribuia fiecrui în crearea PIB-lui constituind 9,9% i 14,8 % respectiv. Sectorul agrar împreun cu industria de prelucrare a materiei prime agricole, contribuie cu circa 32 % la crearea PIB-ului i cu aproape circa 38,6% în volumul total al exporturilor, în agricultur fiind antrenai peste 32,8 la sut din populaia ocupat a rii.
Economia naional este totui dependent de factorii externi. O dovad a acestora este reducerea performanei economice din 2006, în urma interdiciei de ctre Federaia Rus a importului de buturi alcoolice i a crnii, precum i a creterii preurilor la resursele energetice, care a demonstrat rii efectele negative ale dependenei noastre de factorii externi. De aceea criza economic mondial actual, care a afectat rile partenere ale Republicii Moldova poate afecta grav dezvoltarea economic i social a rii noastre în urmtorii ani. Aceast situaie poate împiedica mult accesul investitorilor strini pe piaa autohton i poate produce o lovitur extraordinar atît asupra Guvernului i, cît i asupra întregii populaii a rii.
I. 3 Profilul sectoarelor economice Începînd cu anul 2000, economia rii a revenit pe traiectoria creterii, depind un deceniu de declin continuu. În perioada 2000-2006, PIB a crescut în medie cu 5,9% pe an, creterea cumulativ fa de anul 1999 alctuind 49,5%. Sursa principal de cretere a constituit-o consumul gospodriilor casnice, finanate în mare parte din contul sporirii veniturilor interne (salariul real a crescut în aceast perioad de circa 2,3 ori), precum i din veniturile rezidenilor obinute din munca peste hotare. Creterea economic a continuat s aib un caracter geografic polarizat, amplificând disparitile în dezvoltarea social-economic a rii. În anul 2006, municipiului Chiinu îi revenea o jumtate din producia industrial i 56% din investiiile în capital fix. Întreprinderile înregistrate în Chiinu au contribuit cu aproape 91% la rezultatul financiar net obinut pe economie în anul 2006, cele din Bli – cu 5,2%, iar cele înregistrate în raioane – cu numai 2,7%.
Tabelul 1: Privire general asupra sectoarelor industriale i agricole Sector Contribuia la PIB (%)
Numr de angajai,
mii per Valoarea adugat brut 83,2 Agricultura, economia vânatului i silvicultura 15 422 Industria 14,4 161 Construcii
3,9 67 Comer cu amnuntul i cu ridicata 10,4 196
Transport i comunicaii 12,1 65 Alte activiti 29,6 346 Impozite nete pe produs i import 16,8 Produsul Intern Brut 100
12
Evalurile efectuate asupra sistemului actual de management al substanelor chimice, care includ producerea, importul, exportul, utilizarea substanelor chimice, menionate în Profilul Naional privind managementul substanelor chimice denot faptul c producerea substanelor chimice se efectueaz într-un un volum mic, avînd cu un spectru îngust de substane chimice, orientat în mare majoritate spre piaa autohton. Actualmente Republica Moldova activeaz 187 întreprinderi de producere a articolelor din cauciuc i materiale plastice i 69 întreprinderi din industria chimic (19 fabrici de produse parafarmaceutice i medicamente, 12 fabrici de spunuri, detergeni, parfumerie i produse cosmetice, etc). Substanele chimice sunt utilizate la fel în producerea hârtiei, în industria uoar, industria materialelor de construciei, industria alimentar, inclusiv i a vinului etc. Volumul produciei industriale în anul 2007 constituie 26173,5 mil. lei, (2157,7 mil. dolari SUA) dintre care produselor industriei chimice (medicamente i produse farmaceutice, produse cosmetice i preparate pentru splat, dioxidul de carbon i oxigenul) le revine 358,5 mil. lei, ceea ce constituie doar 1,4% din totalul volumului produciei industriale. Pentru satisfacerea necesitilor economice naionale în substane chimice în anul 2007 acestea au fost importate în sum de 317,7 mil. dolari SUA (8,6%) pentru produsele chimice i 414,0 mil. dolari SUA (11,2%) pentru produsele petroliere. Din substanele chimice importate, principalele alctuiesc: produse petroliere, îngrminte, pesticide, diverse materii prime, produse i substane pentru industria de prelucrare i pentru alte industrii. La fel s-a constat c o parte din substanele chimice importate în ar sunt ulterior reexportate (de exemplu: reexportul îngrmintelor minerale sau chimice cu coninut a dou sau trei elemente fertilizante în anii 2003-2004 au constituit circa 15-20%, pentru categoria de pesticide acest indice este nesemnificativ de 1-2%). În procesul producerii, importului i utilizrii substanelor chimice se atest un potenial impact asupra mediului i sntii populaiei. Factorii principali care pot provoca acest impact sunt activitile ce in de accidentele industriale cu implicarea substanelor chimice la transportare, utilizare sau depozitare sau utilizare cu ignorarea cerinelor ctre protecia mediului i a sntii populaiei.
I. 4 Starea calitii mediului Actualmente grija fa de mediul înconjurtor constituie o component esenial i
primordial a dezvoltrii economice, sociale, morale, spirituale i culturale a generaiilor în cretere. Sporirea consumului în ultimele decenii a adus la creterea global a produselor, inclusiv a celor chimice.
Gradul de poluare a componentelor de mediu (ap aer, sol) , inclusiv cu substane chimice este determinat în baza sistemului de monitoring, efectuat de ctre Serviciul Hidrometeorologic de stat, Centrul de Medicin Preventiv i alte instituii i ageni economici.
Ceea ce ine de monitoringul aerului atmosferic aceasta se efectueaz prin intermediul a 17 posturi staionare, amplasate în 5 centre industriale: Chiinu, Bli, Tiraspol, Bender i Rîbnia. La Leova i Hînceti se efectueaz monitoringul în context transfrontier. Principalele surse de poluare a aerului atmosferic, asociate de substanele chimice sunt emisiile din sursele fixe de poluare, termoenergetic, i din sursele mobile de poluare.
Monitorizarea strii resursele acvatice se efectueaz prin 49 de seciuni de supraveghere pe 16 rîuri, 6 bazine de acumulare dup 4 hidrochimici, 5 grupuri de elemente hidrobiologice. Datele de monitoring demonstreaz c nivelul de poluare a acestora nu a suferit schimbri eseniale fa de anii precedeni.
13
Poluarea solurilor, inclusiv cu produse petroliere, substane chimice este un produs al managementului neadecvat al acestora. Managementul actual al deeurilor, inclusiv celor periculoase produce efecte negative asupra mediului i îndeosebi sntii populaiei.
