MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

Aprobată

la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.1,Proces verbal Nr.___ din_________________

Decanul Facultăţii Medicină Nr.1,Dr., conferenţiar ______________Gh. Plăcintă

Aprobată

la şedinţa catedrei Histologie, Citologie şiEmbriologieProces verbal Nr.___ din_________________

Şef catedră,Dr. hab., conferenţiar __________L. Şaptefraţi

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU STUDENŢII

FACULTĂŢII MEDICINĂ NR.1

Denumirea cursului: Histologie, Citologie şi Embriologie

Codul cursului: F.01.O.002, F.02.O.002

Tipul cursului: Disciplină obligatorie

Numărul total de ore – 170 ore,

inclusiv curs – 68 ore, ore practice – 102 ore

Numărul de credite alocat unităţii de curs: 12

Numele autorilor care predau unităţile de curs: dr.hab., conferenţiar Lilian

Şaptefraţi

dr., conferenţiar Emilian Onea

Chişinău 2012

Scopul disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie:Studierea structurii microscopice şi ultramicroscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor

omului sănătos; însuşirea etapelor embriogenezei la om; formarea abilităţilor de analiză morfo-funcţională a proceselor vitale la nivelul celulă, ţesut şi organ în normă.

Obiectivele de formare în cadrul disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie:La nivel de cunoaştere şi înţelegere

– să cunoască bazele citologiei, histogeneza, structura şi funcţiile ţesuturilor şiorganelor;

– să înţeleagă legităţile diferenţierii, regenerării celulare şi tisulare;– să identifice rolul sistemelor nervos, endocrin şi imun în reglarea proceselor

morfogenezei;– să cunoască particularităţile embriogenezei la om;– să identifice modificările de vârstă ale celulelor, ţesuturilor şi organelor.

La nivel de aplicare

– să efectueze diagnosticul celulelor, ţesuturilor şi organelor la microscopul optic;– să citească electronograme;– să soluţioneze probleme de situaţie, prelucrând multilateral şi critic informaţiaînsuşită;– să aplice cunoştinţele obţinute în aprecierea testelor clinice uzuale;– să fie apt de a aplica principiul cauză-efect;– să fie abil de a argumenta opinia proprie şi de a accepta diversităţile în studiulstructurii celulelor, ţesuturilor şi organelor.

La nivel de integrare– să aprecieze importanţa Histologiei, Citologiei şi Embriologiei în contextul Medicinii;– să abordeze creativ problemele medicinii fundamentale;– să deducă interrelaţii între Histologie, Citologie şi Embriologie şi alte disciplinefundamentale;– să posede abilităţi de implementare şi integrare a cunoştinţelor morfologice obţinuteîn disciplinele clinice;– să fie apt de a evalua şi autoevalua obiectiv cunoştinţele în domeniu;– să fie apt de a asimila noile realizări în disciplinele morfologice.

Condiţionări şi exigenţe prealabile:Histologia, Citologia şi Embriologia este o disciplină fundamentală, studierea căreia la

etapa universitară va permite viitorului medic însuşirea principiilor organizării structurale,dezvoltării şi activităţii vitale ale celulelor, ţesuturilor, organelor, sistemelor de organe şi

organismului uman ca polisistem, precum şi formarea concepţiilor despre reproducerea şiinteracţiunea celulară, cunoaşterea legităţilor generale ale ontogenezei omului, crearea abilităţilorde citire a preparatelor microscopice şi a electronogramelor, dezvoltarea gândirii critice înabordarea problemelor morfologiei fundamentale.

Pentru însuşirea bună a disciplinei sunt necesare cunoştinţe temeinice în domeniulBiologiei şi Chimiei, obţinute în studiile preuniversitare.

Conţinutul de bază a cursului:A. Prelegeri:

Nr. Tema Ore1. Teoria celulară. Membrana celulară. Sistemul de barieră, recepţie şi transport al

celulei. Joncţiunile intercelulare.2

2. Componentele citoplasmei – hialoplasma, organitele (sistemul de sinteza,sistemul digestiei intracelulare, sistemul energetic, citoscheletul), incluziunile.

2

3. Nucleul celulei. Învelişul nuclear. Cromatina. Nucleolul. Nucleoplasma.Ciclucelular. Autoreproducerea celulelor. Reacţia celulelor la acţiunea mediuluiextern. Moartea celulei. Necroza. Apoptoza. Morfologia celulelor şi structurilorpostcelulare.

