of 14 /14
S.G.A. HARGHITA S.G.A. COVASNA S.G.A. BRASOV S.G.A.SI BIU S.G.A. VALCEA S.G.A. OLT A.B.A. OLT S.G.A. HARGHITA S.G.A. COVASNA S.G.A. BRASOV S.G.A.SI BIU S.G.A. VALCEA S.G.A. OLT

Program Bazinal Gospodarirea Apelor

  • Upload
    leanh

  • View
    255

  • Download
    2

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

S.G.A.

HARGHITA

S.G.A.

COVASNA S.G.A. BRASOV

S.G.A.SI

BIU

S.G.A. VALCEA

S.G.A. OLT

A.B.A. OLT S.G.A.

HARGHITA

S.G.A.

COVASNA S.G.A. BRASOV

S.G.A.SI

BIU

S.G.A. VALCEA

S.G.A. OLT

Page 2: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

22 acumulari, din care :

•7 acumulari permanente : Mesteacanul, Frumoasa din judeţul

Harghita,Moacșa Pădureni din județul Covasna, Săcele, Dopca,

Hamaradea din județul Brașov şi Gura Râului din județul Sibiu;

•15 acumulari nepermanente :Șuta din judetul Harghita, V. Cetății din

judetul Braşov, Benești, Retiş din judeţul Sibiu , Pausa din judetul

Valcea, Săltanesti, Brebeni, Caracal, Diosti, Aleşteu, Grozăvesti,

Drăghiceni , Redea , Redișoara, Vlădila din județul Olt.

•1366.29 Km indiguiri;

•1324.06 Km regularizari;

•250.08 Km apărări de mal cu consolidări;

•14 prize si noduri hidro., însumând un debit instalat de 210.18 mc/s,

•11 staţii de pompare;

•15 canale si aducţiuni însumând 101 km.

INFRASTRUCTURA DE GOSPODARIRE

A APELOR DIN ADMINISTRARE

Page 3: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

SERVICIUL

EXPLOATARE _U.C.C.

B.H.ARGES

B.H.VEDEA

B.H.MURES

B.H.JIU

B.H.IALOMITA

B.H.SIRET

B.H.OLT

Serviciul Exploatare_U.C.C. şi siguranţa

lucrărilor monitorizează la nivel bazinal

exploatarea în condiţii de siguranţă a

infrastructurii de gospodărire a apelor din

administrarea A.B.A. Olt.

B.h.Olt are o suprafaţă de 24050 Kmp şi o

lungime a retelei hidrografice de 9872 km,

din care r.Olt este de 615 km, fiind al patrulea

ca mărime după Siret, Prut şi Mureş.

Page 4: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

Cuprinde valoarea tuturor cheltuielilor ce se efectueaza pentru asigurarea exploatării la parametrii proiectaţi

a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare, precum şi întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport şi terasiere.

Anual prin programul de gospodărire a apelor se intervine cu lucrări de întreţinere la construcţiile hidrotehnice din

administrare şi cu lucrări de reparaţii curente mai ales la lucrările ce apără obiective sociale şi aşezări omeneşti. Lucrarile

cuprinse in planul tehnic pentru anul 2013 au fost stabilite pe baza constatarilor consemnate de personalul de exploatare si

a celor efectuate in teren cu ocazia controalelor periodice, asupra starii tehnice a constructiilor de g.a., realizate de

sisteme si serviciul Exploatare din cadrul A.B.A. Olt. Pentru anul 2013 volumul total al cheltuielilor de gospodărire a apelor

a fost planificat în valoare de 49249.59 mii lei, din care pentru planul tehnic 17977.05 mii lei, respectiv 36.5% din totalul

cheltuielilor, repartizate astfel :

PROGRAMUL DE GOSPODARIRE

A APELOR

Cod Activitatea Plan (mii lei)

2013

1. Exploatare, întreţinere, reparaţii

curente, I.C.A.D., Total, din care :

17977.05

1.1+2.1 Exploatare 10840.15

1.2+2.2 Întreţinere 2961.00

1.3+2.3 Reparaţii curente 2290.00

2.4 ICAD 1885.90

Cod Activitatea Plan (mii lei)