Informaia disponibil privind evidena morbiditii profesionale, nu specific cauza îmbolnvirii sau impactul substanelor chimice concrete, i aceasta nu ne ofer posibilitatea determinrii morbiditii profesionale i a patologiilor cronice, condiionate de activitatea profesional sau aciunea substanelor chimice. Dei sectorul industriei chimice nu este reprezentativ pentru Moldova, persist cazuri de morbiditate profesional, condiionat de aciunea substanelor chimice, prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Morbiditatea profesional, condiionat de aciunea substanelor chimice Anii 2003 2004 2005 2006 2007
Total 6 6 7 3 5 Ponderea (%) patologii profesionale
16,1 24 28,0 16,6 15,6
Situaie analogic se observ i în activitatea evidenei indicilor mortalitii prin intoxicaii,
condiionate de aciunea substanelor chimice. Cele mai dese cazuri de deces sunt pe urma intoxicrilor cu gaze de monoxid de carbon, se atest decese i din cauza intoxicrii cu medicamente, pesticide i alte substane toxice, menionate în tabelul 2.
Tabelul 2: Indicii mortalitii prin intoxicaii (fr intoxicaiile cu alcool)
Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Numrul persoanelor decedate în urma intoxicaiilor cu
Medicamente 1 5 3 0 7 Alte substane toxice 13 14 38 16 19 Gaze 38 52 45 66 65 Pesticide 9 16 10 10 3
Producerea, utilizarea substanelor chimice este asociat cu riscuri poteniale pentru sntatea uman i mediul înconjurtor, prin caracterul duntor al acestora precum i a aciunilor explozive, otrvitoare, corozive, cancerigene, infecioase, mutagene etc. Datorit riscului pe care îl prezint substanele chimice periculoase pentru mediu i sntate a uman, activitile desfurate cu implicarea acestor substane trebuie s prezinte un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicai i în primul rînd responsabilitatea trebuie s-i revin operatorului.
Problema de maxim actualitate const în gsirea soluiilor acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi poluatoare, care utilizeaz substane cu efecte nocive asupra sntii populaiei i mediului, în vederea asigurrii unei dezvoltri durabile, în deplin siguran pentru sntatea omului i a mediului.
Poluarea crescând a componentelor de mediu, cu substane chimice este un motiv serios de îngrijorare, deoarece în afar de impactul cauzat sntii populaiei, acesta contribuie i la influenarea climei, i stratului de ozon.
Creterea îngrijorrii privind eficiena proteciei mediului i sntii umane la nivel internaional, a condus la dezvoltarea unei politici internaionale privind substanele chimice, fiind încorporat în multiple instrumente internaionale, inclusiv în Agenda 21.
14
În scopul dezvoltrii durabile a societii, msurile ce in de protecia mediului trebuie s fie integrate în toate sectoarele economiei naionale, dezvoltând o unic politic în acest domeniu.
Schimbrile climatice, efectul deertificrii din ultimul deceniu impune obiective tot mai stricte vis-a-vis de sursele de emisii a gazelor cu efect de ser, pentru a reduce ultimele. Emisiile gazelor cu efect de ser, a substanelor ce distrug stratul de ozon, a poluanilor organici persisteni i a metalelor grele au alertat comunitatea mondial silind-o s întreprind msuri colective în elaborarea i implementarea programelor de prevenire a polurii aerului. Schimbarea climei o problem global, care esenial poate influena dezvoltarea umanitii în viitorul apropiat. Pentru Republica Moldova domeniile prioritare în acest aspect sînt ecosistemele, sectorul agricol i sntatea uman. Specializarea preponderent în ramura agricol a comunitilor rurale i gospodriilor de fermier în Republica Moldova în domeniul agriculturii (în prezent 45% din populaia rii lucreaz în sectorul agricol) a sporit puternic dependena i vulnerabilitatea la hazardurile naturale, care sunt în cretere din cauza sporirii aciunii unui numr important de factori climaterici cauzate de schimbarea climei, degradarea mediului, urbanizarea i creterea numrului populaiei etc. Dezvoltarea agriculturi pe viitor va fi condiionat i mai tare de utilizarea produselor de uz fitosanitar i al fertilizanilor, în scopul combaterii efectelor schimbrilor climaterice.
Aciunile prioritare naionale în domeniul proteciei mediului, actualmente sunt ajustarea cadrului legislativ i normativ naional la Directivele UE, i la cerinele actelor internaionale, la care Republica Moldova este parte, pentru contribui în comun la reducerea impactului asupra mediului în regiune i în plan internaional.
II. Analiza situaiei i a golurilor
2.1 Cadrul instituional, politic i legislativ
II.1.1 Politica dezvoltrii durabile în domeniului proteciei mediului Dezvoltarea durabil constituie un obiectiv global care guverneaz toate politicile i
activitile la nivel internaional, se refer la meninerea capacitii Pmântului de a susine viaa în toat diversitatea ei i este bazat pe principiul democraiei, egalitii dintre sexe, solidaritate, respectul fa de lege i fa de drepturile fundamentale, inclusiv libertatea i egalitatea de anse pentru toi. Acesta îi propune îmbuntirea continu a calitii vieii i a bunstrii pe Pmânt, atât pentru generaiile prezente, cât i pentru cele viitoare.
Republica Moldova i-a manifestat voina de a se conforma standardelor internaionale, inclusiv de a se integra în procesul global de tranziie spre o dezvoltare durabil, prin promovarea unei economii dinamice, care s asigure locuri de munc i un înalt nivel de educaie, ocrotirea sntii, coeziune sociala i teritorial i protecia mediului, într-o lume sigur, care respect diversitatea cultural.
Actualmente, grija fa de mediul înconjurtor constituie o component esenial i primordial a dezvoltrii economice, sociale, morale, spirituale i culturale a generaiilor în cretere. Sporirea consumului în ultimele decenii a adus la creterea global a produselor, inclusiv a celor chimice. Substanele chimice joaca un rol important în societate, fiind folosite în fiecare zi, de la medicamente la maini i de la materiale de construcii la jucrii, iar societatea modern a devenit total dependent de acestea în industrie, agricultur, informatic, etc.
15
Creterea îngrijorrii privind eficiena proteciei mediului i sntii umane, a condus la dezvoltarea unei politici internaionale privind substanele chimice, fiind încorporat în multiple instrumente internaionale, inclusiv în Agenda 21, adoptat la Summit-ul pentru Dezvoltare Durabil de la Johannesburg (2002), iar capitolul 19 a stabilit anul 2020 drept obiectiv pentru stabilirea unui management durabil al substanelor chimice pe întreg ciclu de via.
Având în vedere c Republica Moldova particip activ în colaborarea internaional privind protecia mediului, inclusiv în domeniul gestionrii substanelor chimice i graiei susinerii financiare din cadrul Programului „Start rapid” a fost posibil elaborarea Programului Naional privind managementul substanelor chimice în Republica Moldova.
Gestionarea substanelor chimice în Republica Moldova este abordat fragmentar de mai multe autoriti ale administraiei publice centrale, fiind acoperite aspectele de import, utilizare, transportare, inclusiv securitatea obiectelor industriale, fr a fi furnizat consumtorului în deplin msur informaia despre produs i calitatea lui, inclusiv potenialul impact asupra sntii populaiei i a mediului înconjurtor. Supravegherea i controlul utilizrii substanelor chimice se efectueaz ramural, fiind mai amplu acoperit sectorul agrar.
