PROGRAM · Web viewsunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului

Planificarea integrată a activităților de învățareProiecte tematice

Texte suportSugestii metodologiceDocumente curriculare

Întocmit de:

Adina GrigoreCristina Ipate - Toma

Alina SmarandaElena - Lavinia Radu

1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Intervalul de vârstă

Categorii de activităţi de învăţareNr. de activităţi/ săptămnă Nr. ore/ tură, din norma cadrului didactic, de- dicate

categoriilor de activităţi din planul de în- văţământ

ON* OP/ OS*

37 - 60 luni(3,1 - 5 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 7 + 7 2 h x 5 zile = 10 h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

TOTAL 22 + 22 25 h

61 - 84 luni(5,1 - 7 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3 h x 5 zile = 15 h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5 h

Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5 h

TOTAL 26 + 26 25 h

Notă

*Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS).La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă acrtvităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

2

METODOLOGIAde aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.

a)Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale re- spective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a II-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/ plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a III-a – în intervalul cuprins între

3

etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese de- pinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional . Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la ac- ţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/ Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea glo- bală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:

Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/ şcolar).Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/ părinţii/educatoarea –

jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente). Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/ veselia în culori şi forme.

Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....

Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?; Cum să fac surprize celor dragi etc.

Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...

Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

4

•Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se des- făşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

•Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclina- ţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000.

•Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţar e.

7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii . Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de com- plexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale.

9. În medie , pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit– 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).

5

11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale , iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani , accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia .

12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.

13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.

14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă şi va fi ilustrată în portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.

15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

PROGRAM ZILNICGRUPE CU ORAR NORMAL

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 9:00 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

9:00 – 11:30 Activitate pe domenii experienţialeRutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

11:30 – 13:00 Jocuri şi activităţi recreativeActivitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite - , la nivel II)Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi

de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire).

13:00 Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).

6

GRUPE CU ORAR PRELUNGIT

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 8:30 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8:30 – 9:00 Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)

9:00 – 11:00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe domenii experienţiale

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi

colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

11:00 – 13:30 Jocuri şi activităţi recreativeActivitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II)

Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)

13:30 – 15:30 Activităţi de relaxare Jocuri şi activităţi alese

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

15:30 - 16:00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

16:00 – 17:30Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor

individuale Activităţi recuperatorii pe domenii experienţiale

Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)

17:30 Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

7

PORTOFOLIUL EDUCATOAREIA. LEGISLAŢIEB. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREIC. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:➢ Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011;➢ Legea 6/ 2016 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011;➢ Curriculum pentru învăţământul preşcolar;➢ Ghidul de aplicare a curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar;➢ Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;➢ Curriculum naţional pentru învăţământul primar (CD);➢ Legea Nr. 272/ 2004 privind protecţia pentru drepturile copiilor;➢ Metodologii, regulamente din setul de legislaţie secundară promovat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ale căror prevederi vi- zează şi

învăţământul preşcolar.

B. Dezvoltarea profesională a educatoarei:➢ Curriculum Vitae European;➢ Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat şi avizat de director;➢ Dovezi de autoperfecţionare (articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe/ atestate de participare la stagii de perfecţionare şi formare continuă);➢ Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic şi avizate de MENCŞ;➢ Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/ studiilor cu ISSN/ ISBN elaborate de cadrul didactic;➢ Fişa individuală a postului şi fişa de evaluare a educatoarei.

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:➢ Catalogul grupei;➢ Caietul educatoarei care să conţină: planificarea calendaristică a activităţilor cu copiii (atât pentru perioadele de studiu, cât şi pentru cele de vacanţă), date generale

despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali, munca metodică;➢ Programe pentru activităţile opţionale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);➢ Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II, gradul I), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;➢ Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale,

fişe de evaluare iniţială, formativă, sumativă (modele);➢ Portofoliile copiilor;➢ Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;➢ Fişa de evaluare a fiecărui copil;➢ Fişa psihopedagogică a copilului (se completează la cerere).

8

STRUCTURA PORTOFOLIULUI PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂCAPITOLUL I - DATE DE IDENTIFICARENumele şi prenumele:

Cod numeric personal: Data şi locul naşterii: Naţionalitatea: Domiciliul:

CAPITOLUL II -STUDII (formare iniţială)

Nivelul educaţional

Perioada Actul de studii dobândit

Seria şi numărul Unitatea de învăţământ emitentă

CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice, studii postuni- versitare, doctorat etc.)

Competenţe/ calificări obţinute Perioada Instituţia organizatoare Actul

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/ COMPETENŢE DOBÂNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Aptitudinile/ competenţele dobândite Contextul în care au fost dobândite Dovezi Persoane care pot furniza referinţe (date de identificare)

CAPITOLUL V - ALTE MENŢIUNI

SEMNĂTURĂ

AVIZAT, DIRECTOR

TEMATICA ORIENTATIVĂ PENTRU PROIECTAREA ANUALĂ9

Tema Domeniul Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 3-5 ani Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 5-6/7 aniCi

ne s

unt/

sunt

em?

Lim

bă ş

i co

mu-

ni

care

• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei) • casa familiei, camera personală, grădiniţa, sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.

• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei); • casa familiei, camera personală, grădiniţa, sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra etc.; • numărat în intervalul 1-5; • corpul omenesc; • familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt), lăţime; • apreciere globala a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga, lângă etc.; • numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1 la 10; • corpul omenesc; • familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă, religie.

Om ş

i soc

ieta

te

• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.); • domiciliul, numele ţării de origine, prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori internaţionale; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.); • familia în diferite ipostaze; • domiciliul, numele ţării de origine prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială; • diferenţe de gen, diferenţe etnice, diferenţe culturale, diferenţe religioase; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori internaţionale; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri populare tradiţionale, audiţii adecvate temei studiate, denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cunon-culorile; • opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

Psih

omot

ric • denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe sol

•denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol.

10

Cum

este

/ a fo

st ş

i va

fi ai

ci p

e pă

mân

t?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e • mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii; • oamenii şi locul lor de naştere; • strămoşii oamenilor, arborele genealogic al unei familii; • evenimente (istorice, personale etc.); • materiale (pământ, carton, lemn, plastic, fier etc.); mijloace de transport.

• mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru); • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • însemne naţionale (stema, steagul); • război/pace; • dezastru/ înflorire a unei localităţi/naţiuni; • evoluţia uni- versului/evoluţia omului; • evenimente (istorice, personale etc.); • materie şi materiale; transformări ale materialelor în procesul muncii; • mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.; • numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/ şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • unelte, echipamente de-a lungul timpului; • invenţii şi inventatori; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lorde-a lungul istoriei.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • repere cronologice: acum, atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10; • numărat în intervalul 1-10; • operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10; • mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • exploratori şi mari descoperiri; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei; • elemente din spaţiu: lună, stele, nave spaţiale etc.

Om ş

i soc

ieta

te • obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • evenimente (istorice, personale etc.); • popor, loculnatal, însemne specifice (steag), război/ pace, corpuri cereşti, aparate de zbor etc.; • reguli de convieţuire socială şi de păstrare/ menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • evenimente (istorice, personale etc.); • cum reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac, aţă, foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după durată (lungi, scurte) cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde şi ale non-culorilor: negru, alb; • opere de artă adecvate temei şi nivelului de vârstă;

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric • deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe sol.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, căţărare; • dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal, minibaschet.

11

Când

/ cum

şi d

e ce

se

întâ

mpl

ă?

Lim

bă ş

i com

u-

nica

re

• vieţuitoare (domestice: câine, pisică, vacă, oaie, găină, raţă şi sălbatice: vulpe, urs, lup etc.); • plante (ghiocel, lalea, crizantemă); legume şi fructe (măr, portocală, căpşuni, cireşe şi ceapă, morcov, ardei gras);• materiale şi produse;• utilaje, maşini, echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ;• fenomene ale naturii;• experimente.

• vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi capra etc.);• plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi tufănica);• legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi

alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.);• materiale şi produse;• materie vie, materie moartă, universul;• combustibili mijloace de locomoţie;• fenomene ale naturii;• experimente.

Ştiin

ţe

• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);

• utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);• forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb;• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om ş

i so

ciet

ate •denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi

nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şitemei de

studiu;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

12

Psih

omot

ric• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură;• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între

două linii trasate pe sol, tragere şi împingere;• dansuri tematice, euritmice.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.);

• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;

• deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;• mini-fotbal, mini-baschet;• dansuri tematice, euritmice.

Cu c

e şi

cum

exp

rimăm

cee

a ce

sim

ţim?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e • sentimente, gânduri, idei (definire de concepte);• modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor (convorbire/ discuţii libere);• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, ideilor, gândurilor;• valori umane-valori artistice.

• sentimente;• comportamente;• modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor;• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (3-5 culori), lungime (3 lungimi);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare cu o unitate în intervalul 1-5;• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film); • despre măşti şi despre balul mascat; • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare(3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-10;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10;• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);• despre mimi şi mimă; • despre euritmie.

Om ş

i soc

ieta

te

• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice;• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unuisentiment;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice;• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

13

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pianetc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare-încet), după înălţime (înalte-joase); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă,şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, alealtor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de diferite obiecte sonore; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet), durată (lungi-scurte);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi

temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,plastilina, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric

• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură;• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers înechilibru între două linii trasate pe sol, tragere şi împingere;• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice;• mini-fotbal, mini-baschet

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere; • mini-fotbal, mini-baschet;• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

14

Cine

şi c

um p

lani

fică/

orga

nize

ază

o ac

tivita

te?

Lim

bă ş

i com

u-

nica

re

• munca fizică/ munca intelectuală;• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);• comunitate/ individ;• rezultate ale activităţii;• reguli şi comportamente;• răsplata muncii.

• munca fizică/ munca intelectuală;• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);• organizare/ haos;• comunitate/ individ;• rezultate ale activităţii;• reguli şi comportamente;• răsplata muncii;• sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.

• înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime,înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);• poziţii spaţiale;• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om

şi

soci

etat

e • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de

studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric

• deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers, alergare cu variante de alergare, săritură;

• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.);

• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;

15

16

vre

au s

ă fiu

?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e

• grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei;• meserii/ profesii;• unelte/ instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);• munca în calitate de angajat/ munca în familie sau în propria gospodărie; • • muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii.

• grupa/ casa/ comunitatea noastră şi regulile ei; • meserii/profesii;• unelte/ instrumente/ aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);• munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;• muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.); • patron/ angajat;• resurse naturale/resurse umane;• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;• educaţia pentru dezvoltare durabilă.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime (mare/ mic – 3-4 ani şi mijlociu – 4-5 ani, culoare (3-5 culori);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi);• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.;• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani);

adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani).

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);

• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om ş

i so

ciet

ate • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei studiate;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi

nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian,

trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei

studiate;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

17

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 1

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Din nou la gradiniță!”ALA1 – Bibliotecă: „Răsfoim cărțile de povești din biblioteca grupei”

- Joc de masă: Puzzle- Construcții: Construiește ce dorești!

ADE – DȘ: Joc didactic: Roata anotimpurilor - DOS: „Cine sunt şi cum sunt eu?”- Probă orală ALA2 – Jocuri distractive în curte: Șoarecele și pisica; Ursul doarme.

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Să ne cunoaștem colegii noi!” ALA1 - Știință: „Ajută fetița/ băiatul să se îmbrace!” (sortare de jetoane) - Joc de rol: „De-a grădinița” - Artă: Modelaj: Temă la alegereADE –DȘ: Joc didactic: „Așează-mă la căsuța mea!” ( mare-mic; gros-subțire) - DEC: Să ne amintim cântecele învățate; Joc cu cânt: „Ne jucăm, ne jucăm!„

ALA2 – Joc distractiv: „Ghicește cine te-a strigat!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea poveștilor”

ALA1 – Biblioteca: „Dimineață de basm: povești preferate de copii” - Nisip și apă: „Castelul” - Joc de masă: MozaicADE – DLC: joc didactic: „Recunoaște povestea!” - DOS: Decupare, lipire - „Căsuța”

ALA2 – Ghici, ghicitoarea mea!

ADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Amintiri din vacanță” ALA1 – Joc de rol: „În excursie” - Construcții: „Căsuțe” - Știință: Labirint: „Drumul fetiței până la păpușă!”ADE –DȘ: Joc logic: „Ajută-l pe ursuleț să găsească piesele geometrice!” - DEC: Desen „Amintiri din vacanța mare”ALA2 – Jocuri cu mingea în aer liber

VINERIRutină – Învățăm să salutăm când venim sau plecăm de la grădiniță

Tranziții - Recitative: „Hai, copii, în pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi/ De lucru ne pregătim/ Veseli mereu vrem să fim!”

- Joc cu cant: „Unu, doi, trei” „Ne jucăm, ne jucăm”- Joc de mișcare: „ De-a soldații”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cu ce-ai dori să te joci?” ALA1 – Artă: „Pictează ce iți place!” - Joc de masă: „Încastre” - Bibliotecă: Scriere grafică: „Să ne amintim!” ADE –DLC: „Micul recitator” - DPM: „Arată ce spun eu!” - Schema corporală

ALA2 – Jocuri de atenție: „Unde s-a ascuns ursulețul?”, „Ghicește ce facem noi!”

TURA II

LUNI MARŢI18

ADP - Rutină ALA – Citire de imagini despre anotimpuri - Joc distractiv: „Statuile” - Modelaj: „Ne jucăm cu plastilina”

ADE – Ce anotimp este? (fișe) - „Cine sunt şi cum sunt eu?”- continuarea probei

ADP - Rutină ALA - - Joc pentru dezvoltarea sensibilității tactile: „Ghicește ce este!” - Construim mobilier pentru casuța păpușii - Jocuri inițiate de copii

ADE - : „Așează-mă la căsuța mea!” ( mare-mic; gros-subțire) – fișe - Cântece pentru copii – audiție

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Joc de atenție: „Ce s-a schimbat?” - „Recunoaște imaginile și așează-le la locul potrivit!”( imagini din povești) - Audiție: Cântece din povești

ADE – Joc didactic: „Personaje din povești” - Decupare, lipire : „Căsuța” – finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Citire de imagini din reviste; - Construcții plane din figure goemetrice - Joc de rol: „Servim păpușa cu prăjituri”

ADE – Colorează correct figurile geometrice – fișe - Desen: „Amintiri din vacanța mare” – finalizarea lucrărilor

VINERIADP - Rutină ALA – „Unește punctele!” - „Desenează ceva pentru prietenul tău!” - Jocuri inițiate de copii

ADE –„ Stiu și eu o poezie” - Joc:„Răspunde la comandă!”

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază.

EVALUARE INIŢIALĂ 1 Săptămâna 2TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă ai fi un animal……..”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Cine este prietenul tău la grădiniță?”

19

ALA1 - Joc de masă: „Jocul umbrelor” - Știință: „Răsfoim Atlasul Zoologic – Curiozități din lumea animalelor” - Nisip și apă: „Cărări prin pădure”ADE – DȘ : „Joc didactic: Spune ce știi despre!” - animale - DEC: Audiție cântec: „Graiul animalelor”; Repetarea cântecelor despre animale învățateALA2 – Joc de mișcare: „Vulpea și iepurii”

ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre activitățile din grădiniță - Joc de rol: „De-a educatoarea” - Construcții: „Rafturi pentru jucării”ADE –DȘ: Joc didactic: „Grupează și numără!” - DOS: Lectură după imagini: „Fapte bune, fapte rele”ALA2 – Jocuri cu cânt: „Podul mișcător”, „Orășelul”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi amintesc multe lucruri din ce-am învățat” ALA1 - Știință: „Ne jucăm cu cifre magnetice” -Artă: Desen: „Desenează după șablon!” - Nisip și apă: „Forme hazlii în nisip”ADE –DLC: Joc didactic: „Ne jucăm cu cuvintele” - DEC: Modelaj: „Jucăria preferată”

ALA2 – Joc distractiv: „Încălțăm scăunelul”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Azi sunt vesel/ trist pentru că….. ALA1 – Bibliotecă: „Ce este și ce faci cu el?” - Artă: „Decupăm figuri geometrice” - Construcții: Lego – „Mașinuțe”ADE – DȘ: „Ne jucăm cu piesele geometrice!” - DPM: „Ștafeta campionilor” – parcurs aplicativALA2 –Desene pe asfalt

VINERIRutină – Îmi aranjez singur hăinuțele

Tranziții –Cântece și jocuri cu cânt: „Dacă vesel se trăiește” „Trenul” Recitative: A-nceput o nouă zi/ Bine ați venit, copii!/ De lucru ne apucăm/ Multe, multe învățăm.”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce jocuri îți plac?” ALA1 – Joc de masă: „Din jumătăți – întreg” - Joc de rol: „De-a teatrul de păpuși” - Biliotecă: Scriere graficăADE –DLC: Poveste creată după imagini: „O întâmplare la grădiniță” - DOS: Înșirare: „Mărgele pentru păpușă”ALA2 – Joc distractiv: „Telefonul fără fir”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Joc de rol: „La fermă” - Colorăm animalele preferate - Puzzle: imagini cu animale ADE –Animale sălbatice, animale domestice – fișă

ADP - Rutină ALA – Vizionare PPT: „La grădiniță” - Jocuri cu jucăria preferată - Joc distractiv: „Într-o călimară”

20

de lucru - Repetare cântec: „Graiul animalelor”

ADE – „Grupează și numără!” – fișă de lucru „Fapte bune, fapte rele” - convorbire

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Sortare de imagini: „Cu ce mă joc la grădiniță?” - Desen: „Desenează după șablon!” – finalizarea lucrărilor - Jocuri de socializare: „Scaunele”

ADE -„Ne jucăm cu cuvintele” – fișe - Modelaj: „Jucăria preferată” – expoziție cu jucăriile modelate

ADP - Rutină ALA –Joc de atenție: „Ce lipsește?” - „Lipim figuri geometrice” - „Construiește jucării pentru prietenii tăi!”

ADE -„Ne jucăm cu formele geometrice!”-fişă indiv.- Joc: „Micii sportivi”

VINERIADP - Rutină ALA - „Cauta perechea!” - jetoane - Joc distraciv: „Mima” - Joc de miscare „Mingea prin tunel”

ADE - Poveste creată după imagini: „O întâmplare la grădiniță” – continuarea poveștilor- Înșirare: „Mărgele pentru păpușă” – finalizare, expoziție


Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 3Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Familia

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Vă prezint familia mea!” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu scene din familie - Artă: Desen: „La mine acasă” - Nisip și apă: „Casa mea”ADE – Activitate integrată: DȘ+DEC:

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În familie” ALA1 - Știință: „Sortare de jetoane cu diferite ocupații ale membrilor familiei” - Artă: Decupare, lipire: „Copacul familiei mele” - Construcții: „Mobilă pentru camera mea”ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: Joc logic: „Te rog să-mi dai!”; Convorbire: „Reguli

21

Lectură după imagini: „Familia mea” Cântec (predare): „Familia mea” Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăiește” ALA2 – Jocuri de mișcare: „Mima: Membrii familiei”

de comportare la masă”ALA2 – Jocuri de mișcare: „Stop pe roşu, mergi pe verde!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bine e la noi acasă!” OpționalALA1 – Bibliotecă: „Noi și părinții noștri” (citire de imagini din reviste)

- Joc de rol: „De-a familia”- Artă: Modelaj: „Fratele/ sora”

ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: Memorizare: „Doi frați cuminți” de E. Farago; Pictură: „Tabloul familiei mele”ALA2 – Admirăm fotografii din familie

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Casa mea” ALA1 - Știință: „Reguli pe care le respectăm acasă”( securitate personală)- fişă Joc de masă: „Jocul umbrelor” – mobilier - Construcții : „Casa în care locuiesc”ADE –Activitate integrată: DȘ+DPM: - Joc didactic: „Spune unde așezi lucrurile din casă!” (poziții spațiale) ; Predare: Mers și variante de mers –Joc: „Mergem spre casă”

ALA2 – Joc cu cânt: „Am o căsuță mică”

VINERIRutină - Știu să spun „Te rog!”

Tranziții –„Unu doi, unu doi/ Mergem toți în pas vioi” Cântece: „Familia mea” „Am o căsuță” „Ne jucăm” „Dacă vesel se trăiește”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Bunicii mei” ALA1 – Bibliotecă: Semne grafice: „Țigla de pe casa bunicilor” - Joc de rol: „Bunica face prăjituri” - Nisip și apă: „Curtea bunicilor mei”ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: - Lectura educatoarei: „Bunicul”/ „Bunica” de B.Șt. Delavrancea; Activitate gospodărească: „O ajut pe bunica să aranjeze masa”ALA2 – Joc de mișcare: „Spune ce face bunicul/bunica!”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Grupează membrii familiei după cum îți spun!- Desen: „La mine acasă” – terminarea desenelor - Jocuri inițiate de copiiADE –Convorbire: „Familia mea” Repetarea cântecului : „Familia mea”Joc cu cânt (repetare): „Dacă vesel se trăiește”

ADP - Rutină ALA – „O întâmplare cu familia mea”- discuții libere - Decupare, lipire: „Copacul familiei mele” Expoziție cu lucrările copiilor - Ghicitori despre obiecte(mobilier)

ADE - Joc logic: „Te rog să-mi dai!” - repetare;„Reguli de comportare la masă”- fișă de lucru

22

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – „Îmi place să mă joc cu frații mei!” – discuții cu grupuri mici de copii - „De-a mama/ De-a tata” - „Casa mea” - mozaicADE – Repetarea poeziei: „Doi frați cuminți” de E. farrago; Pictură: „Tabloul familiei mele” – finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – „Așează obiectele în camera potrivită!” - „Casa mea” – diferite materiale - Semne grafice: Gardul casei mele (linia verticală)ADE – Poziții spațiale „Spune unde este așezat?”– fișe ; Joc: „Mergem spre casă” –diferite forme de mers

VINERIADP - Rutină ALA – Citire de imagini „Bunicii și nepoții” - Joc de atenție: „Ce a ascuns bunica?” - Puzzle: „Bunicuța Scufiței Roșii”ADE -„Bunicul”/ „Bunica” de B.Șt. Delavrancea – povestire; Activitate gospodărească: „Știu să aranjez singur masa”


Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 4Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Grădinița

TURA ILUNI MARŢI

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Lumea mea din grădiniță” OpționalALA1 - Știință: „Sortare de jetoane: Cu ce mă joc la grădiniță?” - Joc de rol: „La activitate” - Artă: Desen : „Jucării”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: Joc didactic: „Ce se potrivește/ ce nu se potrivește la grădiniță?”; Cântec: „Copilul politicos”, joc cu cânt: „10 degețele”(predare)ALA2 – Joc distactiv: „Plimbă jucăria!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Știu să mă port la grădiniță!” ALA1 – Bibliotecă: Vizionare imagini cu diferite activități din grădiniță - Joc de masă: „Domino” (cu jucării) - Construcții: ”Grădinița mea”ADE –Activitate integrată: DȘ+DOSJoc didactic:„Aranjăm jucăriile!”(formare de mulțimi după anumite criterii: lung- scurt, gros-subțire,mare-mic); Convorbire: „Să stabilim împreună regulile grupei noastre!”ALA2 – Joc de mișcare: „Ștafeta piticilor”

23

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt politicos” OpționalALA1 - Știință: Labirint: „Găsește drumul până la jucărie!” - Nisip și apă: „Toboganul” - Joc de rol: „Spectacol la grădiniță”ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: Memorizare: „Mulțumesc!”de G. ZarafuModelaj: „Medalii pentru copii politicoși”ALA2 – Vizită la grupa mică: „Ne jucăm cu colegii noștri mai mici!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Astăzi aș vrea să fac …….la grădiniță” ALA1 - Bibliotecă: Lectura educatoarei: „Nu numai la grădiniță” de O.Pancu Iași- Artă: Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădiniță - Construcții: Lego: „Îmi fac singur o jucărie”ADE –Activitate integrată:DȘ+DPM: - „Ordonează obiectele! (de la gros la subțire , de la mare la mic și invers!” – ( exerciții cu material individual); „La plimbare prin grădiniță” ( mers și variante de mers- repetare), Joc: „Mergi cum spun!”ALA2 – Joc de atenție: „Ghicește cine te-a strigat!”

VINERIRutină - Știu cum să mă port cu colegii mei

Tranziții –Unu, doi, unu, doi/ Facem sport mereu și noi/De lucru ne-apucăm/ Și repede terminăm. Cântece și jocuri cu cânt: „Copilul politicos” „Ne jucăm, ne jucăm” „Hop, hop, hop!” „10 degețele”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Grupa mea” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Franjuri la perdelele din grupă – linia verticală - Joc de masă: „Din jumătăți- întreg” ( mobilier din grupă, rechizite) - Construcții: „Rafturi pentru jucării”ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: - Joc didactic: „Ce faci cu ele?” (Formare de propoziții cu cuvinte ce denumesc materiale din sala de grupă); Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din grădiniță”ALA2 – Joc de mișcare: Pânza de păianjen

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA -„Grupează după culoare!” -jetoane - „De-a grădinița” - „Decupăm imagini cu jucării”ADE -„Ce se potrivește/ ce nu se potrivește la grădiniță?” –fișă de lucru; Cântec: „Un copil politicos” ,joc cu cânt:„10 degețele” (repetare)

ADP - Rutină ALA - „Desen pentru colegul meu” - „Sala mea de grupă” construcții cu diverse materiale - Jocuri inițiate de copiiADE - Aranjăm jucăriile!„(formare de mulțimi după anumite criterii: lung- scurt, gros-subțire,mare-mic); Regulile grupei în versuri

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Citire de imagini: Așa da/ Așa nu! - Joc senzorial ,,Atinge si spune cum este” - „Grupează şi numără!” ADE - Repetarea poeziei. „Mulțumesc!”de G. Zarafu; Modelaj: „Medalii pentru copii politicoși” finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA - Repovestire: „Nu numai la grădiniță” de O.Pancu Iași - Joc senzorial: „Deschide urechea bine!” - Modelaj :Rechizitele cu care lucrez la grădiniță –terminarea lucrărilorADE – Ordonează obiectele! (fișe);

24

Joc: „ Ascultă și execută!”

VINERIADP - Rutină ALA – Aranjează mobilierul din grupă! (jetoane) - Audiție: Cântece despre grădiniță - „Facem ordine în sala de grupă”ADE –„Ce faci cu ele? - Continuă propoziția!” – joc didactic; Lucrare colectivă: „Albumul cu fotografii din grădiniță”- finalizarea lucrării


Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 5Proiect: Veniți în lumea mea! Subtema: Grupul de prieteni, igiena corpului

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: Suntem colegi și prieteni OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre copii diferiți - Joc de rol: „De-a prietenii” - Nisip și apă: „Construim castele împreună”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC:Lectură după imagini: „Copiii se jocă împreună”; Desen : „Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare) ALA2 – Joc: „Cine lipsește?”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Diferiți, dar egali” ALA1 - Știință: „De ce suntem diferiți?” - Artă: Desen: „Chipul meu” - Construcții: „Parcul de distracții”ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS: - „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material individual – formare de mulțimi); Convorbire: „Diferiți, dar egali”

ALA2 –Joc cu cânt: „Joacă, joacă băiete/fetiță!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Acesta sunt eu și mă îngrijesc mereu!” OpționalALA1 - Știință: „Corpul meu” - Joc de rol: „De-a doctorul” - Joc de masă: „Jocul umbrelor” (obiecte de uz personal)ADE - Activitate integrată:DLC+DEC:

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce înseamnă să lucrăm în echipă?” ALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei:„Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici - Joc de masă: Puzzle: „Imagini cu copiii în diferite ipostaze”(în parc, la grădiniță, la joacă) - Nisip și apă: „Cazemata”

25

Joc didactic: „Spune cum este!”(antonime); Cântec : „Chipul meu” (predare), joc cu cânt: „10 Degețele” (repetare)ALA2 – „Ghicitori despre părțile corpului”

ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM: Joc didactic: „Ajută-ți colegul!”( formare de mulțimi); Joc: „Competiția” (parcurs aplicativ) - ALA2 – Joc de mișcare: „Sfoara”

VINERIRutină – „Împărțim jucăriile”

Tranziții – „Ne jucăm, nej ucăm” „10 degețele” „Îmi place să mă joc” „Hop, hop, hop!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Prietenul meu” ALA1 – Artă: Pictură: „Prietenii mei” - Bibliotecă: Citire de imagini: „La locul de joacă” - Construcții: „Jucării pentru prietenul meu”ADE - Activitate integrată:DLC+ DOS: - Poveste cu început dat: „O aventură cu prietenul meu”; Înșirare: „Brățară prieteniei”ALA2 – Audiție: Cântece pentru copii

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Selectare de imagini: Fapte bune/ fapte rele (comportare la grădiniță și locul de joacă) - „Ne jucăm împreună” – jocuri la alegerea copiilor - Mozaic: „Flori pentru colegul meu”

ADE - Convorbire: „Copiii se jocă împreună”; Desen : „Șervețelul pentru prietenul meu”(decorare) finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Joc: „Caută-ți prietenul!” - Artă: Desen: „Chipul meu” terminarea lucrărilor - „Construiesc împreună cu prietenul meu”

ADE - „Ne jucăm împreună” (exerciții cu material individual – formare de mulțimi) – fișe ; Vizionare film didactic: „Diferiți, dar egali”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Discuții libere: „Cum mă îngrijesc singur?” - Desen: conturare: „Palma mea” - Jocuri inițiate de copii

ADE -„Spune cum este!”(antonime); Cântec : „Chipul meu” (predare), joc cu cânt: „10 degețele” (repetare)

ADP - Rutină ALA - „Racul, broasca și știuca” de Alecu Donici - discuții pe marginea poeziei - Modelaj: „Jucăria preferată” - Joc :„Ghicește la ce coleg m-am gândit?”

ADE -„Grupul de prieteni”( formare de mulțimi) fișe; Joc: „Echipele sportive”

26

VINERIADP - Rutină ALA – Repetăm cântecelele învățate - Scriere grafică: „Scriem împreună„( Linia oblică) - Facem ordine la locul de joacă

ADE -Poveste cu început dat: „O aventură cu prietenul meu” continuarea povestirilor; Înșirare: „Brățară prieteniei”finalizare


Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 6Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Toamna - aspecte

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce se întâmplă afară?” OpționalALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini despre toamnă - Artă: Modelaj: „Grebluțe și coșuri pentru frunze” - Nisip și apă: „Castelul Toamnei” ADE –Activitate integrată: DȘ+DPM: Observare în natură: „Toamna”; „Pe cărările toamnei” (alergare și forme de alergare), joc: „Alergăm după frunze” ALA2 – Audiție: Cântece despre toamnă

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce mi-a povestit o rândunică?” ALA1 – Știință: „Unde pleacă păsările călătoare?” - Joc de masă: „Din jumătăți întreg” (păsări) - Construcții: „Cuiburi pentru păsări”ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: - Joc didactic: „Șirul de păsări călătoare” (serii de obiecte); Convorbire: „Cum ajutăm păsările și plantele în anotimpul toamna?”ALA2 – Joc de mișcare: „Păsărică, mută-ți cuibul!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ De vorbă cu Toamna” OpționalALA1 - Știință: „Punem frunze la presat” - Artă: Pictură: „ Copacii toamna” - Joc de rol: „Micii grădinari curăță frunzele”ADE –Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna” (formare de propoziții); Cântec: „Acum e toamnă, da!” (predare); Joc cu cânt : „Mergi cum bat!” (repetare)ALA2 – Joc distraciv: „Găsește frunzele!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi Zâna Toamna……” ALA1 - Bibliotecă: Memorizare: „Ce te legeni?” de M. Eminescu - Joc de masă: „Așează-mă la locul potrivit!” - Construcții: „ Frunze” - mozaicADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: „Ne jucăm cu frunzele” (formare de mulțimi – exerciții cu material individual); Desen : „Toamna”ALA2 – Euritmie: „Frunzele și vântul”

VINERIRutină - Știu să mă îmbrac și să mă dezbrac singurADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povestea unei frunze”

27

ALA1 - Știință: „De ce cad frunzele?” - Artă: „Colorăm frunze de toamnă” - Nisip și apă: „Urme de frunze pe nisip”ADE –Activitate integrată: DLC+DOS: - Lectura educatoarei: „Frunza” de E. Gârleanu; „Chipuri zâmbitoare din frunze” – aplicație cu materiale din naturăALA2 – Euritmie: „Dansul frunzelor”

Tranziții – Cântece: „Toamna” „Acum e toamnă, da!”Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/ Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Răsfoim cărți cu povești despre toamnă - Joc de atenție: „Spune care frunză lipsește!” - Puzzle cu peisaj de toamnă

ADE –Convorbire: „Toamna”; joc: „Alergăm după frunze”

ADP - Rutină ALA – Curiozițăți despre păsările călătoare - Ghicitori despre păsări - Modelaj: „Căsuțe pentru păsărele”

ADE -„Șirul de păsări călătoare” (serii de obiecte) – fișe; Vizionare PPT „Păsările și plantele în anotimpul toamna”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Scriere grafică: Gardul grădinii – Linia oblică - Pictură: „Copacii toamna” –terminarea lucrărilor - Joc de rol: „Strângem frunzele!”ADE - Joc didactic: „Să o ajutăm pe Zâna Toamna” (formare de propoziții); Repetarea cântecului Acum e toamnă, da!” și jocului cu cânt : „Mergi cum bat!”