2013

Cap.II Volumul cheltuielilor de

g.a. TOTAL

49249.59

a. Materiale 1675.00

b. Manopera 39098.00

c. Energia electrica 2524.19

d. Combustibil 1732.25

e. Altele 4168.54

II.3 Masuri pt. expl. in

siguranta

51.61

Page 5: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

PRINCIPALELE CANTITATILE FIZICE

PLANIFICATE PENTRU ANUL 2013

Volume de lucrari U.M. Plan

2013

Terasamente mii mc 446.47

Piatra mc 4304.40

Beton mc 822.76

Lucrari de protectie si finisaje mp 20444.30

Cosiri ha 598.30

Regularizari si reprofilari albii km 58.30

Page 6: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR ȘI SIGURANȚA

LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE

• asigură exploatarea în condiţii de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice din administrare;

• coordonează activitatea de U.C.C. la nivelul A.B.A, prin întocmirea şi verificarea programelor anuale pe fiecare sistem şi obiectiv;

• verifică starea tehnică a barajelor din administrare;

• participă la şedinţele Comisiei Teritoriale Vest Muntenia de avizare a documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi iazuri de categoria C, D, pentru zona Jiu -Olt – Argeş – Vedea;

• întocmeşte studiile anuale de U.C.C. pentru barajele Gura Râului, Frumoasa, Dopca.

Page 7: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

ACUMULAREA BALAN JUDETUL HARGHITA

Acumularea BĂLAN, amplasată pe râul Olt la 3 km am. de

oraşul Bălan şi 40 km de mun. Mc.Ciuc, asigură alimentarea

cu apă potabilă a oraşului Bălan, necesarul de apă industrială

pentru C.N.C.A.F. MINVEST Deva - Filiala Bălan şi atenuarea

undelor de viitură (o tranşă nepermanentă de 283000 m3 –

atenuarea în lama deversantă). Debitul livrat de acumulare

este cuprins între 120 – 300 l/s. Acumularea controlează un

bazin de recepţie de 65 kmp, iar lungimea râului Olt de la izvor

până în amplasamentul barajului este de 8 Km.

Barajul MESTEACANU este un baraj din anrocamente cu corpul construit

din piatră de carieră nesortată cu greutatea de 10-200 Kg/buc. Inaltimea max.

a barajului este de 18,8 m iar lungimea la coronament este de 92 m.

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII

•Barajul de greutate din piatră nesortată cu

mască amonte din beton armat

•Deversor - liber situat central, peste corpul

barajului (deschidere 25 m)

•Disipator – în continuarea deversorului

•Priza de apă şi golirea de fund

• Casa vanelor

Sectiune transv.

prin corp baraj

Vedere in plan baraj.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Page 8: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

ACUMULAREA FRUMOASA – JUDETUL HARGHITA

LUCRARILE COMPONENTE ALE AMENAJARII

•barajul de retenţie;

•evacuatorii : deversor tip palnie si galerie de

evac. tip clopot;

•turnul de priză şi manevră;

•aducţiunea.

Barajul se află amplasat pe pr. Frumoasa, afluent de stânga al r. Olt, la 1 km

av. de confl. cu pr. Solonca şi la 2,5 km am. de comuna Frumoasa. Acumularea

controlează un bazin de recepţie de 45,5 kmp din supraf. totală de 60 kmp.

Barajul este de tip neomogen, având prismele laterale din balast şi nucleu

central de argilă, iar taluzul amonte este protejat cu anrocamente.

Accesul la acumulare se face prin DN 12A Mc.Ciuc – Comăneşti.

Scopul princ. al amenajării îl constituie alim. cu apă potabilă a mun. Mc. Ciuc

cu un debit de 200 l/s. Atenuarea viiturilor se realiz. în lama deversantă,

reducand cu 20% debitul de prob. 5% şi cu 10% debitul de prob. 0,1 %.

Inaltimea max. a barajului este de 38 m iar lung.la coronament este de 506 m.

Clasa II importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Sectiune transversala

prin corp baraj

Turnul de priza si manevra

Page 9: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

ACUMULAREA SACELE – JUDETUL BRASOV Clasa I importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Exceptionala”- NTLH021

Acumularea SĂCELE este amplasată pe râul Târlung, la cca. 3 km amonte

de municipiul Săcele şi la cca. 12 km de municipiul Braşov şi are ca

principală folosinţă alimentarea cu apă 2,05 mc/s. Ea este realizată de un

baraj din umpluturi de pământ cu nucleu din argilă. Acumularea control.

un bazin de recepţie de 166 kmp din supraf. totală de 485 kmp.

Inaltimea max. a barajului este de 50 m iar lung.la coron. este de 766 m.

