R O M A N I AMINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti – 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420

Limba ]i literatura croat`Limba ]i literatura s@rb`Limba ]i literatura slovac`

Programapentru

examenul de definitivare [n [nv`\`m@nt

ob\inerea gradului didactic II

Tematicapentru

ob\inerea gradului didactic I

1

Aprobate prin Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. 3442/ 21.03.2000

2

PROGRAMApentru examenul de definitivare

Limba şi literatura croată

NOTA DE PREZENTARE

Programa de definitivare în învăţământ la limba şi literatura croată se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul cadru de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.

Această corelare se reflectă totodată atât în formularea tematicii,cât şi în cea a bibliografiei.Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea,aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I.Competenţele pentru profesia de cadru didactic

Competenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de definitivat, derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, orecum şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic.Acestea sunt:

Comunicativitatea Empatia Învăţarea Conducerea-analiza Diagnoza Prognoză şi proiectare Organizarea,îndrumarea,dirijarea,evaluarea şi decizia Comunicarea fluentă,expresivă şi coerentă Cunoaşterea elevului Creativitatea

II.Limba şi literatura croată3

A.Probleme de limbă1. Fonetică şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii croate. Asimilarea

după sonoritate şi locul de formare.Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iotizarea consoanelor.Vocalizarea lui v- iniţial. Transformarea lui l şi r vocalic din slava comună în limba croată contemporană. Metateza lichidelor.

2. Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor limbii croate. Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba croată. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.

3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.

B.Probleme de literatură.

Literatura croată.Genuri şi specii literare.Literatura evului mediu: cele mai vechi monumente ( Bascanska ploca, Ljetopis Popa Dukljanina ).Umanismul şi umaniştii croaţi: Marko Marulic, Juraj Sisgoric.Renaşterea : Marko Marulic, Sisko Mencetic, Dore Drzic, Mavro Vetranovic, Marin Drzic.Barocul: Ivan Gundulic, Junije Palmotic, Fran Krsto Frankopan, Katarina Zrinjska.Literatura croată în secolul al XVIII-lea: Matija Petar Katancic, Matija Antun Reljkovic, Andrija Kacic Miosic.Curentul latinist în secolul al XVIII-lea: Djuro Feric.Romantismul croat: Ljudevit Gaj, Stanko Vraz, Ivan Mazuranic, Petar Preradovic. Curentul realist în literatura croată: Eugen Kumicic, Ante Kovacic, Josip Kozarac, Vjenceslav Novak, Silvije Strahimir Kranjcevic.Modernismul croat (1892-1916) : Antun Gustav Matos, Ivo Vojnovic, Dinko Simunovic, Dragutin Domjanic, Vladimir Nazor, Ivan Kozarac.Modernismul croat din perioada 1914-1929 : Ivo Andric, Miroslav Krleza.Perioada 1929-1952 : Miroslav Krleza, Augustin Tin Ujevic, Dobrisa Cesaric, Dragutin Tadijanovic, Ivo Goran Kovacic, Mesa Selimovic.

4

A doua perioadă a modernismului croat: Petar Segedin, Vladan Desnica, Ranko Marinkovic, Jure Kastelan, Vesna Parun, Josip Pupacic, Slavko Mihalic, Antun Soljan, Vtomir Lukic.Perioada postmodernistă: Ivo Bresan,Ivan Aralica, Nedeljko Fabrio,Pavao Pavlicic.

Bibliografie1. Eugenia Baric, Mijo Loncaric, Dragica Malic, Slavko Pavesic, Mirko Peti, Vesna

Zelclelvic, Marija Znika: Hrvatska gramatika, Zagreb,1997.2. Stjepan Babic, Bozidar Finka, Milan Mogus: Hrvatski pravopis, ed.IV,Skolska

knjiga, Zagreb,1996.3. Dr. Stjepko Tezak – Dr.Stjepan Babic: Gramatika hrvatskog jezika, ed.VII,

Skolska knjiga, Zagreb, 1992.4. Mihovil Kombol: Povijest hrvatske knjizevnosti do preporoda, ed. II, Matica

hrvatska, Zagreb, 1961.5. Miroslav Sicel: Pregled novije hrvatske knjizevnosti, Matica hrvatska, Zagreb,

1966.6. Povijest hrvatske knjizevnosti, I-IV, Zagreb, 1978.7. Antun Barac, Hrvatska knjizevna kritika, Zagreb, 1960.

III.Metodică

Notă de prezentare

În ceea ce priveşte metodica predării limbii croate, programa urmăreşte împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii pedagogice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii croate în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei profesionale.

Competenţe psiho-pedagogice şi metodice

Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii

educaţionale specifice. Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale,

pedagogiei generale. Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului.

Conţinuturi metodice5

Didactica limbii materne. Formarea competenţei de comunicare orală şi în scris-obiectiv fundamental în procesul de predare/învăţare a limbii croate. Fundamentare ştiinţifică.Gramatica didactică de tip comunicativ. Locul şi rolul ei în predarea limbii materne. Tipurile de exerciţii pentru formarea deprinderilor de limbă. Predarea lexicului în strânsă legătură cu celelalte niveluri ale limbii. Formarea deprinderilor de exprimare orală: tipologia exerciţiilor de dezvoltare a exprimării orale (dialogul, monologul, conversaţia, dezbatere, povestirea, dramatizarea etc.) Vorbire dialogată şi monologată: de la etapa reproductivă la etapa productivă.Metodica citirii şi interpretării textelor cu conţinut literar. Sistemul de exerciţii pentru formarea deprinderilor de citire. Felurile şi calităţile citirii. Formarea deprinderilor de scriere. Sisteme de exerciţii pentru depăşirea dificultăţilor grafiei şi ortografiei croate. Programarea metodologică. Succesiunea în predare. Tipuri de activităţi folosite în predarea funcţional-comunicativă.Lecţia ca forma de bază a predării limbii materne. Tipurile de lecţie. Strategii de predare-învăţare la orele de limbă maternă. Planuri calendaristice şi planuri de lecţie. Evaluarea – funcţia ei corectivă şi orientativă în stabilirea metodologiei didactice. Importanţa materialului didactic auxiliar. Organizarea activităţilor extraşcolare. Metodica cercetării ştiinţifice în didactica limbii materne.