ADP - Rutină ALA – Repetarea poeziei „Ce te legeni!” de M. Eminescu - Construcții plane din figuri geometrice: „Copaci desfrunziți” - Sortăm frunze după mărime și culoare

ADE -„Ne jucăm cu frunzele” (formare de mulțimi); Desen : „Toamna” - finalizarea lucrărilor

VINERIADP - Rutină ALA - Mozaic: „Copacii toamna” - Repetăm cântecele despre toamnă - Jocuri inițiate de copii

28

ADE – Povestire . „Frunza” de E. Gârleanu; „Chipuri zâmbitoare din frunze” – aplicație cu materiale din natură - expoziție cu lucrările copiilor


Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 7Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Flori, fructe, legume de toamnă

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi plac fructele!” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte din livadă - Joc de rol: „De-a vânzătorii de fructe” - Construcții: „Lădițe pentru fructe”ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: Observare: „Fructe de toamnă”; „Fructe haioase” – decupare, lipireALA2 – Joc de mișcare: „Alergăm prin livadă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Fructul meu preferat” ALA1 - Știință : „Cântărim fructele” - Joc de rol: „Pregătim prăjituri cu fructe” - Artă: Modelaj: „Fructe”ADE - Activitate integrată: DȘ+DEC: - „Mai multe fructe, mai puține” – Joc didactic; Cântec: „Acum e toamnă, da!” (repetare), joc cu cânt: „Țăranul e pe câmp”(predare)ALA2 – Ghicitori despre fructe

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Florile toamnei” OpționalALA1 - Știință: „Mirosim florile toamnei” - Artă: Desen după șablon: „Flori de toamnă” - Joc de masă: „Din jumătăți- întreg”ADE - Activitate integrată: DLC+DPM: - Memorizare: „Crizantema” de O. CazimirGimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor”ALA2 – Joc distractiv: „Cine are floarea?”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De ce mâncăm legumele?” ALA1 - Știință: „Să gustăm legume de toamnă!” - Joc de masă: Puzzle: „Legume de toamnă” - Artă: „Colorăm legume”ADE - Activitate integrată:DȘ+DOS - „Legume surori” (exerciții cu material individual, formare de perechi); Convorbire: „Legumele, izvor de vitamine”ALA2 – Audiție: „Supa de zarzavat”

VINERIRutină –Spălăm fructele și legumele înainte de a le consuma

Tranziții –Cântece: „ Acum e toamnă, da!” „Țăranul e pe camp” „Mergi cum bat!” Joc de mișcare: „Recoltăm fructe și legume”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Dacă aș fi o legumă, aș fi….” ALA1 - Bibliotecă: „Cum ne ajută legumele?” –citire de imagini din reviste, reclame - Joc de rol: „La piață” - Construcții: „Coșuri pentru legume”ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!” (propoziții dezvoltate); Pictură: „Hora legumelor vesele”

29

ALA2 – Punem murături

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – „Ne jucăm cu fructe din plastic” - „De la sămânță la plantă, apoi la fruct” – Vizionare PPT - Lotto cu fructe

ADE -„Fructe de toamnă” fișe de lucru; „Fructe haioase” – decupare, lipire –finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Vizionare: „Prâslea cel voinic și merele de aur” - Modelaj : „Fructe” finalizare, expunere - Curiozități despre fructe

ADE -„Mai multe fructe, mai puține” – fișe de lucru; Repetarea cântecului „Acum e toamnă, da!” și a jocului cu cânt: „Țăranul e pe camp”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Răsfoim Atlasul Botanic pentru a afla lucruri interesante despre florile toamnei - Scriere grafică: Codițe de flori - Construim ronduri de flori

ADE -Repetare: „Crizantema” de O. CazimirGimnastică ritmică, „Dansul crizantemelor

ADP - Rutină ALA – „Alimente sănătoase” – discuții libere - Ghicitori despre legume - Joc distractiv: „Caută legumele!”

ADE -„Legume surori” (fișe de lucru) Convorbire: „De ce mâncăm legumele?”

VINERIADP - Rutină ALA – „Modelam coșul cu legume” - „Pregătim salată de legume” - „Sortăm jetoane cu legume”

ADE - Joc didactic: „Spune ce știi despre legume!” (propoziții dezvoltate) repetare; Pictură: „Hora legumelor vesele” finalizarea lucrărilor

30

Notă: Pentru grădinițele cu program prelungit, al doilea optional se planifică în cadrul activităților de după-amiază

Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 8Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Fenomene ale naturii în anotimpul toamna

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum e vremea ?” OpționalALA1 - Știință: ”De ce bate vântul?” ”Ce este ploaia?” ”De ce fulgeră?” - Jocuri de rol: ”De-a vântul”De-a ploaia” - Construcții: ”Umbrele pentru ploaie” (materiale diverse)ADE –Activitate integrată: DȘ+ DEC:Lectură după imagini: ”Fenomene ale naturii în anotimpul toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă ploioasă ALA2 – Vizionare film: ”Pic-pic și Pica-pica”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Nu ne temem de ploaie, fulgere și vânt” ALA1 – Bibilotecă: Citire de imagini despre fenomene ale naturii - Artă: Desen:”Nori de ploaie” - Joc de masă: ”Alege și potrivește!”ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS:Predare : ”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”; Convorbire: ”Cum ne protejăm vreme rea?”ALA2 – Joc distractiv: ”Unde este umbreluța?”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La plimbare cu ploaia” OpționalALA1 –Bibliotecă: Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei” - Joc de rol: ”Suntem cercetători” - Construcții: ”Diguri împotriva apelor”ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc didactic: ”Fenomenele naturii ne uimesc” (propoziția exclamativă); Cântec: ”Toamna”- folclor (predare), joc cu cânt: ”Vine ploaia, pic, pic, pic!”(repetare)ALA2 - Joc de mișcare: ”Bate vântul, vine ploaia”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări într-o zi de toamnă” ALA1 - Știință: ”De ce cade bruma?” ”Cum afectează ea plantele?” - Joc de masă: Încastre - Artă: Dactilopictură: ”Picături de ploaie”ADE - Activitate integrată:DȘ+DPM: Joc didactic: ”Pune tot atâtea umbreluțe, pelerine etc.!”; Alergare și forme de alergae (repetare) joc: ”Fugi de ploaie!”ALA2 –– Vizionare film educativ: Fenomene ale naturii

VINERIRutină - Știu să mă feresc de vreme rea

Tranziții – Cântece: ”Vine ploaia, pic, pic, pic!” ” Acum e toamnă, da!” Joc de mișcare: ”Tună, bate vântul, plouă” ”Podul de piatră”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu vântul”ALA1 - Știință: Sortăm jetoane cu fenomene ale naturii specifice toamnei - Joc de rol: ”Pregătim păpușa pentru vreme rea” - Nisip și apă: ”Urmele vântului”ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: - Memorizare: ”Mori de vânt” de Maria Raicu” Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale reciclabileALA2 – Joc de mișcare: ”Podul de piatră

31

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Mozaic: ”Nori de ploaie” -Citim imagini despre vreme - Ascultăm sunetul vântului și al ploii

ADE – Convorbire: ”Fenomene ale naturii în anotimpul toamna”; Pictură: ”Peisaj de toamnă ploioasă terminarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Joc senzorial: ”Ce se aude?” - Labirint : ”Găsește drumul cel mai scurt până la umbrelă!” - Jocuri inițiate de copii

ADE -”Dreptunghiul”- ” Adăpost pentru ploaie”- fișe de lucru; Joc didactic: ”Alege hăinuțele pentru vreme rea!”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA - Scriere grafică: ”Mânerul umbrelei” - finalizare - ”Ce fac plantele când pouă?” - Vizionare: ”Povestea ploii” ADE -”Fenomenele naturii ne uimesc” (propoziția exclamativă) fișe de lucru ; Cântec: ”Toamna” ,joc cu cânt: ”Vine ploaia, pic, pic, pic!”(repetare)

ADP - Rutină ALA –Cum putem prevedea vremea – film didactic - Construcții ”Stația meteo” - Modelaj: ”Umbrele” ADE -”Pune tot atâtea umbreluțe, pelerine etc.!”- fișe; Joc: ”Alergăm prin ploaie!”

VINERIADP - Rutină ALA –Poster: ”Vremea azi” - Joc senzorial: Cald/ rece - Facem ordine în sala de grupă

ADE – Repetarea poeziei:”Mori de vânt” de Maria Raicu; Confecționare: ”Moara de vânt” din materiale reciclabile- finalizarea lucrărilor


Tema anuală: Când,cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 932

Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Toamna -evaluare TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe, legume, flori” OpționalALA1 –Bibliotecă: Citire de imagini cu fructe, legume și flori de toamnă -Joc de masă: ”Puzzle cu fructe și legume” - Construcții: ”Ronduri de flori”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: Joc didactic: ”Gospodinele la piață”; Desen: ”Vaza cu crizanteme”ALA2 – Joc distractiv: ”Unde am ascuns mărul?”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a povestit Toamna?” ALA1 - Știință: Ce obținem din fructe și legume? fișe - Artă: Pictură:”Zâna Toamna” - Joc de rol: ”De-a gospodinele”ADE - Activitate integrată: DȘ+DOS: - Joc didactic: ”Așează corect fructele și legumele!” – (mulțimi ); Lectură după imagini: ”Activitatea oamenilor în anotimpul toamna”ALA2 – Joc de mișcare: ”Umple coșul!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place toamna pentru că….„ OpționalALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre toamnă - Joc de masă: ”Jocul umbrelor” fructe și legume - Nisip și apă: ”Urme de frunze în nisip”ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propoziția interogativă); Repetăm cântecele de toamnă învățateALA2 – Joc senzorial: ”Săculețul fermecat”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știi despre toamnă?” ALA1 - Știință: ”Cântărim fructe și legume” - Artă: Modelaj: ”Buchet de tufănele” - Construcții: ”Rafturi pentru borcanele cu conserve”ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM: - Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!” (identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările toamnei” – parcurs aplicativALA2 – Jocuri distactive: ”Spune la ce m-am gândit?”

VINERIRutină – Deprinderi de igienă: Știu să mă pregătesc de masă

Tranziții - Cântece: ”Vine toamna, pic, pic, pic” ”Toamna” ”Țăranul e pe câmp” ” Acum e toamnă, da!”Recitative: Toamna iată a venit/ Copiii s-au pregătit/ Frunzele au adunat/ Grădina au curățat/ Și acum în pas vioi/ Ne-așezăm doi câte doi.

ADP - Întâlnirea de dimineaţă:”Album de toamnă” ALA1 – Bibliotecă: ”Ne jucăm cu piesele magnetice” - Joc de rol: ”Micii grădinari” - Joc de masă: ”Din jumătăți –întreg”ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: - ”Pe scena toamnei” – (recitarea poeziilor despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna” - machetăALA2 – Jocuri de mișcare: ”Păsărelele călătoare” ”Păsărică, mută-ți cuibul!”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ADP - Rutină

33

ALA – Citim imagini despre munca oamenilor toamna - Joc senzorial: ”Spune ce ai mirosit!” - Discuții libere despre preferințele unor fructe și legume

ADE - Joc didactic: ”Gospodinele la piață”; continuarea jocului Desen: ”Vaza cu crizanteme” finalizarea lucrărilor

ALA – Reconstituire de imagini despre toamnă -”Colorăm legume și fructe” -” Facem compoturi din fructe”

ADE - Joc didactic: ”Așează corect fructele și legumele!” – (mulțimi ) fișe ; Convorbire ”Activitatea oamenilor în anotimpul toamna”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Joc distractiv: ”Telefonul fără fir” - ”Ștampilăm cu frunze” - pictură - Construim magazii pentru depozitarea roadelor toamnei

ADE -Joc didactic: ”Care este greșeala?”(propoziția interogativă)- fișe; Repetăm cântecele de toamnă învățate

ADP - Rutină ALA - Sortăm jetoane cu fenomene ale naturii toamna - Vizionare PPT: ”Imagini de toamnă” - Ghicitori despre anotimpul toamna

ADE - Joc logic: ”Să o ajutăm pe Zâna Toamna!” (identificarea figurilor geometrice); ”Pe cărările toamnei – parcurs aplicativ

VINERIADP - Rutină ALA – Joc: ”De-a păsările călătoare„ - ”Construim lădițe pentru fructe și legume” - Jocuri inițiate de copi

ADE - ”Știu și eu o poezie” – (recitarea poeziilor despre toamnă învățate), Lucrare colectivă: ”Toamna” - expunerea machetei


Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 10Proiect: Mă mândresc că sunt român! Subtema: Costumul popular – identitatea națională

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: Când îmbrăcăm costumul popular? OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre costume

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Românaș și româncuță” ALA1 - Știință: De ce trebuie să păstrăm tradițiile?

34

populare din diferite zone - Joc de rol: ”La șezătoare” - Artă: Modelaj: ”Vase de lut”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC: Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” (predare), Joc cu cânt: ”Alunelul” ALA2 – Vizionare dansuri populare

- Joc de masă: ”Îmbracă fetița, băiatul în costum popular!” - Nisip și apă: Modele populare pe nisipADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS : „Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerciții cu material individual –numărul și cifra 1); Memorizare: ”Portul meu” (folclor)ALA2 –Joc: ”Țăranul e pe câmp”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să vorbim despre obiecte tradiționale” OpționalALA1 – Știință: ”Cum se fac vasele de lut?” – vizionare film didactic - Joc de rol: ”Pregătim masa în vase tradiționale” - Construcții:” Rafturi pentru vasele de lut”ADE - Activitate integrată:DLC+ DEC: Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”; Desen ”Vase tradiționale” (decorare) ALA2 – Audiție: Cântece populare

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Să nu uităm tradițiile!”” ALA1 - Știință: ”Cum se confecționau costumele populare?” - Artă: ”Pictură pe vase de lut” - Joc de masă: „Găsește umbra! –obiecte tradiționaleADE - Activitate integrată:DȘ+DPM - Joc logic: ”Decorează costumul popular cum îți spun!” Dans popular : ”Hora”ALA2 – Vizită la muzeu de etnografie

VINERIRutină – Învățăm să respectăm tradițiile

Tranziții – „Alunelul” ”Drag mi-e jocul românesc” „ Hora”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Zi de sărbătoare” ALA1 - Bibliotecă: ”Album cu imagini de la muzeul de etnografie” - Construcții: ”Case țărănești” - Joc de rol: ”De-a spectacolul popular”ADE - Activitate integrată: DLC+DOS: Lectură după imagini: ”Români în zi de sărbătoare”; Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ”ALA2 – Realizăm și noi un colț cu obiecte tradiționale

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA - Sortare de imagini cu componente ale costumului național - Modelaj: ”Vase de lut” finalizarea lucrărilor - Pregătim bucate tradiționaleADE - Observare: ”Costumul popular”; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” Joc cu cânt: ”Alunelul”

ADP - Rutină ALA –– Răsfoim cărți vechi pentru a vedea cum trăiau oamenii în trecut- ” Îmbrăcăm păpușa în costum național” - Decupăm imagini cu oameni îmbrăcați în costum popularADE - „Ne jucăm cu obiecte tradiționale” (exerciții cu material individual –numărul și cifra 1) ; Repetare:

35

”Portul meu”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA - ”Admirăm fotografii vechi cu oameni îmbrăcați în costume populare” - Jocuri inițiate de copii - Joc distractiv: ”Traista fermecată”

ADE - Joc didactic: ”Românașii se joacă cu silabele”; Desen ”Vase tradiționale” (decorare)

ADP - Rutină ALA - Vizionare imagini PPT: ”Costumul popular” - Desen: ”Hora copiilor” - Strigături pentru dansurile româneștiADE -Joc logic: ”Decorează costumul popular cum îți spun!” - fișe; Dans popular : ”Hora”- repetare

VINERIADP - Rutină ALA – Convorbire:” Ce am văzut la muzeul de etnografie” - Scriere grafică: ”Cruciulițe pe ie” - Realizarea colțului cu obiecte tradiționale ADE - Convorbire: ”Români în zi de sărbătoare” - Nodul simplu: ”Înnodăm nojițele ” repetare


Tema anuală: Cine sunt/ suntem? Săptămâna 11Proiect: Mă mândresc că sunt român! Subtema: Ziua Națională a României

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Țara mea” OpționalALA1 – Știință: ”Frumusețile și bogățiile țării” - Joc de masă: Puzzle – ”România” - Construcții: ”Munți și dealuri”ADE –Activitate integrată: DȘ+DOS: Observare: ”Harta României”; Colaj: ”Harta țării mele” – rupere, lipire ALA2 – Joc de mișcare: ”În excursie prin România”

- Întâlnirea de dimineaţă: ”Povești ale neamului meu” OpționalALA1 Bibliotecă: Răsfoim cartea de istorie - Artă: Colorăm : ”Monumente istorice” - Joc de rol: ”De-a soldații”ADE – Activitate integrată: DȘ+DOS: Joc logic: ”Tabloul tricolor”; Lectura educatoarei: ”Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă ALA2 – ”Hora Unirii”

36

MIERCURI JOIADP ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place limba ce o vorbesc!”

ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu diferite monumente istorice - Joc de masă: ”Alege și grupează - jetoane” - Construcții: ”Cetățile din România”ADE – Activitate integrată: DLC+DEC:Memorizare: ”Limba românească” de G. Sion; Imnul României–”Deșteaptă-te române” – audiție; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” (repetare)ALA2 – Joc cu cânt ”La defilare”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”La mulți ani, țara mea!” ALA1 - Biliotecă: Scriere grafică: Scriem numele țării după model - Pictură: ”Drapelul tricolor” - Nisip și apă: ”Conturul țării noastre”ADE - Activitate integrată: DȘ+DPM: ”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2), Repetarea dansului popular ”Hora” ALA2 – Joc de atenție: ”La cine s-a oprit stegulețul?”

VINERIRutină – Învățăm să cinstim memoria eroilor neamului

Tranziții – ”De-a soldații” ”La defilare” ”Drag mi-e jocul românesc” ”Unu, doi, unu, doi/ Mergem toți în pas vioi”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știu despre eroii neamului meu?” ALA1 -Știință: ”Cum s-a format poporul român?”/ ”Eroii neamului meu” -Joc de rol: ”De-a voievozii” - Construcții: ” Turnuri de apărare”ADE - Activitate integrată: DLC+ DEC: - Joc didactic: ”Pe urmele eroilor” (propoziții, cuvinte, silabe); Modelaj: ”Sabia și scutul eroului preferat”ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem ostași!”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – ”Călătorie pe hartă” - Audiție ”Rapsodia Română” - Jocuri inițiate de copii

ADE -”Harta României”- fișe; Colaj: ”Harta țării mele” – rupere, lipire- finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Citire de imagini din cărți și reviste despre ”Unirea cea mare”- Colorăm monumente istorice terminarea lucrărilor - Joc: ”Statuile”

ADE - Joc logic: ”Tabloul tricolor” - repetare; Repovestire:„Moș Ion Roată și Unirea” de Ion Creangă

MIERCURI JOI37

ADP - Rutină ALA - Admirăm fotografii din țara noastră - Puzzle:”Imagini din țară” - Tangram: ”Steagul țării mele”ADE – Repetarea poeziei ”Limba românească” de G. Sion; Imnul României–”Deșteaptă-te române” – audiție; Cântec: ”Drag mi-e jocul românesc” (repetare)

ADP - Rutină ALA – Discuții libere: ”Țara mea” - Decupăm imagini cu frumusețile tării” - Joc: ”De-a românașii”

ADE -”Ne jucăm cu stegulețe!” (predarea cifrei2) - consolidare, Repetarea dansului popular ”Hora”

VINERIADP - Rutină ALA – Vizionare film didactic:”Eroii neamului” - Scriem numele țării noastre cu cifre magnetice -”Ne jucăm cu soldățeii”ADE - ”Pe urmele eroilor” (propoziții, cuvinte, silabe) – fișe; Modelaj: ”Sabia și scutul eroului preferat” expoziție cu lucrările copiilor


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 12Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Datini și obiceiuri de iarnă

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vin sărbătorile de iarnă!” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini obiceiuri de iarnă - Joc de rol: ”De-a colindătorii” - Construcții: ”Casele gazdelor”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC:Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și obiceiuri”; Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, plugușorul)ALA2 – Joc de mișcare: ”Am pornit la colindat”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce știm despre Moș Nicolae!” ALA1 - Știință: ”Cine a fost Moș Nicolae?” - Artă: Modelaj: ”Dulciurile din ghetuța Moșului Nicolae” -Joc de masă: Puzzle: ”Moș Nicolae”ADE - Activitate integrată DȘ+ DOS:”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3); Lectura educatoarei: ”Legenda lui Moș Nicolae”; ALA2 – Joc de mișcare: ”Drumul lui Moș Nicolae”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Colinde, colinde” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”La colindat în diferite zone ale țătii” – Vizionare PPT

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ””Am plecat să colindăm” ALA1 - Știință: ”De ce mergem la colindat?” - Joc de rol: ”Gospodinele pregătesc dulciuri

38

- Joc de masă: ”Jocul umbrelor” (obiecte folosite la colindat) - Nisip și apă: ”Steluțe”ADE - Activitate integrată: DLC+DEC: - Memorizare: ”Colinde, colinde” de M. Eminescu; Colinde –”Steaua” (predare) , Joc cu cânt : ” Cântecul caprei” ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește trăistuța!”

pentru colindători” - Artă: ”Decorăm trăistuța pentru colindat”ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM: ”Copii la colindat” (compunerea și descompunerea numărului 3, exerciții cu material individual); Joc:”Atinge steluța!” (sărituta în înălțime) - ALA2 – Repetăm colindele pentru serbare

VINERIRutină - Sțiu să îmi ascult părunții

Tranziții – ”Bun găsit, gazdă bună/ Am venit cu voie bună/ Cu mult drag să colindăm/ Și covrigi să căpătăm!” ”Steaua” ” Domn, domn să-nălțăm!” ”Sorcova”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Vreau să merg la colindat cu….” ALA1 – Bibliotecă: ” Cu uratul” – ”Amintiri din copilărie” de Ion Creangă - Artă: Modelaj: ”Covrigi pentru colindători” - Construcții: ” Steaua”ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: Joc didactic: ”Ne pregătim de colindat” (cuvinte, silabe); Confecționare: ”Sorcova”ALA2 – Pregătim sala de grupă pentru venirea colindătorilor

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA - Răsfoim cărți cu imagini de la colindat” - ”Completează ce lipsește!” – obiecte necesare colindătorilor - Scriere grafică: ”Spirala- Florile sorcovei”

ADE - Convorbire: ”Sărbătorile de iarnă –datini și obiceiuri”; Desen: ”Obiceiuri de iarnă” (socova, plugușorul)- finalizarea desenelor

ADP - Rutină ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: „Cum aduce Moș Nicolae darurile?” - „Pregătim ghetuțele pentru venirea Moșului” - Desen: ”Ghetuța lui Moș Nicolae”

ADE -”Darurile lui Moș Nicolae” (Numărul și cifra 3) - consolidare; Vizionare film: ”Legenda lui Moș Nicolae”;

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Colorăm imagini cu diferite obiceiuri de iarnă - Mozaic: ”Sorcova” - Joc: ”Spune la ce obicei m-am gândit!”

ADE – Repetarea poeziei: ”Colinde, colinde” de M.

ADP - Rutină ALA - ”Terminăm de decorat trăistuța pentru colindat” - Puzzle: ”Imagini cu colindători” - Repetăm pașii de dans pentru serbare

ADE -”Copii la colindat” (compunerea și descompunerea numărului 3, exerciții cu material

39

Eminescu; Colinde –”Steaua”, Joc cu cânt : ” Cântecul caprei” (repetare)

individual)- fișe de lucru; Joc:”Atinge steluța!”

VINERIADP - Rutină ALA – Sortare de imagini cu copii la colindat - Joc: ”La șezătoare” - Pregătim sala de grupă pentru venirea colindătorilor ADE -”Ne pregătim de colindat” fișe de lucru; Confecționare: ”Sorcova – finalizarea sorcovei


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 12Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Moș Crăciun, bradul împodobit

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Băduțuleț, brăduleț” OpționalALA1 - Știință: ”De ce bradul rămâne tot timpul verde?” -Artă: Modelaj: ”Ornamente pentru brad” - Joc de masă: ”Alege ornamentele potrivite!”ADE –Activitate integrată: DȘ+DEC:Lectura educatoarei: ”Legenda bradului” - folclor; Pictură: ”Bradul împodobit” ALA2 – Joc de mișcare: ” Atinge steluța din vârful badului!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Seara de Crăciun” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre nașterea Domnului - Construcții: ”Ieslea prucului Iisus” - Nisip și apă: ”Drumul magilor până la pruncul Iisus”ADE - Activitate integrată DȘ+DOS: ” Împodobim bradul” (numărul și cifra 4); Lectură după imagini: ”Nașterea Domnului Iisus” ALA2 – Joc de atenție: ”Spune ce lipsește!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îl aștept pe Moș Crăciun!” OpționalALA1 – Bibliotecă: Vizionare: ”Povestea renului Rudolf” - Artă: ”Scrisoare pentru Moș Crăciun” - Joc de rol: ”De-a Moș Crăciun”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:Memorizare: ”Uite, vine Moș Crăciun!”de O. Cazimir; Cântec: ”Moș Crăciun”, audiție: Colinde: ”Astăzi s-a născut Hristos, ”Domn, domn să-nălțăm!”etc.ALA2 – Joc distractiv: ”Caută darurile moșului!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi ajurorul Moșului….” ALA1 - Știință: ”Labirint: ”Ajută-l pe renul Rudolf să ajungă la sania moșului!” - Artă: ”Decorăm globulețe” - Joc de rol: ”De-a spiridușii moșului”ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM: ”Spiridușii moșului pregătesc sacul cu jucării!„( numerație 1-4); ”Dansul Crăciunițelor” ALA2 – Ne pregătim pentru serbarea de Crăciun

40

VINERIRutină – Învățăm să facem daruri celor dragi

Tranziții – ”Astăzi s-a născut Hristos” ”Moș Crăciun” ” Suntem tare fericiți/ Că am fost copii cuminți/ Moșul sigur va veni/ Daruri multe vom primi!/ Unu- doi, unu-doi / Fiți, copii, cuminți ca noi!

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Când împodobim bradul?” ALA1 – Bibliotecă: ”Scriere grafică: ”Crenguța bradului” - Joc de masă: ”Brăduțul” - piuneze - Construcții: ”Suport pentru brăduțul meu”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Povestirea educatoarei: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch. Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit” ALA2 – Joc : ”Hora bradului”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – „Grupăm globulețele după culoare” - Mozaic: „Globulețe” - Puzzle: „Brăduțul împodobit”

ADE – Vizionare : „Legenda bradului”; Pctură: „Bradul împodobit”- finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Vizionare imagini despre sărbătorirea Crăciunului în alte țări - „Alegeți și grupați imagini cu obiceiuri de Crăciun!” - Joc: „Aranjăm masa pentru sărbătoare”

ADE -„Împodobim bradul” (numărul și cifra 4) fișe; Dramatizare: „Nașterea Domnului Iisus”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – „Ce ai vrea să-ți aducă Moș Crăciun?” - Joc senzorial: „Săculețul Moșului” - Construim sania lui Moș Crăciun (lego)

ADE - Memorizare: „Uite, vine Moș Crăciun!”de O. Cazimir; Cântec: „Moș Crăciun”, audiție: Colinde: „Astăzi s-a născut Hristos, ”Domn, domn să-nălțăm!”etc.

ADP - Rutină ALA – „Povești din țara lui Moș Crăciun” – imaginație - „Pregătim prăjiturele pentru moșul” - „Micii artiști” Repetăm programul pentru serbare

ADE -„Spiridușii moșului pregătesc sacul cu jucării!” (numerație 1-4); ”Dansul Crăciunițelor”

VINERIADP - Rutină

41

ALA – Împodobim bradul pentru serbarea de Crăciun/ Aranjăm sala de grupă în aștepatrea moșului - Ne costumăm pentru serbare - Serbarea de Crăciun – spectacol ADE - Repovestire: ”Fetița cu chibriturile” de H. Ch. Andersen; Confecționare: ”Brăduțul împodobit – Expoziție cu lucrările copiilor


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 13Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Iarna - aspecte

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”A venit iarna drăguța” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre anotimpul iarna - Joc de masă: ”Pune jetonul la locul potrivit!” - Construcții: ”Castelul Zânei Iarna”ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: Lectură după imagini: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș (predare); Joc cu cânt: ”Iarna veselă” ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde fulgii de zăpadă!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ce îmi place iarna?” ALA1 - Știință: Experimente: Cum se formează gheața?” - Artă: Desen ”Iarna” - Joc de rol: ”Pregătim ceaiuri calde pentru copii”ADE –Activitate integrată: DȘ +DOS: - ” Numărăm bulgări de zăpadă” (numerația 1-5); Convorbire: ”Cum ajutăm animalele în anotimpul rece?”ALA2 – Jocuri senzorial: ”Rece – cald”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un fulg de nea aș zura….” ” OpționalALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Fulgi de nea” - Joc de masă: ”Alege hăinuțele pentru călătorie în ținuturile iernii” - Nisip și apă: ”Steluțe de gheață”ADE –Activitate integrată: DLC +DEC: - Memorizare: ” Iarna pe uliță” de G. Coșbuc (fragment); Pictură (pe perdea): ”Flori de gheață”ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ne jucăm în zăpadă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un fulg de nea” ALA1 - Știință: ”Fenomene ale naturii în anotimpul iarna” –( Enciclopedia copiilor) - Artă: Dactilopictură: ”Fulgi de nea” - Joc de rol: ”De-a Zâna Iarna”ADE -Activitate integrată: DȘ + DPM: - Joc didactic: ”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!” ( compunerea și descompunerea numărului 5) Aruncarea mingii cu o mână de la umăr, Joc: ”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”ALA2 – Ghicitori despre anotimpul iarna

VINERIRutină - Știu să mă protejez de frigul iernii

Tranziții – Iarna la noi a venit/ Fulgi de nea a zămislit/ Copiii sunt fericiți/ Căci prind fulgii risipiți!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: În țara Crăiesei Zăpezii”ALA1 –Știință: ”De unde vine zăpada?” - Artă: Modelaj: Cazemate din bulgări de nea” - Joc de masă: Puzzle:” Imagini din povești

42

despre iarnă” ADE – Activitate integrată: DLC +DOS: - Joc didactic: ”Surprizele Crăiesei Zăpezii” (sinonime, silabe, sunete); Lucrare colectivă”Copaci ninși” (lipirea polistirenului pe crenguțe)ALA2 – Vizionare: ”Crăiasa Zăpezii”

” Ține Baba Iarnă sfat ”Iarna veselă”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – ”Sortează jetoanele anotimpului iarna!” - ”Cu păpușa la joacă în zăpadă” - Jocuri inițiate de copii

ADE - Convorbire: ”Iarna”; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș ,Joc cu cânt: ”Iarna veselă” (repetare)

ADP - Rutină ALA – Discuții cu grupuri mici de copii: ”Cum îmi petrec timpul liber în anotimpul iarna?” - Decupăm imagini despre anotimpul iarna - Desen ”Iarna” – terminarea lucrărilor

ADE -” Numărăm bulgări de zăpadă” (numerația 1-5 - consolidare); Vizionare imagini: ”Cum ajutăm animalele în anotimpul rece?”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Scriere grafică: ”Fulgi de nea” – terminarea lucrărilor - Vizionare: ”Albă ca Zăpada” - Mozaic: ”Sania iernii”

ADE – Repetarea poeziei:” Iarna pe uliță” de G. Coșbuc ;Pictură (pe perdea): ”Flori de gheață” – finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Răsfoim cărți cu povești despre anotimpul iarna - Audiție: Cântece despre anotimpul iarna - Modelaj: ”Steluțe de gheață”

ADE -”Joacă-te cu fulgii de zăpadă!” fișe de lucruJoc: ”Aruncăm cu bulgări de zăpadă”

VINERIADP - Rutină ALA – ”Ce personaj din povestea Crăiasa Zăpezii ți-a plăcut? De ce?” –discuții cu grupuri mici de copii - Construim palatul Crăiesei zăpezii - Joc distractiv: ” Unde este steluța de gheață?” ADE -”Surprizele Crăiesei Zăpezii”–fișe; Lucrare colectivă: ”Copaci ninși” expoziție cu lucrările copiilor

43


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 14Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Jocurile copiilor iarna

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne jucăm în anotimpul iarna?” OpționalALA1 - Știință: Care sunt sporturile de iarnă?” -Joc de rol: ”De-a patinatorii” - Construcții: ”Săniuțe”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj: ”Omul de zăpadă” ALA2 – Jocuri cu bulgări de zăpadă

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Locul de săniuș” ALA1 – Bibliotecă: Repetăm poezia ”Iarna pe uliță” de G. Coșbuc - Artă: ”Colorăm imagini cu sporturi de iarnă” - Joc de masă: ”Găsește umbra!”ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS: - ”Săniuțele jucăușe” (numărul și cifra 6); Joc didactic: ”Așa da/ așa nu!”(locul de joacă, comportamente) ALA2 – Joc distraciv: ”La cine s-a oprit omul de zăpadă?”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu omul de zăpadă” OpționalALA1 – ”Bibliotecă: ”Citim imagini despre sporturile de iarnă” -Artă : ”Decupăm și lipim omul de zăpadă” - Nisip și apă: ”Urme de patine”ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: -Memorizare: ”Omul de zăpadă” de Maria Raicu; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș (repetare), joc cu cânt: ”Copiii și omul de zăpadă”(predare)ALA2 – Euritmie: ”Dansul oamenilor de zăpadă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sportul de iarnă preferat” ALA1 - Științe: ”Jocuri de iarnă pe echipe” - Construcții: ”Pârtia de schi” - Joc de masă: Puzzle: ”Sporturi de iarnă”ADE - Activitate integrată: DȘ +DPM:- Joc didactic: ”A câta săniuță lipsește?” (numeralul ordinal); Predarea mersului în echilibru pe o suprafață înaltă, Joc: ”Treci peste gheață!”ALA2 – Vizionare film cu sporturi de iarnă

VINERIRutină – Sunt atent la alunecuș

Tranziții –” Iarna a sosit” ”Copiii și omul de zăpadă” ”Săniuța” ”Unu- doi, unu-doi/ Faceți toți la fel ca noi –exerciții de gimnastică

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Întâmplări la derdeluș” ALA1 – Bibliotecă: ”Scriem denumiri de sporturi de iarnă după puncte” - Joc de rol: ”De-a schiorii” - Artă: Desen: ”La săniuș”ADE - Activitate integrată : DLC + DOS: - Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul); ”Confecționare: ”Săniuța”ALA2 – Ghicitori despre sporurile de iarnă

44

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – ”Alege și potrivește sporturile de iarnă!” - „Fularul” - Decorare - Joc: ”Rostogolim bulgări”

ADE - Convorbire: ”Jocurile copiilor iarna”; Modelaj: ”Omul de zăpadă” - expoziție cu lucrările copiilor

ADP - Rutină ALA – Curizități din domeiul sporturilor de iarnă - Joc de atenție: ”Ce lipsește la echipamentul sportiv?” - Modelaj: ”Schiori”

ADE - ”Săniuțele jucăușe” fișe; Convorbire: ”Așa da/ așa nu!”(locul de joacă, comportamente)

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Scriem cu cifre magnetice numele sportului preferat - Labirint: ”Găsește drumul spre omul de zăpadă” - Joc distractiv: ”Prinde și dă mai departe!”

ADE – Repetarea poeziei: ”Omul de zăpadă” de Maria Raicu; Cântec: ” Ține Baba Iarnă sfat” - Liviu Comeș ;joc cu cânt: ”Copiii și omul de zăpadă” - repetare

ADP - Rutină ALA – ”Ce știi despre sporturile de iarnă?” - ”Îmbrăcăm păpușa pentru patinaj” - Mozaic: ”Omul de zăpadă”

ADE -”A câta săniuță lipsește?” (numeralul ordinal) fișe de lucru ; Joc: ”Treci peste gheață!”