Pe parcursul a 15 ani de independen Republica Moldova i-a dezvoltat cadrul legal naional, inclusiv în domeniul gestionrii substanelor chimice. Dei ara a ratificat mai multe convenii de mediu ce reglementeaz activitatea agenilor economici i utilizarea substanelor chimice în scopul proteciei mediului înconjurtor la nivel local i internaional, prevederile acestora nu au fost transpuse în legislaia naional. Astfel, cadrul juridic naional reglementeaz gestionarea substanelor periculoase, inclusiv a POP în linii generale, fr a specifica denumirea substanelor. Cadrul legislativ naional în vigoare prevede modalitatea de conlucrare în domeniul administrrii substanelor chimice a autoritilor administraiei publice centrale de specialitate i responsabilitile agenilor economici liceniai i /sau autorizai în utilizarea substanelor chimice. Îns, în acelai timp, cadrul juridic naional, reglementeaz insuficient responsabilitile productorului/importatorului vis-a-vis de asigurarea informrii consumtorului despre calitile periculoase ale substanelor chimice, despre clasificarea i etichetarea acestora. Legislaia naional în domeniul vizat nu specific criteriile pentru evaluarea i înregistrarea substanelor chimice, cerine la import, producere i utilizare, comportamentul acestora, reieind din condiiile de utilizare. De asemenea nu sunt stipulate drepturile angajailor care sînt antrenai în activitile de gestionare a substanelor chimice, fcîndu-i vulnerabili în fa riscului asociat de impactul potenial al substanelor chimice. S nu uitm i de faptul c în aceste condiii ageni economici vor fi ei defavorizai la plasarea produselor pe pia dac nu vor respecta cerinele internaionale ctre ambalare i etichetare, inclusiv aprecierea adecvat a informaiei despre proprietile periculoase ale substanelor chimice.
Cadrul general de reglementare a gestionrii substanelor chimice const din Legea privind regimul produselor i substanelor nocive, Legea privind protecia consumatorilor, Legea privind protecia mediului înconjurtor, Legea cu privire la protecia civil, Legea privind asigurarea sanitaro – epidemiologic a populaiei, Legea cu privire la protecia muncii, precum i alte acte legislative i normative.
Concomitent, politicile ramurale în special sectorul agrar, energetic i farmaceutic suplimenteaz cadrul general legislativ cu legi ordinare în gestionarea preparatelor de uz fitosanitar, produselor petroliere, substanelor farmaceutice etc. Sectorul industrial, fiind
16
preocupat în mare msur de dezvoltarea economiei naionale, acord atenie insuficient problemelor de gestionare a substanelor chimice.
Cadrul juridic actual în domeniul substanelor chimice prevede reglementri generale în acest sector cu referire la aplicarea GOST-urilor din perioada URSS i mai puin cu referire la standardele noi europene în acest domeniu. Legislaia ramural conine reglementri mai vaste privind gestionarea substanelor chimice i îndeosebi pentru ramura agricol i a medicinii. Nu sunt reglementate nici printr-un act legislativ i normativ utilizarea pesticidelor i chimicalelor în industria mobilei, în sectorul telecomunicaiilor, industria materialelor de construcie i alte domenii. În alte sectoare reglementarea substanelor chimice se limiteaz doar la procesul de liceniere a activitii de import.
În actuala legislaie privind gestionarea substanelor chimice sunt goluri care in de implementarea Legii privind regimul substanelor i produselor nocive (lipsa registrului substanelor chimice, lipsa evidenii utilizrii acestora, etc.). De asemenea, se conin lacune în procedura de import, care nu prevede crearea unei baze de date transparente referitor la spectrul i cantitatea utilizat a substanelor chimice, inclusiv cu specificarea pe ramuri. Lipsesc cerine ctre etichetarea substanelor chimice, nu este reglementat utilizarea substanelor chimice periculoase restricionate la nivel internaional (metale grele, asbest, POP i altele).
Legislaia actual nu este armonizat la directivele UE i nu include prevederi ale conveniilor internaionale i regionale ratificate de ar, SAICM, alte prevederi ce in de educaie i contientizare a societii despre riscurile posibile de la utilizarea substanelor chimice.
Actualmente se constat un nivel redus al sistemului de colectare a datelor ce in de producerea, importul, exportul, depozitarea, transportarea, utilizarea i eliminarea deeurilor periculoase i a substanelor chimice. În sectorul agricol este bine stabilit un sistem eficient de eviden a substanelor i produselor de uz fitosanitar i a fertilizanilor din partea Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare ( înregistrarea i supravegherea pe parcursul “ciclului întreg de via”) pe când în sectorul industrial acest sistem este limitat în prezentarea datelor pentru anuarul statistic. Agenii economici nu raporteaz nici unui organ al administraiei publice centrale despre spectrul i volumul substanelor chimice utilizate în industrie. În acelai timp legislaia naional în domeniul gestionrii substanelor chimice nu prevede obligaiuni ce in de colectarea datelor privind utilizarea substanelor chimice, cu excepia celor utilizate în sectorul agrar. În lipsa unui control strict din partea celor responsabili, agenii economici nu raporteaz corect despre cantitile de deeuri, inclusiv periculoase acumulate i depozitate. Din lipsa informaiei adecvate a agentului economic despre substanele chimice cu termen expirat , acestea nu sunt nu sunt trecute la deeuri i evident nu sunt luate la evidena statistic a deeurilor. Ca rezultat al evalurilor efectuate, devine clar necesitatea unor reglementri legislative i planificarea msurilor pentru asigurarea eficient a implementrii politicii actuale în acest domeniu.
Sistemul de informaie referitor la proprietile periculoase a substanelor chimice este la fel limitat, eticheta substanelor chimice importate/exportate/re-ambalate/utilizate etc., i „Fia de securitate” a substanelor chimice este incomplet i nu conine informaia despre gradul de periculozitate a substanei chimice; în acestea lipsesc cuvintele de semnalare „periculos” sau „atenie”; pictogramele Naiunilor Unite; msuri de rspuns în caz de pericol, incident, inhalare, etc., în corespundere cu standardele internaionale. Sunt necesare adoptarea a noilor cerine ctre eticheta substanelor chimice, care vor contribui la reducerea impactului asupra mediului i
17
Problemele naionale prioritare în domeniul managementului substanelor chimice în Republica Moldova sunt determinate de Profilul Naional ca urmtoarele:
• Actualul sistem de reglementare a substanelor chimice nu asigur în mod corespunztor nevoile de protecie a publicului, a angajailor i a mediului de la efectele negative ale produselor chimice.
• Baza legislativ actual nu corespunde iniiativelor internaionale i nu reglementeaz gestionarea adecvat pe întreg ciclu de via a substanelor chimice în scopul prevenirii polurii mediului i a asigurrii sntii publice i a angajailor;
• Sistemul aplicat pentru marcarea substanelor chimice nu corespunde cerinelor Sistemului global armonizat de clasificare i etichetare (SGA);
• Lipsa unui sistem integru de eviden i raportare a substanelor produse, utilizate, importate sau exportate, rmase în stoc sau eliminate, ceea ce contribuie la prezentare informaiei fragmentate pe sectoarele economiei naionale;
• Lipsa responsabilitilor productorului/ importatorului pentru asigurarea securitii la manipularea substanelor chimice pentru sntate i mediu, a obligaiunilor fa de prezentarea informaiei necesare referitor la gradul de periculozitate a substanelor chimice, clasificarea i etichetarea lor, precum i necesitatea evalurii gradului de pericol i înregistrarea substanelor chimice.