Bibliografie

1. Manja Kovacevic: Metodicko-knjizevno motrista., Skolske novine, Zagreb, 1997.

PROGRAMA6

pentru examenul de gradul II

Limba şi literatura croată

Nota de prezentare

Programa pentru examenul de gradul II în învăţământ la Limba şi literatura croată se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul cadru de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.

Această corelare se reflectă totodată atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de gradul II în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I. Competeţele pentru profesia de cadru didactic

Competenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de gradul II derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt: Comunicativitatea Empatia Învăţarea Conducerea – analiza Diagnoza Prognoză şi proiectare Organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia Cunoaşterea elevului Creativitate. Valorizarea conţinutului

7

Surprinderea valenţelor formative şi educative ale conţinutului Asimilarea conţinutului ştiinţific propriu limbii materne şi metodelor tehnicilor de

informare Formarea modului de gândire specific limbii materne şi modelului de gândire

sistemic Promovarea învăţării participative şi creatoare.

II.Limba şi literatura croată

A.Probleme de limbă1. Fonetică şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii croate. Asimilarea după sonoritate şi locul de formare.Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iotizarea consoanelor. Trecerea lui l în o. Metateza lichidelor. Norme de ortoepie şi orografie. Accentul.2. Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul,categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor. Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba croată. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Verbe neregulate. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate4.Lexicologie şi lexicografie. Formarea cuvintelor. Probleme generale de dialectologie. Principalele graiuri croate de pe teritoriul României.

B.Probleme de literatură.Literatura croată.Genuri şi specii literare.Literatura evului mediu: cele mai vechi monumente (Bascanska ploca,Ljetopis Popa Dukljanina).Umanismul şi umaniştii croaţi: Marko Marulic, Juraj Sisgoric.Renaşterea: Marko Marulic,Sisko Mencetic, Dore Drzic, Mavro Vetranovic, Marin Drzic.Barocul : Ivan Gundulic, Junije Palmotic, Fran Krsto Frankopan, Katarina Zrinjska.Literatura croată în secolul al XVIII.lea : Matija Petar Katancic, Matija Antun Reljkovic, Andrija Kacic Miosic.Curentul latinist în secolul al XVIII-lea : Djuro Feric.Romantismul croat: Ljudevit Gaj, Stanko Vraz, Ivan Mazuranic, Petar Preradovic.

8

Curentul realist în literatura croată: Eugen Kumicic,Ante Kovacic, Josip Kozarac, Vjenceslav Novak, Silvije Strahimir Kranjcevic.Modernismul croat (1892-1916) : Antun Gustav Matos, Ivo Vojnovic, Dinko Simunovic, Dragutin Domjanic, Vladimir Nazor, Ivan Kozarec.Modernismul croat din perioada 1914-1929: Ivo Andric, Miroslav Krleza.Perioada 1929-1952: Miroslav Krleza, Augustin Tin Ujevic, Dobrisa Cesaric, Dragutin Tadijanovic, Ivan Goran Kovacic, Mesa Selimovic.A doua perioada a modernismului croat: Petar Segedin, Vladan Desnica, Ranko Marinkovic, Jure Kastelan, Vesna Parun, Josip Pupacic, Slavko Mihalic, Antun Soljan, Vitomir Lukic.Perioada postmodernistă: Ivo Bresan, Ivan Aralica, Nedeljko Fabrio, Pavao Pavlicic.

Bibliografie1. Eugenia Baric, Mijo Loncaric, Dragica Malic, Slavko Pavesic, Mirko Peti, Vesna

Zelclelvic,Marija Znika: Hrvatska gramatika, Zagreb, 1997.2. Stjepan Babic, Bozidar Finka, Milan Mogus: Hrvatski pravopis, ed.IV, Skolska

knjiga, Zagreb, 1996.3. Dr.Stjepko Tezak-Dr.Stjepan Babic: Gramatika hrvatskoga jezika,ed.VII,Skolska

knjiga, Zagreb,1992.4. Mihovil Kombol:, Povijest hrvatske knjizevnosti de preporoda, ed. II, Matica

hrvatska, Zagreb, 1961.5. Miroslav Sicel: Pregled novije hrvatske knjizevnosti, Matica hrvatska,

Zagreb,1966.6. Povijest hrvatske knjizevnosti, I—V, Zagreb,1978.7. Antun Barac: Hrvatska knjizevna kritika, Zagreb, 1960.

III.Metodică

Notă de prezentareÎn ceea ce priveşte metodica predării limbii croate, programa urmăreşte, împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii croate în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.

Competenţe psiho-pedagogice şi metodice- - Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan.- Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice.

9

- Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate.- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale.- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului. Înţelegerea raportului dintre psihologia pedagogică, didactică şi didacticele speciale- Asimilarea teoriei şi metodogiei studierii personalităţii copilului şi a cercetării procesului de învăţământ.

Conţinuturi metodice

Obiectul didacticii limbii materne.Locul didacticii în strategiile educaţionaleObiectul şi locul metodicii în activitatea didactică. Obiective şi finalităţi în studiul limbii materne. Tendinţe de înnoire a metodelor. Metode activ-participative. Predare complexă, problematizarea. Conversaţia. Dezbaterea. Forme specifice ale dezbaterii. Programe şi manuale şcolare, structura şi conţinutul lor.Metode, procedee şi tehnici didactice de predare a limbii croate. Limba croată ca limbă maternă, predată în mediu caracterizat de bilingvism.Metode bazate pe cunoştinţele şi experienţa elevilor. Metode de transmitere a cunoştinţelor. Modalităţi de organizare a materialului. Studiul indivudual. Structura lecţiei de gramatică. Utilizarea mijloacelor şi materialelor didactice tradiţionale şi moderne. Principalele tipuri de lecţii de predare a limbii: lecţia expozitivă, lecţia de verificare a cunoştinţelor predate, lecţia mixtă, lecţia de fixare a cunoştinţelor predate şi de formare a deprinderilor de exprimare corectă, lecţia de recapitulare, lecţia de sinteză. Criterii şi metode de verificare. Evaluarea cunoştinţelor dobândite de elevi.Stimularea atitudinii creative a elevului.Predarea literaturii croate. Metode specifice de predare în funcţie de vârsta şi pregătirea elevilor : lectura model, reproducerea textului, analogii, exerciţii de compunere, exerciţii de perfecţionare a stilului exprimării. Lectura în clasă şi lectura individuală recomandată. Structura textului literar. Probleme de teorie literară. Forme ale comentariului literar. Alcătuirea planului de idei desprinse din textul literar.