VINERIADP - Rutină ALA - ”Întâmplări hazlii la derdeluș” – povestiri create - Construim trambuline pentru sărituri cu schiurile -”Reconstruim întregul”ADE - Joc didactic: ”Spune cum este!” (adjectivul)- repetarea jocului; ”Confecționare: ”Săniuța” finalizarea lucrărilor


45

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 15Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Păsări și animale domestice

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În vizită la fermă” OpționalALA1 - Știință: ”Observăm animalele domentice” - Joc de masă: ”Spune cine este?” (umbre) - Construcții: ”Adăposturi pentru animalele domestice”ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: Joc didactic: ”Ferma de animale” ; Modelaj: ”Animale de la fermă” ALA2 – Joc de mișcare: ”Șoarecele și pisica”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne purtăm cu animalele?” ALA1 – Bibliotecă: Citim imagini despre animalele domestice - Artă: Desen: ”La fermă” - Joc de rol: ”De-a veterinarii”ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS: - ”Animale, păsărele din curtea bunicii mele” (numărul și cifra 7); Memorizare: ”Cățelușul șchip” de Elena FaragoALA2 –Joc senzorial: ”Spune al cui este glasul?”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Povești din lumea animalelor domestice” OpționalALA1 - Știință: ”Curiozițăti din lumea animalelor” - Artă: ”Decupăm animale domestice din reviste” - Nisip și apă: ”Ne jucăm cu rățuștele pe apă”ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: -Lectura educatoarei: ”Punguța cu doi bani” de I. Creangă; Cântec:”Graiul animalelor” (repetare); Joc cu cânt: ”Pe baltă” -folclor-(predare)

ALA2 – Joc distractiv: Rațele și vânătorii”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am acasă/ aș vrea să am un animal domestic….” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Codița purcelului” (nodulețul) - Joc de masă: Puzzle: ”Animale domestice” - Construcții: ”Ferma de animale”ADE Activitate integrată : DȘ +DPM: - ”Fermierii isteți” (exerciții cu material individual în limitele 1-7);” Depozităm furaje pentru animale” (transport de greutăți)ALA2 – Vizionare desene animate: ”Motanul încălțat”

VINERIRutină - Știu să mă spăl pe mâini după ce mă joc cu animalele

Tranziții – ”Graiul animalelor” ”Pe baltă” ”Cățelușul Azorel” ”Iepurașii s-au trezit/ De lucru s-au pregătit/ Țup, țup. țup și țup, țup, țup/ Sar voioși în clasă acum!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul meu preferat” ALA1 - Știință: ”Grupează animalele cum îți spun!” - Artă: Pictură: ”Scene din povești cu animale” - Joc de rol: ”De-a fermierii”ADE - Activitate integrată DLC + DOS: - Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive); ”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei)ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde cățelușul!”

TURA II46

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA - Sortare de jetoane: ”Mama și puiul” - Ghicitori despre animalele domestice - Joc de rol: ”La fermă” (animale din plastic)

ADE - Convorbire: ”Ferma de animale” ; Modelaj: ”Animale de la fermă” finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – ”Spune cu ce se hrănește!”/ ”De ce creștem animale?” – discuții cu grupuri mici de copii - Joc: ”Unde este pisicuța?” - ”Construim o cușcă pentru Azorel”

ADE -”Animale, păsărele din curtea bunicii mele” (numărul și cifra 7)- fișe; Repetarea poeziei: ”Cățelușul șchip” de Elena Farago

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – ”Răsfoim cărți cu povești despre animale domestice” - ”Colorăm animăluțul preferat” - ”Scriem cu litere magnetice numele unor animale”ADE - Dramatizare: ”Punguța cu doi bani” de I. Creangă; Cântec: ””Graiul animalelor” , Joc cu cânt: Pe baltă (repetare)

ADP - Rutină ALA – ”Povestește o întâmplare cu animăluțul tău!” - ”Lotto cu animale domestice” - Audiție: cântece despre animale

ADE - ”Fermierii isteți” - fișe; Joc:” Depozităm furaje pentru animale” (transport de greutăți)

VINERIADP - Rutină ALA – ”Ce știi despre animalele domestice?” - Tangram: ”Animalul preferat” - Vizionare filmulețe: ”Animale hazlii”

ADE - Joc didactic: „ Animale alintate” (diminutive) repetarea jocului; ”Iepurașul – pahar” (îndoirea hârtiei) – finalizarea paharului


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 16Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Păsări și animale sălbatice

TURA I

47

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” În lumea animalelor sălbatice” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini cu animale sălbatice” - Joc de masă: Puzzle: ”Animale sălbatice” - Nisip și apă: ”În deșert”ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: Lectură după imagini: ”Animale și păsări sălbatice”; Desen: ”Ursul”ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Am văzut animale sălbatice la…..” ALA1 - Știință: ”Ce știm despre animalele sălbatice?” – studiem Atlasul Zoologic - Joc de rol: ”La Zoo” - Construcții: ”Circul”ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS: - ” Animale mari și mici, toate au venit aici!” (numărul și cifra 8); Convorbire: ”Cum ne comportăm la Grădina Zoologică?”ALA2 – Joc distraciv: ”Elefanții și maimuțele”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu animalele din pădure” OpționalALA1 – Bibliotecă: Lectura educatoarei: ”Corbul șu vulpea” de La Fontaine - Joc de masă: ”Din jumătăți întreg” - Nisip și apă: ”Urme de animale prin pădure”ADE - Activitate integrată: DLC +DEC: - Joc didactic: ”Spune ce este și cum este!” ; Cântec: ”Fricosul” de Aurel Manolache (predare); Joc cu cânt: ”La pădure” (repetare)ALA2 – Joc: ”Cine face așa?”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi un animal aș fi….” ALA1 - Știință: ”Animale sălbatice protejate” - Joc de rol: Teatru de păpuși: ”Povești cu animale” - Artă: Pictură: ”Animale sălbatice”ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: - „ Ne jucăm cu animalele” ( numerația 1-8, vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)ALA2 – Poveste: ”Elefantul Dodo” de Adina Grigore și Cristina Ipate-Toma

VINERIRutină - Învățăm să protejăm animalele

Tranziții – ”Fricosul” ”La pădure” ” În pădurea cu alune” ”Câte unul pe cărare”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Scrisoare din Junglă” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: Scriem pe puncte numele animalelor sălbatice - Artă: Modelaj: ”Animale din junglă” - Construcții: ”Adăposturi în junglă”ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: - Memorizare: ”În junglă” de Maria Raicu; Colaj : ”Leul”ALA2 – Audiție: ”Elefantul Cici”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Joc: ”Ce a uitat pictorul?” - ”Răsfoim cărți și reviste cu animale sălbatice”

ADP - Rutină ALA – ”Animale carnivore / animale ierbivore” - ”Animalul preferat” - piuneze

48

- Joc distractiv: ”Unde s-a oprit ursulețul?”ADE - Convorbire: ”Animale și păsări sălbatice”; Desen: ”Ursul” – finalizarea lucrării

- ”Să ascultăm cântecul păsărilor sălbatice!”

ADE -” Animale mari și mici, toate au venit aici!” fișe; ”Cum ne comportăm la Grădina Zoologică?”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – ”Corbul și vulpea” de La Fontaine- desen: scene din fabulă - ”Spune la ce animal m-am gândit?” - ”De-a ursuleții”

ADE -”Spune ce este și cum este!” repetarea jocului; ”Fricosul” de Aurel Manolache ; Joc cu cânt: ”La pădure” (repetare)

ADP - Rutină ALA – ”Vizionare imagini cu viața animalelor sălbatice”-Modelaj:”Animale din pădure” - Audiție: ”Cântece despre animalele sălbatice”

ADE -- „ Ne jucăm cu animalele” ( numerația 1-8, vecinii); Joc: ”Șarpele” (târâre)

VINERIADP - Rutină ALA – ”Ce știi despre junglă?”/ Ce animale trăiesc acolo?/ ”Pe care îl preferi?” - ”Ne jucăm cu animale sălbatice de jucărie” - Jocuri inițiate de copiiADE – Repetarea poeziei: ”În junglă” de Maria Raicu; Colaj : ”Leul” – expoziție cu lucrările copiilor


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 17Proiect: Să călătorim în lumea necuvântătoarelor! Subtema: Animale de la Poli și subacvatice

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ținutul de gheață” OpționalALA1 - Știință: ”Călătorie la Poli”

- Joc de masă: Puzzle: ”Pinguini”- Joc de rol: ”De-a eschimoșii”

ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC:

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animalul de la Poli preferat”

ALA1- Bibliotecă: Răsfoim cărți despre animalele de la Poli” - Artă: Desen: ”Pinguini și foci” - Construcții: Ghețari”

49

Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec: ”Ursul cărturar” (predare); Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum bat”ALA2 – Joc de mișcare: ”Sărim pe ghețari”

ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: ” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9); Lectura educatoarei: ”Povestea ursului cafeniu” de V. ColinALA2 – Joc cu mingea: ”Foca jucăușă”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Viețuitoare din lumea apelor” OpționalALA1 - Știință: ”Cum trăiesc animalele sub apă?” -Joc de rol: ”De-a sirenele” - Nisip și apă: ”Pești” (forme)ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:Joc didactic: ”Al/ a cui este .....?” (genitivul) Pictură: ”Lumea de sub ape” ALA2 – Joc distractiv: ”Prinde peștele!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Din lumea peștilor” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre viețuitoarele apelor - Artă: Îndoire: ”Peștele” - Construcții: ”Barca pescarului”ADE Activitate integrată –DȘ + DPM: - ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele 1-9); Săritura în lungime de pe loc, Joc: ”Sari pe punte!” ALA2 – Joc distractiv: ”Pescarul cel isteț”

VINERIRutină – Învățăm să economisim apa

Tranziții – ”Ursul cărturar” ” Înotăm ca peștișorii” ”Mergem ca pinguinii” ”Ursul doarme”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Animale de la poli și subacvatice” ALA1 - Știință: ”Curiozități din lumea subacvatică și de la Poli” - Joc de masă: ”Alege și potrivește!” – animale subacvatice și de la Poli - Artă: Modelaj: ”Urși polari”ADE - Activitate integrată DLC + DOS: - Povestire creată: ”Povestea pinguinului și a prietenului său delfinul”; ”Pinguinul” (decupare, lipire)ALA2 – Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – ”Denumește și descrie animalele de la Poli!” - Labirint: ”Ajută-l pe Willy să ajungă la pește!” - ”Construim căsuțe din gheață pentru pinguini”

ADE - Joc didactic: ”Animale de la Poli”; Cântec: ”Ursul cărturar”; Joc cu cânt: ”Pinguinii merg cum bat” (repetare)

ADP - Rutină ALA - Vizionare imagini cu viața animalelor de la Poli - Joc de mișcare: ”Mergem ca pinguinii” - Colorăm peisaje din zonele polare”ADE -” Pinguini și urși polari” (Numărul și cifra 9) - consolidare; Dramatizare: ”Povestea ursului cafeniu” de V. Colin

50

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – ”Recunoaște animalul subacvatic și spune ce știi despre el!” - Vizionare : ”Mica sirenă” - Modelaj: ”Animale subacvatice”

ADE -”Al/ a cui este .....?” (genitivul) - repetare Pictură: ”Lumea de sub ape” finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – Povestire: ” Povestea pescarului și a peștișorului de aur”de A.S. Puskin - Joc de rol: ”De-a pescarii” - Lotto cu animale marine

ADE - ”La pescuit” (exerciții și probleme în limtele 1-9) fișe de lucru;, Joc: ”Sari pe punte!”

VINERIADP - Rutină ALA – „Ce animal îți place mai mult? / De ce?” -”Așează peștii în acvariu cum îți spun!” - ”Ghici, ghicitoarea mea!”ADE - Povestire creată: Povestire creată: ”Povestea pinguinului și a prietenului său delfinul” –coninuarea poveștii; ”Pinguinul” (decupare, lipire) – expoziție cu lucrările copiilor


Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?” Săptămâna 18Proiect: Subtema: Să cunoaștem universul!

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Povești din Univers” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”Citim imagini despre planete” -Joc de rol: ”De-a cosmonauții” - Construcții: ”Rachete”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ”Planetele din Sistemul Solar” ; Modelaj: ”Sistemul Solar” ALA2 – Joc de mișcare: ”Soarele și planetele”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Planeta albastră” ALA1 - Știință: ”Globul Pământesc” (explorare) - Artă: Desen: ”Planeta Pământ” - Joc de masă: Puzzle: ”Continente”ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS - ”Stele și planete” (numărul și cifra 10); Convorbire: ”Cum protejăm Pământul?”ALA2 – Vizionare imagini: ”Pământul văzut din cosmos”

MIERCURI JOI51

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Soarele și Luna” OpționalALA1 - Știință: ”De ce este zi? De ce este noapte?” - Artă: Pictură: ”Cer înstelat” - Nisip și apă: ”Umbre”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: -Lectura educatoarei: ”Cocoșul, soarele și luna” – poveste grecească; Cântec: ”Soarele” (predare); joc cu cânt: ”Coroana e rotundă”ALA2 – Joc distractiv: Cosmonauți în spațiu

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu un extraterestru” ALA1 – Bibliotecă: ”Imagini din Univers” - Joc de rol: ” De-a roboții” - Construcții: ”Stația spațială extraterestră”ADE Activitate integrată –DȘ + PM: - Joc logic: ”Racheta”; Săritura de pe loc pe ambele picioare, joc: ”Pași pe Lună”ALA2 – Vizionare film didactic: „Prima călătorie a omului pe Lună”

VINERIRutină - Învățăm să protejăm natura

Tranziții – ”Hop, hop, hop, sărim vedeți?/ Suntem cosmonauți isteți/ Pe Lună- am aterizat/ Și multe am învățat/ Hop, hop, hop” ”Soarele” ”Lună, lună nouă” ”Coroana e rotundă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Călătorie în cosmos” ALA1 - Știință:”Cum au aflat oamenii despre planete?” - Joc de masă: ”Reconstituie întregul” (planete) - Artă: ”Colorează planeta care-ți place!”ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: Memorizare: „În cosmos” de Mălina Cajal; ”Racheta” (decupare, lipire) - ALA2 – Joc distractiv: Euritmie : ”Dansul planetelor”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Sortare de imagini cu planete - Scriere grafică: ”Steluțe” - Audiție: ”Cântece despre Terra”ADE – Joc didactic: ”Planetele din Sistemul Solar” ; Modelaj: ”Sistemul Solar” – expoziție cu lucrările copiilor

ADP - Rutină ALA - ” Micii ecologiști - Mesaje ecologice” - Modelaj: ”Globul Pământesc” - ”Ne jucăm de-a extratereștrii”

ADE - ”Stele și planete” (numărul și cifra 10) – fișe;”Cum protejăm Pământul?”

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA - „Ce este curcubeul?”

ADP - Rutină ALA - Ghicitori despre cosmos

52

- Mozaic: ”Curcubeul” - ”Baze spațiale pe Lună” –construcții

ADE - Povestire: ”Cocoșul, soarele și luna” – poveste grecească; Cântec: ”Soarele” , joc cu cânt: ”Coroana e rotundă (repetare)

- Desenăm roboței Joc distractiv: ”Farfuriile zburătoare”ADE - Joc logic ”Racheta” - repetare; joc: ”Pași pe Lună”

VINERIADP - Rutină ALA – ”Ce sunt cometele?” - ”Rachete din piese geometrice” – construcții plane - Labirint: ” Drumul corect până la farfuria marțienilor”ADE – Repetarea poeziei: „În cosmos” de Mălina Cajal; ”Racheta” (decupare, lipire) – terminarea lucrărilor


Tema anuală: Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Săptămâna 19Proiect: Subtema: Îmi sărbătoresc ziua!

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum vreau să-mi sărbătoresc ziua de naștere?” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre planificarea unei petreceri - Joc de rol: ”Primim oaspeți” - Construcții: ”Măsuțe și scăunele pentru petrecere”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Conorbire: ”Cum organizăm o petrecere?” Desen: ”Invitație la petrecerea mea” ALA2 – Joc distractiv: „ De-a baba oarba”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sunt invitaț la petrecerea de aniversare a prietenului meu” ALA1 - Știință: ”Ce înseamnă ziua de aniversare?” -Artă: „Felicitare pentru prietenul meu” - pictură - Joc de masă: Puzzle: ”Clovnul”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit” (numerația 1-10, exerciții cu material individual); Joc didactic: ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de comportare)ALA2 – Dansăm pe melodiile preferate

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum alegem cadoul pentru prietenul nostru?” OpționalALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem urări după puncte” - Joc de rol: ”La cumpărături”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Surprize pentru prieteni” ALA1 - Știință: ”Cine sunt magicienii? Cum fac ei magii?” ”Cine sun clovnii?” - Artă: Modelaj: ”Prăjituri și torturi”

53

- Nisip și apă: ”Castel pentru prietenul meu”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul)Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”(predare), joc muzical: ”Deschide urechea bine!” (repetare)ALA2 – Joc de mișcare: ”Prinde baloanele!”

- Construcții: ”Cutia magică a magicianului”ADE Activitate integrată – DȘ+DPM: - Joc logic: ”Cutia fermecată”, Parcurs aplicativ: ”Fii atent la surprizele clovnului! ” ALA2 – Audiție: ”Nu mi-e frică de Bau-bau!”

VINERIRutină – Învățăm să ne invităm prietenii la petrecere

Tranziții –”Ceata lui Pițigoi” ”Ne jucăm” ”Dacă vesel se trăiește” ”Ce petrecere frumoasă!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”O petrecere frumoasă” ALA1 – Bibliotecă: ”Amintiri de la petrecerea mea” – discuții - Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită pentru fiecare copil!” - Joc de rol: ”Aranjăm masa festivă”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:- Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă petrecere”;Activitate gospodărească: ”Pregătim prăjituri pentru petrecere”ALA2 – ”Sărbătorim împreună cu toți colegii”

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ALA – Vizionare:” Întâmplări hazlii la aniversări” -”Găsește diferențele din imagini!„ - Joc: ”O ajut pe mama să pregătească siropuri pentru petrecere”

ADE -”Cum organizăm o petrecere?”, Desen: ”Invitație la petrecerea mea” - finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină ALA – ”Când îmi sărbătoresc ziua de naștere?” - „Felicitare pentru prietenul meu” (semnăm felicitarea și o punem în plic) - Joc: ”De-a magicienii”

ADE - ”Numărăm cadourile primite de sărbătorit” (fișe); ”Bine ați venit la petrecere!” (reguli de comportare)

MIERCURI JOIADP - Rutină ALA – Modelaj: ”Cadouri” -” Joc: Împachetăm cadouri” - Desen: ”Lista cu alimentele și obiectele necesare organizării petrecerii”

ADE - Joc didactic: ”Cui îi dai cadoul?” (dativul)Cântec: ”Ceata lui Pițigoi”, joc muzical: ”Deschide

ADP - Rutină ALA - ”Colorăm și decupăm măști pentru petrecere” - Labirint: ”Ajută-l pe clovn să-și găsească nasul cel haios” - Joc : ”Recunoaște cine te-a strigat!”

ADE -”Cutia fermecată” – fișe de lucru, Joc:”Fii atent la surprizele clovnului! ”

54

urechea bine!” (repetare)

VINERIADP - Rutină ALA – ”Ce mi-a plăcut la petrecere?” - Facem ordine după terminarea petrecerii - Jocuri inițiate de copii

ADE - Poveste cu început dat: ”Cea mai frumoasă petrecere”; Expoziție cu fotografii ale prăjiturilor pregătite de copii”


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 20Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 1 Martie – Mărțișorul

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Sosește primăvara” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini cu aspecte de început de primăvară - Joc de masă: ”Alege și grupează!” - Construcții: ”Cutii pentru mărțișoare”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ”Început de primăvară”; Cântec: ”Primăvara” , joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (predare) ALA2 – Joc de mișcare: ”La cules de ghiocei”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mărțișorul a vestit: Primăvara a sosit!” ALA1 -Știință: ”Sortează mărțișoarele după cerințe!” - Artă: Împletire: ”Șnurul mărțișorului” - Joc de rol:„ Făurari de mărțișoare”ADE - Activitate integrată: DȘ + DPM ”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul numeric crescător și descrescător); Lectura educatoarei: ”Legenda mărțișorului” (folclor) ALA2 – Joc de mișcare: „Prinde mărțișorul”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă : ”Mărțișoarele primăverii” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”Obiceiuri de Mărțișor” – vizionare film didactic - Nisip și apă: ”Inimioare – mărțișoare” - Construcții: ”Mărțișoare” - ținte colorateADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. Cazimir; Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din gips sau aluat uscat)ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Ștafeta mărțișoarelor”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Baba Dochia ne povestește” ALA1 -Știință : „Zilele babelor” - Artă: Desen: ”Colorăm imagini – secvențe din legende de primăvară” - Joc de rol:”De-a Baba Dochia” (bobinare) ADE Activitate integrată –DȘ + DPM: - Joc didactic: ”Acâta oiță lipsește?” (nuumeralul ordinal); Cățărare, joc: ”În căutarea Babei Dochia” ALA2 – Vizionare : ”Legenda Babei Dochia”

VINERI55

Rutină – ”Te rog, mulțumesc, scuză-mă!”

Tranziții –” Haideți toți în pas vioi/ Ne grupăm doi câte doi/ De lucru ne apucăm/ Mărțișoare decorăm!” ”Un, doi trei, veseli ghiocei/ Mergem, dragii mei / Să ne pregătim/ Lucrul să-l pornim!” ”Iarnă, să te duci!” ”Primăvara a sosit” ”Primăvara”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îți dăruiesc un mărțișor!” ALA1 – Bibliotecă: ”Cui dăruim mățișoare? ” – citire de imagini - Construcții: ”Panouri pentru expoziția de mărțișoare” - Joc de rol: ”La cumpărături de mărțișoare”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: -Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Mărțișor!” (omonime);Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale din natură )ALA2 - Expoziție de mărțișoare

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină

ALA – ”Alege imaginile despre anotimpul primăvara!” - Modelaj: ”Ghiocei” - Scriere grafică: ”Codița ghiocelului”ADE - Convorbire: ”Început de primăvară”; Cântec: ”Primăvara”, joc cu cânt: ”Iarnă să te duci!” (repetare)

ADP - Rutină

ALA - „Cum ai vrea să fie mărțișorul pentru mama ta?„ – discuții libere

- Desen: ”Mărțișoare”- Joc: ”Găsește mărțișorul”

ADE -”Aranjăm mărțișoarele” (numerația 1-10, șirul numeric crescător și descrescător) – fișe; Povestire: ”Legenda mărțișorului” (folclor)

MIERCURI JOIADP - Rutină

ALA – „Care imagini sunt la fel?” - ”Fotografiem mărțișoare” - Jocuri inițiate de copiiADE - Memorizare:”Pentru tine primăvară” de O. Cazimir; Pictură : ”Mărțișoare colorate” (pe figurine din gips sau aluat uscat)

ADP - Rutină

ALA – ”Îmbrăcăm păpușa cu cojocul Babei Dochia” - Joc : ”Care este baba ta?” - Puzzle: ”Oițele babei Dochia”ADE -”A câta oiță lipsește?” (numeralul ordinal); Joc: ”În căutarea Babei Dochia”

VINERIADP - Rutină

ALA – „Pregătim mărțișoarele pe care le vom dărui mamei și bunicii” - Scriere grafică: ”Fundița” - Joc: ”De-a vânzătorii de mățișoare”

56

ADE - Joc didactic: ”Să-l ajutăm pe Mărțișor!” (omonime)Confecționare: ”Mărțișoare” (cu materiale din natură ) – expoziție cu vânzare


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 21Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 8 Martie – Ziua femeii

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Mămica mea” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste despre activitățile mamei - Joc de masă: ”Să facem buchețele de flori pentru mama!” - Joc de rol: ”Surprize dulci pentru mama”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce lucrează ea?”; Cântec: ”Mama” - folclor(predare), joc cu cânt: ”Iarnă, să te duci!” (repetare) ALA2 – Joc: ”Ghicește ce face mama?”(mimă)

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De ziua mamei mele” ALA1 - Știință: ”Cum se sărbătorește ziua femeii în alte țări?” - Artă: Desen: ”Felicitare pentru ziua mamei” - Nisip și apă: ”Inimioare pe nisipul ud”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: ”Flori și inimioare pentru mama”(Numerația 1-10, vecinii, exerciții cu material individual); Povestirea educatoarei: ”Jertfa unei mame” – poveste italianăALA2 – Audiție: cântece despre mama

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Chipul mamei” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”Știu să scriu cuvântul MAMA” - Construcții: ”Flori pentru mama” - mozaic - Joc de rol: „Spectacol de ziua mamei”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Memorizare: ”Mămica mea” de Maria Raicu; Pictură: ”Chipul mamei”ALA2 – Joc de mișcare: ”Copilași, veniți la mama!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bunica mea” ALA1 – Bibliotecă: ”Poveștile bunicii” – imagini din cărțile cu povești - Joc de masă: Puzzle: ”Bunicuța și Scufița Roșie” - Artă: Modelaj: ”Surprize pentru bunicuța”ADE Activitate integrată –DȘ + DPM: - Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Tracținune și împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în gospodărie”ALA2 - Joc: ”Găsește ochelarii bunicuței!”

VINERIRutină – Sunt ordonat ca mama mea

Tranziții – ”Mama” ”De ziua ta, mămico!” ” Floricică de pe șes” ”Primăvara a sosit”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cea mai dragă de pa lume” ALA1 - Știință: ”Mama și puii” – sortare de jetoane - Joc de rol: ”De-a mama” - Construcții: ”Castel pentru mama mea”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS:

57

Lectura educatoarei:”Mama” de M. Sântimbreanu; Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoaseALA2 – Repetăm poeziile și cântecele învățate pentru ziua mamei

TURA II


ALA – ”Colorăm imagini despre activitățile mamei” - ”Cum mă joc cu mămica mea?” –discuții libere- Joc: ”Ce ne trebuie în casă?”ADE - Joc didactic: ”Ce face mama ta și cu ce lucrează ea?”; Cântec: ”Mama” (predare), joc cu cânt: ”Iarnă, să te duci!” (repetare)

ADP - Rutină

ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema: ”De ziua mamei” - ”Cumpărăm flori pentru mama” - Ghicitori despre activitățile mameiADE - Flori și inimioare pentru mama”(Numerația 1-10, vecinii, exerciții cu material individual); ”Jertfa unei mame” – convorbire pe baza povestirii


ALA – ”V-o prezint pe mama mea!” (descriere) - ”Împachetăm cadoul pentru mama” - „Sunt mamă pentru păpușa mea”- joc de rolADE –Repetarea poeziei ”Mămica mea” de Maria Raicu;; Pictură: ”Chipul mamei” – pregătirea tablourilor pentru a fi dăruite mamei

ADP - Rutină

ALA – Citim imagini despre bunica - ”Așează la locul potrivit!” - Construcții: ”Căsuța bunicii”ADE - Joc logic: ”Daruri pentru bunica”; Tracținune și împingerea diferitelor obiecte, Joc: ”O ajut pe bunica în gospodărie”

VINERIADP - Rutină

ALA – ”Fiecare pui are mama lui” vizionare imagini PPT – (ingrijirea puilor de către animale) - ”Cum ofer darurile pregătite mamei?” - Jocuri inițiate de copiiADE – Povestire: :”Mama” de M. Sântimbreanu; Înșirare: ”Colier pentru mama” (din paste făinoase – finalizarea lucrărilor

58


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 22Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Munci de primăvară, livada înflorită

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Micii grădinari” OpționalALA1 – Știință: ”Cu ce lucrează oamenii în grădină?” -Joc de rol: ”De-a grădinarii” - Construcții: ”Roabe pentru grădină”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ”Munca oamenilor în anotimpul primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” de Corneliu Mereș (predare), Joc cu cânt: ”Primăvara a sosit” (repetare) ALA2 – Joc cu cânt: ”Țăranul e pe camp”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Primăvara face treabă/ În grădină și-n livadă” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre munca oamenilor în parcuri - Artă: Modelaj: ”Unelte de grădinărit” - Nisip și apă: ”Facem gropi pentru a planta pomi”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - ”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10) Activitate în aer liber: ”Plantăm un pomișor”ALA2 – Jocuri distractive în curte: ”Concursul micilor grădinari”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Livada înflorită” OpționalALA1 - Știință: ”De la floare la fructul gustos” - Construcții: ”Garduri pentru grădină” - Joc de masă: ”Domino cu unelte de grădină”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc didactic: ”Cum a fost, cum este, cum va fi copacul, grădina etc.?” (timpul verbelor); Desen: ”Copaci înfloriți”ALA2 – Audiție: ”Povestea unui merișor”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum pot să-I ajut pe părinții mei în grădină?” ALA1 – Bibliotecă: Scriere grafică: ”Scriem după puncte cuvinte ce denumesc unelte” - Artă: Îndoirea sârmei: ”Grebla” - Nisip și apă: „Ronduri de flori”ADE- Activitate integrată –DȘ + DPM: - Joc logic: ”Aleile pentru grădină”; Mersul în echilibru cu transport de greutăți, joc: ” Micii grădinari”ALA2 – Repetăm cântecele despre primăvară

VINERIRutină – Ajut și eu la curățenia de primăvară

Tranziții –”Suntem micii grădinari/ Cu grebluțe echipați/ Grădina o îngrijim/ Și cu toți ne veselim” ”Copăcelul” ”Primăvara a sosit” „Primăvara”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi place să lucrez în grădină” ALA1 - Știință: ”Plantăm semințe” - experiment - Joc de rol: ”Lucrăm în grădină” - Construcții: Unelte de grădină” –( material mărunt , LEGO)ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: Joc didactic: ”Spune ce este și la ce folosește?”; ”Livada înflorită” – lucrare colectivă ALA2 – Joc de mișcare: ”Împinge roaba”

59

TURA II


ALA – Citire de imagini despre îngrijirea grădinii - Joc senzorial: ”Din ce este făcut?” -” Decupăm unelte”ADE - Convorbire: ”Munca oamenilor în anotimpul primăvara”; Cântec: ”Copăcelul” ,Joc cu cânt: ”Primăvara a sosit” (repetare)

ADP - Rutină

ALA – „Alege și grupează uneltele!” - ”Colorăm imagini cu activitățile din grădină” - ”De-a gospodinele”ADE -”Primăvara harnică” (execiții în limitele 1-10) – fișe; ”Plantăm un pomișor” – udăm pomișoru pentru a se prinde


ALA - ”Completează ce lipsește!” - ”Udăm florile din clasă” - Jocuri inițiate de copii - ADE -”Cum a fost, cum este, cum va fi copacul, grădina etc.?” (timpul verbelor) –fișe; Desen: ”Copaci înfloriți” – finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină

ALA – Ghicitori despre unelte - Labirint: ”Ajută-l pe grădinar să ajungă la unelte!” - ”Cine ajută copacul să înflorească?” – discuții libere

ADE -Joc logic: ”Aleile pentru grădină” - repetare; Joc: ” Micii grădinari”

VINERIADP - Rutină

ALA – ”Jocul umbrelor”(unelte) - Joc de mișcare: ”Văruim pomii” - ”Facem ordine în sala de grupă”ADE -”Spune ce este și la ce folosește?” fișe; ”Livada înflorită” – lucrare colectivă finalizarea lucrării


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 2360

Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Flori de primăvară și insecteTURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Florile primăverii” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini din cărți și reviste despre florile primăverii - Joc de rol: ”La florărie” - Joc de masă: ”Puzzle – flori de primăvară”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: - Observare: ”Laleaua și zambila”; Pictură: Flori de primăvară” ALA2 – Plimbare în parc pentru a admira florile de primăvară

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Zumzet în grădina de flori” ALA1 - Știință: ”Denumește insectele pe care le cunoști din Atlasul Zoologic!” - Artă: Desen: ”Fluturi colorați” - Nisip și apă: ”Mușuroiul de furnici„ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - „Fluturașii, furnicile și albinuțele se joacă cu noi” (compararea mulțimilor – raportul cantitativ); Memorizare: „Tâlharul pedepsit”, de Tudor Arghezi ALA2 – Joc de mișcare: ”Zburăm ca fluturașii”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Insectele, prietenele florilor” OpționalALA1 - Știință: ”Cum le ajută insectele pe flori?” ”Cum fac albinele miere?” - Joc de masă:”Lotto cu flori și insecte” - Construcții: ”Stupul albinelor”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Lectura educatoarei: ”Fluturașul Ovi” de Adina Grigore și Cristina Ipate-Toma; Cântec: ” Fluturașul meu” de Liliana Ștefan (predare); joc cu cânt: ”Greierașul” (repetare)ALA2 – Joc de mișcare: „Albinuțele vin la flori”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Dacă aș fi o floare aș vrea să fiu…” ALA1 –Bibliotecă: ”Legende despre flori” – vizionare imagini - Artă: Modelaj: ”Vaza cu flori” - Joc de rol: ”Lucrăm în sera de flori”ADE: Activitate integrată : DȘ + DPM: - Joc logic: ”Facem ronduri de flori”; Dans ritmic: ”Dansul florilor”ALA2 – Joc muzical: ”Floarea mea”

VINERIRutină – Învățăm de la flori și insecte să fim curați

Tranziții – ”Fluturașii au venit / Florile de le-au trezit/ Împreună ca să fie/ Soarele să le mângăie”

- ”Greierașul” - ”Albinuța”- ”Primăvara a sosit”- ”Floarea mea”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”De vorbă cu Crăiasa albinelor și cu Zâna florilor” ALA1 – Știință: ”Curizități despre insecte și flori” - Joc de masă: ”Din jumătăți – întreg” (flori și insecte) - Construcții – pioneze colorate: ”Flori și insecte”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: ”Cum este floarea / insecta? (adjectivul); Confecționare: ”Albinuța”ALA2 – Plantăm flori în curtea grădiniței

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină ADP - Rutină

61

ALA – ”Sortează florile după cerințe” - ”Coșuri pentru flori ”– construcții - Punem flori la presatADE – Lectură după imagini ”Laleaua și zambila”; Pictură: Flori de primăvară” - terminarea lucrărilor

ALA – „Cum putem ocroti insectele?” –discuții cu grupuri mici de copii - Scriere grafică: ”Insecte pe pătrățele” - ”Buburuza” - mozaic

ADE -„Fluturașii, furnicile și albinuțele se joacă cu noi” (compararea mulțimilor – raportul cantitativ); Repetarea poeziei: “Tâlharul pedepsit”, de Tudor Arghezi


ALA – Vizionare film didactic: ”Cum înfloresc florile?” - Joc de rol: ”De-a greierașii” - Modelaj: ”Gândăcei”ADE –”Fluturașul Ovi” de Adina Grigore și Cristina Ipate-Toma – povestirea copiilor; Cântec: ” Fluturașul meu” ; joc cu cânt: ”Greierașul” (repetare)

ADP - Rutină

ALA – ”Să facem buchețele de flori!„ (aranjarea florilor) - Joc senzorial: ”Ce floare ai mirosit?” - ”Curățăm florile din sala de grupă de frunzele uscate”

ADE - Joc logic: ”Facem ronduri de flori; Dans ritmic: ”Dansul florilor”-repetare

VINERIADP - Rutină

ALA – Ghicitori despre insecte și flori - Joc de atenție: ”Ce albină te-a înțepat?” - ”Pregătim prăjituri cu miere”

ADE -”Cum este floarea / insecta? (adjectivul) – fișe; Confecționare: ”Albinuța” finalizarea lucrărilor


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 24Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Legume timpurii

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă:” Legumele primăverii” OpționalALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre legumele timpurii

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Îmi plac legumele timpurii” ALA1 - Știință: „De ce se numesc legume timpurii?