2

4. Noţiuni de embriologie generală: etapele de bază ale dezvoltării embrionare,sensul lor biologic. Celulele sexuale. Prima săptămână de dezvoltare:fecundarea, segmentarea. Stadiul de blastocist. Diferenţierea trofoblastului şiînceputul procesului de implantare.

2

5. Săptămâna a 2-a a 3-a de dezvoltare embrionară: I şi a II-a fază a procesului degastrulare. Neurulaţia. Diferenţierea mezodermului. Delimitarea corpuluiembrionar de anexe. Organele extraembrionare: amnionul, corionul, saculvitelin, alantoida. Factorii de risc şi perioadele critice în dezvoltarea antinatală.Perioadele critice ale dezvoltării.

2

6. Ţesuturile. Ţesuturile epiteliale. Principiile de clasificare. Epiteliul glandular.Membrana bazală. Regenerarea fiziologică şi reparativă a ţesuturilor epiteliale.Diferonii diverselor ţesuturi epiteliale.

2

7. Mezenchimul. Ţesuturile mediului intern. Clasificarea. Sângele si limfa, funcţiileprincipale. Elementele figurate ale sângelui: leucocitele, eritrocitele şi plachetelesanguine (trombocitele). Clasificarea morfologică a leucocitelor (granulocitele şiagranulocitele). Structura elementelor figurate, funcţiile lor. Hemograma şiformula leucocitară. Particularităţile de vârstă şi de sex ale sângelui.

2

8. Ţesuturile conjunctive. Ţesutul conjunctiv propriu zis. Ţesuturile conjunctivefibroase. Ţesuturile conjunctive cu proprietăţi speciale. Caracteristica morfo-funcţională, clasificarea.

2

9. Ţesuturile conjunctive scheletale. Ţesuturile cartilaginoase şi osoase.Condrogeneza, osteogeneza directă şi indirectă. Modificările de vârstă.

2

10. Ţesuturile musculare. Caracteristica morfo-funcţională a ţesuturilor musculare,sursele de dezvoltare; clasificare.

2

11. Ţesutul nervos. Caracteristica morfo-funcţională. Sursele de dezvoltare. 2

Histogeneza. Neuronii. Clasificarea neurocitelor. Neuroglia. Caracteristicagenerală şi varietăţile principale.

12. Ţesutul nervos. Fibrele nervoase. Terminaţiuni nervoase aferente şi eferente,clasificarea şi structura lor. Noţiune despre sinapsă. Sinapsele interneuronale.Clasificarea, structura. Mediatorii. Teoria neuronală.

2

13. Principiile generale de organizare a ţesuturilor. Celulele şi sistemul tisular.Populaţia celulară. Diferonii. Bazele molecular-genetice ale determinării.Legităţile de apariţie şi evoluţie ale ţesuturilor. Regenerarea tisulară.

2

14. Ganglionii nervoşi. Nervii periferici. Măduva spinării. 215. Encefalul. Trunchiul cerebral. Cerebelul. Scoarţa emisferelor cerebrale. Sistemul

nervos vegetativ. Dezvoltarea pre- şi postnatală a organelor sistemului nervos.Modificările de vârstă a scoarţei.

2

16. Sistemul cardiovascular. Vasele sanguine. Principiile generale de structură.Arterele. Vasele patului microcirculator. Venele. Vasele limfatice. Inima.

2

17. Organele hematopoietice şi de protecţie imună. Dezvoltarea, structura,histofiziologia. Organele centrale ale hemopoiezei şi imunopoiezei. Măduvaoaselor. Timusul.

2

18. Organele periferice ale hemopoiezei şi imunopoiezei. Ganglionii limfatici.Ganglionii hemolimfatici. Splina. Ţesutul limfoid asociat mucoaselor.

2

19. Hemopoieza embrionară şi postembrionară. Caracteristica celulelor sanguine-stem şi semistem. Reglarea hemopoiezei şi imunopoiezei.

2

20. Sistemul celulelor imunocompetente. Recircularea limfocitelor T şi B. Zoneledependente T şi B ale organelor periferice. Reacţiile antigendependente alecelulelor şi cooperarea lor în răspunsul imun la diverse tipuri de stimulareantigenice. Celulele efectorii şi celulele-memorie ale imunităţii celulare şiumorale. Kilerii naturali. Celulele plasmatice. Cooperarea macrofagelor,limfocitelor T şi B în reacţiile imune. Modificările morfologice ale organelorlimfoide în timpul răspunsului imun.

2

21. Sistemul endocrin. Formaţiunile reglatoare centrale ale sistemului endocrin.Hipotalamusul. Hipofiza. Epifiza. Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

2

22. Glandele endocrine periferice. Glanda tiroidă. Glandele paratiroide. Glandelesuprarenale. Celulele izolate producătoare de hormoni ale organelorneendocrine.

2

23. Caracteristica generală a organele de simţ. Organul vederii. Organul olfactiv.Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

2

24. Organul gustativ. Organul auditiv şi al echilibrului. Dezvoltarea, structura,histofiziologia.

2

25. Sistemul digestiv. Caracteristica morfo-funcţională. Dezvoltarea tubului digestivprimar. Cavitatea bucală. Structura şi histofiziologia buzelor, obrajilor, gingiei,palatului dur şi moale, limbii, amigdalelor şi glandelor salivare.

2

26. Apartul dentomaxilar. Dezvoltarea si structura dinţilor. Sursele şi evoluţiadezvoltării embrionare. Modificările de vârstă. Faringele. Esofagul. Dezvoltarea,structura, histofiziologia.

2

27. Stomacul. Histofiziologia celulelor secretorii. Intestinul subţire. Sistemul“criptă-vilozitate” ca unitate morfo-funcţională. Histofiziologia procesului dedigestie. Intestinul gros. Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

2

28. Pancreasul. Structura porţiunii exo- şi endocrină. Ficatul. Structura lobulului caunitate morfo-funcţională. Hepatocitele, particularităţile histochimice şi funcţiilelor. Vezicula biliară şi celulele biliare.

2

29. Sistemul respirator. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Acinul - unitateamorfo-funcţională a plămânului. Bariera aero-hematică şi rolul ei înmetabolismul gazos.

2

30. Pielea şi derivatele ei. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 231. Sistemul urinar. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Nefronul – unitatea

morfo-funcţională a rinichiului. Bazele morfo-funcţionale de reglare a procesuluide formare a urinei. Complexul juxta-glomerular, structura şi funcţia.Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

2

32. Sistemul genital masculin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 233. Sistemul genital feminin. Ovarul. Trompa uterină. Uterul. VaginulDezvoltarea,

structura, histofiziologia.2

34. Modificările ciclice în organismul femenin. Modificările endometrului în timpuldezvoltării sarcinii. Placenta umană. Structura şi funcţiile ei; membranele fetale;sistemul ‘’mamă-făt’’.

2

B. Lucrări practice:Nr. Tema Ore1. Prefaţă. Tehnica confecţionării preparatelor histologice. Metodele de studiere în

citologie, embriologie şi histologie. Forma celulelor.3

2. Citologia. Membrana celulară. Sistemul de barieră, recepţie şi transport alcelulei. Joncţiunile intercelulare.

3

3. Citologia. Componentele citoplasmei – hialoplasma, organitele, incluziunile. 34. Citologia. Nucleul celulei. Ciclu celular. Autoreproducerea celulelor. Reacţia

celulelor la acţiunea mediului extern. Moartea celulei. Necroza. Apoptoza.Morfologia celulelor şi structurilor postcelulare. Lucrare de control la capitolul“Citologia”.

3

5. Embriologia umană. Celulele sexuale. Fecundarea, segmentarea. Stadiul deblastocist. Diferenţierea trofoblastului şi începutul procesului de implantare.

3

6. Embriologia umană. Săptămâna a 2-a a 3-a de dezvoltare embrionară: prima fazăa gastrulării, faza a II-a a procesului de gastrulare. Neurulaţia. Organeleextraembrionare: amnionul, corionul, sacul vitelin, alantoida. Factorii de risc şiperioadele critice în dezvoltarea antinatală. Lucrare de control la capitolul“Embriologia umană”.

3

7. Studiul ţesuturilor. Ţesuturile epiteliale. Epiteliul glandular. 38. Ţesuturile mediului intern. Mezenchimul. Sângele si limfa. 39. Ţesuturile conjunctive. Ţesutul conjunctiv propriu zis. 310. Ţesuturile conjunctive scheletale. Ţesuturile cartilaginoase şi osoase. 311. Ţesuturile musculare. 312. Ţesutul nervos. Neuronii. Neuroglia. Fibrele nervoase. Terminaţiunile nervoase. 313. TESTARE LA CAPITOLUL “HISTOLOGIA GENERALĂ”. 314. DIAGNOSTIC LA CAPITOLUL “HISTOLOGIA GENERALĂ”. 315. Sistemul nervos. Ganglionii nervoşi. Nervii periferici. Măduva spinării.

Encefalul. Cerebelul. Scoarţa emisferelor cerebrale. Sistemul nervos vegetative.3

16. Organele de simţ. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 317. Atestare 318. Sistemul cardiovascular. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 319. Organele hematopoietice şi de protecţie imună. Dezvoltarea, structura,

histofiziologia. Hematopoieza embrionară şi postembrionară.3

20. Sistemul endocrin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 321. TESTARE PE CAPITOLELE: SISTEMUL NERVOS, SISTEMUL CARDIO-

VASCULAR, ORGANELE DE SIMŢ, ORGANELE HEMATOPOIETICE ŞI DEPROTECŢIE IMUNĂ, HEMOPOIEZA, SISTEMUL ENDOCRIN.

3

22. DIAGNOSTIC PE CAPITOLELE: SISTEMUL NERVOS, SISTEMUL CARDIO-VASCULAR, ORGANELE DE SIMŢ, ORGANELE HEMATOPOIETICE ŞI DEPROTECŢIE IMUNĂ, HEMOPOIEZA, SISTEMUL ENDOCRIN.

3

23. Sistemul digestiv. Caracteristica morfo-funcţională. Dezvoltarea tubului digestivprimar. Cavitatea bucală. Structura şi histofiziologia buzelor, obrajilor, gingiei,palatului dur şi moale, limbii, amigdalelor şi glandelor salivare.

3

24. Sistemul digestiv. Aparatul dentomaxilar. Dezvoltarea si structura dinţilor.Faringele. Esofagul. Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

3

25. Sistemul digestiv. Stomacul. Intestinul subţire. Intestinul gros. Dezvoltarea,structura, histofiziologia.

3

26. Sistemul digestiv. Pancreasul. Ficatul. Dezvoltarea, structura, histofiziologia.Dezvoltarea, structura, histofiziologia.

3

27. TESTARE ŞI DIAGNOSTIC PE CAPITOLUL: SISTEMUL DIGESTIV. 328. Sistemul respirator. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. Pielea şi derivatele ei. 329. Sistemul urinar. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 330. Sistemul genital masculin. Dezvoltarea, structura, histofiziologia. 331. Sistemul genital feminin. Dezvoltarea. structura, histofiziologia. 332. Modificările ciclice în organismul feminin. Placenta umană. Structura şi funcţiile

ei. Modificările endometrului în timpul dezvoltării sarcinii, membranele fetale;sistemul „mamă-făt”.

3

33. DIAGNOSTIC TESTARE PE CAPITOLELE: SISTEMUL RESPIRATOR.PIELEA ŞI DERIVATELE EI. SISTEMUL URINAR. SISTEMUL GENITAL.

3

34. Atestare 3

Bibliografia recomandată:A. Obligatorie:1. Histologie. Redacţie titulară de Iu. Afanasief, N. Iurin; Chişinău, Universitas, 1993.2. Гистология. Под. ред. Афанасьева Ю. И., Юриной Н. А.; М:, Медицина, 1999.3. Compendiu de lucrări practice la histologie, citologie şi embriologie. Redacţie titulară

de N. Iurin, A. Radostin; Chişinău, Lumina, 1992.4. Embriologie umană. Lucrări practice pentru studenţii în medicină. P. Gusac; Chişinău,

USMF "Nicolae Testemiţanu", 2000.5. Curs de citologie. Şaptefraţi L., Fulga V., Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, USMF

„Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 2005.6. Citology, Embriology and Histology (courses for medical students). Globa T., CEP

Medicina, Chişinău, 2009.

B. Suplimentară:1. Bazele obstetricii fiziologice Capitolele: Elemente de embriologie umană, Dezvoltarea

sistemului urinar, Dezvoltarea sistemului genital. Gusac P., Eşanu N., Şaptefraţi L. Subredacţia: Paladi Gh., Cerneţchi O., Chişinău, 2006.

2. Histologie teoretică şi practică. Raica M., Mederle O., Căruntu I.-D., Pintea A.,Ghindris A.-M., Ed. Brumar, Timişoara 2004.

3. Histologia organelor. Raica M., Căruntu I.-D., Cîmpean A.-M., Suciu C., Ed. LitoUMF „Victor Babeş” Timişoara, 2009.

4. Частная гистология человека. Быков В. Л., СОТИС, Санкт-Петербург, 1997.5. Цитология и общая гистология. Быков В. Л., СОТИС, Санкт-Петербург, 2001.

Metode de predare şi învăţare utilizate:Disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie este predată în manieră clasică: cu prelegeri

şi lucrări practice. La prelegeri va fi citit cursul teoretic de către titularii de curs. La lucrărilepractice studenţii vor studia preparatele histologice la microscopul fotonic, vor studiaelectronografii, vor completa caietele de lucrări practice. Catedra îşi rezervează dreptul de apetrece unele lucrări practice în manieră interactivă.

Sugestii pentru activitate individuală:Din punct de vedere pedagogic, una din cele mai puţin eficiente metode de însuşire este

ascultarea pasivă a cursurilor, chiar şi în cazul structurării şi ilustrării foarte minuţioase aleacestora.

Vă puteţi convinge de acest fapt pe experienţa proprie. De exemplu, dacă doriţi să gătiţi oprăjitură, cum credeţi, ce va fi mai eficient, să priviţi o programă bună culinară la televizor sau săluaţi reţeta şi să încercaţi să coaceţi prăjitura la bucătărie? Şi nu este vorba că programul televizatnu este interesant sau că nu sunteţi suficient de motivaţi pentru a coace prăjitura. Pur şi simplu,pentru a însuşi ceva este nevoie de cât mai multe modalităţi de procesare a materialului studiat.Îndeplinirea practică a unui lucru este mult mai eficientă, decât citirea despre cum trebuie să faci,dar şi mai eficient este să înveţi pe altcineva să facă acelaşi lucru. Iată de ce cel mai bine cunoscdisciplina profesorii, care predau această disciplină.

Dacă doriţi să aveţi succese în însuşirea Histologiei, Citologiei şi Embriologiei, urmează sălucraţi activ cu materialul. Ce înseamnă acest lucru:

1. Iniţial citiţi materialul, dar nu pur şi simplu îl parcurgeţi cu vederea pe diagonală. Faceţinotiţe. Încercaţi să formulaţi singuri momentele principale. Studiaţi schemele şiimaginile din manual şi caiet. Răspundeţi la testele formulate în caiete.

2. Veniţi la cursuri şi lucrări practice, dar nu pentru a face prezenţă! Dacă procedaţi altfel,puţin probabil că veţi face faţă cerinţelor. Conspectaţi atent. Treceţi informaţia prin sineşi întrebaţi-vă: Sunteţi de acord cu profesorul? Înţelegeţi despre ce este vorba?Corespunde materialul predat cu cel din manual?

3. Puneţi întrebări! Profesorului, unul altuia, sine însuţi. În aulă, în sala de studii, încoridoare, în birourile profesorilor. Faptul că puneţi întrebări înseamnă că încercaţi săînţelegeţi şi să prelucraţi materialul predat şi nu poate fi decât salutabil. Avem orespeciale de consultaţii individuale: fiecare sâmbătă de la orele 900 până la 1200. Nuezitaţi să veniţi la aceste consultaţii.

4. Organizaţi-vă în grupuri de câte 2-3 studenţi pentru a vă întâlni regulat în vedereadiscuţiilor asupra materialului cursului şi pregătirea pentru totalizări. De regulă, în

grupuri de lucru mici se sintetizează o înţelegere mult mai amplă şi mai clară, decâtlucrând individual. În plus, abilitatea de a explica colegilor materialul însuşit vă va fifoarte utilă pentru viitor.

5. Utilizaţi raţional timpul. Disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie înainteazăcerinţe înalte. Mai multe discipline predate în acest an de studiu înaintează aceleaşicerinţe. Prin urmare, veţi fi nevoiţi să vă gestionaţi raţional timpul şi să găsiţi balanţa„de aur” dintre efortul depus pentru obţinerea cunoştinţelor, alte responsabilităţi şi viaţapersonală. Conform cerinţelor în vigoare pentru fiecare oră de lucru în contact direct cuprofesorul, studentul trebuie să lucreze individual 1-2 ore. Altfel spus, pentru însuşireasuficientă a disciplinei Histologie, Citologie şi Embriologie urmează să lucraţiindividual cel puţin 5 ore săptămânal.

Metode de evaluare:La disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie, pe parcursul anului de studiu, sunt 2

lucrări de control şi 4 totalizări (evaluare formativă), după cum urmează: Lucrare de control Nr1: Citologia (test computerizat); Lucrare de control Nr.2: Embriologia omului (test computerizat); Totalizarea Nr1: Histologia generală (test computerizat + diagnostic); Totalizarea Nr.2: Sistemul nervos, sistemul cardio-vascular, organele de simţ, organele

hematopoietice şi de protecţie imună, hemopoieza, sistemul endocrin (test computerizat +diagnostic);

Totalizarea Nr.3: Sistemul digestiv (test computerizat + diagnostic); Totalizarea Nr.4: Sistemul respirator. Pielea şi derivatele ei. Sistemul urinar. Sistemul genital

(test computerizat + diagnostic).Astfel, evaluarea formativă este alcătuită din 10 probe totale, dintre care 6 sunt teste

computerizate, iar 4 – diagnosticuri. Fiecare probă se notează separat cu note de la 10 până la 0.fiecare probă poate fi susţinută de 2 ori, plus o dată în ultima săptămână a semestrului(săptămâna de atestare). Media anuală se formează din suma punctelor acumulate pe parcursulanului de studiu împărţită la 10.

Testele computerizate constau din variante a câte 20 de întrebări fiecare (complimentsimplu şi compliment multiplu), susţinute în softul Ergos Tester. Cel puţin 8 întrebări vor conţineimagini histologice sau scheme. Testele, imaginile histologice şi schemele se conţin în caietelede lucrări practice la Histologie, Citologie şi Embriologie. Studentul are la dispoziţie în total 20min pentru a răspunde la test. Evaluare se efectuează după criteriile sistemului de concordanţe(varianta „Test Editor” USMF „Nicolae Testemiţanu”).

Proba de diagnostic histologic se efectuează prin oferirea fiecărui student a câte 4 preparatehistologice. Studentul trebuie să recunoască preparatul, să numească indicaţiile şi să răspundăoral la întrebările oferite de profesor. Toate preparatele histologice, utilizate în diagnostic, suntexaminate şi desenate de student în timpul lucrărilor practice.

La examenul de promovare la disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie nu suntadmişi studenţii cu media anuală sub nota 5, precum şi studenţii care nu au recuperat absenţelede la lucrările practice.

Examenul la disciplina Histologie, Citologie şi Embriologie (evaluarea sumară) este unulcombinat, alcătuit din proba test-grilă (varianta „Test Editor” USMF „Nicolae Testemiţanu”) şiproba orală (diagnostic histologic).

Proba test-grilă constă din variante a câte 100 teste fiecare din toate temele cursului deHistologie, Citologie şi Embriologie, dintre care 40 de teste sunt compliment simplu, 60 de testecompliment multiplu. Studentul are la dispoziţie în total 2 ore astronomice pentru a răspunde lateste. Proba se notează cu note de la 10 până la 0.

Proba orală (diagnostic histologic) se efectuează prin oferirea fiecărui student a câte 5preparate histologice. Studentul trebuie să recunoască preparatul, să numească indicaţiile şi sărăspundă oral la întrebările oferite de profesor. Studentul are la dispoziţie 30 min pentru a sepregăti de răspuns. Proba se notează cu note de la 10 până la 0.

Subiectele pentru examene (testele şi lista preparatelor histologice) se aprobă la şedinţacatedrei şi se aduc la cunoştinţa studenţilor cu cel puţin o lună până la sesiune.

Pentru ca examenul să fie considerat promovat, studentul trebuie să obţină la fiecare probăminimum nota 5, altfel examenul nu este valid.

Nota finală constă din 3 componente: nota medie anuală (coeficientul 0,5), proba orală(coeficientul 0,3), test-grilă (coeficientul 0,2).

Evaluarea cunoştinţelor se apreciază cu note de la 10 la 1 până la cifră întreagă sau cuzecimale 0,5, după cum urmează:

Modalitatea de rotunjire a notelor

Suma ponderată a notelor de la evaluările curente şi examinarea finală Nota finală

5 5

5,1-5,5 5,5

5,6-6,0 6

6,1-6,5 6,5

6,6-7,0 7

7,1-7,5 7,5

7,6-8,0 8

8,1-8,5 8,5

8,6-9,0 9

9,1-9,5 9,5

9,6-10 10

Neprezentarea la examen fără motive întemeiate se înregistrează ca “absent” şi seechivalează cu calificativul 0 (zero). Studentul are dreptul la 2 susţineri repetate ale examenuluinepromovat.

Limba de predare:Română, Rusă, Engleză.