• Lipsa facilitilor de utilizare/eliminare a deeurilor periculoase, inclusiv a substanelor i produselor chimice cu termen expirat, conduce la persistena unui pericol potenial de poluare cu substane chimice cu termen expirat prin abandonare ilicit, acumularea ambalajelor contaminate cu substane chimice (pesticide, produse petroliere, etc.);
• Lipsa informaiei privind spectrul i cantitile de substane cu termen expirat, prin urmare autoritile întâmpin dificulti în stabilirea prioritilor i modalitilor de eliminare.
II.1.2 Rolul autoritilor administraiei publice centrale i locale In ultimul deceniu, Republica Moldova a depus eforturi considerabile în vederea
îmbuntirii i ajustrii cadrului instituional în domeniul proteciei mediului. În prezent, sistemul administrativ privind protecia mediului include la cel mai înalt nivel:
(i) Preedintele, care este responsabil pentru starea mediului în ar în faa comunitii internaionale;
(ii) Parlamentul, prin intermediul a dou comiii (Comisia pentru administraia public, ecologie i dezvoltarea teritoriului i Comisia pentru protecie social, sntate i familie) este responsabil pentru aprobarea principiilor politicii de mediu i ocrotirii sntii pentru adoptarea legislaiei în domeniile vizate.
(iii) Guvernul, este responsabil pentru implementarea politicii i legislaiei naionale de mediu i ocrotirii sntii. Activitatea Guvernului este susinut de Departamentul pentru agricultur i mediu, precum i de un numr de comisii inter-ministeriale ad hoc sau permanente, create pentru a soluiona probleme specifice de mediu.
18
(i) realizeaz politica Parlamentului Republicii Moldova în domeniu; (ii) elaboreaz programe de ameliorare a calitii mediului i ocrotirii sntii populaiei; (iii) asigur relaiile externe ale Republicii Moldova cu alte state i cu organismele
internaionale în domeniu; (iv) suport finanarea activitii i înzestrarea tehnico-material în cadrul comenzilor de stat
pentru cercetrile tiinifice în domeniu; (v) cere autoritilor publice centrale i locale: reducerea polurii resurselor acvatice, aerului
atmosferic, solului i subsolului cu substane toxice; (vi) adopt hotrâri cu privire la gestionarea în agricultur, gospodria comunal, industrie,
energetic etc. a substanelor chimice care pot afecta mediul i sntatea omului;
Ministerul Mediului (MM) este autoritatea naional central de mediu care elaboreaz i promoveaz politicile i strategiile statului în domeniul proteciei mediului, utilizrii raionale a resurselor naturale, conservrii biodiversitii, particip la elaborarea compartimentului Ministerului în pronosticurile ce in de dezvoltarea social-economic a rii; identific problemele prioritare, elaboreaz i promoveaz programe i planuri naionale de aciuni în domeniile sale de activitate, coordoneaz aciunile ministerelor, departamentelor i ale autoritilor administraiei publice locale în vederea elaborrii i implementrii programelor i planurilor naionale, ramurale i locale în domeniu i exercit controlul asupra realizrii lor.
Responsabilitatea de baz a Ministerului Sntii (MS) const în elaborarea politicilor i strategiilor de sntate în contextul implementrii politicilor guvernamentale de promovare i asigurare a sntii populaiei; planificarea strategic, analiza, monitorizarea i evaluarea politicilor elaborate, examinarea multilaterala a impactului social, etc. al acestora (Hotrârea Guvernului nr.326 din 21 martie 2007).
De rînd cu activitile de promovare a politicii agrare, asigurarea dezvoltrii agriculturii, industriei alimentare i a localitilor rurale, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare (MAIA), stimuleaz i monitorizeaz folosirii sistemelor de agricultur durabil i eficient, bazat pe meninerea i sporirea fertilitii solului prin aplicarea metodelor i msurilor respective agrotehnice, agrochimice de îmbuntiri funciare, organizarea i amenajarea teritoriului, inclusiv prin întreinerea i dezvoltarea sistemelor hidroameliorative i de conservare a solului, de meninere a echilibrului ecologic, de valorificare a rezervelor de ap; (Hotrârea Guvernului nr. 578 din 15 iunie 2005).
Serviciului Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale (SPCSE) din subordinea Ministerului Afacerilor Interne planific, organizeaz, coordoneaz i execut msurile de protecie civil; coordoneaz activitatea autoritilor administraiei publice în domeniul prevenirii i lichidrii consecinelor situaiilor excepionale; efectueaz supravegherea de stat în domeniul proteciei civile, inclusiv pentru respectarea prevederilor standardelor, normelor i regulilor de protecie radiativ, chimic, medico-biologic, etc. Autoritile administraiei publice locale (APL) au responsabiliti pentru protecia mediului în limitele teritoriului acestora, asigurând conformarea cu standardele i legislaia aplicabil. Legislaia stipuleaz o serie de obligaiuni pentru agenii economici (de exemplu, de a-i desfura activitatea în baza autorizaiilor de mediu, de a preveni poluarea, de a gestiona substanele toxice într-un mod sigur pentru mediu, etc.).
19
II.1.3 Cadrul internaional de reglementare În scopul dezvoltrii sistemului de cooperare regional i internaional în domeniul
proteciei mediului înconjurtor, inclusiv în domeniul managementului gestionrii substanelor chimice, Republica Moldova a ratificat un ir de tratate internaionale. Necesitatea promovrii unei politici unice în domeniul mediului i resurselor naturale, de implementare a cerinelor privind protecia mediului în procesul reformrii economiei naionale, ratificarea conveniilor internaionale cu privire la managementul substanelor chimice, condiioneaz întreprinderea aciunilor pentru reforma politic în acest domeniu.