62

- Joc de masă: ”Reconstituie întregul!” (legume timpurii) - Construcții: ”Lădițe pentru legume”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Observare: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Coșul cu legume timpurii” ALA2 – Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat!”

”Cum se cultivă ele?” - Artă: ”Colorăm legume timpurii” - Nisip și apă:”Plantăm răsaduri de legume”ADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS: ”Pune legumele în coș!” (compararea mulțimilor); Joc didactic: ”De-a aprozarul” (formule de politețe) ALA2 – Joc de mișcare: ”Culeg legume pentru salată”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: Primăvara în grădina de legume” OpționalALA1 – Bibliotecă: Alegem și descriem imagini cu - Joc de rol: ”De-a gospodinele” - Construcții: ”Tarabe pentru legumele timpurii”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Joc didactic: ”Spune cu sunet începe leguma pe care ți-o spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” (predare), joc muzical: ”Cântă după mine!”ALA2 – Dramatizare: ”Ridichea uriașă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: Îmi ajut părinții în grădină ALA1 - Știință: ”Identifică legumele timpurii după descriere!” - Joc de masă: ”Găsește umbra potrivită!” - Nisip și apă: ” Punem semințe de legume”ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: - -Joc didactic: ”Cântărim legume”; Alergare cu pășire peste obstacole, joc: ”Printre straturile de legume”ALA2 – Joc distractiv: ” Ceapă sau usturoi?”

VINERIRutină – Învățăm să mâncăm sănătos

Tranziții – ”Primăvara a sosit” ”Înfloresc grădinile” ” În grădină am pornit/ Legume am răsădit/ Când sunt bune de mâncat/ În coșuri le-am adunat!” ”Facem salată minune/ Din grădina de legume/ Salata dacă-o mâncăm/ Sănătoși noi ne aflăm”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Salată de legume” ALA1 - Știință: ”Cum putem consuma legumele timpurii?” - Artă: ”Decupăm și lipim legume timpurii” - Joc de rol: ”La piață”ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: - Poveste creată după imagini: ”Pățania legumelor timpurii„; ”Pregătim o salată de legume timpurii”ALA2 – Joc de mișcare: ”Culege și fugi!

TURA II


ALA – Sortare de imagini cu legume timpurii - Joc: ”Ce legumă lipsește!” - ”Măsurăm straturile de legume cu piciorulADE - Convorbire: ”Legume timpurii”; Modelaj: ”Coșul cu legume timpurii” finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină

ALA – Mozaic: ”Ridichea și salata” - Joc: ”Ghicește ce legume vreau să cumpăr!” - Ce știi despre legumele timpurii?”ADE -”Pune legumele în coș!” fișe de lucru; Joc didactic: ”De-a aprozarul” (formule de politețe)- repetare

63


ALA – ”Găsește diferențele din cele două lădițe de legume!” - Construim coșuri pentru a recolta legumele - Supă de legume pentru păpușă”ADE -”Spune cu sunet începe leguma pe care ți-o spun!”; Cântec: ”Înfloresc grădinile” , joc muzical: ”Cântă după mine!” (repetare)

ADP - Rutină

ALA – „Legumele și sănătatea” –discuții cu grupuri mici de copii - ”Desenem legume haioase” - Vizionare: Desene animate: ”Popey Marinarul”

ADE- Joc didactic: ”Cântărim legume”consolidarea jocului; ”Printre straturile de legume” –alergare cu pășire peste obstacole

VINERIADP - Rutină

ALA – Scriem cu litere magnetice și pe puncte numele unor legume timpurii - Jocuri inițiate de copii - ”Alege ingredientele pe care le –am folosit la salata de legume”ADE - Poveste creată după imagini: ”Pățania legumelor timpurii„ – scrierea poveștii în jurnalul grupei; ”Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut salata din legume timpurii”


Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu? Săptămâna 25Proiect: Vreau să fiu cel mai bun Subtema: Meserii și profesii

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Meseria părinților mei” OpționalALA1 – Știintă: ”De ce trebuie părinții noștri să meargă la serviciu?” - Joc de rol: ”De-a educatoare” - Joc de masă: Completează imaginea!”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC:Joc didactic: ”Jocul meseriilor”; Cântec: Tâmplarul”; Joc cu cânt: Podul de piatră” ALA2 – Joc de mișcare: ”Ghicește ce facem noi!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce să fiu când voi fi mare?” ALA1 – Bibliotecă: „Ce meserie are?” – citire de imagini - Artă: ”Colorăm imagini cu diferite meserii„ - Construcții: ”Micii arhitecți”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - „Micii matematicieni” ( adunarea și scăderea cu o unitate, exerciții cu material individual); Convorbire: ”Orice om se știe/ Are o meserie” (respectul față de muncă)

64

ALA2 –Joc de mișcare: „Fotbaliștii”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Sunt atâtea meserii” OpționalALA1 - Știință: „Spune cu ce lucrează?” (alegere de jetoane - Joc de rol: ”De-a medicul” - Nisip și apă: ”Pregătim material pentru constructori”ADE - Activitate integrată : DLC + DEC: - Memorizare: ”Artiști” de Maria Raicu; ”Pictorii”(temă la alegerea copiilor)ALA2 –Joc distractiv: ”Meserii” - mimă

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să lucrez în echipă” ALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre lucrul în echipă” - Joc de masă: ”Domino cu unelte” - Artă: ”Micii croitori” (decupăm materiale textile)ADE Activitate integrată –DȘ + DPM: - Joc logic:”Detectivii”; Predarea săriturii în înălțime cu élan și despreindere de pe un picior, joc: ”Echipa de volei”ALA2 – Ghicitori despre meserii

VINERIRutină – ”Chiar dacă sunt mic, tot ajut un pic!” – deprinderea de a ajuta la menținerea ordinii în sala de grupă

Tranziții - ”În cerc noi ne așezăm/ Multe astăzi o să aflăm/ Despre atâtea meserii/ Mai târziu oare ce vom fi?” „Tâmplarul” ”Ne jucăm, ne jucăm” ”Podul de piatră” ”Cântăreții”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Ce meserie îți place cel mai mult și de ce?” ALA1 – Bibliotecă: ”Micii decoratori” – scriere grafică - Joc de rol: ”La coafor” - Joc de masă: Puzzle – ”Meserii”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: ”Spune cine este și ce face? (acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea hârtiei:„Coiful”ALA2 – Joc senzorial: „Suntem muzicanți”

TURA II


ALA – ” Când am fost la mami / la tati la serviciu” – discuții cu copiii despre vizitele la serviciul părinților - ”Colorează respectând legenda! Ce ai descoperit?” - Joc distractiv: ”Micii dansatori”

ADE - Joc didactic: ”Jocul meseriilor” - repetare; Repetarea cântecului: Tâmplarul”; Joc cu cânt: Podul de piatră”

ADP - Rutină

ALA – Vizionare film animat: ”Bondocel își alege o meserie” - Modelaj: ”Instrumente specifice meseriilor” - ”Spune ce nu se potrivește!”ADE -„Micii matematicieni” – joc didactic;Lectură după imagini: ”Orice om se știe/ Are o meserie” (respectul față de muncă)

MIERCURI JOIADP - Rutină ADP - Rutină

65

ALA – ”Alege imaginile cu meseriile părinților tăi și vorbește despre ele!” - ”De-a patiserii” - Expoziție de pictură

ADE –Repetarea poeziei:”Artiști” de Maria Raicu; ”Pictorii”(temă la alegerea copiilor) –finalizarea lucrărilor

ALA –”Călătorie în lumea inventatorilor” – citire de imagini - Construim împreună un oraș - ”Joc: ”Fotograful”ADE - Joc logic:”Detectivii” – repetarea jocului; joc: ”Echipa de volei”

VINERIADP - Rutină

ALA –”Meserii periculoase” –vizionare PPT - ”Suntem meșteri mari” - Jocuri inițiate de copii

ADE - Joc didactic: ”Spune cine este și ce face? (acordul subiectului cu predicatul); Îndoirea hârtiei:„Coiful”


Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu? Săptămâna 25Proiect: Vreau să fiu cel mai bun Subtema: Trăsături de caracter

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fapte bune” OpționalALA1 – Bibliotecă: Răsfoim cărți cu povești despre fapte bune - Știință: ”Alege jetoanele cu fapte bune!” - Joc de rol: ”De-a polițistul”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen pe asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună” ALA2 – Jocuri la alegerea copiilor în curte.

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Vorbim despre adevăr și minciună” ALA1 - Știință: ”De ce nu spunem adevărul?” - Joc de masă: Puzzle: ”Mincinoși din povești” - Construcții: „Palatul adevărului”ADE - Activitate integrată: DȘ+ DOS: -”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere de probleme în limitele 1- 10) Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”ALA2 – Joc distractiv: ”Găsește minciuna!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Am făcut bine/ n-am făcut bine” OpționalALA1 - Bibliotecă: Citire de imagini din cărți cu povești - Artă: Colorăm imagini din povești - Joc de rol: ”De-a judecătorul”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenul meu, ajutor la nevoie” ALA1 – Știință: „Cum putem să ajutăm ?” - Joc de masă: „Nu te supăra, prietene!” - Nisip și apă: Eu și prietenul meu” (amprenta palmelor”ADE Activitate integrată : DȘ + DPM:

66

ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui” (predare); joc muzical:”Recunoaște ce-am cântat!” ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Prinde hoțul!”

- Joc logic: ”Ajută-l pe prietenul tău”; Parcurs aplicativ: ”Cursa prietenilor” ALA2 – Joc senzorial: ”Care prieten te-a strigat?”

VINERIRutină – ”Cred că eu te-am supărat/ Iartă-mă, ne-am împăcat!”

Tranziții – ”Piticii” ”Albinuța” ” Ce e rău și ce e bine/ Trebuie să știe oricine/ Noi la grădi învățăm/ Cum trebuie să ne purtăm” „ La nevoie cer de zor/ La prieteni ajutor/ Dacă îi supăr cumva/ Îmi cer scuze uite așa: Iartă- mă!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Hărnicuț eu sunt de mic” ALA1 – Bibliotecă: „Proverbe despre hărnicie” - Artă: Pictură: ”Hărnicuțele: furnicile și albinele” - Construcții: ” Cutii pentru aranjarea jucăriilor”ADE - Activitate integrată DLC +DOS: - Lectura educatoarei: ”Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă; Activitate gospodărească: ”Facem ordine la locul de jocă”ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Albinele și trântorii”, ”Greierele și furnica”

TURA II


ALA – ”Ce fapte bune ai făcut tu? Ce alte fapte bune ai mai putea face?” - Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema fapte bune/ fapte rele - Jocuri inițiate de copiiADE - Convorbire: ”Fapte bune, fapte rele”; Desen pe asfalt sau pe tăblițe: ”O faptă bună” (finalizarea lucrărilor)

ADP - Rutină

ALA - Proverbe despre minciună și adevăr - ”Găsește ce nu se potrivește!” - Joc: ”Adevăr sau minciună”ADE -”Nu te mint deloc/ Socotesc pe loc!” (compunere de probleme în limitele 1- 10) - fișe; Convorbire: ”Minciuna are picioare scurte”


ALA – Discuții cu copiii : ”Cum pot să-mi îndrept greșeala?”/ ”Ce se poate întâmpla dacă..?” - Joc: ”Hoții și vardiștii” - Colorăm imagini din povești –terminarea desenelorADE - Joc didactic: ”De vorbă cu personajele din povești” (antonime); Cântec: ”Lecție pentru pui” ,joc muzical:”Recunoaște ce-am cântat!”(repetare)

ADP - Rutină

ALA – Povestiri ale copiilor: ”Întâmplări cu prietenii mei” - Ghicitori despre trăsăturile de character; - ”Mă joc cu prietenii mei”

ADE -”Ajută-l pe prietenul tău” - fișe de lucru;Joc: ”Cursa prietenilor”

67

VINERIADP - Rutină

ALA – „Ce însemnă să fii harnic?” - Labirint: ”Drumul fetei moșului” - ”Facem plăcinte pentru fata moșului”ADE – Dramatizare”Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă; Activitate gospodărească: ”Facem ordine la locul de joacă”


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 26Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Paștele

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Ce știi despre Sărbătoarea Paștelui?” OpționalALA1 – Biliotecă: „Viața lui Iisus” – vizionare film didactic - Joc de rol: „De-a pelerinii” - Construcții: „Biserici”ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: Lectură după imagini: „Sărbătoarea Paștelui”; Picură pe sticlă: „Scenă de Paște”ALA2 – Mergem la biserică să vorbim cu preotul

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Se apropie Paștele” ALA1 - Știință: „Ce sunt ouăle încondeiate?” ”De ce încondeiem ouă? - Artă: ”Încondeiem ouă” (decorare) - Nisip și apă: ”Drumul spre biserică”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: -”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două unități); „Legende despre sărbătoarea Paștelui” – vizionare PPTALA2 – Joc de mișcare: ”Iepurilă ascunde ouă”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Îmi place Paștele pentru că….” OpționalALA1 – Biliotecă: Obiceiuri de Paște din alte țări - Joc de masă: Puzzle„Iepurași” - Construcții: ”Căsuțe pentru iepurași”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: Memorizare: ”La Paști” de G. Topîrceanu Cântec: „Fricosul”(repetare); audiție: ”Hristos a înviat!”ALA2 – Jocuri sportive: ”Iepurașii acrobați”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce vrei să-ți aducă iepurașul?” ALA1 - Știință: „Ajută-l pe Iepuraș să aranjeze ouăle” - Artă: Modelaj: ”Coșul cu ouă” - Nisip și apă: ”Ouă pe nisip”ADE Activitate integrată : DȘ + DPM: - Joc logic: ”Surprizele Iepurașului”; Alergare cu ocolire de obstacole, joc: ”Cursa cu obstacole a iepurașilor””ALA2 – Joc distractiv: ”Oul cu surprize”

68

VINERIRutină – Învățăm să spunem: ”Hristos a înviat! / Adevărat a înviat!”

Tranziții –”Noi cu toți ne adunăm/ Clasa să o aranjăm/ Frumos să ne îmbrăcăm/Paștele să așteptăm” ”Iepurașii” ”Fricosul” ”Mergem cu pas sfios” – exerciții de mers

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Cum ne pregătim de Paște?” ALA1 – Biliotecă: ”Mic dicționar de termeni religioși” – simboluri pascale - Construcții: Coșuri pentru ouă” - Joc de rol: ”Pregătim masa de Paște”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: ”Pregătiri de Paște” (silabe, sunete); ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale reciclabile)ALA2 – Joc de mișcare: ”Mieii și lupul”

TURA II


ALA – Citire de imagini: ”Datini de Paște” - Labirint: ”Ajută copilul să ajungă la Iisus!” - Audiție: Cântece religioaseADE - Convorbire: ”Sărbătoarea Paștelui”; Picură pe sticlă: ”Scenă de Paște” – expoziție cu lucrările copiilor

ADP - Rutină

ALA – ”Ce sunt Deniile?” - ”Felicitări de Paște” - desen - Joc distractiv: ”Suflă în lumânare!”ADE -”Câte ouă sunt în coș?” ( adunarea cu două unități) - fișe de lucru; Legende despre sărbătoarea Paștelui”


ALA - Rezolvarea unei fișe interdisciplinare pe teme pascale - „Caută umbra!” - Joc: ”Hrănește iepurașul!”

ADE – Repetarea poeziei: ”La Paști” de G. Topîrceanu; Cântec: „Fricosul”; audiție: ”Hristos a înviat!”

ADP - Rutină

ALA – ”Cum întâmpinăm Sărbătoarea Paștelui?” - ”Ouă și iepurași” – mozaic din mărgele - ”Facem cumpărături de Paște”ADE - Joc logic: ”Surprizele Iepurașului” - repetare, joc: ”Cursa cu obstacole a iepurașilor

VINERIADP - Rutină

ALA –” Simboluri pascale” - observare - Desen: ”Îngerași” - ”Facem cozonaci”ADE -”Pregătiri de Paște” (silabe, sunete) fișe de lucru; ”Coșulețe pentru ouă” (din materiale reciclabile)

69

– finalizarea coșulețelor


Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Săptămâna 27Proiect: Hai să călătorim! Subtema: Mijloace de transport

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Hai să călătorim!” OpționalALA1 – Bibilotecă: ”Călători în lumea largă” – imagini despre mijloace de transport - Joc de masă: ”A cui este umbra?” - Construcții: ”Garaje și parcări auto”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Joc didactic: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ”Mașinuță dragă” (predare) , Joc cu cânt: ”Trenul” (repetare) ALA2 – Jocuri la groapa de nisip: ”Soferi și impegați”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mijloace de transport terestre” ALA1 - Știință: ”Cum funcționează mașinile, trenurile , motocicletele și bicicletele?” ”Ce sunt motoarele? - Joc de rol: „De-a polițiștii de la circulație” - Artă: Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - Joc logic: ”Trenul” – cu două diferențe; Memorizare: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria RaicuALA2 – Joc de mișcare: ”Stop pe roșu, treci pe verde!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Pe mările albastre” OpționalALA1 – Știință: ”Fenomenul de plutire” - experiment - Joc de rol: ”De-a pirații” - Contrucții: „Portul”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: -Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările albastre”; Modelaj: ”Mijoace de transport preferate” ALA2 – Joc distractiv: ”Pe vapor”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Zburăm cât mai sus” ALA1 - Știință: ”Cum zboară avioanele?/ Cine conduce avionul / elicopterul?/ Ce sunt baloanele cu aer?„” - Joc de masă: Puzzle: ”Avioane, elicoptere” - Artă: ”Colorăm baloane cu aer”ADE - Activitate integrată –DȘ + DPM: - ”Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere cu două unități); Aruncarea și prinderea mingii, joc: ”Prinde avionul”ALA2 – Joc de atenție: ”Zboară, zboară”

VINERIRutină - Știu să traversez corect

Tranziții - ”Trenul” ”Avionul” ” Cu mașina sau cu trenul/ Veseli am pornit la drum/ Multe lucruri minunate/ Vom vedea de-acum” ”Trenul, vagonul” – joc de mișcare

ADP - Întâlnirea de dimineaţă : Mi-ar plăcea să călătoresc cu….” ALA1 – Bibliotecă: „Spune o poveste despre….” - Joc de rol: „De-a mecanicii” - Construcții: Mijloace de transport”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” –

70

din coji de nucăALA2 – ”Avioanele ajung la aeroport, trenurile ajung la gară” – jocuri distractive

TURA II


ALA – Sortare de imagini cu mijloace de transport - Ghicitori despre mijloacele de transport - ”Cursa mașinuțelor”- cu jucăriiADE - Convorbire: „Cu ce călătorim?”; Cântec: ” ”Mașinuță dragă” , Joc cu cânt: ”Trenul” repetare)

ADP - Rutină

ALA - Joc: ”La plimbare prin oraș” – recunoașterea semnelor de circulație” - ”Semaforul” – construcții plane - Desen: ”Trenuri, mașini și biciclete” – terminarea desenelorADE - Joc logic: ”Trenul” – cu două diferențe; Repetarea poeziei: ”Strada nu e loc de joacă” de Maria Raicu


ALA –”Mesaje de pe mare” –cărți despre mijloacele de transport pe apă - Scriere grafică: ”Valurile mării” - ”De-a marinarii”ADE - Povestire după ilustrații: ”Aventuri pe mările albastre” – scrierea povestirii în jurnalul grupei ;Modelaj: ”Mijoace de transport preferate” – expoziție

ADP - Rutină

ALA – „Aeroportul” - observare - ”De-a stewardesele” - „Turnul de control” – construcțiiADE - Câte avioane au decolat?” (adunare și scădere cu două unități ) – fișe de lucru; joc: ”Prinde avionul”

VINERIADP - Rutină

ALA – Vizionare film didactic: ”Cum s-au inventat mijloacele de transport?” - ”Drumuri diferite” – construcții cu bețișoare colorate - „Ghicește ce mijloc de transport se aude!”- joc senzorialADE - Joc didactic: „Cum călătorim, cum vom călători?” (timpul verbelor); Confecționare: ”Barca” – din coji de nucă

71


Tema anuală: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ? Săptămâna 28 Proiect: Subtema: De la sat la oraș

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu cum se numește orașul/ satul meu” OpționalALA1 – Biliotecă: Citire de imagini din localitatea natală -Joc de rol: ”De-a primarul” - Construcții: ”Orașul”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Observare: ”Satul și orașul”; Desen: ”Localitatea natală ALA2 – Plimbare prin localitatea natală

ADP - Întâlnirea de dimineaţă”Mândru de orașul/ satul meu!”ALA1 - Știință: „Orașul / satul meu de-a lungul timpului” – imagini și fotografii - Joc de masă: Puzzle: ”Imagini cu localitatea natală” - Nisip și apă: ”Parcul din orașul meu”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - ”La joacă prin cartier” (probleme în limitele 1-10); Convorbire: ”Cum păstrăm orașul/ satul curate?”ALA2 – Facem ordine în parcul de lângă grădiniță/ în curtea grădiniței

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Știu drumul până acasă ” OpționalALA1 – Biliotecă: ”Povești din localitatea mea” - Artă: Pictură: ”Strada mea” - Construcții: ”Case/ blocuri pe strada mea”ADE - Activitate integrată: DLC + DPM: Memorizare: ”Acasă” de Emilia Căldăraru ; ”Prin oraș” – parcurs aplicativ ALA2 – Joc distractiv: ”Statui în orașul meu!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bine ați venit la noi!” ALA1 - Știință: ”Studiem harta localității natale”; ”Frumusețile din localitatea mea” - Joc de rol: ”Ghid în orașul/ satul meu” - Nisip și apă: ”Orașul meu”(desen pe nisipul ud)ADE - Activitate integrată –DȘ + DEC: - Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu”; Audiție: Cântece populare specifice localității natale; joc cu cânt: ”Orășelul” (repetare)ALA2 – Vizionare film didactic: ”Obiective turistice în localitatea mea”

VINERIRutină – Învăț să iubesc localitatea natală

Tranziții –”Frumoasă-I strada noastră” ”Orășelul” ” Câte doi, toți împreună/La plimbare am pornit/ Străzile am colindat/ Multe lucruri am aflat”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Îmi place să mă plimb în orașul/ satul meu” ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Numele localității

natale” – după model - Artă: „Colorăm imagini din localitatea natală” - Construcții: ”Obiective turistice”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS - Joc didactic: ”Călătorie prin orașul meu” ( propoziții, cuvinte, silabe, sunete); Lucrare colectivă: ”Orașul / satul meu”ALA2 – Joc de mișcare: Cine ajunge primul în parc!

72

TURA II


ALA – Vizionare PPT: ”Orașul/ satul meu” - „Ghicește la ce m-am gândit?” (obiective din localitatea natală) - Modelaj: ”Primăria”ADE - Convorbire: ”Satul și orașul”; Desen: ”Localitatea natală - expoziții cu lucrările copiilor

ADP - Rutină

ALA – ”Album cu fotografii din orașul/ satul meu” - ”Circulăm corect pe străzile orașului” - ”Construim băncuțe pentru parcul din oraș”ADE -”La joacă prin cartier”- fișe; Convorbire: ”Cum păstrăm orașul/ satul curate?”


ALA - ”Clădiri importante în localitatea mea” -convorbire - Pictură: ”Strada mea” –terminarea picturilor - Labirint: ”Drumul până la casa mea”ADE –Repetarea poeziei: ”Acasă” de Emilia Căldăraru ; ”Prin oraș” – parcurs aplicativ

ADP - Rutină

ALA – ”Ce i-ai arăta unui vizitator în localitatea ta?” - Desen: ”Invitație în localitatea mea natală” - ”Facem prăjituri pentru vizitatori”ADE - Joc logic: ”Clădiri în orașul/ satul meu” – repetarea jocului; Audiție: Cântece populare specifice localității natale; joc cu cânt: ”Orășelul” (repetare)

VINERIADP - Rutină

ALA – ”Ce știu despre localitatea natală?” – povestiri ale copiilor - „De-a turiștii” - Jocuri inițiate de copiiADE - ”Călătorie prin orașul meu” – fișe ;Lucrare colectivă: ”Orașul / satul meu”- finalizare


73

Tema anuală: Cine și cum planifică / organizează o activitate?” Săptămâna 29Proiect: Știu să-mi planific timpul liber Subtema: Planificarea unei excursii

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mergem în excursie” OpționalALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu destinații de vacanță” -Joc de rol: ”De-a excursioniștii” - Joc de masă: Puzzle: ”La munte/ la mare”ADE –Activitate integrată: DȘ +DEC: Lectură după imagini: ”În excursie”; Cântec: „Ecoul” (predare), joc cu cânt: ”In poiană” (repetare) ALA2 – Joc de mișcare: ”Fii atent la drum!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Excursie la mare” ALA1 - Știință: „Cum ne pregătim pentru o excursie la mare?” - Artă: Pictură: ”Pictăm pe scoici” - Nisip și apă: ”Fortărețe la mare”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - Joc didactic: „Cumpărăm bilete pentru excursie” (banii); Convorbire: ”Cum ne comportăm în excursie?”ALA2 – joc de atenție: ”Ce-ți lipsește din bagaj?”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Pe cărări de munte” OpționalALA1 –Știință: ” Găsește poteca corectă!” - labirint - Joc de masă: ”Încastre” - Construcții: ”Rucsacuri și valize” (marerial mărunt)ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte”ALA2 – Joc distractiv: ”Fii atent la ce se aude!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „În excursie și în vacanță” ALA1 – Biliotecă: „Amintiri din vacanță” - fotografii - Joc de rol: ”Mergem în vacanță” - Artă: Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: - Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferențe); Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe coate, joc: „ Treci prin tunel”ALA2 – Joc cu cânt: ”Când am fost noi la pădure”

VINERIRutină - Știu sa cer ajutor

Tranziții – ”În poiană” ”Ecoul” ”Câte unul pe cărare” ”Dacă vesel se trăiește”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Mi-ar place să merg în excursie/ vacanță la……” ALA1 - Știință: ”Alege hăinuțele pentru o excursie la munte/ la mare!” - Construcții: ”Trenul vacanței” - Joc de masă: Jocul umbrelor: ”Ce ne trebuie în excursie/ vacanță?””ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” (decupare lipire)ALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Micii excursioniști”

TURA II

LUNI MARŢI74

ADP - Rutină

ALA – Vizionare imagini PPT: ”Locuri interesante de vizitat în țara noastră” - ”Alege și grupează!” - ”Facem bagajul pentru excursie”ADE - Convorbire: ”În excursie”; Cântec: „Ecoul” ,joc cu cânt: ”In poiană” (repetare)

ADP - Rutină

ALA – ”Ce facem la mare?”; ”Cum ne protejăm de soare?” - ”Construim umbrele și șezlonguri” - ”Șirag de scoici colorate”ADE -„Cumpărăm bilete pentru excursie” (banii) fișe de lucru; Convorbire: ”Cum ne comportăm în excursie?”


ALA – Rezolvarea unor fișe interdisciplinare pe tema excursiilor - ”Construim corturi” - ”Micii cercetași”ADE - Memorizare: ”În excursie la munte” de Maria Raicu; Modelaj: ”Cabana de la munte”

ADP - Rutină

ALA – ”Întâmplări hazlii în excursie” - Joc: ”Mergem în excursie cu autobuzul” - Desen: ”Imagini din vacanță/ excursie”ADE : Joc logic: ”Campingul” (cu trei diferențe) – consolidare; Târâre cu sprijinire pe genunchi și pe coate, joc: „ Treci prin tunel”

VINERIADP - Rutină

ALA – Scriem destinații de vacanță/ excursie după model - Mozaic: ”Autobuzul veseliei” - Audiție: cântece de drumețieADE - Joc didactic: „Scrisori din excursie” Lucrare colectivă:”Albumul cu impresii din excursie” - finalizarea albumului


Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Săptămâna 30Proiect: Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: 1 Iunie – Ziua copilului

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii din alte țări” OpționalALA1 – Biliotecă: Citire imagini despre copiii de

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Toți suntem la fel” ALA1 - Știință: ”Cum trăiesc copiii de pe Glob?” - Joc de masă: ”Rezolvăm puzzle împreună”

75

pretutindeni - Joc de rol: „Teatru de păpuși” ” - Nisip și apă: ”Jucării” – forme în nisip ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ”Pretutindeni trăiesc copii”; Audiție: ”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă așezați” (predare)ALA2 – Joc senzorial: „Ce jucărie ți-am pus în palmă?”

- Artă: Modelaj: ”Cadouri pentru copii lumii”ADE - Activitate integrată: DȘ + DOS: - „Rezolvăm împreună cu prietenii” (compunere de probleme); ”Toți copiii au aceleași drepturi” - convorbireALA2 – Jocuri de mișcare în curte: ”Șotronul”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „1 iunie –Ziua copiilor” OpționalALA1 - Știință: ”Semnificația zilei de 1 Iunie” - Joc de rol: ”Dulciuri pentru Ziua copiilor” - Construcții: ”Scena pentru spectacolul de 1 Iunie”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: -Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură: ”Curcubeul prieteniei”ALA2 – Desene pe asfalt

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Jocurile copilăriei” ALA1 – Biliotecă: ”Răsfoim cărți cu povești despre copii și copilărie” - Joc de masă: ”Găsește jumătatea!” - Artă: Desen: ”Jocuri de copii”ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: - Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică ritmică:, joc:”Micii sportivi”ALA2 – Joc: „Leapșa”

VINERIRutină – ”Mă joc cu toți copiii” – deprinderea de a relaționa cu ceilalți copii

Tranziții – ”O lume minunată” ” Îmi place să mă joc!” ” Bat din palme” ” Hop, hop, hop”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Suntem prieteni” ALA1 –Biliotecă: „Ce însemnă să fim prieteni?” – discuții - Joc de rol: „La magazinul de jucării” - Construcții: ”Orășelul copiilor”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: -Lectura educatoarei ”Hansel și Gretel” de Frații Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”ALA2 – Jocuri de mișcare: ”Ștafeta prieteniei”

TURA II


ALA – ”Spune unde locuiesc aceșți copii!” - Mozaic: ”Flori pentru copiii lumii” - ”Colorăm imagini cu copiii de diferite rase”ADE - Convorbire: ”Pretutindeni trăiesc copii”; Cântec:”O lume minunată”;joc cu cânt: ”Toți în cerc vă așezați”-repetare

ADP - Rutină

ALA – ”Vizionare film didactic despre copiii planetei” - ”Gicește cu ce se joacă acest copil!” - Joc: ”Cine a plecat?”ADE -„Rezolvăm împreună cu prietenii” – fișe de lucru; ”Toți copiii au aceleași drepturi” - convorbire

76


ALA – „De ziua noastră”discuții libere despre petrecerea zilei de 1 Iunie - Audiție: ”Cântece pentru copii„ - Joc: ”Nimerește jucăria!”ADE - Memorizare: ”1 Iunie” de I. Socol; Pictură: ”Curcubeul prieteniei”- expoziție cu lucrările copiilor

ADP - Rutină

ALA – Vizionare: „Povestea preferată” - Desen: ”Jocuri de copii” - Joc: ”Păcălici” ADE - Joc logic: ”Jocul cu două cercuri”; Gimnastică ritmică:, joc:”Micii sportivi”

VINERIADP - Rutină

ALA – ”Cum este prietenul tău?”- discuții libere - ”Construim tobogane și leagăne pentru parcul copiilor” - Joc distractiv: ”Telefonul fără fir”;ADE – Teatru de păpuși: ”Hansel și Gretel” de Frații Grimm; Confecționare: Jucării pentru prietenul meu”- terminarea jucăriilor


Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă? Săptămâna 31Proiect: Sunt curios să te cunosc, natură! Subtema: Vara

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Fructe roșii și gustoase/ Vara ne aduce-n case!” OpționalALA1 – Bibliotecă: Citire de imagini despre aspecte de vară - Joc de rol: ”Cumpărăm fructe de vară” - Construcții: ”Lădițe pentru fructe de vară”ADE –Activitate integrată:DȘ + DEC: - Observare: ”Fructele verii: cireșa și căpșuna”; Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune” ALA2 – Jocuri în aer liber: „Prinde hoțul de cireșe!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „De vorbă cu Zâna Vara” ALA1 - Știință: „Cum este vremea în anotimpul vara?” ”Cum sunt zilele de vară?” - Artă: ”Vara” - pictură - Construcții: ” Umbrele de soare”ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS: - ”O zi de vară”(măsurarea timpului); Lectură după imagini: ”Farmacia verii”ALA2 – Plimbare în natură pentru a aduna plante medicinale

77

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”E soare, e vară, ne jucăm afara!” OpționalALA1 –Știință: ”Alege îmbrăcămintea specifică zilelor de vară” - Joc de masă: Puzzle: ”Imagini de vară” - Nisip și apă: ” La mare” (forme în nisipul umed)ADE - Activitate integrată: DLC + DEC: - Lectura educatoarei:„Amintiri din copilărie” (La scăldat) de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria” (predare), joc cu cânt: ” Toți în cerc vă așezați (repetare)ALA2 – Joc de mișcare: ”Suntem fluturi colorați”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Florile verii” ALA1 - Știință: ”Flori de vară” – observare in Atlasul botanic - Joc de masă: ”Potrivește florile de vară cu umbra potrivită!” - Artă: ”Modelaj: ”Florile Zânei Vara”ADE Activitate integrată: DȘ + DPM: - ”Rezolvăm probleme cu flori de vară” (compunere și rezolvare de probleme); ”Dansul macilor roșii”ALA2 – Audiție: ”Legenda Florii soarelui”

VINERIRutină – Știu să mă apăr de căldura verii

Tranziții –”Ieși soare din închisoare!” ” Toți în cerc vă adunați” „Floarea mea” Joc: ”La cules de cireșe și căpșuni” ”Auraș, drag auraș/ Scoate apa din urechi!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Bogățiile verii”ALA1 - Biliotecă: ”Scriem după model denumiri de fructe și flori de vară” - Joc de rol: ”Gospodinele fac dulceață” - Construcții: ”Coșul bogat al verii”ADE - Activitate integrată: DLC + DOS: - Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe, cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire)ALA2 – ”Culegem flori de câmp și facem coronițe”

TURA II


ALA - Sortare de imagini despre anotimpul vara - ”Lotto cu flori și fructe de vară” - Joc senzorial: ”Spune ce-ai gustat?”ADE – Lectură după imagini: ”Fructele verii: cireșa și căpșuna”; Desen: ”Coș cu cireșe și căpșune”- terminarea desenului

ADP - Rutină

ALA – ”Fenomene ale naturii în anotimpul vara” - ”Vara” - pictură - Ghicitori despre anotimpul varaADE -”O zi de vară”(măsurarea timpului) – fișe; Convorbire: ”Farmacia verii”

MIERCURI JOIADP - Rutină ADP - Rutină

78

ALA – ”Cum îți place să te joci în anotimpul vara?” – discuții cu grupuri mici de copii - Labirint: ”Ajută-l pe Nică să ajungă acasă!” - Jocuri libere în curtea grădinițeiADE – Povestire: „Amintiri din copilărie” (La scăldat) de Ion Creangă; Cântec: ”Copilăria”, joc cu cânt: ” Toți în cerc vă așezați” (repetare)

ALA – Sortare de jetoane cu flori și fructe de vară - ”Floarea soarelui” – construcții cu ținte colorate - Repovestire: ”Legenda Florii soarelui„ADE -”Rezolvăm probleme cu flori de vară” (- fișe de lucru; ”Dansul macilor roșii”

VINERIADP - Rutină

ALA - ”Să facem o poveste de vară” – poveste pe bază de imagini - Joc: ”Găsește cireșele și pune-le în coș!” - Domino cu flori și fructeADE - Joc didactic: ”Bogățiile verii” (sunete, silabe, cuvinte); ”Căpșune” –colaj (rupere, mototolire, lipire- finalizare


Tema anuală: ”Ce și cum vreau să fiu?” Săptămâna 32 Proiect: Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: Rechizitele școlarului

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă:„ În curând voi fi școlar” OpționalALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre școală - Joc de rol: ”De-a școala” - Construcții: „Școala mea”ADE –Activitate integrată: DȘ + DEC: Lectură după imagini: ” Cum este la școală?”; ”Copilăria” (repetare); Joc cu cant: ”Clopoțelul” (predare)ALA2 – Joc: ”Atinge clopoțelul!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Cu ce voi lucra la școală?” ALA1 - Știință: ”Alege jetoanele cu rechizitele școlarului” - Artă: ”Colorăm rechizite” - Joc de masă: Puzzle: ”Școala„ADE - Activitate integrată: DȘ +DOS: - ”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi școlar” (rezovare de probleme); Convorbire: „Reguli de comportare la școală”ALA2 – Vizită la școală

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ai carte, ai parte” OpționalALA1 – Bibliotecă: ”Răsfoim manuale școlare” - Joc de rol: ”De-a învățătoarea”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Școala ne așteaptă” ALA1 - Ștință: „De ce mergem la școală?” - Joc de masă: ”Jocul umbrelor” - Construcții: ”Banca școlarului”

79

- Nisip și apă: „Scriem în nisip”ADE - Activitate integrată: DLC + DEC:- Memorizare: ”La școală” de Maria Raicu; Desen: ”Rechizitele școlarului” -ALA2 – Joc de atenție: ”La cine este cartea?”