Bibliografie

1. Manja Kovacevic: Metodicko-knjizevno motrista, Skolske novine, Zagreb, 1997.

PROGRAMA TEMATICA

10

pentru examenul de gradul I Limba şi literatura croată

1. Probleme de fonetică şi de fonologie ale graiurilor croaţilor din România,cu relevarea trăsăturilor arhaice raportate la normele limbii literare contemporane.

2. Principalele sarcini ale predării limbii croate ca limbă maternă. Contribuţii personale.

3. Dezvoltarea exprimării orale şi în scris a elevilor. Contribuţii.4. Studierea textului cu conţinut literar. Contribuţii.5. Particularităţile lecturii diferitelor specii literare.6. Metode de stimulare a participării active a elevilor la procesul de învăţământ.7. Descrierea unei părţi de vorbire, respectiv a unui aspect sintactic în cadrul graiului

croat local.8. Aspecte lingvistice, stilistice sau literare ale unor documente, mărturii scrise etc.

legate de existenţa croaţilor pe meleagurile României.9. Moştenirea culturală a croaţilor din România.10.Prezentarea unor aspecte legate de interferenţe sau contacte lingvistice din zona

respectivă.11.Modalităţi de integrare în predarea creaţiei orale locale.12.Studii monografice despre localităţile cu populaţie croată din România sau despre

personalităţi remarcabile din rândul etniei croate.13.Cultivarea limbii croate prin intermediul activităţilor extraşcolare.14.Istoricul unei şcoli cu limba de predare croată din România.15.Raporturile graiurilor vorbite de croaţii din România cu limba română.

Contacte culturale, respectiv literare croato-române, româno-croate.

11

PROGRAMApentru examenul de definitivare,

limba şi literatura sârba

Notă de prezentarePrograma de definitivare în învăţământ la limba şi literatura sârbă (maternă) se

adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungã duratã. A fost revizuitã cu scopul corelãrii acesteia cu planul cadru de învţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţămîntului românesc.

Aceastã corelare se reflectã totodatã atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintã în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectã capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizeazã activitatea extracurricularã şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I. Competenţe pentru profesia de cadru didactic:Competenţele de bazã ale cadrului didactic cerute la examenul de definitivat,

derivã din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt:

- Comunicativitatea- Empatia- Învăţarea- Conducerea - analiza- Diagnoza- Prognoza şi proiectarea- Organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia- Comunicarea fluentã, expresivã şi coerentã- Cunoaşterea elevului- Creativitatea

II. Limba şi literatura sârbã:A. Probleme de limbã1. Foneticã şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii sârbe.

Asimilarea dupã sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor.

12

Iodizarea consoanelor. Trecerea lui l în o. Metateza lichidelor. Norme de ortoepie şi ortografie.

2. Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba sârbã. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Verbe neregulate. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.

3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.

B. Probleme de literaturã.Literatura popularã. Pretkosovski ciklus (Zidanje Skadra). Kosovski ciklus

(Kosovka devojka, Smrt majke Jugovića). Pokosovski ciklus (Bolani Dojčin). Ciklus Kraljevića Marka (Kraljević Marko pije uz ramazan vino, Kraljević Marko ukida svadbarinu). Hajdučko-uskočki ciklus (Stari Vujadin, Ropstvo Janković Stojana). Ciklus za oslobodjenje Srbije i Crne Gore (Početak bune protiv dahija). Narodne balade (Hasanaginica). Narodne pripovetke - opšti prikaz (Ero i Turčin). Kraće narodne umotvorine (zagonetke, poslovice, pitalice).

Literatura medieval ă . Sveti Sava - život i prosvetiteljski rad (Život Svetoga Simeona). Teodosije (Život Svetoga Save). Jefimija (Pohvala knezu Lazaru). Despot Stefan Lazarević (Slovo ljubve).

Iluminismul. Dositej Obradović - život i prosvetiteljski rad (Život i priključenija).

Clasicismul ş i preromantismul . Jovan Sterija Popović - život i književni rad (Pokondirena tikva).

Romantismul. Vuk Stefanović Karadžić - život i književni rad. Borba za reformu književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina. Petar Petrović Njegoš - život i književni rad (Gorski vijenac). Branko Radičević - život i pesničko delo (Devojka na studencu, Djački rastanak). Djura Jakšić - život i književni rad (Na Liparu). Jovan Jovanović Zmaj - život i književni rad (Djulići). Laza Kostić (Santa Maria della Salute).

Realismul. Vojislav Ilić - život i pesnički rad (U poznu jesen, Tibulo). Jakov Ignjatović (Vasa Rešpekt). Laza Lazarević (Sve ce to narod pozlatiti). Stevan Sremac (Pop Ćira i pop Spira). Radoje Domanović (Danga). Borisav Stanković (Nečista krv). Petar Kočić (Jazavac pred sudom). Branislav Nušić - život i književno delo (Gospodja ministarka).

Parnasianismul ş i simbolismul . Aleksa Šantić (Pretprazničko veče). Jovan Dučić (Jablanovi). Milan Rakić (Jasika, Na Gazi Mestanu).