Cooperarea regional i internaional este util în soluionarea problemelor de mediu comune pentru mai multe state, în cazul cadrului legal, cultural i de mediu comun, prin intermediu aciunilor colective, care deseori necesit resurse financiare mari. În mod special, aceast cooperare se refer la implementarea conveniilor i tratatelor internaionale în domeniul managementului substanelor chimice. Republica Moldova particip activ în colaborarea internaional, fiind totodat i parte la mai multe organisme internaionale. Cadrul internaional de reglementare în domeniul gestionrii substanelor chimice cuprinde urmtoarele acorduri multilaterale: o Convenia Rotterdam privind procedura (PIC) de consimmânt prealabil în cunotin de
cauz aplicabil anumitor produi chimici periculoi i pesticidelor care fac obiectul comerului internaional
Convenia are drept scop s încurajeze împrirea responsabilitilor i cooperarea dintre
pri în domeniul comerului internaional cu anumii produi chimici periculoi, pentru a proteja sntatea populaiei i mediul de eventuale daune i pentru a contribui la utilizarea raional, din punctul de vedere ecologic, a acestor produi, facilitând schimbul de informaii referitoare la caracteristicile lor, instituind un procedeu naional de luare a deciziilor, aplicabil importului i exportului acestora, i asigurând comunicarea acestor decizii prilor. Republica Moldova a aderat la Convenia prin Legea nr. 389 –XV din 25.11.2004. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie. o Convenia Stockholm privind poluanii organici persisteni
Scopul conveniei const în este protejarea sntii umane i a mediului prin reducerea
sau eliminarea emisiilor de poluani organici persisteni care au impact special asupra femeilor i prin acestea asupra generaiilor viitoare. În acest moment, 12 substane sunt înregistrate ca POPs: aldrin, clordan, DDT (1,1,1 – tricloro-2,2-bis(4-clorofenil)etan), dieldrin, endrin, dioxine, furani, hexaclorbenzen, heptaclor, mirex, bifenili policlorurai (BPC) i toxafen. Aceste substane au proprieti toxice, rezist la degradare, se bioacumuleaz i sunt transportate prin aer, ap i prin intermediului speciilor migratoare, de-a lungul granielor internaionale i pot fi depozitate departe de locul lor de emitere.
Convenia a fost ratificat de Republica Moldova prin Legea nr. 40-XV din 19.02.2004. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie.
În mai 2009 Conferina Prilor Conveniei de la Stockholm a luat deciziile referitoare la completrile anexelor A, B i C la Convenia. Ca urmare, lista substanelor din anexele au fost completate cu urmtoarele substane din categoria poluanilor organici persisteni:
20
Anexa B:
Anexa C:
Pentaclorbenzen. Conform Legii nr. 40-XV din 19.02.2004, „În conformitate cu articolul 25 punctul 4 din
convenie, orice amendament la anexele A, B sau C va intra în vigoare pentru Republica Moldova dup depozitarea instrumentului su de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la amendament”. La momentul de fa amendamentele date nu sunt ratificate de Republica Moldova.
o Convenia Basel privind controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i a
eliminrii acestora Scopul conveniei const în protecia sntii si mediului cauzate de efectele adverse de la
generarea , managementul, transportare transfrontier i eliminarea deeurilor periculoase i altor deeuri. Republica Moldova a aderat la Convenia prin Hotrîrea Parlamentului nr. 1599- XIII din 10.03.1998. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie.
21
o Convenia de la Vena pentru protecia stratului de ozon • Protocolul Montreal referitor la substanele ce distrug stratul de ozon
Obiectivul de baz al tratatelor menionate const în proteja sntii umane i a mediului înconjurtor împotriva efectelor adverse care rezulta sau ar putea rezulta din activitile umane care modifica sau ar putea modifica stratul de ozon. Republica Moldova a aderat la Convenia i Protocolul de la Montreal prin Hotrîrea Parlamentului nr. 966-XIII din 24.07.96. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie. o Convenia UNECE din 1979 asupra polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi
(Convenia LRTAP) • Protocolul Aarhus privind poluanii organici persisteni • Protocolul Aarhus privind metalele grele
Scopul Conveniei const în protecia omului i mediului înconjurtor contra polurii
atmosferice, limitarea, în msura posibilitilor, reducerea în mod treptat a emisiilor, i prevenirea polurii atmosferice, inclusiv a polurii atmosferice transfrontiere pe distane lungi.
Republica Moldova a aderat la Convenia prin Hotrîrea Parlamentului nr. 399-XIII din 16.03.95. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceste tratate. În anul 2002 Republica Moldova, prin Legea nr. 1018-XV din 25.04.2002 a ratificat Protocolul privind poluanii organici persisteni i Protocolul privind metalele grele. o Convenia UNECE privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale
Principalele obiective ale acestei Convenii sunt prevenirea, pregtirea i intervenia în
cazul accidentelor industriale care pot avea efecte transfrontiere, inclusiv efectele unor astfel de accidente provocate de catastrofe naturale, precum i cooperarea internaional privind asistena reciproc, cercetarea i dezvoltarea, schimbul de informaii i schimburile de tehnologii în domeniul prevenirii, pregtirii i interveniei în cazul accidentelor industriale.
Republica Moldova a aderat la Convenie prin Hotrîrea Parlamentului nr. 1546-XII din 23 iunie 1993.
o Convenia UNECE Aarhus privind accesul la informaie, justiie i participarea publicului
la adoptarea deciziilor în domeniul mediului • Protocolul privind registrele emisiilor i transferului poluanilor
Scopul conveniei const în a contribui la protejarea drepturilor oricrei persoane din
generaiile actuale si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sntii bunstrii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justiie in probleme de mediu, conform prevederilor prezentei convenii. Convenia a fost ratificat de Republica Moldova prin Hotrîrea Parlamentului nr. 346-XIV din 07.04.1999. Ministerul Mediului este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie. În anul 2003 Republica Moldova a semnat Protocolul privind registrele emisiilor i transferului poluanilor. Totodat pîn la momentul de fa acest Protocol nu este ratificat.
22
i distrugerea acestora Convenia menionat reglementeaz aplicarea prevederilor privind interzicerea
dezvoltrii, producerii, stocrii i folosirii armelor chimice i distrugerea acestora, fiind ratificat prin Hotrîrea Parlamentului nr.537-XIII din 19 iulie 1995 i intrat în vigoare în Republica Moldova la 29 aprilie 1997. Ministerul Economiei este desemnat drept Punct Focal pentru aceast convenie.
o Sistemul Global Armonizat de Clasificare i Etichetare a substanelor chimice Obiectivul acestui sistem este armonizarea internaional a sistemelor existente de
clasificare si etichetare din diferite domenii precum transport, protecia consumatorilor si a mediului. Produsele chimicale sunt produse i comercializate la nivel mondial, iar pericolele ce decurg din utilizarea lor sunt identice in toata lumea. De aceea, descrierea pericolelor nu ar trebui sa fie diferita de la o tara la alta daca produsul este acelai. Daca se utilizeaz aceleai criterii pentru identificarea pericolelor si pentru etichetarea aferenta, nivelul de protecie al sntii umane si al mediului devine mai coerent, transparent si poate fi comparat la nivel mondial. De asemenea, un sistem armonizat global de clasificare si etichetare aduce beneficii pentru întreprinderi pe msura ce tot mai multe tari din lume vor adopta in legislaiile naionale criteriile GHS. In plus, existenta unor condiii de etichetare mai stricte poate întri încrederea consumatorilor in produsele chimice. Prevederi de preluare a Sistemului Global Armonizat de Clasificare i Etichetare a substanelor chimice vor fi incluse în Legea privind substanele chimice, iar mecanismele de implementare vor fi elaborate ulterior. o Codul Internaional de conduit privind distribuia i utilizarea pesticidelor
Scopul Codului const în stabilirea unor standarde voluntare de conduit a populaiei i
agenilor antrenai sau asociai în distribuia i utilizarea pesticidelor, în particular acolo unde legislaia naional din domeniu are lacune. Ministerul Agriculturii i Industrie Alimentare a examina necesitatea prelurii acestui cod.