ADE Activitate integrată : DȘ + DPM:-Joc logic: „Spune unde este locul meu?”(intersecția); Rostogolirea mingii, Joc: ”Mingea prin tunel”ALA2 – Audiție: Cântece despre școală

VINERIRutină - Știu să mânuiesc o carte

Tranziții – ”Dacă vesel se trăiește””Cu ghiozdan și-abecedar”/ În curând voi fi școlar/ Ca toți școlarii, îmi propun/ Vreau să fiu cel mai bun!” „Școlrărei și școlărițe” ”Copilăria”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ” Mă pregătesc să merg la școală”ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: „Etichete pentru caiete” (numele) - Joc de rol: ”De-a librăria”(rechizite pentru școală) - Artă: Modelaj: „Penarul”ADE - Activitate integrată: DLC +DOS: - Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”; Confecționăm suporturi pentru creioane”ALA2 – Jocuri distractive în curte

TURA II


ALA – „Alege și potrivește” - Scriere grafică: ”Listă de rechizite” (pe

puncte)- ”Construim mobilier pentru școală”

ADE - Convorbire: ” Cum este la școală?”; Cântec: ”Copilăria”; Joc cu cant: ”Clopoțelul (repetare)

ADP - Rutină

ALA – Vizionare imagini cu scene din viața școlară- Labirint: ”Drumul copilului spre școală”- Joc: ”Ce lipsește din ghiozdan!”

ADE -”Cu ghiozdan și abecedar/În curând voi fi școlar” (rezovare de probleme) – fișe de lucru; „Reguli de comportare la școală” colorare de imagini


ALA – Cine are carte, de multe are parte!” – convorbire

- Mozaic: ”Cărți”- Joc : ”De-a școlarul”

ADE –Repetarea poeziei: ”La școală” de Maria Raicu; Desen: ”Rechizitele școlarului” – terminarea desenului

ADP - Rutină

ALA – Gicitori despre rechizite- Joc senzorial: Cine este la telefon?”- Joc: ”Într-o călimară”

ADE - Joc logic: „Spune unde este locul meu?”(intersecția); Rostogolirea mingii Joc: ”Mingea prin tunel”

80

VINERIADP - Rutină

ALA – „Sortează hăinuțele pentru școală”- ”Facem ghiozdanul”- ”Aranjăm rechizitele”

ADE - Joc didactic: „Școlarii isteți” (sunete, silabe)”; Confecționăm suporturi pentru creioane” – expoziție


Evaluare finală Săptămâna 33TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Stiu multe despre tine, natură!” OpționalALA1 – Biliotecă: Citire de imagini despre natură - Joc de masă: Puzzle: ”Anotimpuri” - Construcții: „Castele pentru Zînele anotimpurilor”ADE –DȘ :Joc didactic: ”Viețuitoarele Pământului” - DEC: Pictură: ”Anotimpul preferat”ALA2 – Joc: ”Păsărică, mută-ți cuibul!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Ce mi-a plăcut mai mult la grădiniță? ” ALA1 - Ștință: Jocul ”Matematix”(cifre magnetice) - Artă: Desen:”Temă la alegere” - Joc de rol: ”De-a grădinița„ADE - DȘ: ”Micii matematicieni” – fișe; - DOS: Convorbire: „Cea mai frumoasă zi din grădiniță”ALA2 – Joc cu cânt: ”Toți în cerc vă așezați”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Lumea minunată a basmelor” OpționalALA1 – Bibliotecă: ” Răsfoim cărți cu povești” - Joc de rol: ”Teatru de păpuși” - Nisip și apă: „Palate fermecate”ADE - DLC - Joc didactic: ”Călătorie în lumea basmelor”; -DEC: ”Tip-top minitop”- repetarea cântecelor învățateALA2 – Joc cu cant: ”Piticii și ariciul”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Uite, câte știu!”” ALA1 - Știință: ”Știu să citesc harta țării”(forme de relief, capital țării) - Joc de masă: ”Din jumătăți - întreg” - Construcții: ”Rafturi pentru cărți””ADE - DȘ -Joc logic: ”Găsiți problema!”; - DPM: Parcurs aplicativALA2 – Joc: ”Podul de piatră”

81

VINERIRutină – Îmi ajut colegii mai mici

Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Faceți toți ca noi!””Piticii și aricul””Toți în cerc vă așezați””Cu mingea”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Întâmplări din grădiniță” ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Decorăm semnul de carte” – evaluare - Joc de rol: ”De-a educatoarea” - Artă:„Decupăm imagini despre grădiniță”ADE - DLC : ”Am învățat multe poezii”; -DOS: „Album cu fotografii din grădiniță”ALA2 – Jocuri la nisipar

TURA II


ALA – „Recunoaște anotimpul!” - ”Spune ce gust are!” –joc senzorial- ”Puzzle: Animale”

ADE – ”Viețuitoarele Pământului – fișe; Pictură: ”Anotimpul preferat”” – terminarea desenului

ADP - Rutină

ALA – Discuții libere despre întâmplări din grădiniță- Modelaj:Temă la alegere- Joc: ”Deschide urechea bine”

ADE ”Micii matematicieni” – evaluarea fișelor „Știu să mă port cu colegii mei” - convorbire


ALA – Vizionare: ”Povestea preferată”- Desen: ”Personajul îndrăgit”- Joc : „Albă ca Zăpada pregătește masa”

ADE –”Călătorie în lumea basmelor” – continuarea jocului; ”Tip-top minitop” – premierea câștigătorilor

ADP - Rutină

ALA – „Răspunde repede și bine!”- Joc de atenție: ”Cine lipsește?”- Desene pe asfalt

ADE -”Găsiți problema!” fișe cu figuri geometrice; Jocuri de mișcare:„Cursa sacilor”, ”Ștafeta”

VINERI

82

ADP - Rutină

ALA – Concurs de ghicitori- Tangram: ”Grădinița”- Joc: ”Rece/ cald”

ADE - ”Recit poezia de la serbare”; „Album cu fotografii din grădiniță”- finalizare


Evaluare finală Săptămâna 34TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă:„Cine face și cum face?” OpționalALA1 – Știință: Ce știi despre…(meserii și mijloace de transport) - Joc de rol: ”De-a bucătarul” - Construcții: „Parcare auto”ADE –DȘ :Convorbire: ”Meserii” DEC: Desen: ”Micii artiști”ALA2 – Joc: ” Cursa mașinuțelor”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Copiii ocrotesc natura ” ALA1 - Bibliotecă: Citim imagini cu copii care îngrijesc natura” - Nisip și apă: ”Ronduri de flori” - Joc de rol: ”De-a florăria„ADE - DȘ: - ”Jocul numerelor” – fișe; -DOS Lectură după imagini: „Copiii ocrotesc natura””ALA2 – Joc:”Rațele și vânătorii”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Știu să pronunț corect” OpționalALA1 – Bibliotecă: ” Jocul literelor” - Joc de masă: Puzzle: ”Litere” - Construcții: ”Tipografia”ADE - DLC: - Joc didactic: ”Silabe, sunete, cuvinte”; -DEC:”Vocea grupei” - concursALA2 – Joc de mișcare: ”Joacă, joacă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Mi-am făcut prieteni la grădiniță” ALA1 - Ștință: Sortează jetoanele după cerințe - Joc de rol: ”Prieteni buni” - Artă: Înșirare: ”Brățara prieteniei”ADE: -DȘ:-Joc logic:”Istețeii ” - DPM Dans tematic: ”Dansul prietenilor”ALA2 –”Concurs de castele de nisip

VINERIRutină –La revedere, prieteni din grădiniță!”

Tranziții – ”Îmi place să mă joc” ”O lume minunată” ”Alunelul”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Rămas bun, grădiniță!” ALA1 – Biliotecă: Scriere grafică: ”Felicitare de rămas bun” - Joc de rol: ”De-a serbarea”

83

- Construcții: ”Scena”ADE - DLC: - ”Actori pe scena grădiniței” – dramatizare; -DOS Pregătim costumele pentru serbarea de sfârșit de an școlar”ALA2 – Decorăm sala de grupă pentru serbare

”Clopoțelul”

TURA II


ALA – „Sortează mijloacele de transport” - ”De-a șoferii”- ”Jocul umbrelor – mijloace de transport”

ADE – ”Cu ce călătorim?” – fișe; Desen: ”Micii artiști”– terminarea desenului

ADP - Rutină

ALA –„Povestea copăcelului” – poveste creată- „Decupăm și lipim copăcelul vesel”- Îngrijim florile din curtea grădiniței

ADE: ”Jocul numerelor” – fișe - evaluare; „Copiii ocrotesc natura”-fișe de lucru


ALA – Jocuri cu litere magnetice- Modelaj: „Alfabetul”- Joc : „Fazan”

ADE : ”Silabe, sunete, cuvinte”- rezolvare de fișe; ”Vocea grupei” –continuarea concursului

ADP - Rutină

ALA – „Prietenul meu cel mai bun de la grădi” – discuții cu grupuri mici de copii

- Joc: „Jocul tăcerii”- ”Rămas bun, dragi jucării!”

ADE :”Istețeii ” – fișe de lucru; Dans tematic: ”Dansul prietenilor” -repetare

VINERIADP - Rutină

ALA – Desen: ”Scrisoare de rămas bun”- Convorbire: ”Vine vacanța mare”- Notăm în jurnalul grădiniței gânduri

pentru colegii mai mici”ADE - ”Ne costumăm pentru serbare”Actori pe scena grădiniței” – serbarea de sfârșit de an;

84


PROPUNERE PENTRU PROGRAMUL: ”ȘCOALA ALTFEL – SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Prietenii naturii”

ALA - Știință: Vizionare film didactic: ”Ce este poluarea?” - Artă: ”Confecționăm pliante cu mesaje ecologice” - Construcții: ”Căsuțe pentru păsărele” - ” Ne costumăm cu costume realizate din materiale reciclabile”ADE –”Prietenii naturii” (marș ecologic, parade costumelor din materiale reciclabile, împărțire de pliante cu mesaje ecologice) - ”Preșcolarii în acțiune” (ecologizarea parcului din oraș )

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”În lumea basmelor”

ALA1 – Bibliotecă: ”Basmul meu preferat” - Joc de rol: ”Pofitiți la teatru!” - Joc de masă: Puzzle: ”Scene din povești”ADE – Vizită la Casa de Cultură Vizionarea unui spectacol de teatru de păpuși ALA2- Joc distractiv: ”Recunoaște personajul!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă: „ Cea mai frumoasă poveste, istoria”ALA1 – Bibliotecă: ”Răsfoim cărți cu imagini din istorie” -Joc de rol: ”De-a soldații” - Nisip și apă: ”Construim fortărețe”ADE – Vizită la Muzeul Municipal Vizionare film educativ: ”Legende istorice”ALA2 – Joc de mișcare: ”Țară, țară, vrem ostași!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: ”Tradiția nu trebuie uitată!”ALA1 - Știință: ”Ce știi despre costumul poplar?” - Artă: ”Pictură pe vase de lut” - Construcții: ADE – Vizită la Muzeul de etnografie Dans popular: ”Hora”ALA2 – Audiție: Cântece populare

VINERIRutină - Știm să ne comportăm când mergem în grup

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: „Alimentele și sănătatea”ALA1 – Bibliotecă: Discuții cu asistenta unității

85

despre alimentația sănătoasă” - Joc de rol: ”La dentist” - Artă: Desen- ”Alimente preferate”ADE – ”Micii cofetari” (preparăm și coacem covrigi) - Poveste după ilustații: ” Lăcomilă”ALA2 – Joc sensorial: ”Spune ce-ai gustat!”

Tranziții – ”Unu doi, unu doi,/ Mergem toți în pas vioi/ În coloană defilăm/ Lucruri bune învățăm” „ Piticii” „De-a soldații” ” Împreună ne jucăm”

TURA II


ALA – Discuții despre marșul ecologic desfășurat în activitatea de dimineață - Mozaic: ”Florile preferate” - Colorăm imagini cu teme ecologiceADE – ”Cel mai frumos loc de joacă din curtea grădiniței” (curățenie în curtea grădiniței); „Plantăm flori în curtea grădiniței”

ADP - Rutină

ALA – Discuții cu grupuri mici de copii despre vizita la Casa de Cultură - Desen: „ Scene din povești” - Ghicitori despre personajele din poveștiADE – Povestirea copiilor: ”Povestea vizionată la Teatru de păpuși”


ALA – ”Scene din istoria orașului nostru” – vizionare imagini - Răsfoim pliantele primite de la muzeu - Modelaj: ”Obiecte admirate în vitrinele muzeului”ADE – Convorbire: ”Ce mi-a plăcut la Muzeul Municipal?”; Admirăm fotografiile făcute în vizită la muzeu

ADP - Rutină

ALA - Joc: ”Spune ce este și la ce folosește!” - ”Decorăm costumul popular” - Construim unelte vechi ADE – „Impresii din vizita de la Muzeul de etnografie”; ”Cum trăiau oamenii în trecut?” – vizionare film

VINERIADP - Rutină

ALA – Audiție cântece: ”Cântecul vitaminelor”, ”Fructele”, ”Papă tot” - Album cu fotografii: ”Micii cofetari”

86

- „Ce ingrediente am folosit la preparatul covrigilor?” ADE – Gustăm covrigii pregătiți de noi; Desenăm scene din povestea ”Lăcomilă”

OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICAREObiective cadru:O1 - Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;O2 - Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;O3 - Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;O4 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

Obiective de referinţă:O1 - Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.O2 - Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.O3 - Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.O4 - Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.O5 - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.O6 - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.O7 - Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive.O8 - Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.O9 - Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).O10 - Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.O11 - Să manifeste interes pentru citit.O12 - Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.O13 - Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.O14 - Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.O15 - Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.O16 - Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.O17 - Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.O18 - Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.). O19 - Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢEObiective cadru:O1 - Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;

87

O2 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un vocabular adecvat;O3 - Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice; O4 - Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;O5 - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;O6 - Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;O7 - Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilirea de relaţii cauzale, spaţiale, temporale; O8 - Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;O9 - Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

Obiective de referinţă:O1 - Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.O2 - Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.O3 - Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.O4 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de experimente.O5 - Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.O6 - Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.O7 - Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.O8 - Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.O9 - Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal.O10 - Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.O11 - Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.O12 - Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti, povestiri. O13 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.O14 - Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.O15 - Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului.O16 - Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.O17 - Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.O18 - Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite.O19 - Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATEObiective cadru:O1 - Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;O2 - Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;O3 - Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);O4 - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii; O5 - Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;O6 - Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;O7 - Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;O8 - Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

88

Obiective de referinţă:O1 - Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).O2 - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă). O3 - Să negocieze şi să participe la decizii comune.O4 - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.O5 - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.O6 - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).O7 - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.O8 - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice.O9 - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice. O10 - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice.O11 - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.O12 - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.O13 - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi.O14 - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.O15 - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIVObiective cadru:O1 - Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;O2 - Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);O3 - Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;O4 - Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;O5 - Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;O6 - Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă:O1 - Să redea teme plastice specifice desenului.O2 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.O3 - Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.O4 - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.O5 - Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora.O6 - Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.O7 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.O8 - Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.O9 - Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor).O10 - Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.O11 - Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.O12 - Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale. O13 - Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.O14 - Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.O15 - Să intoneze cântece pentru copii.

89

O16 - Să cânte acompaniaţi de educatoare O17 - Să acompanieze ritmic cântecele.O18 - Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare. O19 -Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuiaO20 - Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.O21 - Să exprime într-un joc impresia muzicală.O22 - Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.O23 - Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRICObiective cadru:O1 - Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;O2 - Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;O3 - Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă:O1 - Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări. O2 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.O3 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.O4 - Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).O5 - Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).O6 - Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.O7 - Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.O8 - Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

PROIECT TEMATIC: SĂ CĂLĂTORIM ÎN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR!TEMA ANUALĂ: CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?GRUPA: MARE

90

ARGUMENT: Lumea necuvântătoarelor i-a atras întotdeauna pe copii. Ei povestesc mereu despre animalele pe care le-au văzut pe stradă, la bunici, la circ, la Zoo sau la televizor. Prin acest proiect copiii vor afla informații interesante despre animalele din diferite medii de viață, vor descoperi animale cu înfățișări și comportamente ciudate. De asemenea, copiii vor conștientiza necesitatea protejării animalelor și a mediilor în care trăiesc acestea.DURATA: 3 săptămâniLOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O4, O6, O9• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O6, O7, O8• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3,O4, O5• Domeniul Psihomotric: O1, O3OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O3, O4,O6,O7,O10,O16, O19• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O5, O6, O7,O9,O13,O17, O18• Domeniul Om şi societate: O1, O3, O5,O7, O8, O9, O11,O12, O14• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O10, O12, O15, O16, O20• Domeniul Psihomotric: O1, O3, O6, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:Ce ştim?Cunoaștem animalele domestice și sălbaticeȘtim că există foarte multe animaleȘtim cu ce se hrănesc, cum aratăExistă mai multe medii de viață

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Cum trăiesc animalele?Cum au grijă de puii lor?Ce foloase aduc oamenilor?Cum putem să ocrotim animalele?De ce sunt importante animalele?Curiozități din lumea animalelor.Cum comunică animalele între ele?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilorBibliotecăCărți cu povești, reviste, imagini despre animale și viața lor, coli de scris, creioane, litere magnetice,

ArtăCulori, acuarele, pensulă, coli de desen, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, foarfeci, plastilină, planșete,

Joc de rolAnimale din plastic, măști de animale, animale de pluș, trusă pentru medicul veterinar, siluete pentru teatru de păpuși

ConstrucţiiCuburi de lemn, cuburi de plastic, tangram, mozaic, LEGO

ŞtiinţăAtlas Zoologic, fișe de lucru, jetoane, planșe, cifre, enciclopedii despre animale, CD și DVD cu cântece și imagini despre animale, calculator, piese geometrice

Nisip şi apă Tăvițe cu nisip, forme de animale, lopățică, găletușă,

Joc de masăPuzzle, Jocul umbrelor, Din jumătăți-întreg, Lotto cu animale

PROIECT TEMATIC: CE DRAGI ÎMI SUNT SĂRBĂTORILE! (proiect transemestrial)TEMA ANUALĂ: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?GRUPA: MARE

ARGUMENT: Diferitele sărbători din timpul anului aduc multă bucurie în sufletele copiilor. Fie că vorbim despre Crăciun, Anul Nou, Mărțișor, Ziua mamei, Paștele sau Ziua de 1 Iunie, aceste sărbători oferă posibilitatea explorării propriilor sentimente. Acest proiect îi va ajuta pe copii să descopere semnificațiile fiecărei sărbători în parte, să

91

cunoască obiceiurile și tradițiile și să înțeleagă importanța păstrării acestor obiceiuri. De asemenea, copiii vor învăța să accepte diversitatea, vor conștientiza faptul că, deși sunt diferiți, toți au aceleași drepturi.

DURATA: 6 săptămâniLOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupăOBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1,O3,O4• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6,O7• Domeniul Om şi societate:O1, O2, O4, O5,O7,O8• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O6• Domeniul Psihomotric:O1, O2, O3OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O2, O4,O6, O7, O11, O12, O14, O16, O19• Domeniul Ştiinţe:O2, O3, O5, O7, O8, O9, O11, O12, O15, O17• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O4, O5,O6, O7, O8,O14, O15• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O7, O8,O12, O14, O15, O16, O18,O19, O21, O23• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O5, O7, O8

INVENTAR DE PROBLEME:Ce ştim?Ne place când este sărbătoareȘtim că sunt sărbători de iarnă când vine Moș Crăciun, sunt sărbători de primăvară, Ziua mamei, Mărțișorul, Paștele și la începutul verii sărbătorim ziua tutror copiilor

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Ce sărbătorim de Crăciun? Care sunt datinile și obiceiurile de iarnă? Cum ne pregătim pentru sărbători? Ce semnifică mărțișorul? Ce semnifică ziua de 8 Martie? Cum sărbătorim ziua femeii? Ce se sărbătorește de Paște? Cum se comportă oamenii în așteptarea sărbătorilor? Ce semnifică ziua de 1 Iunie? Cum trăiesc copiii din alte țări? De ce suntem diferiți? Ce drepturi au copiii?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilorBibliotecăCărți cu povești și legende, reviste, imagini despre diferitele sărbători, coli de scris, creioane, litere magnetice,

ArtăCulori, acuarele, pensulă, coli de desen, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, foarfeci, plastilină, planșete, materiale din natură, cretă colorată

Joc de rolCostume populare,siluete pentru teatru de păpuși, măști, jucării, joc: ”De-a bucătarii/ cofetarii”,sorcove, ornamente de Crăciun și de Paște, ouă încondeiate, clopoței,baloane, coifuri pentru petrecere, costumații pentru spectacol

ConstrucţiiCuburi de lemn, cuburi de plastic, tangram, mozaic, LEGO

ŞtiinţăIcoane, fișe de lucru, jetoane, planșe, cifre, CD și DVD cu cântece și imagini despre sărbătorile de iarnă, de primăvară și de ziua copiilor, calculator, softuri educaționale, piese geometrice

Nisip şi apă Tăvițe cu nisip, lopățică, găletușă, forme pentru nisip (steluțe, clopoței et.)

Joc de masăPuzzle, Jocul umbrelor, Din jumătăți-întreg, încastre, Lotto, domino

PROIECT TEMATIC: VENIȚI ÎN LUMEA MEA!TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/ SUNTEM?GRUPA: MAREARGUMENT: La această vârstă copiii sunt interesați din ce în ce mai mult de corpul lor, de mediul în care trăiesc, de mediul grădiniței, își fac prieteni atât la grădiniță cât și acasă. Proiectul vine în întâmpinarea nevoilor de comunicare, de integrare în mediul familial și social ale copiilor. Pe parcursul celor 3 săptămâni, copiii vor afla despre familie, membri și rolul lor, despre grădiniță, despre prietenie și despre modul de comportare în familie, la grădiniță și cu prietenii.DURATA: 3 săptămâniLOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

92

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O3• Domeniul Ştiinţe:O1, O2, O3, O4, O7• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O7,O8• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O4, O5• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3,

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1, O2, O3, O4, O6, O10, O15, O16• Domeniul Ştiinţe: O1, O2, O3, O5, O12, O13, O15, O19• Domeniul Om şi societate: O1, O2, O3, O4, O5, O7, O12, O13, O14, O15• Domeniul Estetic şi creativ: O1, O2, O3, O5,O7, O12, O15, O16, O18, O19, O20• Domeniul Psihomotric: O1, O2, O3, O6

INVENTAR DE PROBLEME:Ce ştim?Avem o familie. Mergem la grădiniță. La grădiniță ne jucăm cu toți copiii.Părțile corpului uman. Există fete și băieți.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm? Ce înseamnă o familie? Care este rolul fiecărui membru al familiei?De ce mergem la grădiniță? Cum ne comportăm în familie și la grădiniță? Cum să fim prieteni? Cum să ne păstrăm corpul sănătos? Ce este igiena?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilorBibliotecăCărți, reviste, imagini despre familie, grădiniță și corpul uman, coli de scris, creioane, litere magnetice, fotografii din familie


Joc de rolJucării, trusa de doctor, ”De-a bucătăria”, păpuși, haine pentru păpuși

ConstrucţiiCuburi de lemn, cuburi de plastic, tangram, mozaic, LEGO, Arco

ŞtiinţăAtlas de anatomie pentru copii, fișe de lucru, jetoane, planșe, cifre, CD și DVD cu cântece și imagini despre grădiniță, familie și corpul uman, calculator

Nisip şi apă Tăvițe cu nisip, lopățică, grebluță, sită

Joc de masăPuzzle, Jocul umbrelor, Din jumătăți-întreg, Domino

PROIECT TEMATIC: HAI SĂ CĂLĂTORIM!TEMA ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI AICI PE PĂMÂNT?GRUPA: MAREARGUMENT: Lumea de astăzi este în continuă mișcare. Oamenii călătoresc foarte ușor pe uscat, pe apă și în aer, chiar și în cosmos. Pe parcursul proiectului copiii vor afla informații despre mijloacele de transport, despre planeta Pământ și despre univers.DURATA: 2 săptămâniLOC DE DESFĂŞURARE: Sala de grupă

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare:O1, O2, O4• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O6, O8,O9• Domeniul Om şi societate:O1, O3, O6, O7, O8• Domeniul Estetic şi creativ:o1, O3, O4, O5• Domeniul Psihomotric: O1, O2

93

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare:O2, O4, O6, O8, O10, O12, O13, O15• Domeniul Ştiinţe: O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8, O15, O16• Domeniul Om şi societate:O1, O4, O9, O12, O14, O15• Domeniul Estetic şi creativ:O1, O2, O3, O5, O7, O12, O15, O16, O21• Domeniul Psihomotric: O1, O4, O5, O7

INVENTAR DE PROBLEME:Ce ştim?Planeta noastră se numește PământExistă și alte planeteOamenii au ajuns în spațiu cu ajutorul rachetelorExistă multe mijloace de transport. Pe uscat, pe apă, în aer.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Cum arată planeta noastră din pațiu? Cum se numesc celelalte planete? Ce este sistenul Solar? Cum au aflat oamenii despre spațiu? Cum funcționează mijloacele de transport? Cum ne comportăm pe stradă și în mijloacele de transport? Care sut regulile de circulație?

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilorBibliotecăCărți, reviste, imagini despre univers și mijloace de transport, coli de scris, creioane, litere magnetice, povești în imagini


Joc de rolMașinuțe, vaporașe, avioane, alte mijloace de transport de jucărie, costum de polițist, semne de circulație, costum de pilot, costum de marinar,

ConstrucţiiCuburi de lemn, cuburi de plastic, mozaic, LEGO, Arco

ŞtiinţăJetoane, planșe, cifre, enciclopedii univers și mijloace de transport, , fișe de lucru, Globul Pământesc, CD și DVD cu cântece și imagini despre mijloacele de transport și cosmos, calculator piese geometrice

Nisip şi apă Tăvițe cu nisip, forme de mijloace de transport, lopățică, găletușă,

Joc de masăPuzzle, Jocul umbrelor, Din jumătăți-întreg, Domino

DOI FRAȚI CUMINȚI de Elena Farago

Noi suntem doi fraţi în casăŞi nu ne certăm deloc;Şi suntem tăcuţi la masă,Şi cuminţi în orice loc.

Avem hamuri, cerc şi minge,Când pe-afară ne jucăm,Dar când plouă ori când ninge,Liniştiţi în casă stăm.

Şi cu jucării frumoase,Ne jucăm tot amândoi,Pe când mama noastră coaseOri citeşte lângă noi.

Mama noastră ne vorbeşteŞi ne mângâie duios,Iară seara ne citeşteOri ne spune-un basm frumos.

Şi ne-nvaţă lucruri multe,Şi frumoase, stând cu noi,Şi îi place să ne-asculteCând vorbim noi amândoi…

Şi în gândul nostru-ntrunaAuzim povaţa ei:– Fiţi cuminţi întotdeaunaŞi fiţi buni, copiii mei!…

94

BUNICUL de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul

grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au

nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? – Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mâinile lui "tata-moșu". – Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? – Fiindcă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. – Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? – Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul cuprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. – O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. – Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? – În țara cocorilor. – În țara cocorilor? – Da. – Dar rândunelele un'se duc când se duc? – În țara rândunelelor. – În țara rândunelelor? – Da. – Tată-moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul

netezindu-i barba. – Dacă ți-o crește ție aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură și un sticlete. – Da... hî... hî... poi ce fel... și mie? Fata se întristă. Bătrânul o mângâie și zise băiatului: – Bine, să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea. –Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule? – Firește, ție două, lui două și mie una. – Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie. – Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genunchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi

cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: – I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap... Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvântează, și zise prelung: – Lăsați pe copii să vie la mine! – Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii!... Femeia intră în casă. – Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului

și pe unul, și pe altul. Și iar începu râsul, și jocul, și cântecul. Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie. Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului. – Partea asta este a mea.

95

– Și partea asta, a mea! – Mustața asta este a mea. – Și asta, a mea! La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le: – Pe din două. Și copii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. – Jumătate mie. – Și jumătate mie. Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda. Băiatul: – Mustața mea e mai lungă. Fata: – Ba a mea e mai lungă! Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le: – Amândouă sunt deopotrivă. – Ș-a mea, ș-a ei! – Ș-a mea, ș-a lui! La obraji cearta se aprinse mai tare. – Partea mea e mai frumoasă. – Ba a mea, că e mai albă! Bunicul zâmbi. – Ba a mea, că e mai caldă! – Ba a mea, că e mai dulce! – Ba a mea, că nu e ca a ta! – Ba a mea, că are un ochi mai verde! – Ba a mea, că are un ochi și mai verde! Bunicul abia se ținea de râs. – Ba a mea! – Ba a mea! Și băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei. Fata țipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se repezi și trase o palmă în partea băiatului. Băiatul, cu lacrimile în ochi, sărută partea lui, și fata, suspinând pe a ei. Mama lor ieși pe ușă și întrebă răstit: – Ce e asta, viermi neadormiți! Obrajii bunicului erau roșii și calzi. Și surâzând fericit, răspunse fie-sei: – Lăsați pe copii să vie la mine!

BUNICA de Barbu Ștefănescu Delavrancea

O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos.

Cum deschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: – Ghici... – Alune! – Nu. – Stafide! – Nu. – Năut! – Nu. – Turtă-dulce! – Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdeauna sânul ei era plin.

96

Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă

culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o

ploaie albastră. – Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. – Să spui... Și niciodată nu isprăvea basmul. Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream ș-o întrebam câte ceva;

ea începea să spună, și eu visam înainte. – A fost odată un împărat mare, mare... – Cât de mare? – Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu

avea copii... – Bunico, e rău să nu ai copii? – Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie. – Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău. Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii după ea și ziceam: – Spune, bunico, spune. – Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii... Într-o

zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic de tot... – Cât era de mic?– Poate să fi fost, așa, cam ca tine. – Va să zică, nu era mic, mic de tot... – Era mic, da' nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: "Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu

știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa o să rămână grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse, și împăratul alergă în grădină, și căută, căută peste tot locul, până dete peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de flori, că sub ei parcă ninsese, dar rod nu legaseră.

– De ce nu legau rod, bunico? – Știu eu?... Dumnezeu știe... Era așa de cald... așa de bine în poala bunicii... o adiere încetinică îmi răcorea fruntea... norii albi, alunecând

pe cerul albastru, mă amețeau... închideam ochii. Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in. – Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și

i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Și merii înfloreau în fitece săptămână, și se scuturau, și rod nu legau. Într-o zi veni la împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică...

– Ca moșu de mică? – Da, ca moșu... – Atunci nu era mică de tot... – Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: "Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna

Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă rod. Dar să te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți florile, încep să se miște, să se bată, și multe se apleacă pe obrajii ei, și ea se deșteaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface, după cum o apuca-o toanele, în buruiană pucioasă or în floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mișcă"...

– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei? Tresăream. – A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o

97

apă care curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din

buruienile în care adormisem de atâtea ori. – Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... – Cel mai bun... îngânam eu, de frică ca să nu mă fure somnul. -... ș-a luat o desagă cu merinde și a plecaaat... -... ș-a plecaaat... – Și s-a dus, s-a dus, s-a dus... -... s-a dus, s-a dus... – Până a dat de o pădure mare și întunecoasă... -... întunecoasă... -... de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat calul d-un stejar bătrân, ș-a pus desagile căpătâi și a închis

ochii ca să se odihnească. Și... pasămite pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și... cum îi aducea șoapte de departe, de pe unde ea era ca un fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi...

Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul. Dar basmul? Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg. Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus cari mă furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile și

zâmbetul ei.

MULȚUMESCde Gheorghe Zarafu

Ieri, pe strada, o fetita Se-ndrepta spre gradinita. Alerga sa nu-ntarzie Ca un fulg de papadie. Insa cum mergea grabita, N-a vazut intr-o clipita

Un pietroi ivit in cale Si-a cazut... nu prea pe moale. Dar Andrei, Ce venea in urma ei O ajuta-n mod firesc Si ea-i spune''Mulțumesc.

NU NUMAI LA GRĂDINIŢĂ de Octav Pancu-IaşiPovestea asta este despre un băieţel care l-a uitat pe „bună ziua”.Cum adică „l-a uitat”? o să întrebaţi voi, că

doar „bună ziua” nu-i o umbrelă s-o uiţi la un vecin şi nu-i o pălărie s-o uiţi în tren. „Bună ziua” – ştie oricine- e „bună ziua” şi nu poate fi uitat, spuneţi voi şi aşteptaţi de la mine să vă dau dreptate şi să închei această discuţie fără rost. Îmi pare rău, dar nu pot. Şi iată de ce: ieri veni la mine acasă un băieţel să mă invite la o serbare, la grădiniţă.

Băieţelul intră şi îmi spuse:– Copiii vă invită la grădiniţă. Dăm o serbare. M-au trimis pe mine să vă spun. V-am spus, acum plec...– Asta-i tot?– Tot.– N-ai uitat nimic?– Nimic.– Ba ai uitat. L-ai uitat când ai intrat pe „bună ziua”. Unde l-ai uitat?– Nu ştiu.– Cum se poate să nu ştii? Aminteşte-ţi! Nu poţi pleca aşa la drum, fără „bună ziua”. Gândeşte-te puţin! Ai

mai trecut pe undeva înainte de a veni la mine?– Am mai trecut pe acasă.– Poate l-ai uitat pe „bună ziua” acasă. Ai telefon?– Da.– Ce număr?Îmi spuse numărul şi sunai acasă la el. Răspunse bunica.– Sărut mâna, bunicuţo, începui. Iartă-mă că te iau de la treburi. Nepotul dumitale e la mine. I s-a întâmplat

ceva, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu cumva l-a uitat acasă?– Nu, auzii de la celălalt capăt al firului. Din păcate nu l-a uitat acasă. Dacă-l uita, îl găseam. Nici când a

trecut pe acacsă nu-l avea la el. A deschis uşa de la bucătărie, a spus: „Bunică, mi-e foame!”, a înfulecat o pârjoală,

98

dar, ţin bine minte, l-a uitat pe „bună ziua”. Nu ştiu unde l-a uitat. Ştii cumva dumneata?– Nu ştiu, dar o să aflu. Mulţumesc, bunicuţo. Sărut mâna. Lăsai receptorul în furcă şi-i vorbii băieţelului:– Nu l-ai uitat acasă. Ai mai fost pe undeva?– Da. Am trecut pe la un chioşc de ziare.– Care chioşc?– Cel din colţ. Am întrebat dacă a apărut...Nu-l mai aşteptai să sfârşească. Aşa cum eram, în cămaşă, cu papucii de casă în picioare, o zbughii spre

chioşcul de ziare din colţ.– Noroc! îl salutai pe vânzător. Fii bun şi dă-mi o informaţie. Nu, nu Informaţia Bucureştiului, altfel de

informaţie. A trecut pe la dumneatat un băieţel aşa şi aşa... (Prin „aşa şi aşa”, cititorii sunt rugaţi să înţeleagă descrierea amănunţită a băiatului.)

– A trecut, îmi răspunse vânzătorul.– Fii bun atunci şi uită-te... Nu cumva l-a uitat aici pe „bună ziua”?– N-are nici un rost să mă uit. Nu l-a uitat. Nu avea cum. Nu l-a lăsat nici o clipă. A întrebat dacă a apărut o

revistă, dar n-am auzit nici un „bună ziua”. Poate l-a uitat în altă parte.– Bine. O să aflu unde l-a uitat. Noroc!Băieţelul mă aştepta acasă., jucându-se cu maşina mea de scris. (Am fost nevoit s-o dau la reparat după

aceea, dar asta v-o spun numai aşa, în treacăt...)– Nu l-ai lăsat pe „bună ziua” nici la chioşc, îi zisei, în timp ce îi luam din faţă maşina de scris, fără să

bănuiesc că era prea târziu... Nu ai mai fost nicăieri?– Nu.– Atunci înseamnă că l-ai uitat la grădiniţă. Stai să mă interesez. Luai telefonul şi formai numărul grădiniţei.– Alo, vă salut... Nu vă supăraţi, cu cine vorbesc?– Cu grădiniţa! îmi răspunse o voce groasă.– Chiar... grădiniţa?– Chiar.– Atunci, iată ce aş dori să vă întreb: acum, după ce au plecat copiii acasă, aţi făcut curăţenie?– Desigur.– Şi aţi măturat sub fiecare scăunel, sub fiecare măsuţă, aţi şters praful de pe raftul cu jucării, aţi...– Mai încape vorbă?!– Într-adevăr, nu mai încape şi totuşi aş mai avea ceva de spus: cred că un băieţel l-a uitat la grădiniţă pe

„bunz ziua”. Nu cumva l-aţi găsit?– Ba da. L-am găsit în dulapul cu şorţuri, în buzunarul unui şorţ. E al unui băieţel, când pleacă de la grădiniţă

îl uită mereu în buzunarul şorţului. La grădiniţă îl are tot timpul la el. Îl dă doamnei educatoare, doamnei directoare şi mie, îngrijitorului. Cum s-ar spune, cu alte cuvinte, la grădiniţă e un băieţel respectuos. Dar de vreme ce-l uită mereu pe „bună ziua” în buzunarul şorţului, cred că acasă sau în altă parte nu-i la fel.

– Mulţumesc. M-am lămurit.Şi pentru că mă lămurisem, îi spusei băieţelului:– Ţi l-am găsit pe „bună ziua”. Îl uiţi mereu la grădiniţă, în buzunarul şorţului. Asta nu se poate. Ai nevoie de

el nu numai acolo. Ai nevoie de el pretutindeni.Şi spunând acestea băieţelului... dar mai bine să ne oprim aici. Gata. Punct.Bună ziua!

RACUL, BROASCA ȘI ȘTIUCA de Alexandru Donici

Racul, broasca şi o ştiucăîntr-o zi s-au apucatDe pe mal în iaz s-aducăUn sac cu grâu încărcat.şi la el toţi se înhama:Trag, întind, dar iau de samăCă sacul stă neclintit, Căci se tragea neunit.Racul înapoi se da, Broasca tot în sus sălta,

ştiuca foarte se izbea

şi nimic nu ispravea.Nu ştiu cine-i vinovat;însă, pe cât am aflat, Sacul în iaz nu s-a tras, Ci tot pe loc a rămas.

Aşa-i şi la omenire, Când în obşte nu-i unire:

99

Nici o treabă nu se face Cu izbandă şi cu pace. CE TE LEGENI?...

de Mihai Eminescu- Ce te legeni, codrule,Fără ploaie, fără vânt,Cu crengile la pământ?- De ce nu m-aş legăna,Dacă trece vremea mea!Ziua scade, noaptea creşteŞi frunzişul mi-l răreşte.Bate vântul frunza-n dungă -Cântăreţii mi-i alungă;

Bate vântul dintr-o parte -Iarna-i ici, vara-i departe.Şi de ce să nu mă plec,Dacă păsările trec!Peste vârf de rămureleTrec în stoluri rândurele,Ducând gândurile meleŞi norocul meu cu ele.

FRUNZA de Emil Gârleanu

S-a desfăcut din mugur, într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, şi apropierea nopţii o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte şi să aştepte, aţipind, până a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, şi toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului.

În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.

Un ciripit străin o miră. Şi cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se aşeză pe streaşina casei, cântând mereu…Dar într-o dimineaţă raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăştia puternic, umed: o ameţea.

După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineaţă înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi şi galbene, un scatiu, veni, moleşit de căldură, de se furişă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Şi frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbuşită, din guşă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec.

Şi în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, şi seara cântecul se împrăştia vesel.

Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniţi de vânturile din înălţimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când şi când, rozeta, care îşi scutura seminţa coaptă, împrăştia mireasma ei în zorii unora din dimineţi. Prea multă lumină, prea multă căldură.

Nopţile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veşnic noapte…Pasărea venea mereu, câteodată şi noaptea rămânea acolo, aţipind, cu căpuşorul sub aripă.Şi trecu mult până ce, odată, vântul de toamnă începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopţile mai reci;

cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele şi parcă înroşeau şi pământul. Frunza îşi simţi puterile slăbite; cu greu putea să ţie piept vântului, care o clătina în toate părţile; câteva tovarăşe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe.

Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, şi asta o mâhnea cumplit.Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe acelaşi copac, parcă se îngălbeniseră şi mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foşnetul cobitor al tovarăşelor ce o părăseau,

strecurându-se uşor, ca o şoaptă, ca o rugăciune, aşternându-se jos, într-un lăvicer, pe deasupra căruia vântul alerga grăbit.

De dimineaţă până seara, şi noaptea, frunzele cădeau întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se în aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai într-un târziu, dându-se învinse, cădeau, îngropându-se între celelalte.

Într-o dimineaţă se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; în largul lui, stoluri întregi de păsări plecau în şir; atunci băgă de seamă că şi cuiburile rândunelelor rămăseseră goale.

100

Un fior o străbătu şi se gândi la pasărea care nu o văzuse de câteva zile. În clipele acestea, când parcă se cutremura la gândul că poate şi dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca şi celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor.

Şi pasărea parcă auzi chemarea tovarăşei de altădată; veni, dar se opri puţin, pe o altă ramură, ca şi când n-ar fi cunoscut locul obişnuit în care cântase; apoi îşi luă zborul şi, în trecerea grăbită, fără să întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripii frunza care, de-abia mai ţinându-se, căzu la rândul ei.

Şi lăvicerul de jos nu se mai îngroşă, din ce fusese, cu această, cea din urmă, moartă.

CRIZANTEMAde Otilia Cazimir

Au înflorit iar crizanteme, Că-i prea târziu nici nu le pasă. A fost şi soare mai devreme Şi-acuma ploaia se revarsă.Noi vă privim plini de-ncântare, Sclipiri de gingaşă lumină. Dragi crizanteme din grădină Ştiati ca iarna vrea să vină?

SUPA DE ZARZAVAT

S-a dus gospodina să ia zarzavat,Și vine acasă cu coșu-ncărcatCu morcovi,Cu varză,Cartofi,Pătrunjel,Cu sfeclă,Cu ceapă,Că toate-s la fel!Și toate încep să se certe pe masă:-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai frumosă!Dar morcovSau varză, Cartof,Pătrunjel,Ori sfeclă,Ori ceapă, - Nu-s toate la fel?

Le ia gospodina pe rând să le spele,Pe urmă le taie bucăți - bucățele:Și morcov,Și varză,Cartof, Pătrunjel,Și sfeclă,Și ceapă, - Pe toate la fel!Pe oala în clocot capacul tresaltă,Și fierb sărăcuțele, fierb laolaltă:Și morcov,Și varză,Cartof, Pătrunjel,Și sfeclă,Și ceapă, - Fierb, toate la fel!Pe urmă, tac toate .. Ce vreți să mai spună?Căci supa-i pe masa, și-i strașnic de bună!

MORI DE VÂNT de Maria Raicu

Vântu-i un hoinar vestit, Ce bate nestăvilit.Şi el face, cum se spune, Mai mult rele decât bune.Dar oamenii s-au gânditCum poate fi folosit, Ca şi vântul cel nebunSă facă un lucru bun.

Şi c-un plan meşteşugit

Mori de vânt au construit Şi atunci când vântul bate, Scoate electricitate, Care, după cum se ştie, E aleasă energie, Ne-aduce lumină-n casă,

101

Când noaptea-i întunecoasă Şi prin prize înnodate

Dă viaţă la aparate

PORTUL MEU

Portul meu cel romanescE usor sa-l ghicesti.Fata-i imbracata in ie,Fota-i stransa in betelie.La mijloc cu cingatoare,Si obrajii ca o floare,

Baietii au toti itari,Cusme uite asa de mari.La mijloc cu braie lateStrans legate intr-o parteSi se leagana in jocUita-asa, asa cu foc

MOŞ ION ROATĂ ŞI UNIREA de Ion Creangă

La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ şi nobil act naţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos şi i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe şi cuşme nouă, de se mirau ţăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la Iaşi.

— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu blândeţă.— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân, scărpinându-se în cap.— Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe, Moldova noastră şi

Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se, se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc. Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii, aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. Statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis, oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. "Să-l secăm dar dintr-o sorbire" şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute! Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti el mai bine!

— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim ce-i bine şi ce-i rău?...

— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul dintre ţărani, anumeIon Roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi când vorbeşte, hodorogeşte”, să ierte cinstită faţă dumnevoastră. Eu socot că treaba asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...

— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul în ţara aceasta ş-o storceau după plac. Astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru toţi deopotrivă.

Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe aceste locuri; despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte ţări. Le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit, se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot "pentru unirea tuturor" se roagă şi sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.

— Ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!— Priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă ajute la cele bune!— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul Ion Roată.

102

— Dumnezeu să mă ierte, moş Ioane, dar dumneta, cum văd, eşti cam greu de cap; ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, bolovanul cel mare?

— Îl vedem, cucoane.— Ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în mijlocul ţăranilor.— S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.— Ia cearcă şi vezi.Moş Roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.— Ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade Ilie, şi dumneta, bade Pandelachi.În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere şi-l aduc lângă boier.— Ei, oameni buni, vedeţi? S-a dus moş Ion şi n-a putut face treaba singur; dar când v-aţi mai dus câţiva

într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost aceeaşi. Povestea cântecului:Unde-i unul nu-i putere,

La nevoi şi la durere;Unde-s mulţi, puterea creşte,Şi duşmanul nu sporeşte.Aşa şi cu Unirea, oameni buni! Credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia

avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii, italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt? La orice întâmplare, Doamne fereşte, stau gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-aţi înţeles şi răsînţeles.

— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde moş Roată.— Cum se face asta, moş Ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să înţeleagă.— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.— Moş Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune dumneta, în legea dumitale, cum

ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă; să auzim şi noi!— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul, d-ar n-aţi pus umărul împreună

cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa, cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea

Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părč rău.La aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul la altul şi a zice:— Ia, poate că şi Roată al nostru să aibă dreptate!...Iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum

LIMBA ROMÂNEASCĂ de Gheorghe Sion

Mult e dulce şi frumoasăLimba ce-o vorbim,Altă limbă-armonioasăCa ea nu găsim.Saltă inima-n plăcereCând o ascultăm,Şi pe buze-aduce miereCând o cuvântăm.Românaşul o iubeşteCa sufletul său,Vorbiţi, scrieţi româneşte,Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea RomânieNaşteţi şi muriţiŞi-n lumina ei cea vieDulce vietuiţi!De ce limba româneascăSă n-o cultivăm?Au voiţi ca să roşeascăŢărna ce călcăm?Limba, ţara, vorbe sfinteLa strămoşi erau;Vorbiţi, scrieţi româneşte,Pentru Dumnezeu!

LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE

103

În noaptea de 5 spre 6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghetuţe dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. Moş Nicolae are grijă de fiecare membru al familiei și el pune câte un cadou mic (în general dulciuri sau fructe) în ghetele sau cizmele fiecăruia. În unele părți ale țării, Moșul aduce și crenguțe argintii (crenguțe subtțiri ce se dau cu un strat de bronz) odată cu darurile. Copiii neascultători sunt avertizați de părinți că vor primii doar crenguțele dacă nu sunt cuminți.

Obiceiul acesta, al venirii lui Mos Nicolae, este foarte vechi la romani si este unul dintre cele mai importante sărbători ale anului, în special pentru copii.

Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.

Una dintre cele mai cunoscute legende este a celor trei surori, fetele unui nobil sărac, care datorită situației financiare precare nu se puteau mărita.

Se spune ca atunci când fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, a lăsat noaptea, la ușa casei nobilului,un săculeț cu aur. Povestea s-a repetat întocmai și când a venit vremea de măritiș pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea și celei de-a treia fete, nobilul a stat de pază să afle cine-i cel care le-a făcut atâta bine fetelor lui.

În noaptea cu pricina, nobilul a stat de pază și l-a văzut pe cardinal cum a lasat săculețul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiș și a dat drumul săculețului prin hornul casei, într-o șosetă

pusă la uscat și de aceea a apărut obiceiul agățării șosetelor de șemineu. Nicolae l-a rugat pe tatăl fetelor să pastreze secretul, dar bineînțeles că acesta nu a putut fi ținut.

Cei trei săculeți de aur făcuți cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur.

COLINDE, COLINDE de Mihai Eminescu

Colinde, colinde,E vremea colindelor,Căci ghiaţa se 'ntindeAsemeni oglinzilor.Şi tremură braziiMişcând ramurele,Căci noaptea de azi-iCând scântee stelele.

Se bucur copiii,Copiii şi fetele,De dragul MarieiÎşi piaptănă pletele...De dragul MarieiŞi al MântuitoruluiLuceşte pe ceruriO stea călătorului.

AMINTIRI DIN COPILĂRIE – fragment (CU URATUL) de Ion CreangăOdată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi vreo câţiva băieţi din sat să ne ducem cu plugul,- căci eram şi eu

mărişor acum, din păcate. Şi în ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat pe capul talei să-mi facă şi mie un buhai, ori de nu, batâr un harapnic.- Doamne, ce harapnic ţ-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea! Vrei să te buşească cei handralăi prin omăt? Acuş te descalţ!

Văzând eu că mi-am aprins paie-n cap cu asta, am şterpelit-o de-acasă numai cu beşica cea de porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele şi să rămân de ruşine înaintea tovarăşilor. Şi nu ştiu cum s-a întâmplat, că niciunul dintre tovarăşi n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o ieu? În sfârşit, facem noi ce facem şi sclipuim de cole o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beşica cea de porc a mea, şi pe după toacă, şi pornim pe la case.

Ş-o luăm noi de la popa Oşlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul… Când colo, popa tăia lemne la trunchi afară şi cum a văzut că ne aşezăm la fereastră şi ne pregătim de urat, a început a ne trage câteva naşteri îndesate şi a zice:

— De-abia s-au culcat găinile, şi voi aţi şi început? Ia staţi oleacă, blăstămaţilor, că vă dau eu!Noi, atunci, am şterpelit-o la fugă. Iar el zvârr! cu o scurtătură în urma noastră, căci era un om hursuz şi

pâclişit popa Oşlobanu. Şi din spaima ceea, am fugit noi mai jumătate de sat înapoi, fără să avem când îi zice popii:Drele pe podeleŞi bureţi pe păreţi;Câte pene pe cucoşi

104

Atâţia copii burduhoşi,cum obişnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.

— Măi! al dracului venetic şi ceapcân de popă, zicem noi, după ce ne adunăm cu toţii la un loc, îngheţaţi de frig şi spărieţi! Cât pe ce era să ne ologească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe năsălie la biserica Sfântului Dumitru de sub cetate, unde slujeşte; curat Ucigă-l-crucea 1-a colăcit să vie şi să-i facă budihacea casă la noi în sat. Ferească Dumnezeu să fie preoţii noştri aşa, că nu te-ai mai înfrupta cu nimica de la biserică, în vecii vecilor! Şi până-1 mai menim noi pe popă, până-1 mai boscorodim, până una-alta, amurgeşte bine.

— Ei, amu, ce-i de făcut? Hai să intrăm ici în ograda asta – zise Zaharia lui Gâtlan – că ne trecem vremea stând în mijlocul drumului.

Şi intrăm noi la Vasile Aniţei şi ne aşezăm la fereastră, după obicei. Dar parcă naiba vrăjeşte: cela nu sună coasa, că i-i frig; celuia că-i îngheaţă mâinile pe cârecie; văru-meu Ion Mogorogea, cu vătrarul subsuoară, se punea de pricină că nu ură, şi numa-ţi crăpa inima-n tine de năcaz!

— Ură tu, măi Chiriece – zic eu lui Goian – şi noi, măi Zaharie, să prufnim din gură ca buhaiul; iar iştialalţi să strige: hăi, hăi!

Ş-odată şi începem. Şi ce să vezi? Unde nu se ie hapsina de nevasta lui Vasile Aniţei cu cociorva aprinsă după noi, căci tocmai atunci trăgea focul să deie colacii în cuptior.

— Vai, aprinde-v-ar focul să vă aprindă, zise ea, burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? în obrazul cui v-a învăţat!

Atunci noi, la fugă, băieţi, mai dihai decât la popa Oşlobanu…— Dar bun pocinog a mai fost ş-aista, zicem noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mijlocul satului,

aproape de biserică. Încă una-două de-aiestea, şi ne scot oamenii din sat afară, ca pe nişte lăieşi. Mai bine să mergem la culcare. Şi după ce ne arvonim noi şi pe la anul, cu jurământ să umblăm tot împreună, ne-am despărţit unul de altul, răbigiţi de frig şi hămisiţi de foame; şi hai fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare. Şi iaca aşa ne-a fost umblarea cu plugul în anul acela.

LEGENDA BRADULUIVenise toamna. Toate pasarile calatoare plecasera spre tarile calde. Numai o pasarica tare mititica nu putea

sa zboare dupa stol, umezindu-i-se ochisorii de lacrimi. Avea o aripa rupta, exact ca in povestea cu puil de prepelita, cu aripa franta de alicele unui vanator …

Biata pasare, cu inima plina de jale, se duse cu greu in padure, ca sa ceara ajutor de la arbori.Cu glasul duios, ii ruga pe copaci:— Uitati, am aripa rupta. Lasati-ma sa traiesc intre ramurile voastre pana va sosi primavera.— Eu nu pot sa te primesc, pasarica! raspunse ursuz fagul. Mi-ajunge ca am grija de ramurile mele. Pleaca

de aici si du-te la stejar!— Nici eu nu pot! vajai stejarul rautacios. Ma tem sa nu-mi mananci ghinda. Fugi, pasarica, in alta parte! De

nu, iti rup si cealalta aripa.Cam in felul acesta o gonira pe sarmana pasarica si ceilalti arbori din codru. Saraca de ea!Era pe marginea disperarii cand auzi o voce:— Unde te duci, pasarica?Era bradul.— Nu mai stiu unde sa ma duc, bradule. Copacii m-au prigonit cu totii si nu vor sa ma primeasca in ramurile

lor. Uite, aripa ma doare si nu mai pot sa zbor. Au, Doamne, ce durere!— Vino la mine! zise bradul, induiosat de soarta bietei pasarele. Poti ramane cat vrei intre ramurile mele!Atunci pasarica se urca si-si facu culcus intre ramurile bradului. Insa intr-o noapte, vantul friguros porni sa

sufle cu putere. Semn ca se apropia iarna. Frunzele arborilor se ingalbeneau si cadeau la pamant, una cate una.— Pot sa scutur si frunzele bradului? il intreba vantul pe Mos Crivat, imparatul Vanturilor.— Nu! hotari mos Crivat. De brad sa nu te atingi deloc. Bradul a fost bun cu biata pasarica.Trebuie sa avem si noi mila de el. Podoaba verde sa nu-i cada niciodata.

LEGENDA BRADULUIDemult, tare demult, când picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai păşeau pe acest pământ, s-a iscat o

furtună din senin, cum nu se mai pomenise. Grindina era cât oul de porumbel, vântul smulgea pietrele din loc, măcar că era miez de zi.

Iiisus Hristos şi Sfântul Petru tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei păduri şi au cerut adăpost copacilor, care însă se ascundeau, care mai de care mai zgribuliţi şi mai înfricoşaţi. Mândrii stejari şi fagii nu au vrut să-i primească la adăpostul lor, pentru că abia îşi puteau păzi frunzişul bogat de urgia cerului - unde să-i mai

105

adăpostească şi pe cei doi călători? Merii şi perii au spus că trebuie să-ţi apere fructele, sălciile şi plopii s-au făcut că nu-i bagă înn seamă şi au tăcut. Dintre toţi, doar bradul s-a învoit să le ofere adăpost. El a spus: „Fructe mândre pe care să le apăr nu am, frunzişul meu e făcut din ace ascuţite care nu se tem de grindină, oamenii mă ocolesc şi mă socotesc nefolositor, dar dacă vreţi să-mi cinstiţi acoperământul cu prezenţa voastră, eu vă voi primi cum voi şti mai bine şi am să învelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese.”

Zis şi făcut. Domnul Iisus şi Sf. Petru au fost păziţi cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, Iar soarele a răsărit iar mândru pe cer.

Atunci, ieşind din adăpostul cetinii, Iisus spuse bradului: „Dintre toţi copacii, tu bradule ai fost cel mai vrednic, iar Eu, prin voia Tatălui Meu, te voi răsplăti. Fie ca de azi înainte, iarna, tu să nu-ţi mai lepezi frunzişul ca ceilalţi copaci, ci să-l păstrezi veşnic. Apoi, fie ca acele tale înţepătoare să capete o mireasmă care să-i bucure pe oameni, să le dea putere şi să le vindece bolile, astfel încât ei să te preţuiască cum se cuvine. Cât despre lipsa ta de rod, fie ca în miez de iarnă, când toate fructele pământului se vor fi terminat, oamenii să te împodobească şi să pună pe ramurile tale toate bunătăţile, iar atunci când se vor strânge în jurul tău, ei să se gândească la Mine, pentru că tu eşti copacul cel mai drag Mie.”

UITE, VINE MOȘ CRĂCIUN de Otilia Cazimir

Prin nămeți, în fapt de seară,A plecat catre orașMos Crăciun c-un iepurașÎnhamat la sănioară.Drumurile-s troienite,Noaptea vine, gerul crește...Cu urechile ciuliteIepurașul se grăbește.Uite-o casă colo-n vale,Cu ferestre luminate.Moșul s-a oprit din cale,Cu toiagu-n poartă bate:— Bună seara, bună seara!Iaca, vin cu sănioara

Și cu daruri proaspete.Bucuroși de oaspete?- Bucuroși, bucuroși,Strigă glasuri de copii.Moșule, de unde vii?- Iaca, vin din moși-stramoși,Încărcat cu jucării!... Noapte rece și albastră.Ies copiii la fereastră,Să se uite cum coboară,Prin troianul uriaș,Mos Crăciun c-un iepurașÎnhămat la sănioară.

FETIȚA CU CHIBRITURILE de H. Ch. Andersen

Era un ger grozav; ningea și începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela și pe întunericul acela, mergea pe stradă o biata fetiță cu capul gol, și cu picioarele goale. Avusese ea doar niște papuci când plecase de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau niște papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape, și erau așa de largi pentru ea, încat mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două trăsuri. Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn pentru copilul lui, cand o avea și el unul.

Fetița mergea cu picioarele ei goale, roșii-vinete de frig; și o cutie. Fusese o zi rea pentru dânsa și nimeni nu-i cumpărase în ziua aceea nimic, și n-avea prin urmare nici un ban; și-i era foame și frig tare. Biata fetiță! Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung și bălai, care se încrețea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la parul ei creț. Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspandea în stradă; era ajunul Anului Nou, iată la ce se gândea ea.

Se opri și se ghemui într-un colț dintre două case, din care una ieșea în stradă mai mult ca cealaltă. Își strânse piciorușele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, și totuși nu-i venea să se ducă acasă; aducea înapoi toate chibriturile, și nici un bănuț măcar. Tatăl sau are s-o bată; și afară de asta, și acasă nu era tot aşa de frig? Ei locuiau tocmai sub acoperiș și vântul sufla în voie, cu toate ca fuseseră astupate crăpăturile cele mari cu paie și cu trențe vechi. Mănuțele ei erau aproape înghețate de frig.

A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de zid și să-și încalzească degetele! Scoase unul: hârști! Cum mai trosni, și cum se aprinse!

Chibritul ardea ca o lumânărică, ținu mânuța deasupra flăcării. Ce lumină ciudată. I se păru fetiței că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de

aramă. Înăuntru ardea focul și era așa de cald; dar ce-i oare asta?

106

Fetița își întindea acum piciorușele ca să și le încălzească și pe ele; flacăra se stinse și soba pieri; fetița rămase stând cu rămășița de chibrit în mână.

Harscai un altul, care se aprinse, străluci, și zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză subțire. Fetița putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o fața albă, pe care sclipeau porțelanuri subțiri; în mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune și cu mere ce răspândeau un miros plăcut; și, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă, și veni cu cuțitul în spinare până la biata fetiță. Chibritul se stinse: și nu mai avu în fața ei decât zidul rece și gros.

Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu șezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare și mai împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, și poze de tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc. Fetița ridică amândouă mâinile: chibritul se stinse: toate lumânărelele din pom se înălțau tot mai sus, tot mai sus, și ea văzu deodată că luminițele acelea erau stele. Una din ele cazu și trase o dungă mare de foc pe cer.

„A murit cineva” �, își zise micuța; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa și care acum nu mai trăia, îi spusese adesea: “Când cade o stea, un suflet se înalță la Dumnezeu” �.

Mai trase încă un chibrit pe zid: și se făcu o lumina mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, și era așa de strălucitoare, o privea blând și duios!

— Bunică, strigă fetitța, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, știu că n-o să te mai văd. Ai să pieri și tu din fața ochilor mei, ca și soba de fier, ca și gâsca friptă, ca și frumosul pom de Crăciun. Și aprinse repede toate chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicuța ei. Se făcu o lumină ca ziua. Niciodata bunica nu fusese așa de frumoasă, așa de mare. Ea lua pe fetiță în brațele ei, și amândouă zburară vesele în strălucirea aceea, așa sus, așa sus, și nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.

Dar în colțul dintre cele două case, când se lumină de ziuă, zăcea jos fetița, cu obrajii roșii, cu zâmbetul pe buze… moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului. Ziua Anului nou o găsi acolo zgribulită cu grămajoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.

„A vrut să se încălzească!” zise cineva. Nimeni nu știu ce frumuseți văzuse fata, și-n ce strălucire intrase împreună cu bunica, în ziua Anului nou.

IARNA PE ULIŢĂ de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadăCâte-un fulg, acum a stat,Norii s-au mai răzbunatSpre apus, dar stau grămadăPeste sat.

Nu e soare, dar e bine,Şi pe râu e numai fum,Vântu-i liniştit acum,

Dar năvalnic vuiet vineDe pe drum.

Sunt copii. Cu multe săniiDe pe coastă vin ţipând,Şi se-nping şi sar râzând;Prin zăpadă fac mătăniiVrând-nevrând.

OMUL DE ZĂPADĂ de Maria Raicu

Iepuraşul AuricăTremură, că-i mort de frică:A văzut că lângă gardStă un paznic cam înalt,Poartă o pălărie mare,Care parcă-i o căldare. Şi-are un cap, că-i de mirare, Cât i s-a umflat de tare,Poate c-a răcit şi-l doare!E-mbrăcat într-un halatAlb, până-n pământ lăsat.Se sprijină de-un toiag,Parcă ar fi un moşneag!

Doi ochi negri şi-un nas roşu,Tare rău a răcit moşu’!Dar, sărmanul moşnegel,Nu se mişcă, vai de el!O fi prins de vreun cârcel!Dar deodată el văzu:Nasul moşului căzu. Şi tiptil se-apropie Şi-ncepe să ţopăie:- E un morcov! Bine-mi pare!Acum am şi de mâncare!Asta zic şi eu noroc!Nasul nu i-l pun la loc!

107

http://cerculpoetilor.net/George-Cosbuc.html

CĂTELUȘUL ȘCHIOP de Elena Farago

Eu am numai trei picioare,Si de-abia mă mișc: țop, țop,Râd când mă-ntâlnesc copiii,Si mă cheamă "cuciu șchiop".

Frații mei ceilalți se joacăCu copiii toți, dar euNu pot alerga ca dânșii,Că sunt șchiop și cad mereu!

Și stau singur toată ziuaȘi plâng mult când mă gândescCă tot țchiop voi fi de-acumaȘi tot trist am să trăiesc.

Și când mă gândesc ce bineM-aș juca și eu acum,Și-aș lătra și eu din poartăLa copiii de pe drum!...

Cât sunt de frumoși copiiiCei cuminți, și cât de mult

Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,Să mă joc și să-i ascult!

Dar copiii răi la sufletSunt urâti, precum e-acelCare m-a șchiopat pe mine,Și nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din răutateCu o piatră în picior,Și-am zăcut, și-am plâns atâta,De credeam că am să mor...

Acum vine și-mi dă zahărȘi ar vrea să fie bun,Și-aș putea să-l mușc odatăDe picior, să mă răzbun,

Dar îl las așa, să vadăRăul, că un biet cățelAre inima mai bunăDecât a avut-o el.

PUNGUȚA CU DOI BANI de Ion Creangă

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise:

— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă,

şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:

— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea

el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:

— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din

clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani!Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare

primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:

108

— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic

şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:

Cucurigu! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de

pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare.

Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!

Cucurigu! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa

de dânsul.Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce

avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de

jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând:

— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la

moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să

vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:

— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi

îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.

Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.

— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-

ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de

milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!

109

Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

CORBUL SI VULPEAde La Fontaine

Jupânul Corb, pe-o creangă cocoțat, Ținea în clonț un boțde caș furat.Ademenită de mirosul cașului,Cumatra Vulpe-i spuse-așa borfașului:-Să ne traiti multi ani , Măria Voastră,că sunteți zău, ca din cutie scos!Iar de-ați avea și glasul mlădiosPe cât v-arată penele frumos-Mă prind c-ați fi vreo Pasăre Măiastră!”

Ci corbul, auzind-o, pe gânduri nu mai șade.Deschide ciocul. Prada cade.Și vulpea , înghițind-o,îl dăscalește:-“Bade,Ligușitorii-nu știai, se pare-Trăiesc pe seama cui le dă crezare.Dar lecția pe care o-nvațașiO fi făcând cât boțul tău de caș!…Înmărmurit, croncanul juratu-s-a cumplitCă n-o să se mai lase de-acuma păcălit.