13

Literatura secolului XX. Miloš Crnjanski - život i književni rad (Seobe). Desanka Maksimović - život i pesničko delo (Strepnja, Pokošena livada). Ivo Andrić - život i književni rad (Most na Žepi, Na Drini ćuprija). Branko Ćopić (Bašta sljezove boje). Dobrica Ćosić (Koreni). Vasko Popa (Kora). Stevan Raičković (Kamena uspavanka). Danilo Kiš (Enciklopedija mrtvih).

BibliografiePravopis srpskoga jezika, Matica srpska, Novi Sad, 1994, izradili M. Pešikan,

M. Pižurica, J. JerkovMihailo Stevanović, Savremeni srpskohrvatski jezik, I, II, Beograd, 1994.Gramatika srpskog jezika, udžbenik za 1-4. razred srednje skole, Ž. Stanojčić,

Lj. Popović, Beograd, 1998. P. Ilić, Srpski jezik i književnost u nastavnoj teoriji I praksi, Prometej, Novi Sad, 1997. J. Vuksanović, Vežbe iz srpskohrvatskog jezika, Beograd, 1992.

Milan Vujaklija, Leksikon stranih reči i izraza, Beograd, 1972.Jovan Deretić, Istorija srpske književnosti, Beograd, 1983.Dorin Gãmulescu, Srpskohrvatski jezik, Bucureşti, 1975.Mirco Jivcovici, Istoria literaturii sârbe şi croate (sec. XX), Bucureşti, 1974.Voislava Stoianovici, Istoria literaturii iugoslave - epoca romantismului sârb,

Bucureşti, 1973. Usmena narodna književnost - poezija, Gornji Milanovac, 1990. Usmena narodna književnost - proza, Gornji Milanovac, 1990. Milan Kašanin, Srpska književnost u srednjem veku, Beograd, 1975. M. Pavić, Istorija srpske književnosti klasicizma I predromantizma, Beograd, 1979. P. Palavestra, Istorija moderne srpske književnosti, Beograd, 1986. P. Palavestra, Posleratna srpska književnost (1945-1970), Beograd, 1972.

III. Metodică.Notã de prezentareÎn ceea ce priveşte metodica predãrii limbii sârbe, programa urmăreşte,

împreunã cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predãrii limbii sârbe în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alãturi de cursurile de limba, literatura şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.

Competenţe psiho-pedagogice şi metodice:- Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan

14

- Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice

- Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale,

pedagogiei generale- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului Conţinuturi metodice:Didactica limbii materne. Formarea compeţentei de comunicare oralã şi în

scris-obiectiv fundamental în procesul de predare/învăţare a limbii sârbe. Fundamentare ştiinţifică.

Gramatica didacticã de tip comunicativ. Locul şi rolul ei în predarea limbii materne. Tipurile de exerciţii pentru formarea deprinderilor de limbã. Predarea lexicului în strânsã legãtura cu celelalte niveluri ale limbii. Formarea deprinderilor de exprimare orala: tipologia exerciţiilor de dezvoltare a exprimării orale (dialogul, monologul, conversaţie, dezbatere, povestirea, dramatizarea etc.). Vorbire dialogată şi monologatã: de la etapa reproductivã la etapa productivã.

Metodica citirii şi interpretãrii textelor cu conţinut literar. Sistemul de exerciţii pentru formarea deprinderilor de citire. Felurile şi calitãtile citirii. Formarea deprinderilor de scriere. Sisteme de exerciţii pentru depăşirea dificultăţilor grafiei şi ortografiei sârbe. Programarea metodologicã. Succesiunea în predare. Tipuri de activităţi folosite în predarea funcţional-comunicativã.

Lecţia ca formã de bazã a predãrii limbii materne. Tipurile de lecţie. Strategii de predare-învăţare la orele de limba materna. Planuri calendaristice şi planuri de lecţie. Evaluarea-funcţia ei corectivã şi orientativã în stabilirea metodologiei didactice. Importanţa materialului didactic auxiliar. Organizarea activităţilor extraşcolare. Metodica cercetãrii ştiinţifice în didactica limbii materne.

BibliografieM. Nikolić, Metodika nastave srpskog jezika i književnosti, Beograd, 1992.Dj.Lekić, Eksperimentalna didaktika, Beograd, 1985.Pavle Ilic, Metodika nastave srpske knjizevnosti, Novi Sad, 1996.Školski čas srpskog jezika i književnosti, Časopis za metodiku nastave, Dečje

novine, Gornji Milanovac P. Milosavljević, Metdologija proučavanja književnosti, Novi Sad, 1985.

15

PROGRAMApentru examenul de gradul II,

limba şi literatura sârbã

Notã de prezentare:Programa pentru examenul de gradul II în învăţământ la limba şi literatura

sârbã (maternã) se adreseazã profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungã duratã. A fost revizuitã cu scopul corelãrii acesteia cu planul cadru de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.

Aceastã corelare se reflectã totodatã atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintã în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectã capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizeazã activitatea extracurricularã şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de gradul II în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I. Competenţe pentru profesia de cadru didactic:Competenţele de bazã ale cadrului didactic cerute la examenul de gradul II

derivã din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt: Comunicativitatea Empatia Învăţarea Conducerea - analiza Diagnoza Prognoza şi proiectarea Organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia Comunicarea fluentã, expresivã şi coerentã Cunoaşterea elevului Creativitatea Valorizarea conţinutului Surprinderea valenţelor formative şi educative ale conţinutului

16

Asimilarea conţinutului ştiinţific propriu limbii materne şi metodelor tehnicilor de informare

Formarea modului de gândire specific limbii materne şi modelului de gândire sistemic

Promovarea învăţării participative şi creatoare

II. Limba şi literatura sârbãA. Probleme de limbã1. Fonetica şi fonologie. Legile fundamentale ale foneticii limbii sârbe.

Asimilarea dupã sonoritate şi locul de formare. Vocalizarea vocalelor ultrascurte şi apariţia lui a inconstant. Vocale mobile. Palatalizarea şi sibilarizarea consoanelor. Iodizarea consoanelor. Trecerea lui l în o. Metateza lichidelor. Norme de ortoepie şi ortografie. Accentul.