Turnul de priza si manevra

Bazinul disipator

al golirii de fund

Descarcatorul de ape mari

Page 10: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

ACUMULAREA DOPCA – JUDETUL BRASOV

Clasa III importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

Amplasamentul barajului Dopca se află pe pr.Valea

Mare, afl. de stânga al r.Olt, la 1.5 km am. de loc.Dopca,

sat în comp. com. Hoghiz, judeţul Braşov.

Accesul se face prin drumul DN 13 Braşov – Sighişoara.

Acumularea controlează un bazin de recepţie de 29,7

kmp şi asigură alimentarea cu apă potabilă a zonei

Rupea – Homorod cu un debit de 80 l/s.

Barajul Dopca este un baraj din umpluturi, executat din

materiale locale extrase din cuveta lacului, cu mască

din beton armat, având înǎlţimea maximǎ de 18,0 m şi

lungimea la coronament de 175,0 m.

Descarcatorul de ape mari

Profil longitudinal prin

golirea de fund

Page 11: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

Clasa I importanţă – STAS 4273-83

Categoria de importanţă “Deosebită”- NTLH021

ACUMULAREA GURA RAULUI – JUDETUL SIBIU

Barajul este situat pe r.Cibin la 2 km am. de com. Gura Râului. Realizarea acumulării s-a făcut

prin constr. unui baraj frontal cu contraforţi ciupercă. Barajul are o inaltime max. de 73,5 m, o

lung. la coron. de 328 m şi include 22 de ploturi cu gros. de 15 m. Contrafortul de tip ciupercă,

cu grosime variabilă a fost proiectat după principiul distribuirii optime a volumului de beton.

Acumularea are ca folosinţă princ. alim. cu apă a mun. Sibiu cu un debit de apă 1,44 mc/s şi

ca folosinţă sec. prod. de energie el. prin centrala realiz. la baza barajului ( Pi = 3,7 MW).

Page 12: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

EXPLOATARE LUCRARI

HIDROTEHNICE DIN ADMINISTRARE Exploatarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a lucrărilor

hidrotehnice (pe obiective şi bazin hidrografic), se realizează pe baza regulamentelor de exploatare care stabilesc din punct de vedere tehnic reguli specifice de exploatare pentru :

• condiţii normale - caz în care exploatarea se realizează prin programe de exploatare lunare ale lacurilor de acumulare (cu rol de alimentare cu apă).

• condiţii de ape mici - concretizează regulile de exploatare coroborate cu Planurile de restricţii şi folosirea apei în perioade deficitare.

Page 13: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

REGIMURI DE FUNCŢIONARE ŞI REGULI DE EXPLOATARE

PENTRU ACUMULARILE ALTOR DETINATORI

Decizia privind regimul de funcţionare se stabileşte funcţie de mărimea debitelor

afluente pe râu în secţiunea barajului, temperatura mediului ambiant, starea fizică a

apei, starea tehnică a construcţiilor (praguri critice la AMC) şi instalaţiilor care

asigură siguranţa exploatării acumulării (organe de evacuare a apei, alimentarea cu

energie electrică a echipamentului hidromecanic, hidroagregate).

Cascada de lacuri de pe r.Olt funcţ. în regim "la vârf", uzinându-se volumele

cuprinse între NNR şi NMinEnerg., fără a se afecta alimentările cu apă care au

niveluri minime de exploatare sub cele energetice.

Principalele piese tehnice utilizate, din cadrul regulamentelor pe obiectiv ale

acumulărilor, pentru stabilirea şi aplicarea deciziei de exploatare, sunt :

•Curba capacităţii lacului de acumulare;

•Curbe de exploatare ale turbinelor (debit turbina funcţie de nivel în lac);

•Cheia limnimetrică aval;

•Curbele capacităţii de evacuare ale clapetelor;

•Cheile evacuarilor barajului la diferite manevre (ordinea de efectuare a manevrelor,

gradul de deschidere a stavilelor).

SCHEMA DE STABILIRE A DECIZIEI DE EXPLOATARE

Page 14: Program Bazinal Gospodarirea Apelor

AMENAJAREA

HIDROENERGETICĂ A

R.OLT

Amenajarea complexa a r.Olt a început în anul 1969,

prin construirea primei centrale hidroenergetice

Rm.Vâlcea. Potențialul hidroenergetic al b.h. Olt este

evaluat de ISPH la 1867 MW, cu o producție de energie

de 4442 GWh/an, reprezentând 17% din potențialul

râurilor interne.