ELEFANTUL DODO

Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor elefănțeilor. Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau toți elefănțeii de vârsta lui.

Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi dormit.

— Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când acesta îi spunea să se culce.

Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe dinți şi pe picioare.Timpul parcă trecea mai repede în dimineața aceasta şi Elefănțelul Dodo nu se mai sătura de somn.— Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a atenționat mama elefant. Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu

uniforma, şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe care mama elefant i le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem cravata.

A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru trupa de dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui Dodo să danseze.

Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo, iar profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.

— Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica. Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundiță roz. Era colega din banca din față. Mereu îi admirase fundița.

Dar elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefănțel. S-a dus apoi către elefănțica cu ochelari, dar şi aceasta l-a refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefănțele. Dezamăgit, s-a uitat în jur. Mai rămăsese doar o elefănțică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefănțica Deşteptățica, cea mai deşteaptă elefănțică din clasă. A venit elefănțica la el.

— Dansezi? l-a întrebat aceasta.Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă. — Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te uiți în oglindă înainte să pleci de acasă! i-

a spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea

cravata pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de dimineață. Nici pe față nu se spălase. Şi-a amintit că aseară nu se spălase nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai spălase. S-a spălat pe mâini, pe față, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în clasă. Elefănțica Deşteptățica i-a zâmbit.

Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a înțeles. Elefănțelul Dodo nu a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe dinți, prin urechi, dimineața s-a trezit devreme şi a avut timp pentru toate activitățile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în oglindă şi mulțumit de ce vede, şi-a salutat bucuros mama.

110

La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar ştiți cu cine dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefănțica Deşteptățica.

ÎN JUNGLĂ de Maria Raicu

Nimeni nu ar vrea s-ajungăSingur să fie în junglă.Jungla-i o pădure deasă, Din ea nu poate să iasăCel care s-a rătăcit.Doar dacă a fost găsitDe vreo maimuţă miloasă, Care să-l ducă acasă, Sus, pe-o creangă de copacŞi să-l pună-ntr-un hamac.De-acolo ar putea să vadăCă jungla nu-i o livadă, Chiar dacă maimuţele

Se-ntrec mâncând fructele, Pe care le-au cules ieriDin înalţii palmieri.Ar vedea şi elefanţiCât un copăcel de-nalţi.Şi ar mai putea să vadăŞerpii groşi pândind o pradăDar din hamac să nu cadă!Şi să ceară ajutorUnui papagal în zbor, Care poate da de vesteUnde rătăcitul este.

POVESTEA URSULUI CAFENIU de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar, fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de ştire şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ).

Aşa... Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care

venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.

— Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi să se prăpădească de râs.

— E mânjit tot! — De la gheare pân' la bot! — Vai, vai, ce caraghios! — Parc-a fost muiat în sos! Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel

murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.

— Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.— Păi de cine, măi Martine? — Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă. Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind. Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi. — Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd... — Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb. — Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile. — Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi? — Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-l mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi

plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile. Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă. — Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi

trăiesc printre munţii de gheaţă! Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor. — De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.

111

— Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi urşii sunt cafenii.

Pinguinul era o pasăre tare isteaţă. — Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine! Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun. — Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin. — Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă! — Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta.... Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine,

bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori. — Aşa, destul, spuse pinguinul. Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar

pinguinul îl opri. — Stai! Rămâi aşa! Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb. — Ce blană albă! se minună al doilea. — Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de

bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.

Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau. — Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte. Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea

lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin - neobişnuit cu viaţa de la pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:

— Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi! Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi.

Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul. Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de

gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.

O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând, se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.

Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu ...

— Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...

Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi... — Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care

mai de care laba. Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a

bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).

Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:

Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru, alb sau cafeniu? Inima să-ţi fie dreaptă. Eu te judec după faptă!

PEŞTIŞORUL DE AUR de Fraţii Grimm

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soţia lui în apropierea ţărmului unei mări îndepărtate. Bordeiul lor era neîngrijit şi dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, de abia îşi mai ţinea

112

zilele. Nu mai ieşea pe mare, la pescuit, de teamă că n-ar putea face faţă valurilor mai puternice. Îndrăznea doar să se urce în barca lui veche, legată de o rădăcină uscăţivă de pe ţărm, de unde îşi arunca în apă undiţa. Prindea doar peştişori mai mici, cu care nu prea reuşeau să îşi astâmpere foamea.

Nevasta lui era o femeie înfumurată, certăreaţă şi mereu nemulţumită. Zi de zi se plângea de viaţa pe care o duceau şi nu contenea să îşi învinovăţească bărbatul pentru neajunsurile lor. Într-o bună zi, pescarul îşi aruncă undiţa în apă, nădăjduind să prindă cât mai mult peşte. Trecu o bună bucată de vreme de când stătea chircit cu undiţa-n mână. Deodată însă se petrecu o minune: prinse un peştişor mic, din cale afară de frumos şi de strălucitor. Bătrânul nu mai văzuse ceva asemănător: era poleit cu aur.

Peştişorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viaţă şi să-l arunce în apă. Pescarul era un om milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În cele din urmă, cruţă viaţa bietei vietăţi, hotărându-se s-o lase să se întoarcă în împărăţia apelor. Peştişorul, drept răsplată, îi promise pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe. Însă bătrânelul, trecut prin atâtea necazuri, nu mai credea în minuni. Îşi spuse doar că l-ar fi mâniat pe Dumnezeu dacă n-ar fi cruţat viaţa micului peştişor auriu.

Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi povesti întâmplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni şi de promisiunile peştişorului de aur. Preţ de câteva clipe, nevasta bătrânului se arată neîncrezătoare. Îşi spuse că are un papă-lapte de bărbat, mult prea milostiv. Asta trebuie să fi fost pricina pentru care cruţase viaţa peştişorului. Dar, şireată cum era, se hotărî să pună la încercare promisiunea făcută de peştişor. Porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe ţărm şi să-i ceară peştişorului să îi îndeplinească o dorinţă.

Pescarul porni înspre mare şi, cam şovăielnic, îl strigă pe peştişorul de aur. Acesta nu întârzie să se arate, iar pescarul îi destăinui ce îi ceruse nevasta să îi poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi, ponosite. Peştişorului nu i se păru greu să îi îndeplinească dorinţa şi îi promise pescarului că soţia lui va fi mulţumită. Auzind acestea, pescarul porni agale spre casă. Când ajunse aici, spre uimirea lui, văzu în odaia mică a căsuţei o covată mare şi frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodată. Nevasta lui însă stătea nerăbdătoare lângă covată, clătinându-şi capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peştişorului, dar nu trecu mult timp că născoci din nou o dorinţă demnă de lăcomia ei.

Gândindu-se că aceasta covăţică nu îi este de ajuns, îşi trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a cere peştişorului de aur să îi îndeplinească cea de-a doua dorinţă. De astă dată, femeia voia o casă frumoasă şi împodobită, în locul celei dărăpănate. Zbiera cât o ţinea gura, fugărindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i tăioase se auziră până departe şi pescarul nu avu de ales decât să îl cheme din nou pe peştişorul auriu. Om cinstit, cumpătat şi modest, îi era ruşine de lăcomia soţiei sale. Se temea că peştişorul se va supăra dacă îl caută după atât de puţin timp. Poate îşi va spune că este şi el la fel de necinstit şi de lacom ca şi nevasta lui. Îşi ascunse ruşinea, îşi lua inima în dinţi şi-l chemă din nou pe peştişor. Şi îi spuse cea de-a doua dorinţă a femeii sale. Peştişorul îl asigură că dorinţa îi era ca şi îndeplinită – la întoarcere va găsi o casă nouă, încăpătoare, din care nu va lipsi nimic.

Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Dar iată că în locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă mare, nou-nouţă. Nevasta lui însă stătea în prag, scrâşnind din dinţi de nemulţumire. „Te pomeneşti că nu îi sunt de ajuns toate bogăţiile din lume”, gândi mohorât bătrânul. Şi câtă dreptate mai avea!

Căci de îndată ce îl văzu, bătrâna îi porunci moşului să facă din nou cale întoarsă şi să se înfăţişeze înaintea peştişorului. Urma să i se îndeplinească cea de-a treia dorinţă: voia un palat. Peştişorul îi îndeplini dorinţa, deşi părea deja sătul şi plictisit de lăcomia lor. Când bărbatul se întoarse acasă, nu-i veni să-şi creadă ochilor. În locul casei era un palat care se înălţa falnic în ţinutul acela părăsit ce până nu demult fusese parcă uitat de Dumnezeu.

Nevastă-sa era acum împărăteasă şi se aşezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când îşi văzu bărbatul la poartă, îi zise numai vorbe de ocară, izvorâte din inima ei haină, de piatră. Îl goni de la palat, strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, şi că ar face bine să îşi caute norocul în altă parte. Îl izgoni ca pe un duşman şi îi spuse să ia seama că nu cumva să îndrăznească să mai pună piciorul în palatul ei. Bătrânul pescar părăsi palatul şi porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar o bucată de pâine. Paznicii palatului îl înghiontiră şi îl batjocoriră. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat. Bietul pescar nici nu înţelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, ştia că doar peştişorul de aur putea să-i dea vreun sfat. Cobora

113

din nou la ţărm şi îl chema încă o dată deşi cele trei dorinţe fură deja îndeplinite. Totuşi, peştişorul se arată şi acum. Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia nevestei sale.

Bătrânul avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peştişorului să năruie palatul şi să facă să dispară bogăţiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui aşteptând în uşa şubredă a vechiului lor bordei, în care să domnească pacea şi împăcarea.

Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peştişor, astfel că se îndură de sufletul necăjit care venise să-şi jelească amărăciunea. Hotărî să facă dreptate şi să-i îndeplinească această ultimă dorinţă. Îl îmbună pe bietul pescar şi îl trimise acasă. Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească şi de mulţimea de servitori care forfoteau prin palat să îi facă pe plac stăpânei.

Când bătrânul văzu vechea lor căsuţă, cu pereţii scorojiţi, se simţi cu sufletul împăcat. Înăuntru îşi găsi nevasta, cea veşnic nemulţumită, cum era şi mai înainte. Totul era ca la început: viaţa lor era lipsită de bucurii şi de bogăţii, aşa cum fuseseră obişnuiţi. Pescarul mai ieşea din când în când la pescuit, dându-şi toată silinţa să prindă cât mai mulţi peştişori în cârligul undiţei. Duceau o viaţă grea, plină de griji, dar pescarul ştia că era tocmai viaţa pe care şi-o dorise, deşi nevasta continua să îl dojenească pe nedrept în fiecare zi.

COCOȘUL, SOARELE ȘI LUNA (poveste grecească)

Cu mii şi mii de ani în urmă, cocoşul, soarele şi luna trăiau în împărăţia cerului ca trei fraţi. Cel mai vesel dintre ei era cocoşul. Cânta de dimineaţa până seara. Nici soarele nu era o fire posomorâtă. Dar veşnic mohorâtă şi supărată era luna.Într-o zi, luna se înfurie pe bietul cocoş, fiindcă nu-i cânta precum îi era ei voia, şi nici una, nici două, îl lovi atât de tare, de-l rostogoli din cer direct pe pământ. Când apăru soarele să vadă ce se întâmplase cu cocoşul, auzi cele petrecute şi se gândi să-l răzbune.– Lună, tu care eşti mereu rea şi urâcioasă, ba chiar răzbunătoare, să ştii că nici cu mine nu vei mai trăi alături, de azi încolo, îi strigă soarele.

– Ei bine, eu sunt aşa cum ai spus tu, dar tu care eşti veşnic strălucitor, tu care din căldura ta încălzeşti inimile tuturor din jur, de ce vrei să mă pedepseşti?

– Nu te mai pedepsesc. Fie! Dar, de azi înainte, tu vei domni peste noapte, iar eu peste zi. Drumurile noastre se vor despărţi pe veşnicie. Iar cocoşul va şti aceasta şi se va trezi odată cu venirea mea în zori, va cânta de bucurie şi va bate din aripi, pe când la venirea ta se va grăbi să se ascundă.

Şi aşa a rămas de atunci până azi. De câte ori simte cocoşul apropierea soarelui, se grăbeşte să trâmbiţeze zorile. Şi de câte ori presimte apropierea lunii, se grăbeşte să se ducă la culcare, să n-o mai vadă pe cea care l-a azvârlit din cer.

ÎN COSMOS de Mălina Cajal

Frățiorul meu e mare,Eu mă uit la el în sus,Șapte ani la toamnă areAzi ceva grozav mi-a spusO rachetă vrea să facă,Să pornească doar în doi,Dar nu știe încă, dacăO fi voie cu pisoi....

LEGENDA MĂRȚIȘORULUI

Odată, Soarele coborî într-un sat, la horă, în chip de fată preafrumoasă. Dar un zmeu a furat-o și a închis-o în palatul lui. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu, dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele. Mulţi dintre pământeni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze Soarele. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din

114

https://ro.wikipedia.org/wiki/Palat

https://ro.wikipedia.org/wiki/Zmeu

răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când aceasta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima picătura de sânge a flăcăului se scurse în zăpada imaculată.

De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

De 1 Martie, românii au obiceiul ca părinţii să lege copiilor la mână sau la gât câte o monedă, pentru ca aceştia să aibă noroc tot anul şi să fie sănătoşi. Punerea mărţişorului se face de obicei înainte de răsăritul soarelui. El este dăruit, în zilele noastre, în principal copiilor, fetelor şi femeilor, pentru a le proteja gingăşia şi sensibilitatea.

PENTRU TINE PRIMĂVARĂde Otilia Cazimir

Șiruri negre de cocoare,Ploi călduțe și ușoare,Fir de ghiocel plăpând,Cântec îngânat în gând,Sărbătoare…Zumzet viu prin zărzări. OareCântă florile la soare?Că pe crengi de floare pline

Nu știi: flori sunt, ori albine?Pentru cine?…Pentru tine, primăvară,Care-aduci belșug în țară,Care vii,Peste câmpii,Cu bănuți de păpădiiȘi cu cântec de copii

JERTFA UNEI MAME (poveste italiană)

A fost odată o văduvă şi toată bucuria ei era o fetiţă de cinci ani, durdulie, frumoasă şi pe deasupra şi ascultătoare. Dimineaţa stătea cuminte în grădină şi se juca cu păpuşa, îngânând tot felul de cântece născocite de ea. După-masă căuta să-i dea mamei ei câte un ajutor la ce era şi ea în stare. Maică-sa nu o pierdea din ochi şi în fiecare seară, până adormea fetiţa, ea îi cânta un cântec de leagăn. Aşa o obişnuise, de când era mică de tot. Şi cele două, mamă şi fiică, îşi duceau tihnit zilele şi nu aveau de ce să se plângă. Dar iată că într-o bună zi, pe când mama era obosită de grijile casei, fetiţa văzu trecând prin grădină un iepuraş alb, de o rară frumuseţe. Se duse să-l prindă, dar iepuraşul se furişă pe sub gard şi fugi mai departe. Fetiţa se luă după el, fără să-şi dea seama că ieşise pe poartă, în afara grădinii.

Şi iepuraşul se făcu nevăzut în pădure şi fetiţa se pomeni alergând orbeşte după el. Când să o strige biata maică-sa la masă, fetiţa dispăruse. O jale nemaipomenită o cuprinse pe biata femeie şi, cum nu avea de ales, se luă după urmele fetiţei în nădejdea de a o găsi. Şi dacă fetiţa se rătăcise, s-a rătăcit şi mama ei. Zdrobită de durere şi oboseală, se opri şi se aşeză pe trunchiul retezat al unui copac. Şi, stând acolo singură, i se păru că aude o voce:

– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?– Vreau, cum să nu vreau, dar cine eşti tu?– Eu sunt Ziua şi dacă-mi cânţi măcar un cântec din cele ce le cântă fetiţa ta în timpul zilei, îţi arăt pe unde a

luat-o.Numai de cântat n-avea poftă deznădăjduita mamă, dar de nevoie a îngânat şi ea ce-şi aducea aminte de la

fetiţa ei.– Ei bine, îi zise Ziua, a luat-o pe acolo, şi-i arătă încotro a luat-o fetiţa.Dar a mers şi a mers biata femeie, până s-a înseratşi de fetiţă tot n-a dat.Şi iar s-a aşezat pe o buturugă să se odihnească. Şi din nou un glas a întrebat-o:– Vrei să ştii încotro a luat-o fetiţa ta?– Cum să nu vreau? răspunse ea cu disperare.– Cântă-mi atunci trei cântece din cele cu care o adormeai seara când era în leagăn. Eu sunt Seara şi-ţi voi

spune încotro s-o iei mâine în zori.Şi mama, printre lacrimi, i-a cântat trei cântece Serii şi a adormit cântând şi plângând, iar a doua zi a luat-o

într-acolo unde îi arătase Seara.Şi a ajuns în faţa unui râu secat şi n-a ştiut ce să facă, dar de îndată a auzit un glas:– Dacă ţii neapărat să-ţi găseşti fetiţa, umple-mi albia cu lacrimile tale şi te voi trece de partea cealaltă, pe

unde a luat-o ea.

115

Şi auzind acestea, de bucurie, de durere, mama plânse într-atât, încât n-a trecut mult timp şi s-a umplut albia râului.

Şi râul a trecut-o pe partea cealaltă. Şi acolo a dat de o stâncă. Şi stânca i-a vorbit:– Dacă dragostea ta pentru fetiţă e mare, suflarea ta va fi atât de calda, încât să facă să răsară flori din

piatră seacă.Şi mama, disperată, suflă cu căldură asupra stâncii. Deodată văzu în faţa ei tufe întregi de grozame

gălbioare, viorele ici şi colo, ghiocei si violete. De bucurie, stânca îi făcu semn pe unde s-o ia să-şi întâlnească fata. Şi femeia îi urmă sfatul.

Şi merse, şi merse, până în faţa unei colibe. Istovită, căzu la pământ. Când se dezmetici, în faţa ei apăru o bătrână, hâdă ca o vrăjitoare. O privi cu ochi răi şi încruntaţi.

– Cum de ai ajuns până aici? o întrebă ea.– M-au îndrumat şi pe mine…Nu ştii cumva, mătuşă, mai spuse ea, unde ar putea fi fetiţa mea?– Ba ştiu. Ce trebuie să fac ca să-mi spui, întrebă femeia cu disperare în glas şi în privire.– Ai făcut destul ca să dovedeşti cât de mult o iubeşti pe această mititică. Şi mie mi-a fost dragă şi de aceea

m-am prefăcut într-un iepuraş şi ţi-am răpit-o, dar n-am cunoscut atunci puterea ta de jertfă şi nici că vei fi în stare să înduri toate încercările ca să ţi-o recapeţi. Ia-o înapoi, e fata ta.

Şi zicând acestea, se făcu nevăzută şi ea şi coliba sa şi, în faţa mamei, năucită de atâtea şi atâtea spaime prin câte trecuse, apăru fetiţa ei durdulie şi frumoasă care-i sări de gât şi o întrebă senină, ca toţi copiii care nu vor să recunoască că au făcut o poznă:

– Mamă, mergem acasă?MĂMICA MEA

de Maria Raicu

Mămică iubitoare,Eşti Raza mea de Soare,Care mi-a dat luminăŞi dragoste deplină!

Din sufletul tău bunEu înfloresc acum,Ca să devin sub SoareO preţuită floare!

Dar pân-atunci e mult!Eu sfatul ţi-l ascult,

Cu el voi creşte mare,Măicuţă iubitoare!

Căci tu ştii cel mai bineCe-i bun şi pentru mineŞi-n viaţă pe drum dreptM-ajuţi să mă îndrept!

Iubirea ta cea mareNu are-asemănare,Nicicând în lumea mare,Mămică iubitoare!

MAMA de Mircea Sântimbreanu

A fost odată o mamă tânără și frumoasă. Ce să mai spun despre dânsa ca s-o aveți mai bine în fața ochilor? Semăna cu mama, fiecăruia dintre voi, copii. Semăna atât de bine, încât ceea ce vă voi povesti nici nu mai

este o poveste. Sau dacă vreți, este povestea oricarei mame. Copiii ei nu băgau de seamă multe lucruri la dânsa. Nici că e tânără și frumoasă, nici - uneori - că e obosită și îngândurată, nici că e adesea veselă și bucuroasă

ca un copil.Ea era mama...Un singur lucru era cu neputință să nu-l observe. Mama putea oricând să se lipsească de un lucru al ei. Ea,

dintre toți ai casei, spunea cel mai arareori cuvintele: "A mea", "al meu". Ar fi putut să nu le spună deloc. Și totuși n-ar fi putut. Căci spunea aceste cuvinte zilnic, doar că le spunea ca orice mamă:

– Băiatul meu, fetița mea, copiii mei...Mama, care putea să renunțe la orice pe lume, niciodată n-ar fi renunțat să rostească cu mândrie: "copilul

meu".Câteodată însă, cuvintele acestea le rostea înăbușit, cu greutate.,– Cine a murdărit pereții casei?– Băiatul meu, raspundea mama, plecându-și fruntea.– Ce rochiță patată.... A cui ești fetițo?

116

– Fetița mea, zicea mama rușinată.– Cine țipă atât de tare?_– Copiii mei, spunea ea, și glasul parcă lacrimă, era stins, abia auzit. Ea însăși părea că îmbătrânește dintr-o

dată, că nu mai e tânăra și frumoasă.Adesea însă spunea aceste cuvinte raspicat, în auzul tuturor. când era. de pildă întrebată:– Cine e acest copil harnic?– Băiatul meu, răspundea mama și ochii îi străluceau.– Ce frumos vorbește mititica asta. Cine e?– Fetița mea, zicea mama bucuroasă.– Ce curați sunt acești copii. Ai cui sunt oare?– Sunt copiii mei, spunea mama și în glasul ei era mândrie, chipul i se lumina, iar dânsa părea pe data

tânără și frumoasă ca o zână.Și timpul a trecut, copiii au crescut, mama nu mai era nici tânără și nici atât de frumoasă. Dar nimeni nu

băga de seamă aceasta. Căci copiii se străduiau mereu să-i dea prilejul să spună necontenit, răspicat, în auzul tuturor, cu mândrie, cuvintele:

– Copiii mei!Era izvorul tinereții mamei. Și mama părea mereu tânără și frumoasă!

TÂLHARUL PEDEPSIT de Tudor Arghezi

Într-o zi, prin asfinţit, Şoarecele a-ndrăznit Să se creadă în putere A prădat stupul de miere.

El intrase pe furiş, Strecurat pe urdiniş, Se gândea că o albină-iSlabă, mică şi puţină, Pe când el, hoţ şi borfaş, Lângă ea-i un uriaş.

Nu ştiuse că nerodul Va da ochii cu norodulŞi-şi pusese-n cap minciunaCă dă-n stup de câte una.

Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleşit. Socoteală să-i mai cearăNu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot până la coadăTăbărate mii, grămadă,Şi l-au strâns cu meşteşug,Încuiat ca-ntr-un coşciug.

Nu ajunge, vream să zic,Să fii mare cu cel mic,Că puterea se adunăDin toţi micii împreună.

FLUTURAȘUL OVI

La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare, în fiecare zi se întâlneau la şcoala din poiană.

În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cuminți şi atenți la ore. În pauze zburdau din floare în floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.

Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilalți fluturați cum se joacă. I-ar fi plăcut să intre în jocul lor, dar se simțea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se jucau împreună, dar în scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu prindea mai niciodată mingea, zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea bine şotronul, nu putea să facă față mai niciunui joc sportiv.

– Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!– Nici eu! Nici eu!– Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile colegilor

săi, fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit să fie la ore mereu, pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze, uneori, ca să-i mai

117

treacă supărarea, repeta în minte cuvintele învățate în limba engleză. Dar nici la ora aceasta nu avea curajul să ridice mâna să răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.

S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învățau la şcoala din pădure în limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învățat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi amuzant, în limba engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.

Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi dimineața s-a trezit cu el în gând.A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu reținuse cântecul în întregime.

Le părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce toți colegii lui se chinuiau să-şi amintească cuvintele în limba engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că acesta fredonează cântecul.

– Ascultați! Ovi ştie cântecul!Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai multora.– Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina. "Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.– Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emoții, încât nici pe el

nu se auzea. Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp ce el

se făcuse roşu ca racul de emoții.– Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l învețe. "Sunt şi eu

bun la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi. A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învățat şi ei jocurile lor, şi chiar dacă

era mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă."Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!" îşi

spuse în gând fluturaşul.Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a înțeles că nu poți fi foarte bun la toate şi că trebuie să arăți tuturor ceea ce

poți să faci tu cel mai bine.

ARTIȘTI de MARIA RAICU

De multe ori noi suntem încântaţiDe ce pot face oameni talentaţi, Dar care-au şi muncit neîncetatŞi fiecare meseria şi-a perfecţionat

Ei sunt artiştii pe care-i admirăm, Să fim ca ei şi noi mai încercămŞi dacă noi puţin mai reuşim, Am vrea atunci artişti să ne numim.

Actori pe scenă la câte-o serbareNe comparăm cu artişti de la televizoare, Şi dacă reuşim să şi cântămCu mari cântăreţi ne-asemănăm.

Şi pictori renumiţi ne declarăm,Că doar şi noi la şcoală desenăm!Câteva fete îşi spun dansatoareCă pot şi ele bate ritmul din picioare.

Dar ca să poţi fi un artist adevărat, Chiar cu talent sunt multe de-nvăţat!

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEAGULUI de Ion Creangă

Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.

Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară, ea, în sfârşit, în toate părţile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-şi mai strângea picioarele; dintr-o parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare şi nemulţumitoare erau. Pentru babă, fata moşneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei - busuioc de pus la icoane.

Când se duceau amândouă fetele în sat la şezătoare seara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea câte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce câte-un fus; ş-apoi, când veneau amândouă fetele acasă

118

noaptea târziu, fata babei sărea iute peste pârlaz şi zicea fetei moşneagului să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ţie până va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecât să rămâie pe-a lor. Când veneau duminica şi sărbătorile, fata babei era împopoţată şi netezită pe cap, de parc-o linseseră viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, când venea moşneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă meliţa; că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău... că-i laie, că-i bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să înnărăvească şi pe fata ei.

Moşneagul, fiind un gură-cască, sau cum îţi vrea să-i ziceţi, se uita în coarnele ei, şi ce-i spunea ea sfânt era. Din inimă, bietul moşneag poate c-ar fi mai zis câte ceva; dar acum apucase a cânta găina la casa lui, şi cucoşul nu mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu dedeochiul; căci baba şi cu fiică-sa îl umplea de bogdaproste.

Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărât de câte-i spunea baba, chemă fata şi-i zise:– Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu

este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta, din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ţi sunt, că, orişiunde te-i duce, să fii supusă, blajină şi harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o: c-a mai fost şi mila părintească la mijloc!... dar prin străini, Dumnezeu ştie peste ce soi de sămânţă de oameni îi da; şi nu ţi-or putea răbda câte ţi-am răbdat noi.

Atunci biata fată, văzând că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său şi, cu lacrimi în ochi, porneşte în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!

Şi merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de capul ei şi slabă de-i numărai coastele; şi cum văzu pe fată, îi zise:

– Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de

drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună.Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit, dar plin de omizi în toate părţile.

Părul, cum vede pe fată, zice:– Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!Fata, harnică cum era, curăţă părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi

caute stăpân. Şi, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână mâlită şi părăsită. Fântâna atunci zice:– Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!Fata râneşte fântâna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergând mai departe,

numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice:– Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!Fata, care ştia că de făcut treabă nu mai cade coada nimănui, îşi suflecă mânecile, călcă lut şi lipi cuptorul, îl

humui şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mâinile de lut şi porni iarăşi la drum.Şi mergând ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-şi pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte până ce, într-una din zile, dis-dimineaţă, trecând printr-un codru întunecos,

dă de-o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi când s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întâmpină pe fată cu blândeţe şi-i zice:

– Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti? - Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus ştie câte-am tras de când mama care m-a făcut a pus mâinile pe piept! Stăpân caut şi, necunoscând pe nime şi umblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşluire.

– Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredinţată că mâine n-ai să ieşi cu mâinile goale de la casa mea.

– Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac. - Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi să-mi faci bucate; şi, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de mâncat.

Şi, cum zice, bătrâna porneşte la biserică, iară fata suflecă mânecile şi s-apucă de treabă. Întâi şi-ntâi face lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:

– Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă lăie! Şi când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sperie; ci le ia pe câte una şi le lă şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de

119

făcut bucate, şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, a zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care-a vrea ea, şi să şi-o ia ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o mulţime de lăzi: unele mai vechi şi mai urâte, altele mai noi şi mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea mai veche şi mai urâtă dintre toate. Şi când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încreţeşte din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care îşi ia lada în spate şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul pe unde venise.

Când, pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite... Şi mănâncă fata la plăcinte, şi mănâncă, hăt bine; apoi îşi mai ia câteva la drum şi porneşte.

Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fântânii erau două pahare de argint, cu care a băut la apă până s-a răcorit.

Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.Şi mergând mai departe, iaca părul grijit de dânsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce

erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzând pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mâncat la pere şi şi-a luat la drum câte i-au trebuit.

De-acolo mergând mai departe, iaca se întâlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la gât purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţumită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aici, fata, tot mergând înainte, a ajuns acasă la tată-său. Moşneagul, când a văzut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi şi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi ies din ea, încât moşneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogăţii! Iară baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei atunci şi-a luat inima-n dinţi şi a zis:

– Las', mamă, că nu-i prădată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde

fusese fata moşneagului; se întâlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlită şi seacă şi părăsită, de cuptorul cel nelipit şi aproape să se risipească; dar când o roagă şi căţeluşa, şi părul, şi fântâna, şi cuptorul ca să îngrijească de dânsele, ea le răspundea cu ciudă şi în bătaie de joc:

– Da' cum nu!? că nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te

îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Şi mergând ea tot înainte, a ajuns apoi şi ea la Sfânta Duminică; dar şi aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie şi prosteşte. În loc să facă bucatele bune şi potrivite şi să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moşneagului de bine, ea i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi de durere. Apoi bucatele le-a făcut afumate, arse şi sleite, de nu mai era chip să le poată lua cineva în gură... şi când a venit Sfânta Duminică de la biserică, şi-a pus mâinile-n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă şi îngăduitoare, n-a vrut să-şi puie mintea c-o sturlubatică şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi şi-a ales lada cea mai nouă şi mai frumoasă; căci îi plăcea să ia cât de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să-şi ia ziua bună şi binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci porneşte ca de la o casă pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i pârâiau călcâiele, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să pornească după dânsa, s-o ajungă şi să-i ieie lada.

Şi când ajunge la cuptor, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar când s-apropie să ia dintr-însele şi să-şi prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fântână, aşijderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi fântâna plină cu apă până-n gură; dar când a vrut fata să puie mâna pe pahar şi să ia apă, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fântână într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat!... Când prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Şi-atunci... scobeşte-te, fata babei, în dinţi! Mergând mai înainte, cu căţeluşa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, căţeluşa a muşcat-o de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Îşi muşca fata acum degeţelele mămucuţei şi ale tătucuţei de ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfârşit, cu mare ce a ajuns şi ea acasă, la mă-sa, dar şi aici nu le-a ticnit bogăţia. Căci, deschizând lada, o mulţime de balauri au ieşit dintr-însa şi pe loc au mâncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut balaurii nevăzuţi cu ladă cu tot.

Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii: el a măritat pe fiică-sa după un om bun şi harnic. Cucoşii cântau acum pe stâlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cântau cucoşeşte la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moşneagul a rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul.

120

LA PAŞTI de George Topîrceanu

Astăzi în sufragerieDormitau pe-o farfurie,Necăjite şi mânjite,Zece ouă înroşite.Un ou alb, abia ouat,Cu mirare le-a-ntrebat:– Ce vă este, frăţioare,– Ce vă doare?Nu vă ninge, nu vă plouă,Staţi gătite-n haină nouă,Parcă, Dumnezeu mă ierte,N-aţi fi ouă…– Suntem fierte!Zise-un ou rotund şi fraiseLângă pasca cu orez.

Şi schimbindu-şi brusc alura,Toate-au început cu gura:– Pân’ la urmă tot nu scap!– Ne găteşte de paradă.– Ne ciocneşte cap în capŞi ne zvârle coaja-n strada…– Ce ruşine!– Ce dezastru!– Preferam să fiu omletă!– Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,Aş fi scos un pui albastru…– Şi eu unul violet…– Eu, mai bine-ar fi să tac:Aşa galben sunt, că-mi vineSă-mi închipui că pe mineM-a ouat un cozonac!…

STRADA NU E LOC DE JOACĂ de Maria Raicu

Într-o zi caldă de vară,Când copiii stau pe-afară,Ion, Gelu, Gică, MirceaS-au gândit să bată mingea. Şi n-au găsit loc mai bunDecât pe asfalt, în drum.Ei în joc s-au avântat Şi nimeni n-a observatCă o maşină mare, grea,

În viteză se-ndreptaNoroc că drumul era drept Şi şoferul foarte atentLângă ei brusc a frânat Şi pe copii i-a mustrat:– Dacă-n stradă vă jucaţiPuteţi fi accidentaţi!Strada nu e loc de joacă,Mult rău poate să vă facă!

ACASĂ de Emilia Căldăraru

Drag mi-e cuibul părintescUnde eu trăiesc și cresc;Lângă-ai mei părinti și frați,Toți prin dragoste legați.Casa mea și-n somn o știu,Orice colț pot să-l descriu;Din balconLa telefon,Din antreu sau dormitorPână la televizor,Din fotoliile moiPăn-la coșul cu pisoi,De la cerga vișiniePână la bucătărie,De la masă la cuier,

La dulap și frigider,De la baie la perdeleOri la raftul cu ulcele.Pe covor, ca pe potecă,Mă duc pân-la bibliotecă.Doar un pas a mai rămasPână la bătrânul ceas;Și-ncă unul, mai micuțPân-la albul meu pătuț.De pe oriunde m-aș duceDrumul tot aici m-aduce;Tot la cuibul părintescUnde drag mi-e să trăiescFiindcă lumea e frumoasăDar niciunde ca ... acasă.

ÎN EXCURSIE LA MUNTE de Maria Raicu

121

A sosit VACANŢA MARECu idei şi planuri multe.Aşteptăm cu nerăbdareO excursie la munte.

Şi-ntr-o zi de dimineaţăAm pornit cu veselieCătre munţi ce poartă-n ceaţăO căciulă argintie.

Şi-am sosit pe la amiazăPe un plai ca de poveste, Unde doar vântul cuteazăSă se-avânte peste creste.

Ne-am oprit lângă izvoare, Unde brazii sunt străjeri,

Doar la umbră şi răcoare, Ca să prindem noi puteri.