o Conveniile Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM) în domeniul substanelor chimice
Activitatea OIM în domeniul chimicalelor la locul de munc include crearea de aliane i parteneriate pentru promovarea utilizrii în siguran la locurile de munc a chimicalelor, asisten tehnic direct i distribuire de standarde i ghiduri pentru guverne parteneri sociali i alte grupuri interesate.
i. Convenia nr. 170 privind Chimicalele din 1990 i Recomandarea aferent nr. 177 reprezint rezultatul eforturilor internaionale fcute pentru a îmbuntii msurile naionale i a armoniza standardele. Aceste acte au relevat nevoia de stabilire a unei politici coerente în domeniul siguranei utilizrii chimicalelor pornind de la clasificare i etichetare pân la controlul tuturor aspectelor legate de utilizarea chimicalelor. În special,
23
accentul trebuie pus pe rolurile i responsabilitile autoritilor competente, furnizorilor, angajatorilor, la fel ca i pe drepturile i obligaiile angajailor.
ii. Convenia pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore, nr. 174 din 1993 i Recomandarea aferent, nr. 181, au ca scop protecia lucrtorilor, publicului i mediului fa de accidentele industriale majore, în special fa de accidentele majore cauzate de substane chimice i limitarea consecinelor unor astfel de accidente. Se aplic instalaiilor industriale care prezint pericole majore cu excepia instalaiilor nucleare, activitilor care implic materiale radioactive, instalaiilor militare i transportului în afara unitilor economice altfel decât prin conducte.
Cooperarea internaional ofer posibiliti de soluionare a problemelor naionale, oferind soluii de ajustare la standardele internaionale în domeniul managementului substanelor chimice. Legea nr.595-XIV din 24.09.99 privind tratatele internaionale ale Republicii Moldova, impune ratificarea conveniei concomitent cu aducerea în concordan a legislaiei naionale cu prevederile acesteia. Atît conveniile ratificate apriori aprobrii legii, cît i cele ulterioare au fost doar parial transpuse în legislaia naional, iar implementarea cerinelor necesit mari resurse umane i financiare. Totodat se atest lipsa unei conlucrrii interministeriale la implementarea conveniilor ratificate, fapt ce împiedic onorarea obligaiunilor asumate de ar. Republica Moldova permanent întreprinde msuri de implementare a conveniilor internaionale, obine finanare prin intermediul diferitor mecanisme de finanare, pentru soluionarea problemelor care reiese din prevederile acestor convenii. Pe parcursul unui deceniu au fost i sunt în derulare mai multe proiecte pentru implementarea conveniilor internaionale în domeniul managementului durabil al substanelor chimice. Prin intermediul susinerii financiare din Fondul Global de Mediu i NATO la moment sunt soluionate parial problemele de eliminare a stocurilor de pesticide învechite cu coninut de POP i a uleiurilor cu coninut de PCB-uri. Guvernul Republicii Moldova particip cu cofinanare la activitile de eliminare a deeurilor menionate.
De regul, se întreprind msuri de implementare a acelor convenii în cadrul cror e posibil de obinut finanare de la organismele internaionale, precum Convenia de la Stockholm, Convenia de la Vena i Protocolul Montreal, etc. Cu toate acestea conveniile i proiectele implementate nu acoper tot spectrul de substane chimice periculoase utilizate în ar, dar planurile elaborate se refer numai la unele categorii de substane ca poluanii organici persisteni, substanele ce distrug stratul de ozon. În scopul asigurrii unor rezultate adecvate, activitile de implementare a proiectelor sunt monitorizate de ctre Comitetele de supraveghere, membrii ai cror sunt reprezentaii autoritilor administraiei publice centrale interesate. Persist totui unele dificulti în convocarea acestor comitete deoarece, membrii sunt antrenai în diverse activiti la locul de baz de munc. Lichidarea golurilor în actualul management al gestionrii substanelor chimice poate fi efectuat prin crearea unui cadru juridic adecvat pentru gestionarea substanelor chimice, avînd ca obiectiv dezvoltarea sistemului naional de administrare a substanelor chimice, cu implicarea autoritilor centrale de specialitate i autoritilor administraiei publice locale i a agenilor economici. Programului naional privind managementul durabil al substanelor chimice va trasa obiectivele strategice de implementare sinergetica a conveniilor de mediu în domeniul gestionrii substanelor chimice.
Evaluarea capacitilor naionale legislative, instituionale i tehnice privind implementarea conveniilor din domeniul managementului durabil al substanelor chimice denot urmtoarele obstacole în realizarea acordurilor :
24
• Lipsa unui organ central abilitat cu responsabiliti în domeniul gestionrii durabile a substanelor chimice i de asigurare a securitii chimice naionale;
• Lipsa unui cadru juridic adecvat pentru gestionarea durabil a substanelor chimice, care ar asigura implementarea unui mecanism eficient de coordonare a activitilor în diverse sectoare economice în implementarea acordurilor internaionale în ar;
• Lipsa resurselor financiare bugetare pentru finanarea cadrelor angajate în noua structur responsabil pentru asigurarea dezvoltrii managementului durabil al substanelor chimice.
II.1.4 Infrastructura actual Infrastructura actual în domeniul managementului substanelor chimice include ansamblul
elementelor ce in de gestionarea substanelor chimice i a relaiilor dintre acestea, care formeaz i sprijin sistemul managementului substanelor chimice. Infrastructura managementului substanelor chimice o constituie infrastructura calitii i cea de producie. Relaiile dintre aceste categorii ale infrastructuri se axeaz pe sistemul informaional, sistemul de standarde internaionale, sisteme de cercetare i monitoring în domeniul dat, capaciti de eliminare a substanelor chimice i programe educaionale, care sunt asigurate i coordonate de ministerele ramurale, centrele i instituiile tiinifice i mediul de afaceri cu toate formele de sale de proprietate. Dezvoltarea infrastructurii este cheia de succes al calitii, care la rândul su reprezint complexul de aspecte pentru satisfacerea necesitilor i ateptrilor consumatorilor, al mediului de afaceri i al societii în întregime, devenind un factor crucial pentru relansarea economiei i asigurarea liberei circulaii a mrfurilor atît în aspect regional, cît i internaional.
În acelai timp, buna intenie a Guvernului Republicii Moldova de a dezvolta infrastructura în domeniul managementului substanelor chimice ar face posibil atragerea investiiilor în acest domeniu i ar contribui la onorarea obligaiunilor rii de conformare i raportare la acordurile internaionale multilaterale din domeniul substanelor chimice, cum ar fi Conveniile de la Stockholm, Basel i Rotterdam, Protocolul Montreal, Protocoalele UNECE privind metalele grele i poluanii organici persisteni este i în acelai timp ar asigura accesul la bazele de date internaionale i dezvoltarea bazelor de date naionale în domeniul mediului i a substanelor chimice i în contextul reducerii impactului asupra mediului i sntii umane i sporii securitii la utilizarea substanelor chimice.
II.1.4.1 Sistemul informaional În ultimii 10 ani, în republic au fost adoptate un ir de acte legislative i normative, care
reglementeaz sfera informatizrii, ordinea formrii i utilizrii resurselor informaionale de stat, precum i informaia ce se conine în acestea. În condiiile actuale, cu eforturile Ministerului Dezvoltrii Informaionale i Comunicaii i a altor ministere i organizaii, legislaia informaional continu s fie perfecionat în contextul evoluiei relaiilor social-economice în societate.
Referitor la sistemul general informaional în domeniul proteciei mediului, actualmente atît la nivel central cît i local exist o serie de autoriti publice i servicii cu responsabiliti de a obine i furniza informaii privind starea i calitatea mediului, impactul substanelor chimice asupra sntii umane, parial i a reaciilor în cazurile accidentele industriale. Odat cu crearea societii informaionale, autoritile administraiei publice centrale i de specialitate sunt obligate s asigure transparena activitii sale, inclusiv a deciziilor luate prin plasarea pe paginile web a rapoartelor de activitate, cadrului politic i legislativ, datelor privind starea
25
mediului, rezultatelor studiilor i cercetrilor efectuate, ca exemplu pagina Guvernului Republicii Moldova www.gov.md conine trimiteri la toate adresele web ale autoritilor administraiei publice centrale i de specialitate i locale, unde pot fi gsite informaiile ce in de activitatea acestor organe, inclusiv actele de reglementare a substanelor chimice.
Spre regret, actualmente Republica Moldova nu dispune de un sistem informativ cu capacitai adecvate ale sistemelor de informaii necesare pentru implementarea prevederilor conveniilor ce in de managementul substanelor chimice, care ar permite statului s acumuleze date iniiale dispersate pe la diferite instituii, fr ca acestea s fie colectate printr-o metod unificat clar (cu excepia datelor hidrometeorologice), care evident ar include i activitile de reacie asupra accidentelor industriale. Accesul populaiei la aceste date ar putea fi asigurate prin Legea privind accesul la informaie, nr. 982-XIV din 11.05.2000.
În acelai timp politica de stat în domeniul accesului publicului la informaie, inclusiv în domeniul managementului substanelor chimice, i a reaciilor de rspuns la accidentele industriale asociate cu substanele chimice rmîne a fi parial soluionat.
Sarcinile principale ale Serviciului Proteciei Civile i Situaiilor Excepionale în realizarea, reacii de rspuns, activitilor de pregtire i implementare a msurilor de recuperare în caz de situaii excepionale constau în organizarea pregtirii prealabile i multilaterale a populaiei, a obiectelor economiei naionale, forelor SPCSE pentru desfurarea aciunilor în cazul apariiei pericolului situaiilor excepionale i în condiiile lor, instruirea populaiei, pregtirea forelor i mijloacelor pentru activitate în caz de pericol sau declanare a situaiilor excepionale; protecia populaiei i a proprietii în condiiile situaiilor excepionale, executarea lucrrilor de salvare i a altor lucrri urgente în condiiile situaiilor excepionale i la lichidarea efectelor acestora.
Protecia civil în Republica Moldova se organizeaz conform principiului teritorial, în corespundere cu organizarea administrativ-teritorial a republicii, cuprinzând toate ramurile economiei naionale, iar organizarea proteciei civile la toate nivelele de gospodrire poart un caracter obligatoriu.
Planificarea activitilor ce in de cazurile situaiilor excepionale se efectueaz în baza Instruciilor organizatorico-metodice privind pregtirea proteciei civile a Republicii Moldova. Anual se efectueaz aplicaii în 6-7 municipii i raioane, cu antrenarea conductorilor tuturor nivelelor i specialitilor obiectivelor periculoase, stimulînd diverse situaii excepionale cu implicarea substanelor chimice. Simularea activitilor de situaii excepionale sunt mediatizate în sursele de informare public precum presa, TV, radio, Internet, etc., i sunt însoite de alarme sonore pentru atenionarea publicului asupra evenimentelor derulate.
Reacia de rspuns în situaiile excepionale sunt diverse i depind de categoria de periculozitate a obiectului, de locaia incidentului i de gradul de afectare a obiectului. De cele mai deseori autoritile reacioneaz prompt la cele întâmplate intervenind cu tehnic special în lichidarea consecinelor. Mai vulnerabile din punct de vedere a securitii chimice au fost i rmîn a fi depozitele de deeuri de pesticide, aa cum la aceste obiecte au fost cele mai multe incendii. MAIA de comun acord cu APL întreprind msuri de asigurare a pazei la depozite, dar sursele incendiilor nu întotdeauna sunt depistate la timp. Incendiile la depozitele de substane chimice au loc pe motivul nerespectrii securitii tehnice la depozitare sau din cauza factorului uman. De asemenea au avut loc mai multe accidente la transportarea substanelor chimice, motivul fiind condiiile meteo nefavorabile sau neatenia oferilor. Ceea ce ine de prevenirea incidentelor cu implicarea substanelor chimice periculoase, autoritile administraiei publice centrale de specialitate întreprind anual un ir de msuri în acest scop, efectuînd controale la obiectele
periculoase din punct de vedere radiativ-chimic cu întocmirea actelor i prescripiilor pentru conductorii obiectivelor periculoase.
II.1.4.2 Capaciti de cercetare i monitoring Un rol extrem de important în promovarea managementului raional al substanelor
chimice îl reprezint sfera de cercetare care poate contribui esenial la dezvoltarea domeniului. Republica Moldova dispune de capaciti în acest domeniu, care sau pstrat dup declinul economic, în cadrul instituiilor Academiei de tiine, în subordinea organelor administraiei publice centrale de specialitate i mai puin în cadrul întreprinderilor industriale, care produc sau utilizeaz substane chimice. Odat cu declinul economic de care a fost afectat economia rii în anii 1992 -2000 au fost diminuate investiiile în sfera cercetrilor, monitoringului i a evalurii impactului asupra mediului cauzat de sectoarele industriale.
O relansare a acestui domeniu a început totui odat îmbuntirea cooperrii internaionale în domeniul proteciei mediului i în alte domenii ale economiei naionale. În proiectele de cercetare finanate din bugetul de stat sau din resurse extrabugetare sunt implicate instituii de cercetare i dezvoltare din cadrul ministerelor i al departamentelor Academiei de tiine. Este bine cunoscut faptul c sistemul de cercetare i dezvoltare poate exista doar dac finanarea nu scade sub nivelul critic de 0,4% din PIB. Cu toate acestea, în Republica Moldova, pe parcursul ultimului deceniu, acest nivel a ajuns la 0,18-0,20% din PIB. Pentru o influen pozitiv asupra economiei naionale, sunt necesare investiii de peste 1% din PIB. Din acest considerent, se impun eforturi considerabile din partea Guvernului RM pentru finanarea sectorului de cercetare tiinifice: în urmtorii 3-4 ani, de la cele 70 milioane de lei de astzi trebuie de majorat suma pîn la 350-400 de milioane de lei. Desigur, anumite msuri de atragere a fondurilor extrabugetare de la sectorul privat, inclusiv investiii externe, sunt mult necesare. O condiie obligatorie pentru îmbuntirea activitilor de cercetare-dezvoltare, monitoring inclusiv i la solicitarea productorului poate fi includerea acesteia în noul cadru legal. Important este de menionat, c responsabilitile productorului/importatorului, la etapa actual nu sunt îndeajuns realizate din mai multe motive, inclusiv i din lipsa acestor responsabiliti i expertizei pentru efectuarea cercetrilor, a evalurilor i a monitoringului asupra substanelor chimice, stipulate în legislaia naional. Reducerea de ctre productor a oricrui risc de la producere cu implicarea substanelor chimice, poate fi realizat prin utilizarea substanelor chimice netoxice alternative, ins acestea sunt mai puin accesibile i mai costisitoare, decât cele toxice, ceea ce face dificil trecerea agentului economic la tehnologii inofensive i la substane chimice alternative. În acest context, instituiile tiinifice ar putea asigura întreprinderile cu expertiz i îndrumrile necesare. Acest lucru ar trebui s se fac cu suportul financiar al întreprinderii i, fr a elibera întreprinderilor de responsabilitile lor legale.
În prezent exist unele condiii favorabile pentru activitile de cercetare, create odat cu aprobarea de Parlamentul RM a Codului de tiin i inovaie (Hotrârea Parlamentului nr. 259- XV din 15 iulie 2004). Acest document include un ir de cate legislative i normative, care va întri capacitile de cercetare tiinific în toate domeniile prioritare statului.
Monitorizarea indicatorilor de mediu este foarte important pentru evaluarea progreselor realizate în domeniul proteciei mediului, dezvoltarea politicilor de mediu, precum i pentru stabilirea obiectivelor pentru evaluarea implementrii lor. De asemenea ei au însemntate în procesul de sensibilizare i informare a opiniei publice. Indicatorii de poluare sunt monitorizai parial la nivel naional, iar indicatorii resurselor naturale vor deveni subiecte ale monitorizrii.
27
Analiza aprofundat a strii de lucruri actuale în domeniu a dovedit c obinerea de date reprezentative privind situaia ecosistemelor, dinamica modificrii lor, crearea unei baze de date, care s reflecte în special diversitatea biologic, emisiile de gaze cu efecte de ser, calitatea solului, crearea unor puncte staionare de observare cu scopul punerii în aplicare a prevederilor acordurilor internaionale în domeniul managementului substanelor chimice trebuie s fie realizate prin intermediul monitorizrii ecologice. Aceasta va include, în primul rînd, sistemul de observare permanent a strii habitatului i a factorilor care îl polueaz, surse staionare i mobile de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de ser, POP-uri i metale grele, starea solului, precum i metodologia de realizare a unor astfel de observaii. Mai favorabil este starea curent a monitorizrii climatice, care funcioneaz ritmic în conformitate cu dispoziiile din Regulamentul cu privire la activitatea meteorologic.
• Monitoringul i observrile asupra polurii mediului cu substane otrvitoare, cu aciune puternic, toxic, radioactive i cu mijloace bacteriene (biologice) se efectueaz de ctre Reeaua naional de observare i control de laborator (RNOCL) compus din 162 de laboratoare ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate i subdiviziunile acestora. Observarea i controlul de laborator se organizeaz în scopul depistrii la timp a
contaminrii radioactive, chimice i biologice a solului, aerului, apei, materiilor prime alimentare, furajelor i a altor obiective ale mediului înconjurtor, precum i pentru efectuarea oportun a msurilor de protecie a populaiei, a efectivului formaiunilor proteciei civile, a animalelor, plantelor i apei contra contaminrii cu substane radioactive, otrvitoare, puternic toxice i ageni biologici.
RNOCL este constituit actualmente din Ministerul Sntii, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Un monitoring parial al manipulrii substanelor chimice (pesticidelor), se efectueaz în baza Legii cu privire la protecia plantelor, care accentueaz necesitatea evidenei contabile la nivelul Registrului pesticidelor i comercianilor /distribuitorilor pentru a facilita monitorizarea ulterioar a acestor activiti i controlul Ageniei pentru Protecia Plantelor la nivel raional. În baza Hotrârii Guvernului cu privire la prevenirea importului i comercializrii ilicite a produselor chimice i biologice utilizabile în agricultur i silvicultur pe teritoriul republicii (HG 740/1995), Ministerul Afacerilor Interne i Serviciul Vamal au sarcina de a controla în permanen substanele chimice i biologice importate. Responsabilitatea comercianilor de a duce evidena la fel este stabilit. Îns acest sistem, dup cum sa menionat mai sus nu este perfect din lipsa responsabilitilor.
II.1.4.3 Capacitai de eliminare În legislaia naional din domeniul proteciei mediului nu exist reglementri privind
crearea capacitilor sau specificarea condiiilor de eliminare, neutralizare a substanelor chimice, a deeurilor periculoase, obligaiuni ale agenilor economici sau ale structurilor naionale referitor la aceste aspecte cu excepia unor normative tehnice ce ine de proiectarea obiectivelor de depozitare i neutralizare a deeurilor i a substanelor toxice. În aceste condiii actualmente lipsete infrastructura adecvat de depozitare a stocurilor de substane chimice inutilizabile sau învechite, precum i de eliminare a lor. Este cunoscut c Republica Moldova este doar utilizator a substanelor chimice, importate din alte state i nu posed materia prim, inclusiv industrie de producere a substanelor chimice. Cu toate acestea în ar exist totui unele capaciti de reciclare a maselor plastice, o parte dintre acestea fiind construite înc în perioada
28
URSS, altele fiind lansate de curând în sectorul privat, altele sunt de reciclare a uleiurilor, de eliminare a deeurilor galvanice. La fel în ar exist capaciti de utilizare a echipamentului frigorific, livrat rii drept asisten tehnic pentru recuperarea i reciclarea agenilor frigorifici (freoni). Pe parcursul funcionrii oficiului “Ozon” în cadrul MM au fost implementate mai multe proiecte care au avut drept scop suprimarea ealonat a SDO, fiind repartizat gratis echipament frigorific ctre 71 firme i întreprinderi din republic care activeaz în sectorul frigorific i de condiionare a aerului.
Eliminarea este o parte integral i esenial a managementului substanelor chimice, pentru prevenirea polurii mediului, îns soluionarea eliminrii deeurilor periculoase rmîne a fi o problem stringent din mai multe motive, inclusiv din lipsa resurselor financiare i lipsa tehnologiilor inofensive mediului în ar, precum i lipsa responsabilitilor agenilor economici, care produc aceste deeuri, fa de necesitatea eliminrii inofensive a acestora prin diferite metode, inclusiv i transportarea acestora pentru eliminare în afara hotarelor rii, unde sunt tehnologii adecvate, fiind aplicat procedura de transportare transfrotier a deeurilor. Aceast obligaiune necesit de a fi inclus în conceptul, strategia i legislaia din acest domeniu.
O mare problem pentru mediu este reprezentat de deeurile industriale, care constituie surse de risc pentru sntate datorit coninutului de substane toxice, precum metalele grele (plumb, cadmiu), pesticide, solveni, uleiuri uzate, POP, et