2. Morfologie. Părţi de vorbire flexibile şi neflexibile. Substantivul, categorii lexicale, gramaticale, morfologice. Declinarea substantivelor. Formele cazuale şi evoluţiile lor contemporane. Adjectivul, categorii lexicale şi gramaticale. Adjective determinate şi nedeterminate. Grade de comparaţie. Pronumele şi categoriile de pronume în limba sârbã. Numeralul, flexiunea şi categorii de numerale. Verbul. Moduri şi timpuri verbale. Verbe neregulate. Aspectul verbal. Adverbe, clasificare şi comparaţie. Prepoziţii, interjecţii, conjuncţii şi particule.

3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Coordonare şi subordonare. Categorii de propoziţii coordonate şi subordonate.

4. Lexicologie şi lexicografie. Derivarea cuvintelor. Probleme generale de dialectologie. Principalele graiuri sârbeşti de pe teritoriul României.

B. Probleme de literaturã.Literatura popularã. Pretkosovski ciklus (Zidanje Skadra, Uroš i

Mrnjavcevići). Kosovski ciklus (Kosovka devojka, Smrt majke Jugovića, Car Lazar i carica Milica). Pokosovski ciklus (Bolani Dojčin, Dioba Jakšića). Ciklus Kraljevića Marka (Kraljević Marko pije uz ramazan vino, Kraljević Marko ukida svadbarinu, Oranje Kraljevića Marka). Hajdučko-uskočki ciklus (Stari Vujadin, Ropstvo Janković Stojana, Ivo Senković i aga od Ribnika). Ciklus za oslobodjenje Srbije i Crne Gore (Početak bune protiv dahija, Boj na Mišaru). Narodne balade (Hasanaginica, Smrt Omera i Merime). Narodne pripovetke - opšti prikaz (Ero i Turčin, U cara Trojana kozje uši). Kraće narodne umotvorine (zagonetke, poslovice, pitalice).

17

Literatura medievalã. Sveti Sava - Život i prosvetiteljski rad (Život Svetoga Simeona). Teodosije (Život Svetoga Save). Jefimija (Pohvala knezu Lazaru). Despot Stefan Lazarević (Slovo ljubve).

Iluminismul. Dositej Obradović - život i prosvetiteljski rad (Život i priključenija, Pismo Haralampiju, Basne).

Clasicismul ş i preromantismul . Jovan Sterija Popović - život i književni rad (Pokondirena tikva, Tvrdica).

Romantismul. Vuk Stefanović Karadžić - život i književni rad. Borba za reformu književnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina. Vuk kao književni kritižar. Vuk kao pisac (Život Hajduk Veljka Petrovića). Petar Petrović Njegoš - život i književni rad (Gorski vijenac). Branko Radičević - život i pesničko delo (Devojka na studencu, Djački rastanak, Kad mlidijah umreti). Djura Jakšić - život i književni rad (Na Liparu). Jovan Jovanović Zmaj - život i književni rad (Djulići, Djulići uveoci). Laza Kostić (Medju javom i med snom, Santa Maria della Salute).

Realismul. Vojislav Ilić - život i pesnički rad (U poznu jesen, Grm, Tibulo). Jakov Ignjatović (Vasa Rešpekt, Večiti mladoženja). Laza Lazarević (Sve će to narod pozlatiti, Prvi put s ocem na jutrenije). Stevan Sremac (Pop Ćira i pop Spira, Zona Zamfirova). Radoje Domanović (Danga, Vodja). Borisav Stanković (Nečista krv, Koštana). Petar Kočić (Jazavac pred sudom). Branislav Nušić - život i književno delo (Gospodja ministarka).

Parnasianismul ş i simbolismul . Aleksa Šantić (Pretprazničko veče, Veče na školju). Jovan Dučić (Jablanovi, Suncokreti). Milan Rakić (Jasika, Na Gazi Mestanu, Dolap). Vladislav Petković Dis (Možda spava).

Literatura secolului XX. Miloš Crnjanski - život i književni rad (Sumatra, Seobe, Druga knjiga Seoba). Dušan Vasiljev (Čovek peva posle rata). Isidora Sekulić (Gospa Nola). Desanka Maksimović - život i pesničko delo (Strepnja, Pokošena livada, Krvava bajka). Ivo Andrić - život i književni rad (Most na Žepi, Na Drini ćuprija, Ex ponto, Nemiri, Prokleta avlija). Veljko Petrović (Ratar). Momčilo Nastasijević (Tuga u kamenu). Branko Ćopić (Bašta sljezove boje). Dobrica Ćosić (Koreni). Vasko Popa (Kora). Stevan Raičković (Kamena uspavanka). Danilo Kiš (Enciklopedija mrtvih). Milorad Pavić (Hazarski rečnik). Branko Miljković (Vatra i ništa). Miodrag Pavlović (87 pesama).

BibliografiePravopis srpskoga književnog jezika, Matica Srpska, Novi Sad, izradili M.

Pešikan, M. Pižurica, J. Jerkov, Novi Sad, 1994.Mihailo Stevanović, Savremeni srpskohrvatski jezik, I, II, Beograd, 1994.Gramatika srpskog jezika za srednje skole, Lj. Stanojčić, Ž. Popović, Beograd,

1996.18

Milan Vujaklija, Leksikon stranih reči i izraza, Beograd, 1972. M. Ćorac, Stilistika srpskohrvatskog književnog jezika, Beograd, 1974. Rečnik književnih termina, Nolit, Beograd, 1985. Lj. Nikolić, B. Pavlović, Jezik i kultura izražavanja, praktikum za učenike gimnazije, Beograd, 1994. Književnost i jezik, Časopis Društva za srpski jezik i književnost

Jovan Deretić, Istorija srpske književnosti, Beograd, 1983. D. Živković, Teorija književnosti, Beograd, 1998. Milan Kašanin, Srpska književnost u srednjem veku, Beograd, 1975.

Milorad Pavić, Istorija srpske književnosti klasicizma i predromantizma, Beograd, 1979. P. Palavestra, Istorija moderne srpske književnosti, Beograd, 1986.

M. Popović, Istorija srpske književnosti. Romantizam. I-III, Beograd, 1968-1972. Sveta Lukić, Savremena jugoslovenska literatura, Beograd, 1968. Pavle Ivić, Srpski narod i njegov jezik, Beograd, 1971.

Dorin Gămulescu, Srpskohrvatski jezik, Bucureşti, 1975.Mirco Jivcovici, Istoria literaturii sârbe şi croate (sec. XX), Bucuresti, 1974.Voislava Stoianovici, Istoria literaturii iugoslave - epoca romantismului sârb,

Bucureşti, 1973.

III. Metodica

Notă de prezentare:În ceea ce priveşte metodica predãrii limbii sârbe, programa urmăreşte,

împreunã cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predãrii limbii sârbe în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alãturi de cursurile de limbã, literaturã şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.

Competenţe psiho-pedagogice şi metodice- Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan- Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii

educaţionale specifice- Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale,

pedagogiei generale- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului- Înţelegerea raportului dintre psihologia pedagogică, didactică şi didacticile

speciale19

- Asimilarea teoriei şi metodologiei studierii personalităţii copilului şi a cercetării procesului de învăţământ

Conţinuturi metodiceObiectul didacticii limbii materne. Locul didacticii în strategiile educaţionale.

Obiectul şi locul metodicii în activitatea didacticã. Obiective şi finalităţi în studiul limbii materne. Tendinţe de înnoire a metodelor. Metode activ-participative. Predarea complexã, problematizarea. Conversaţia. Dezbaterea. Forme specifice ale dezbaterii. Programe şi manuale şcolare, structura şi conţinutul lor.

Metode, procedee şi tehnici didactice de predare a limbii sârbe. Limba sârbă ca limbã maternã, predatã în mediu caracterizat de bilingvism.

Metode bazate pe cunoştinţele şi experienţa elevilor. Metode de transmitere a cunoştinţelor. Modalităţi de organizare a materialului. Studiul individual. Structura lecţiei de gramaticã. Utilizarea mijloacelor şi materialelor didactice tradiţionale şi moderne. Principalele tipuri de lecţii de predare a limbii: lecţia expozitivã, lecţia de verificare a cunoştiinţelor predate, lecţia mixtã, lecţia de fixare a cunoştiinţelor predate şi de formare a deprinderilor de exprimare corectã, lecţia de recapitulare, lecţia de sintezã. Criterii şi metode de verificare. Evaluarea cunoştiinţelor dobândite de elevi.

Stimularea atitudinii creative a elevului.Predarea literaturii sârbe. Metode specifice de predare în funcţie de vârstã şi

pregãtirea elevilor: lectura model, reproducerea textului, analogii, exerciţii de compunere, exerciţii de perfecţionare a stilului exprimării. Lectura în clasã şi lectura individualã recomandatã. Structura textului literar. Probleme de teorie literarã. Forme ale comentariului literar. Alcãtuirea planului de idei desprinse din textul literar.

BibliografieM. Nikolić, Metodika nastave srpskog jezika i književnosti, Beograd, 1992.Dragutin Rosandić, Nastave hrvatskosrpskog jezika i književnosti, Zagreb,

1977.Pavle Ilić, Srpski jezik i knjizevnost u nastavnoj teoroiji I praksi, Novi Sad,

1997. M. Vučković, Dramsko delo u nastavi književnosti i jezika, Prosveta, 1991. Kako predavati književnost, priredio Al. Jovanović, Beograd, 1984. S. Marinković, Metodika kreativne nastave srpskog jezika i književnosti, Beograd, 1994. P. Milosavljević, Metodologija proučavanja književnosti, Novi Sad, 1985.

20

PROGRAMA TEMATICĂpentru examenul de gradul I

limba şi literatura sârbã

1. Probleme de foneticã şi de fonologie ale graiurilor sârbilor din România, cu relevarea trãsãturilor arhaice raportate la normele limbii literare contemporane.

2. Principalele sarcini ale predarii limbii sârbe ca limba maternã. Contribuţii personale.

3. Dezvoltarea exprimării orale şi în scris a elevilor. Contribuţii.4. Studierea textului cu conţinut literar. Contribuţii.5. Particularităţile lecturii diferitelor specii literare.6. Metode de stimulare a participãrii active a elevilor la procesul de

învăţământ.7. Descrierea unei părţi de vorbire, respectiv a unui aspect sintactic în cadrul

graiului sârbesc local.8. Aspecte lingvistice, stilistice sau literare ale unor documente, mãrturii scrise

etc. legate de existenţa sârbilor pe meleagurile României.9. Moştenirea culturala a sârbilor din România.10. Prezentarea unor aspecte legate de interferenţe sau contacte lingvistice din

zona respectivã.11. Modalităţi de integrare în predarea creaţiei orale locale.12. Studii monografice despre scriitorii sârbi din România sau despre

localităţile cu populaţie sârbã din România.13. Cultivarea limbii sârbe prin intermediul activitãtilor extraşcolare.14. Istoricul unei şcoli cu limba de predare sârbã în România.15. Raporturile graiurilor vorbite de sârbii din România cu limba românã.16. Contacte culturale, respectiv literare sârbo-române, româno-sârbe.

Bibliografie.Pravopis srpskoga književnog jezika, Matica Srpska, Novi Sad, 1994, u izradi

M. Pešikan, M. Pižurica, J. JerkovMihailo Stevanović, Savremeni srpskohrvatski jezik, I, II, Beograd, 1994.Gramatika srpskog jezika za srednje skole, Lj. Stanojčić, Ž. Popoviđ, Beograd,

1996.Milan Vujaklija, Leksikon stranih reči i izraza, Beograd, 1972.Jovan Deretić, Istorija srpske književnosti, Beograd, 1983.Milorad Pavić, Istorija srpske književnosti klasicizma i predromantizma

Beograd, 1970.21

M. Popović, Istorija srpske književnosti. Romantizam. I-III, Beograd, 1968-1972.

Dorin Gămulescu, Srpskohrvatski jezik, Bucureşti, 1975.Mirco Jivcovici, Istoria literaturii sârbe şi croate (sec. XX), Bucureşti, 1974.Voislava Stoianovici, Istoria literaturii iugoslave - epoca romantismului sârb,

Bucureşti, 1973.Jivco Milin, Relaţii culturale sârbo-române, Timişoara, 1999.Stevan Bugarski, Srpsko pravoslavlje u Rumuniji, Temišvar/ Novi Sad, 1995.Monografii despre unele localităţi şi mãnãstiri sârbeşti din România (autori: S.

Bugarski, Lj. Stepanov, B. Cârstici, S. Perinac...)Lj. Cerović, Srbi u Rumuniji, Novi Sad, 1995.M. Jivcovici, Nama u amanet, Bucureşti, 1986.P. Ivić, Dijalektologija, Novi Sad, 1976.M. Milin, Vekovima zajedno, Temišvar, 1995.D. Sabljić, Srpsko školstvo u Rumuniji, Temišvar, 1996.

Lj. Cerović, Srbi u Rumuniji, Novi Sad, 1997. D. Popović, Srbi u Banatu do kraja osamnaestog veka, Beograd, 1955. M. Jovanović, Slikarstvo temišvarske eparhije, Novi Sad, 1997. R. Dimitrijević, Lirika i problemi nastave književnosti i maternjeg jezika, Beograd, 1978.

22

UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI SLAVE

PROGRAMA

specialitatea Limba şi literatura slovacă

Examenul de Definitivare în învăţământ

NOTA DE PREZENTARE

Programa de definitivare în învăţământ la limba şi literatura slovacă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.

Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de definitivare în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate,pentru didactica acesteia.

I.Competenţele pentru profesia de cadru didacticCompetenţele da bază ale cadrului didactic cerute la examenul de definitivat,

derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile-funcţiile cadrului didactic.Acestea sunt:

- Comunicativitatea- Empatia- Învăţarea- Conducerea-analiza- Diagnoza

23

- Prognoză şi proiectare- Organizarea,îndrumarea,dirijarea,evaluarea şi decizia- Comunicarea fluentă, expresivă şi coerentă- Cunoaşterea elevului

II.Limba şi literatura slovacă

A. Probleme de limbă1. Elemente de fonetică şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente

suprasegmentale.2. Morfologia. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile. Definiţia, clasificarea,

categoriile gramaticale, paradigma.3. Sintaxa/Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Părţile de propoziţie.4. Probleme de punctuaţie şi ortografie.

B. Probleme de literatură1. Constantin şi Metodie în Marea Moravie. Importanţa activităţii lor spirituale

(creştinarea) şi culturale (legendele).2. Importanţa cronicilor medievale de limbă latină.3. Lirica lui M. Rakovsky şi J. Jakobeus..4. Cântecele istorice din perioada Renaşterii.5. Reprezentanţii de seamă ai barocului literar slovac: H.Gavlovic, S.Pilarik.6. Importanţa liricii pentru literatura sec.XIX-lea: J. Kollar şi Slavy dcera; Epoca

lui J.Holly, P.J.Safarik şi lucrările sale teoretice. .7. Lirica romantică.8. L.Stur şi folclorul.9. Importanţa liricii lui Vajansky şi a lui P. O. Hviezdoslav.10.Eroii prozei lui M.Kukucin şi a lui J.G.Tajovsky.11.Lirica lui Krasko.12.Proza scurtă a lui J.Jesensky.13.Pluralismul poeziei interbelice.14.Tendinţe moderne în proza interbelică.15.Temele prozei slovace în perioada de după 1945.16.Grupări în poezia de după 1945.

C. Bibliografie1. Armaş, Silvia, Slovenske narecie v rumunskom Banate, Nadlak, 1996.2. Armaş, Silvia Niţă, Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti,1971.3. Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.

24

4. Barborică, Corneliu: Istoria literaturii slovace, Bucureşti,1999.5. Betakova,V.,Tarcalova,Z.,Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava,1984.6. Călin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti, 1977: Literatura slovacă,

1995: Literatura medievală slovacă şi renaşterea, Bucureşti, 1997: Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1998; Aspekty slovenskej barokovej a osvieteneckej literatury, Nadlak,1997.

7. Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava

8. Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.9. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.10.Pravidla slovenskeho pravopisu , Bratislava, 1998.11.Zilka, T., Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.12.Sebova, Katarina Maruzsova, Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest,

1988.13.Harpan,Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.

III. Metodică

Nota de prezentareIn ceea ce priveşte metodica predării limbii slovace, programa urmăreşte,

împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii slovace în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.

A. Competenţe psiho-pedagogice- Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan.- Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii

educaţionale specifice.- Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate- Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale,

pedagogiei generale.- Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului.-

B. Conţinuturi metodice1. Problemele generale ale predării limbii şi literaturii slovace.2. Obiectivele, finalităţile şi competenţele predării.3. Metode şi procedee în predarea compartimentelor disciplinei Limba şi literatura

slovacă.4. Tipuri de lecţii.

25

5. Pregătirea cadrului didactic pentru lecţie.6. Rolul materialului didactic la lecţii.

C. Bibliografie1. Betakova,V. , Tarcalova, Z: Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava,19842. Sebova, Katarina Maruzsova: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest,

19883. Harpan, Michal,Teoria literatury, Bratislava,1994

26

UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI SLAVE

PROGRAMA

specialitatea Limba şi literatura slovacăExamenul pentru Gradul didactic II

Nota de prezentare

Programa pentru examenul de gradul didactic II la Limba şi literatura slovacă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul cadru de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.

Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psiho-pedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracurriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.

Programa pentru examenul de gradul II în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I.Competenţele pentru profesia de cadru didacticCompetenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de gradul II

derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile/funcţiile cadrului didactic.Acestea sunt:-Comunicativitatea-Empatia-Învăţarea-Conducerea-analiza-Diagnoza

27

-Prognoză şi proiectare-Organizarea,îndrumarea,dirijarea,evaluarea şi decizia-Comunicarea fluentă,expresivă şi coerentă-Cunoaşterea elevului-Creativitatea-Valorizarea conţinutului-Surprinderea valenţelor formative şi educative ale conţinutului-Asimilarea conţinutului ştiinţific propriu limbii materne şi metodelor tehnicilor de informare-Formarea modului de gândire specific limbii materne şi modelului de gândire sistemic-Promovarea învăţării participative şi creatoare

II.Limba şi literatura slovacă

A.Literatura1. Medievalitatea slavonă şi latină.Constantin şi Metodie. Legendele despre

activitatea lor în Marea Moravie.Cronici latine.2. Principalii poeţi din perioada Renaşterii. M.Rakovsky, J.Jakobeus. Alte

manifestări lirice (eposul istoric, lirica cetăţilor).3. Barocul: H.Gavlovic, S.Pilarik, N. Olahul: Mărturii despre români.4. Epoca luminilor. Istoriografia. Lingvişti – A.Bernolak.5. Literatura secolului al XIX-lea; Clasicii (J.Safarik, J.Kollar, J.Holly.), Drama

(J.Chalupka). Romanticii (L.Stur, teoretician şi estet; A.Sladkovic, J.Botto, J.Kral).

6. Postromantismul şi literatura slovacă între 1890-1918. Poezia (Vajansky, Hviezdoslav). Proza (M.Kukucin, J.G.Tajovsky). Poeţi noi (I.Krasko, J.Jesensky).

7. Dezvoltarea prozei şi a poeziei în perioada interbelică.8. Mutaţii în proza şi poezia slovacă după 1945.

B.Limba1. Fonetica şi fonologia limbii slovace. Aspecte contrastive cu limba română.2. Morfologia: Părţile de vorbire flexibile: Definiţie, clasificare, categoriile

gramaticale, paradigma. Părţile neflexibile. Probleme de ortografie şi ortoepie legate de morfologie.

3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Părţile de propoziţie. Construcţii expresive şi cele defective. Probleme de topică.

4. Punctuaţia. Aspecte contrastive cu limba română.

C. Bibliografie

28

1. Armaş, Silvia:Slovenske narecia v rumunskom Banate, Nadlak,1996.2. Armaş, Silvia Niţă: Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti,19713. Anoca, Dagmar Maria: Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak,1998.4. Barborică, Corneliu: Istoria literaturii slovace, Bucureşti,1999.5. Betakova,V.,Tarcalova, Z:Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984.6. Călin, Gheorghe: Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti,1977; Literatura

slovacă,1995; Literatura medievală slovacă şi renaşterea, Bucureşti, 1997; Poezia slovacă a secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1998; Aspekty slovenskej barokovej a osvietenskej literatury, Nadlak,1997.

7. Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava,1986.

8. Pauliny, E.: Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.9. Mistrik, J.: Moderna slovencina, Bratislava,1983.10.Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava,1998.11.Zilka,T.: Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.12.Sebova, Katarina Maruzsova: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest,

1988.13.Harpan, Michal: Teoria literatury, Bratislava,1994.14.Dejiny slovenskej literatury I-IV.15.Morfologia slovenskeho jazyka.

III. Metodica.

Nota de prezentare.În ceea ce priveşte metodica predării limbii slovace, programa urmăreşte,

împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii slovace în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind astfel într-o viziune integratoare alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.

A. Competenţe psiho-pedagogice şi metodice -Înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan. -Prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice. -Realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate.. -Asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale. -Înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului. -Înţelegerea raportului dintre psihologia pedagogică, didactică şi didacticile speciale.

29

-Asimilarea teoriei şi metodologiei studierii personalităţii copilului şi a cercetării procesului de învăţământ.

B. Conţinuturi metodice.Specificul studierii limbii şi literaturii slovace pe cicluri de învăţământ.Cultivarea exprimării orale şi a celei scrise la elevi.Metodele activ-participative în predarea limbii şi a literaturii.Predarea noţiunilor de limbă şi de teorie literară în condiţiile biculturalităţii slovaco-române.Conexiuni intradisciplinare şi modalităţile de relaţionare a cunoştinţelor de limbă cu cele de teoria literară..Competenţe şi activităţi de învăţare la ciclul gimnazial şi cel liceal.

C. Bibliografie

1. Betakova, V., Tarcalova, Z.: Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava,1984.2. Sebova , Katarina Maruzsova: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest,

1988.3. Harpan, Michal: Teoria literatury, Bratislava, 1984.

30

UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI SLAVE

TEMATICA

orientativă pentru elaborarea lucrărilor ştiinţifico-metodice în vederea obţinerii Gradului didactic I.

1. Contribuţii personale la predarea ortografiei şi a ortoepiei.2. Metodica predării cunoştinţelor de limbă (contribuţii personale).3. Metode de stimulare a participării active a elevilor la procesul de învăţământ.4. Descrierea unei părţi de vorbire, respectiv a unui aspect sintactic în cadrul graiului

slovac local.5. Aspecte lingvistice, stilistice.6. Moştenirea culturală a slovacilor din România.7. Prezentarea unor aspecte legate de interferenţe lingvistice sau contacte lingvistice

din zona respectivă.8. Modalităţi de integrare în predare a creaţiei orale locale.9. Modalităţi de aplicare a conexiunilor intradisciplinare şi interdisciplinare.10.Contacte culturale, respectiv literare slovaco-române, româno-slovace.11.Studii monografice despre scriitorii slovaci din România sau despre localităţi cu

populaţie slovacă din România.12.Cultivarea limbii prin intermediul activităţilor din afara clasei şi extraşcolare.13.Istoricul unor şcoli cu limba de predare slovacă din România.14.Particularităţi ale creaţiei orale locale.

31