Pe poteci misterioase, Toată ziua am umblat Şi aproape se-nnoraseCând de-acolo am plecat.

Dar mereu ne urmăreşteVraja Munţilor Carpaţi, Uriaşi dintr-o poveste, Care-n cer stau atârnaţi.

Şi-om veni iarăşi la vară,Taina să le-o dezlegăm, Căci vom învăţa la şcoală În ce fel să-i cercetăm.

1 IUNIE de Ion Socol

Azi e zi de sărbătoare, Porumbei ca albul spumii, Pace scriu, rotind sub zare, Pentru toți copiii lumii.Florile-n grădini și glastre Și-au deschis bobocii-n soare, Îmbrăcând casele noastre În strai nou de sărbatoare.

HANSEL ȘI GRETEL de Frații Grimm

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaș și omul ăsta își avea căscioara la marginea unui codru nesfârșit, unde-și ducea viața împreună cu nevastă-sa și cei doi copii ai săi. Și pe băiețel îl chema Hansel, iar pe fetiță Gretel.

De sărmani ce erau, nu prea aveau cu ce-și astâmpăra foamea. Și-ntr-o bună zi, întâmplându-se să se abată asupra țării o mare scumpete, nu mai fură-n stare să-și agonisească nici măcar pâinea cea zilnică. Seara în pat, pe bietul om începeau să-l muncească gândurile și, zvârcolindu-se neliniștit în așternut, se pomenea că oftează cu grea obidă.

Și-ntr-una din aceste seri îi zise el neveste-sii: – Ce-o să ne facem, femeie? Cu ce-o să-i hrănim pe bieții noștri copii, când nici pentru noi nu mai avem nici

de unele? – Știi ceva, bărbate, răspunse femeia, mâine-n zori luăm copiii cu noi și-i ducem unde-i pădurea mai deasă.

Le facem un foc bun, le dăm și câte-o îmbucătură de pâine și pe urmă ne vedem de treburile noastre. Iar pe ei îi lăsăm acolo. De nimerit, n-or să mai nimerească drumul spre casă, de asta sunt sigură, și-n felul ăsta ne descotorosim de ei!

– Nu, femeie, asta n-o s-o fac nici în ruptul capului, spuse bărbatul. Nu mă rabdă inima să-mi las copiii singuri în pădure. Că doar multă vreme n-ar trece și-ar veni fiarele să-i sfâșie...

– Vai de tine, neghiobule, îl luă femeia la rost, de-i așa, o să murim de foame toți patru... Poți să cioplești de pe-acum scânduri pentru sicrie...

Și femeia nu-i dădu pace până când omul nostru nu se-nvoi. – Totuși, mi-e tare milă de bieții copii! adăugă el cu obidă. În acest timp, cei doi copii stăteau treji în așternut, că din pricina foamei nu putuseră să închidă un ochi. Și

așa se făcu de auziră tot ce spuse zgripțuroaica de femeie către tatăl lor.122

La un moment dat, Gretel începu să plângă cu lacrimi amare și-i spuse lui Hansel printre sughițuri: – De-acu s-a sfârșit cu noi!– Liniștește-te, Gretel, și nu mai fi mâhnită, o să găsesc eu o scăpare! îi zise cu blândețe frățiorul.După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă, își puse hăinuța pe el și, deschizând ușa, se strecură afară.

Luna lumina că ziua și pietricelele albe, din fața căscioarei, străluceau că bănuții cei noi. Hansel se aplecă de mai multe ori până ce-și umplu bine buzunarul cu pietricele. Apoi se-ntoarse în casă și-i șopti lui Gretel:

– Fii liniștită, draga mea surioară, și dormi în pace! Apoi se culcă din nou în patul lui și adormi. Zgripțuroaica de femeie nici nu așteptă să răsară soarele că se și înființă la patul copiilor, să-i trezească.

– Ia sculați-vă, leneșilor, că mergem la pădure să aducem lemne!Apoi dădu fiecăruia câte un codru de pâine și mârâi printre dinți:– Asta aveți de mâncare pentru la prânz! De vă îmboldește foamea, nu cumva să mâncați înainte, că altceva

nu mai căpătați! Gretel lua toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu pietricele. Apoi porniră cu toții spre pădure. După puțin timp, Hansel se opri și își aruncă privirea înapoi, spre căscioara

ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăși, și iarăși... Și dacă-l văzu taică-său, numai ce-i zice: – Da' ce ai, Hansel, că te oprești mereu și te tot uiți înapoi? Vezi mai bine cum mergi, să nu-ți schilodești

cumva picioarele! – Știi, tăicuțule, mă uitam după pisicuța mea albă... Stă, a naibii, cocoțată pe acoperiș, și-mi face semne de

rămas bun. Dar vezi că femeia i-o tăie pe dată: – Prostănacule, nu-i nici o pisicuță! E soarele de dimineață, care strălucește pe horn. Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nici o pisicuță și că de fiecare dată când se oprea,

scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare. După o bucată de vreme, ajunseră la locurile unde pădurea se îndesea și cam pe la mijlocul ei omul nostru

se opri și zise: – Acu, copii, mergeți după vreascuri, c-o să vă facă tata un focșor pe cinste, să nu vă fie frig deloc! Hansel și Gretel aduseră vreascuri cât aduseră, până ce se făcu o moviliță bună. Lemnele luară foc pe dată

și, când vâlvătaia începu să crească, femeia grăi: – Stați lângă foc, copii, și odiniți-vă, că noi ne ducem mai încolo, în pădure, să tăiem lemne. Și când om

termina cu tăiatul, ne întoarcem aici și vă luăm acasă. Hansel și Gretel se așezară lângă foc și când se făcu ora prânzului, fiecare își mâncă bucătura de pâine. Și

cum auzeau tot mereu răsunând lovituri de topor, erau încredințați că tatăl lor trebuie să fie ceva mai încolo, nu prea departe. Dar vezi că loviturile nu erau de topor!

Omul nostru legase o creangă de-un copac cioturos, și de câte ori bătea vântul, o izbea încolo și-ncoace de uscătura aceea. După ce așteptară să vină să-i ia, vreme lungă, nu glumă, căzură toropiți de oboseală și adormiră buștean.

Când s-au trezit, era noapte întunecoasă, de nu vedeai la doi pași. Gretel începu să plângă și printre suspine își întrebă frățiorul:

– Cum o să ieșim din pădure? Și Hansel se grăbi s-o liniștească, spunându-i: – Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă! Răsări luna plină, de ziceai că poleiește cu aur pădurea, și de-ndată ce se arătă pe cer, Hansel își luă

surioara de mână și începu a păși pe urma pietricelelor, care scânteiau ca bănuții cei de curând bătuți și le arătau drumul. Merseră ei așa toată noaptea și când începură a miji zorile, ajunseră la casa părintească. Au bătut ei la ușă, "cioc-cioc!", și când femeia o deschise și dădu cu ochii de Hansel și Gretel, pe dată se arătă a fi fost foarte îngrijorată de soarta lor, zicându-le cu prefăcătorie:

– Copii răi ce sunteți, de ce ați dormit în pădure atâta vreme? Ne-ați făcut să credem că nu mai vreți să vă mai întoarceți la casa voastră... Dar vezi că tatăl copiilor se bucura cu adevărat, că-n inima lui era mâhnit că-i lăsase atât de singuri.

Nu trecu multă vreme și nevoile începură iarăși să-i încolțească. Și numai ce-o auziră copiii într-o noapte pe femeie zicându-i lui bărbatu-su, care se perpelea în așternut:

– De-acu am terminat iarăși merindele, că nu mai avem în casă decât o jumătate de pâine! Și după ce-om mânca-o și pe asta, ne-om sătura cu răbdări prăjite... Trebuie să ne descotorosim de copii, auzi tu! O să-i ducem în afundul pădurii, ca să nu mai poată nimeri drumul de-or voi să se reîntoarcă acasă. Altă scăpare nu vad, de ni-e drag să ne mai putem ține zilele.

123

Vezi însă că omului i se încrâncena inima la auzul ăstor cuvinte și gândea în sinea sa: "Ba, mai bine s-ar cuveni să împarți cu copiii tăi ultima bucățică!". Mai zicea el ce mai zicea, dar femeia nu luă deloc în seamă spusele lui, ci-l tot ocărî și-l mustră. Acu, e știut, cine a apucat de-a spus "A" trebuie să-l rostească și pe "B" și... dacă și-a călcat pe inimă prima oară, musai trebuie și a doua oară să facă la fel.

Copiii erau însă treji și auziră toată vorba lor. După ce bătrânii adormiră, Hansel se sculă din pat și vru să iasă afară, să adune pietricele, cum făcuse și de prima dată, dar vezi că femeia avusese grijă să încuie ușa, așa că băiatului nu-i fu chip să poată ieși din casă. Și deși îi era inima grea, își mângâie surioara, spunându-i:

– Nu plânge, Gretel, ci dormi liniștită. Om găsi noi cum să scăpăm cu bine... Nici n-apucaseră bine să răsară zorile, că și veni femeia și-i trase pe copii din așternut. Apoi le întinse câte o

bucățică de pâine, care era mult mai micușoară decât de cealaltă dată.În timp ce mergeau ei pe poteca ce ducea spre pădure, Hansel începu a face fărâmituri în buzunar și din loc

în loc se oprea să le presare pe jos. – Ia ascultă, Hansel, îi strigă la un moment dat taică-său, ce te tot oprești mereu și privești în jur? Vezi-ți mai

bine de drumul tău și mergi cum trebuie! – Păi, mă uit după porumbița mea, care stă pe-acoperiș și vrea să-mi spună la revedere! grăi Hansel repede,

ca nu cumva să se dea în vileag. – Prostănacule, îl luă în răspăr femeia, ceea ce vezi tu nu-i nici o porumbiță! E soarele de dimineață care

strălucește sus, deasupra hornului. Dar vezi că Hansel nu dădu îndărăt de la ce-și pusese în gând și, încetișor-încetișor, împrăștie pe drum

toate fărâmiturile. Femeia îi duse pe copii departe, departe, tot mai în afundul pădurii, unde nu mai fuseseră în viața lor. Și-ntr-

un luminiș, făcură iarăși un foc mare și mama le zise cât putu ea de blând: – Rămâneți aici, copilași, și de v-a birui oboseala, n-aveți decât să puneți capul jos și să dormiți oleacă... Noi

ne ducem în pădure, mai încolo, să tăiem lemne și seara, când om sfârși lucrul, ne întoarcem să vă luăm. Trecu ce trecu timpul și când veni ora prânzului, Gretel lua bucățica de pâine și-o împărți cu Hansel, că pe-a lui băiatul o presărase pe drum. Zburară ceasurile, se lăsă și amurgul, dar vezi că nimeni nu se arăta să-i ia pe bieții copii. Și cum adormiră greu, se treziră de-abia în toiul nopții. Dacă văzu ce se întâmplase, Hansel o mângâie pe surioara lui și-i zise:

– Să rămânem aici până ce-o răsări luna, că atunci ne-o fi ușor să găsim fărâmiturile pe care le-am împrăștiat pe jos, cât am mers. Ele or să ne arate fără greș drumul spre casă, asta-i sigur!

De îndată ce se înălță luna deasupra pădurii, copiii se sculară din culcușul de vreascuri, dar vezi că nu mai găsiră nici o fărâmitură... Mulțimea de păsărele care tot zboară peste câmpuri și prin păduri de mult le ciuguliseră pe toate. Dar Hansel avea o inimă vitează și-i spuse lui Gretel:

– N-ai teamă, surioară, până la urma tot o să găsim drumul! Dar vezi că nu fu chip să-l găsească... Merseră toată noaptea și mai merseră încă o zi, din zori și până-n

seară, dar de izbutit tot nu izbutiră să iasă din pădure. Și erau prăpădiți de foame ca vai de ei, că afară de câteva boabe de fructe sălbatice, culese de pe jos, nimic nu mai luaseră-n gură. De trudiți ce erau, sărmanii copii abia își mai trăgeau picioarele, și așa se făcu că nu mai putură merge și, ghemuindu-se sub un copac, adormiră buștean. Și se ivi a treia dimineață de când copiii părăsiseră casa părintească. O luară ei la picior, de cum răsări soarele, dar cu cât mergeau, cu atât se afundau mai adânc în pădure. De nu le venea cât mai degrabă un ajutor, se aflau în primejdie de moarte.

Când se făcu ora prânzului, numai ce văzură pe-o cracă o păsărică albă și frumoasă, care cânta atât de duios, că se opriră vrăjiți s-o asculte. După ce-și sfârși cantul, păsărica își întinse aripile și zbură, "zvâââârrrr!" pe dinaintea copiilor. Dacă văzură ei asta, începură a se lua după ea până când se făcu de ajunseră la o căsuță. Cât ai clipi, păsărica se lăsă pe acoperiș și când veniră mai aproape de căsuță, copiii rămaseră cu gurile căscate. Păsămite, toată căscioara era făcută din pâine și acoperită cu cozonac, iar geamurile erau din zahăr curat. - Hai să-ncepem să îmbucăm! zise Hansel. Și să ne fie de bine! Eu o să mănânc o bucată din acoperiș, iar tu, Gretel, ia de gustă din fereastra asta, că e tare dulce!

Hansel n-așteptă să fie rugat și, înălțându-se pe vârfurile picioarelor, rupse o bucățică din acoperiș, să-și dea seama ce gust are. În acest timp, Gretel ronțăia de zor o spărtură de geam. Și numai ce se auzi deodată o voce subțirică, ce venea dinăuntrul căsuței:

– Cronț, cronț, cronț, da ce tot ronțăie a mea căscioară?! Cine, cine e afară? Și copiii răspunseră pe dată: – Vântul, vântul! Azi înconjură pământul!

124

Și, fără să se sinchisească defel, continuară să mănânce și mai cu poftă. Cum îi plăcuse grozav acoperișul, Hansel mai rupse din el o bucată bună, iar Gretel nu se lăsă nici ea mai prejos și, desprinzând un ochete de geam, se așeză jos și începu a-l ronțăi cu poftă.

Și când nici nu se așteptau, odată se deschise ușa și-o femeie bătrână de tot, ce se sprijinea într-o cârjă, ieși din casă, târșindu-și picioarele.

La vederea ei, Hansel și Gretel se speriară atât de tare, că scăpară tot ce aveau în mână. Dar vezi că bătrâna nu-i lua la rost, ci începu a-i întreba, clătinând ușurel din cap:

– Ei, copiii mei dragi, da cine v-a adus aci? Poftiți de intrați înăuntru și rămâneți la mine, că nu vă fac nici un rău.

Și luându-i pe amândoi de mână, îi duse în căsuță. Iar acolo îi aștepta o mâncare, să-ți lingi degetele, nu alta: lapte și clătite cu zahăr, mere și-o mulțime de nuci! După ce se ospătară ei bine, bătrâna le pregăti două paturi cu așternutul cum îi zăpada și Hansel și Gretel se culcară fără nici o grijă și se simțiră în al nouălea cer. Bătrâna se arătase prietenoasă ca să le câștige încrederea, dar vezi că era o vrăjitoare haină, care pândea copiii ca să-i atragă cu șosele și momele. Și numai de aceea făcuse și căsuța de pâine, să-i ademenească mai ușor. De-i cădea vreunul în gheare, îndată îi făcea de petrecanie și, după ce-l fierbea, îl înghițea cu lăcomie. Ziua când se bucura de un astfel de ospăț o socotea ca pe-o zi de sărbătoare și cum de n-ar fi fost așa pentru ea! Vrăjitoarele au ochii roșii și vederea scurtă, dar vezi că adulmecă de departe, ca jivinele, când se apropie picior de om. Și la fel de bine adulmeca și cotoroanța asta. De cum i-a simțit pe Hansel și Gretel că se apropie de acele locuri, a și început a hohoti cu răutate și-n vorbele ei era numai batjocură:

– Pe ăștia îi și am în mână, nu-i las eu să-mi scape... De cum se iviră zorile, vrăjitoarea fu în picioare, ca nu cumva să se trezească mai înainte copiii. Și când îi

văzu ea pe amândoi cât de drăgălaș dorm împreună și cât de rumen și rotofei le e obrazul, nu mai putu de bucurie și începu a mormăi mai mult pentru sine: "Strașnică bucătură o să am, n-am ce zice!".

Apoi apucându-l pe Hansel cu mâna ei sfrijită, îl împinse până la un grăjduleț cu gratii de fier și-l închise acolo. Și era zăvorât așa de strașnic, că oricât ar fi strigat și s-ar fi zbătut, nu i-ar fi folosit la nimic. După ce-l puse la popreala pe Hansel, babușca intră în camera unde dormea Gretel și, zgâlțâind-o ca s-o trezească, începu a o ocărî și a-i striga:

– Scoală, leneșo, și du-te de adu apă, să-i faci o fiertură bună lui frate-tău, că l-am închis în grajd și trebuie să-l îngrășăm! Acu e numai piele și os, dar când s-o mai împlini - o să-l mănânc! Gretel, începu a plânge cu lacrimi amare, dar vezi că lacrimile ei nu-i muiară inima cotoroanței și, până la urmă, trebui să se supună și să facă tot ce-i poruncea vrăjitoarea cea haină. Și-n timp ce lui Hansel i se aducea cea mai bună mâncare, ca să se îngrașe, Gretel abia de căpătă de la babușcă niște coji de raci. În fiecare dimineață, babușca se strecura șontâcăind până la grajd și încă din prag se apuca să strige:

– Hansel, ia scoate un deget afară, să vad de te-ai îngrășat de ajuns!Dar vezi că ghiujul de Hansel îi trecea printre gratii un oscior, și cum babușca avea ochii tulburi și vedea că

prin sită, era încredințată că-i întinde un deget. Și de fiecare dată se tot minuna cotoroanța cum de nu se mai îngrașă.

Trecură așa zilele și văzând că după a patra săptămână, Hansel rămăsese la fel de ogârjit ca și înainte, își pierdu răbdarea și nu mai vru să aștepte.

– Hei, Gretel, o strigă ea pe fetiță, grăbește-te de adu apă, că de-i curge untura de gras ce e, ori de-i slab ca un ogar, eu pe Hansel îl tai și-l pun la fiert!

Vai, cum se mai boci biata surioară, când trebui să care apa pentru a doua zi, și cum îi șiroiau lacrimile amare pe obraz!

– Doamne, ajută-ne! strigă ea după un răstimp. De s-ar fi întâmplat să ne înghită fiarele sălbatice ale codrului, am fi murit măcar împreună!

– Ia mai sfârșește odată cu bocitul, se răsti cotoroanța la fată, că doar nu-ți ajută la nimic toată văicăreala! Nici nu se luminase încă bine de ziuă, când începu Gretel roboteala. Că doar trebuia să care apă, să atârne cazanul pentru fiertură în cârligul de fiert și să aprindă focul.

– Mai întâi, aș vrea să punem la copt, auzi tu? se răsti baba la Gretel. Că am aprins cuptorul și aluatul l-am frământat de mult.

Nu-și sfârși bine vorba, că vrăjitoarea o și îmbrânci pe biata Gretel afară, unde era cuptorul din care ieșeau limbi de flăcări.

– Hai, bagă-te înăuntru, îi porunci vrăjitoarea și vezi dacă-i destul de încins, ca să punem înăuntru pâinea! Vezi că afurisita de cotoroanță nu degeaba o îndemnă pe fată să se vâre în cuptor! Că de-ndată ce-ar fi fost înăuntru, vrăjitoarea pac! ar fi închis cuptorul. Și-ar fi ținut-o acolo până ce se rumenea bine. Și-apoi ar fi mâncat-o...

125

Numai că Gretel băgă de seamă ce gânduri clocea în cap vrăjitoarea și se prefăcu că-i nătângă și neîndemânatică:

– Aș intra, dar nu știu cum să fac... Pe unde să intru? Și cum anume? – Ești proastă ca o gâscă! o ocărî baba. Păi... nu-ți dă prin cap pe unde, că-i deschizătura destul de mare?

Ia te uită, și eu as putea să încap în ea! Și, șontâcăind, se apropie de cuptor și-și vâri capul în el. Gretel doar asta aștepta și-i dădu un brânci zgripțuroaicei de se duse până-n fundul cuptorului. Apoi închise

ușa de fier și puse zăvorul. Văleu! ce mai urlete de te treceau fiorii răzbăteau dinăuntru! Dar vezi că Gretel fugi de-acolo, să n-o mai audă, și vrăjitoarea cea haină pieri ca o netrebnică, arsă de dogoare. Și arse până ce se prefăcu în scrum.

Gretel dădu fuga într-un răsuflet până la grajdul unde era închis Hansel și, deschizându-l, strigă bucuroasă: – Am scăpat, Hansel, am scăpat, frățioare! Vrăjitoarea a pierit! Dacă auzi ce-i spune, Hansel sări afară din grajd întocmai cum sare pasărea din colivie, când i se deschide

ușița.. Și văzându-se iarăși împreună, își săriră de gât și se sărutară și bucuria le râdea în ochi și-n inimă. Și de voioși ce erau, țopăiau al naibii, ca niște iezi!

Cum nu mai aveau de ce se teme, intrară în căsuța vrăjitoarei și acolo, ce să vezi, în toate ungherele erau numai sipete pline cu mărgăritare și nestemate!

– Ei, astea zic și eu că-s mai bune decât pietricelele noastre! făcu Hansel și-și umplu buzunarele până nu mai putu.

Iar Gretel spuse și ea: – Vreau să aduc și eu acasă o mâna-două din ele! Și alese și alese până ce-și umplu șorțulețul. – Acu, hai s-o tulim de-aici cât mai degrabă, hotărî Hansel, că mult mai ușoară mi-ar fi inima de-aș ști c-am

ieșit din pădurea asta fermecată. Merseră ei ce merseră, cale de câteva ceasuri și numai ce ajunseră la o apă mare. – Ce ne facem, surioară, că nu putem trece? făcu Hansel amărât. Nu văd peste apă nici un pod, nici măcar

vreo punte cât de îngustă... – De-ar trece vreun vaporaș, bine-ar fi! Dar prin locurile astea, slabă nădejde... zise Gretel cu mâhnire. Da

uite, mai încolo văd o rață albă înotând. Poate că, de-aș ruga-o, ne-ar ajuta să ajungem pe malul celălalt... Și începu a striga:Rață, rățișoară,Ia-i în spate, pe-aripioară, Pe Hansel și Gretel,Că nici pod, nici punte n-are Apa asta mare! Se apropie rățișoara și Hansel i se urcă în spate. Apoi o rugă și pe surioara lui să vină lângă el, dar Gretel

rămase pe mal și-i zise: – Cum să vin? Nu vezi că i-ar fi prea greu rățișoarei? Mai bine să ne treacă pe rând. Și făptura cea bună chiar așa și făcu.După ce trecură cu bine pe celalalt mal, mai merseră ei ce merseră și, de la o vreme, pădurea începu să li

se pară din ce în ce mai cunoscută. Și-ntr-un sfârșit, numai ce zăriră din depărtare casa părintească. Tii, ce-o mai luară atunci la goană de le sfârâiau călcâiele, nu alta!

Trecură pragul casei și, dând năvală în odaie, săriră la gâtul tatălui lor. Era și timpul, că, de când își părăsise copiii în pădure, bietul om nu mai avusese o clipă fericită. Pe femeie însă n-o mai găsiră copiii - murise. Gretel își deșertă șorțulețul și începură a se rostogoli prin odaie mărgăritarele și nestematele, de te mirai de unde mai ies atâtea. În acest timp, Hansel scotea și el din buzunar câte un pumn plin de pietre prețioase și, după ce le aruncă pe podea, apucă să arunce alt pumn, până ce-și goli amândouă buzunarele. â

Și așa se făcu de-și luară îndată tălpășița de la casa pădurarului toate grijile și nevoile care stătuseră până atunci pe grumazul omului și al copiilor lui.

Și trăiră ei împreună numai în bucurie și fericire. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa! Da uite că mai fuge pe-aici un șoricel. Și cine l-a prinde

l-a văzut norocul, că o să-și facă din blana lui o căciulă mare cât roata carului...

AMINTIRI DIN COPILARIE – LA SCĂLDAT de Ion Creangă

126

Într-o zi, pe-aproape de Sânt-Ilie, se îngrămădise, ca mai totdeauna, o mulțime de trebi pe capul mamei: niște sumani să-i scoată din stative; alții să-i nividească și să înceapă a-i țese din nou; un teanc de sumane croite, nalt până-n grindă, aștepta cusutul; pieptănușii în laiță n-avea cine-i ținea de coadă; roata ședea în mijlocul casei, și canură toarsă nu era pentru bătătură ! Ș-apoi, vorba ceea: „Nu ședea, că-ți șede norocul„. Țevi de făcut la sucală; copil de țâță în albie, pe lângă alții vro cinci-șase, care așteptau să le faci demâncare. Treabă era acolo, nu încurcală; și încă se cerea degrabă, căci venea cu fuga iarmarocul de Fălticeni, care acela este ce este. Și mă scoală mama atunci mai dimineață decât alte dăți și-mi zice cu toată inima:

– Nică, dragul mamei ! vezi că tată-tău e dus la coasă, căci se scutură ovăzul cela pe jos; și eu asemenea nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fă țevi și leagănă copilul; c-apoi și eu ți-oi lua de la Fălticeni o pălăriuță cu tăsma ș-o curălușă de cele cu chimeri, știi cole, ca pentru tine !

– Bine, mamă ! dar, în gândul meu, numai eu știam. Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam cu fetele cele mari din

tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului, care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în ciuda mea și-mi bătea din pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău„, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pentru asta tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o movilă de drugi de canură, de mă săruta mama, când i le arătam sara acasă.

Așa ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce la țară se cheamă șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu Măriuca, și cum sfârâia fusul roții, așa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi ! Martor îmi este Dumnezeu ! Și-mi aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi un șoarec din sân, care era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-aș fi fost eu acolo.

D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales prin luncile și dumbrăvile cele pline de mândrețe, după cules răchițică de făcut gălbenele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus printre straie, cine umbla? Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei Și m-aruncă-ntre femei!„

Și, scurtă vorbă, unde erau trei, eu eram al patrulea. Dar când auzeam de legănat copilul, nu știu cum îmi venea; căci tocmai pe mine căzuse păcatul să fiu mai

mare între frați. Însă ce era să faci când te roagă mama ? Dar în ziua aceea, în care mă rugase ea, era un senin pe ceriu și așa de frumos și de cald afară, că-ți venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. Văzând eu o vreme ca asta, am șparlit-o la baltă cu gând rău asupra mamei, cât îmi era de mamă și de necăjită. Adevăr spun, căci Dumnezeu e deasupra ! De la o vreme, mama, crezând că-s prin livadă undeva, iese afară și începe a striga, de da duhul dintr-însa: „Ioane ! Ioane ! Ioane !„ și Ion, pace ! Văzând ea că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în pământ și se ia după mine la baltă, unde știa că mă duc; și, când colo, mă vede tologit, cu pielea goală pe nisip, cât mi ți-i gliganul; apoi, în picioare, țiind la urechi câte-o lespejoară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele, și aci săream într-un picior, aci în celălalt, aci plecam capul în dreapta și în stânga, spuind cuvintele:

Auraș, păcuraș,Scoate apa din urechi,Că ți-oi da parale vechi;Și ți-oi spăla cofeleȘi ți-o bate dobele !

După aceea zvârleam pietrele, pe rând, în știoalna unde mă scăldam: una pentru Dumnezeu și una pentru dracul, făcând parte dreaptă la amândoi; apoi mai zvârleam câteva, de încuiam pe dracul în fundul știoalnei, cu bulbuci la gură; ș-apoi, huștiuliuc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de un picior, căci așa ne era obiceiul să facem la scăldat, de pe când Adam-Babadam. După asta, mă mai cufundam de trei ori în rând, pentru Tatăl, pentru Fiul și Duhul Sfânt, și înc-o dată pentru Amin. Apoi mă trăgeam încetișor pe-o coastă, la marginea bălții, cât mi ți-i moronul, și mă uitam pe furiș cum se joacă apa cu piciorușele cele mândre ale unor fete ce ghileau pânza din susul meu. Mai frumos lucru nici că se mai poate, cred!

Toate acestea le privea biata mamă, uitată cu mâinile subsuoară, cum e omul necăjit, de după un dâmb din prund, aproape de mine. Dar eu n-o vedeam pe dânsa, căci eram în treabă. În totului-tot, a fi trecut la mijloc vro jumătate de ceas, cât a zăbovit mama acolo, mai vro trei-patru de când fugisem de-acasă, ș-ar fi trebuit să înceapă a mi se pune soarele drept inimă, după cum se zice, căci era trecut de amiază. Însă eu, în starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume ! În sfârșit, mama, cât era ea de tare de cap, de la o vreme pierde răbdarea și vine tiptil, în vârful degetelor, pe la spatele mele, când mă uitam la fete, cum vă spun, îmi ie toate hainele frumușel de pe mal și mă lasă cu pielea goală în baltă, zicându-mi cu năduh:

– Îi veni tu acasă, coropcarule, dacă te-a răzbi foamea, ș-apoi atunci vom ave altă vorbă!Și se tot duce.

127

Ei, ei ! ce-i de făcut, Ioane ? ! Fetele de la ghilit, care văzuse asta, numa-și dau ghiont una alteia și chicoteau pe socoteala mea, de răsuna prundul. Iară eu intram în pământ de rușine, și cât pe ce să mă înec, de ciudă ce-mi era. Și din dragostea cea mare de mai dinioarea, îmi venea acum să le strâng de gât, nu altăceva. Dar vorba ceea: „Poți opri vântul, apa și gurile oamenilor ?„ De-aceea le-am lăsat și eu pe fete să râdă, până li s-a duce gura la urechi, și pândind vreme pe când șed ele plecate și dau pânza în apă la ghilit, fac țuști ! din baltă ș-o ieu la sănătoasa; și așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele, pe care le stârneam cu picioarele, cât mine de sus. Și fuga, și fuga, fără să mă uit în urmă, pănă ce dau între hudiți, pe drumul care ducea la noi acasă. Dar nu merg pe drum, de rușine să nu întâlnesc vrun om, ci sar în grădina lui Costache și merg tupiluș prin păpușoi; apoi într-o hudiță, din hudiță în grădină la Trăsnea, și iar prin păpușoi; și când aproape să ies din grădină, mă simțesc câinii lui Trăsnea, și la mine, să mă rupă ! Ce-i de făcut ? Auzisem eu din oameni că, dacă vrei să nu te muște câinii și să te lase în pace, cum îi vezi că sar la tine, să te tupilezi jos la pământ și să-i lași să te latre cât le place, fără să te urnești din loc; căci ei bat cât bat și, de la o vreme, te părăsesc și se duc. Și adevărat este, căci așa am scăpat și eu de câinii lui Trăsnea, atunci când am dat peste păcat cu ei și ei cu mine. Noroc din ceriu pănă-n pământ că nu m-a prins melianul și haramninul de Trăsnea, care avea mare ciudă pe mine, de când mă zăpsise în grădina lui la furat mere domnești și pere sântiliești, căci m-ar fi snopit în bătaie. Ș-apoi numai asta mi-ar mai fi trebuit acum, cât eram de pricopsit!

În sfârșit, după ce m-au lăsat câinii lui Trăsnea în pace, cum v-am spus, am sărit în răspintenele unui drum; de acolo, în grădină la noi, și atunci mi s-a părut că mă aflu în sânul lui Dumnezeu. Și merg eu acum fără păsare prin păpușoi, pănă în dreptul ogrăzii, și mă uit printre gard și văd pe mama cum se da în vânt după trebi, când în casă, când afară; și-mi era mai mare mila de dânsa, dar și de pântecele meu cel stocit de apă încă îmi era milă. Vorba ceea: „Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.„ Și nemaiputând suferi foamea, încep a mărnăi ugilit printre gard:

– Mămucăi, iacată-mă-s !Ș-odată și sar în ogradă, mă înfățișez dinaintea mamei, așa chipos cum eram, îi apuc mâna cu sila, o sărut

și zic, scâncind:– Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de

foame ! Vorba ceea: „Golătatea încunjură, iară foamea dă de-a dreptul.„ Ea, atunci, cum e mama cu bunătate, se uită galeș la mine și zice oftând:

– Bine-ți șede, coșcogeme coblizan, să umbli lela pe drumuri în halul acesta și să mă lași tocmai la vremea asta fără leac de ajutor ! Hai de mânâncă, dar să știi că mi te-ai lehămetit de la inimă; doar să te porți de-acum tare bine, să mai fiu ceea ce-am fost pentru tine; dar nu știu, zău!

Și, scurtă vorbă, văzând că m-am pus rău cu mama, îi juruiesc eu că ce-am făcut n-oi mai face. Apoi umblu tot cu binișorul pe lângă dânsa și nu ies din cuvântul ei afară nici cu fapta, nici cu vorba, căci: „Vorba dulce mult aduce„; la trebi-s hărnicuț cât se poate: derdicam și măturam prin casă ca o fată mare, de n-avea mama grijă când se ducea undeva. Și-ntr-o zi o văd că mă sărută și-mi zice cu blândețe:

– Dumnezeu să te înzilească, Ionică, dragul mamei, și să-ți dea de toate darurile sale cele bogate dacă te-i purta cum văd că te porți de-o bucată de vreme încoace!

Atunci eu, pe loc am început a plânge, și bucuria mea n-a fost proastă. Și mai multă mustrare am simțit în cugetul meu decât oricând. Și de m-ar fi bătut mama cu toate gardurile și de m-ar fi izgonit de la casă ca pe un străin, tot n-aș fi rămas așa de umilit în fața ei, ca atunci când m-a luat cu binișorul. Și să nu credeți că nu mi-am ținut cuvântul de joi pănă mai de-apoi, pentru că așa am fost eu, răbdător și statornic la vorbă în felul meu. Și nu că mă laud, căci lauda-i față: prin somn nu ceream demâncare; dacă mă sculam, nu mai așteptam să-mi dea alții; și când era de făcut ceva treabă, o cam răream de pe-acasă. Ș-apoi mai aveam și alte bunuri: când mă lua cineva cu răul, puțină treabă făcea cu mine; când mă lua cu binișorul, nici atâta; iar când mă lăsa din capul meu, făceam câte-o drăguță de trebușoară ca aceea, de nici sfânta Nastasia, izbăvitoarea de otravă, nu era în stare a o desface cu tot meșteșugul ei. Povestea ceea: „Un nebun arunc-o piatră în baltă, și zece cuminți n-o pot scoate”.

În sfârșit, ce mai atâta vorbă pentru nimica toată? Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!

128

129

Documents

PROGRAM · Web viewsunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului