Terapia ABATerapia ABA

Prof. Prof.

Applied Behavior AnalysisApplied Behavior Analysis – Analiza comportamentala – Analiza comportamentala

aplicata aplicata - presupune invatarea comportamentelor sociale, motorii - presupune invatarea comportamentelor sociale, motorii

si verbale, precum si abilitatile de rationament, de rezolvare a si verbale, precum si abilitatile de rationament, de rezolvare a problemelor.problemelor.

Terapia ABA este in mod deosebit utilizata pentru a-i Terapia ABA este in mod deosebit utilizata pentru a-i invata pe copiii cu autism comportamente pe care acestia nu invata pe copiii cu autism comportamente pe care acestia nu le pot invata singuri, asa cum se intampla in cazul copiilor le pot invata singuri, asa cum se intampla in cazul copiilor tipici. tipici.

ABA este stiinta comportamentului uman. ABA este stiinta comportamentului uman. Analiza Analiza comportamentala aplicata este un proces de interventie comportamentala aplicata este un proces de interventie sistematica bazat pe teoriile invatarii, care are drept scop sistematica bazat pe teoriile invatarii, care are drept scop dezvoltarea unor noi comportamente.dezvoltarea unor noi comportamente.

- - se bazeaza pe  se bazeaza pe  observarea comportamentuluiobservarea comportamentului, , recompense pozitive si promptrecompense pozitive si prompt ( (ajutorul minim, dar ajutorul minim, dar suficient, oferit copilului pentru a indeplini o sarcina) pentru a suficient, oferit copilului pentru a indeplini o sarcina) pentru a preda/invata pas cu pas un comportamentpreda/invata pas cu pas un comportament

Comportamentul unui copil este intarit cu o Comportamentul unui copil este intarit cu o recompensa atunci cand raspunsul este corect. recompensa atunci cand raspunsul este corect.

Comportamentele nedorite sau cele care interfereaza Comportamentele nedorite sau cele care interfereaza cu invatarea abilitatilor sociale sunt observate cu atentie. cu invatarea abilitatilor sociale sunt observate cu atentie.

Scopul este determinarea factorului declansator pentru Scopul este determinarea factorului declansator pentru comportamentul respectiv, precum si observarea a ceea ce comportamentul respectiv, precum si observarea a ceea ce se intampla dupa manifestarea acelui comportament, ce se intampla dupa manifestarea acelui comportament, ce anume intareste comportamentul respectiv.anume intareste comportamentul respectiv.

Metoda ABA ajuta copii autisti in 6 feluri:Metoda ABA ajuta copii autisti in 6 feluri:

cresterea comportamentelor dezirabile (ex.comunicare);cresterea comportamentelor dezirabile (ex.comunicare); predarea noilor abilitati;predarea noilor abilitati; mentirea unui comportament (invatarea autocontrolului);mentirea unui comportament (invatarea autocontrolului); generalizarea sau transferul comportamentelor invatate;generalizarea sau transferul comportamentelor invatate; restrangerea factorilor de mediu care actioneaza asupra restrangerea factorilor de mediu care actioneaza asupra

copilului cand invata;copilului cand invata; reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea, reducerea comportamentelor nedorite (agresivitatea,

autoagresivitatea, stereotipii, autostimulari).autoagresivitatea, stereotipii, autostimulari).

Terapia ABATerapia ABA presupune utilizarea unei terminologii presupune utilizarea unei terminologii specificespecifice: : Discrete Trial, target, sitting, sesiune, Răspuns (R), Discrete Trial, target, sitting, sesiune, Răspuns (R), receptiv, stimul recompensă (SR), random rotation (RR) , receptiv, stimul recompensă (SR), random rotation (RR) , stimul prompt (SP), program, distractor neutru, masterat, stimul prompt (SP), program, distractor neutru, masterat, Mass Trial, Item , extincţie, format, intervalul inter-trial-uri, Mass Trial, Item , extincţie, format, intervalul inter-trial-uri, Format, expresiv, Trial-uri extinse, stimul discriminativ(SD), Format, expresiv, Trial-uri extinse, stimul discriminativ(SD), învăţarea discriminării , Trial-uri în bloc, recompensă învăţarea discriminării , Trial-uri în bloc, recompensă diferenţială, achizitie, generalizare.diferenţială, achizitie, generalizare.

De exemplu:De exemplu:

In In discrete trialdiscrete trial, terapeutul ABA da o comanda clara in , terapeutul ABA da o comanda clara in legatura cu un comportament dezirabil (ex. Inchide usa!); legatura cu un comportament dezirabil (ex. Inchide usa!); daca raspunde corect, copilul este recompensat (ex. Bravo!, daca raspunde corect, copilul este recompensat (ex. Bravo!, primesti …).primesti …).

In cazul in care comportamentul este nou pentru copil In cazul in care comportamentul este nou pentru copil terapeutul ii ofera prompt terapeutul ii ofera prompt

(ex. indreapta copilul catre usa si ii pune mana pe usa (ex. indreapta copilul catre usa si ii pune mana pe usa pentru a-i indica ce sa faca). pentru a-i indica ce sa faca).

Daca este un comportament deja invatat, iar copilul Daca este un comportament deja invatat, iar copilul greseste sau nu raspunde primeste o consecinta negativa, greseste sau nu raspunde primeste o consecinta negativa, adica: “NU!” (tonul este neutru).adica: “NU!” (tonul este neutru).

Discrete Trial – Discrete Trial – O unitate de învăţare alcătuită din trei O unitate de învăţare alcătuită din trei părţi care constituie o secvenţă comportamentală specifică părţi care constituie o secvenţă comportamentală specifică utilizată pentru a creşte la maxim învăţarea .utilizată pentru a creşte la maxim învăţarea .

Aceasta stă la baza învăţării în terapia ABAAceasta stă la baza învăţării în terapia ABA. . SD———————>R——————->SRSD———————>R——————->SR (Stimul Distinctiv) (Răspuns) (Stimul Întăritor) (Stimul Distinctiv) (Răspuns) (Stimul Întăritor)

Copii cu autism, spre deosebire de cei tipici, Copii cu autism, spre deosebire de cei tipici, nunu pot pot invata doar prin expunerea la mediul de zi cu zi.invata doar prin expunerea la mediul de zi cu zi.

ABA reduce acest deficit prin focusarea pe sarcini ABA reduce acest deficit prin focusarea pe sarcini simple, prin spargerea activitatii in subactivitati si predarea ei simple, prin spargerea activitatii in subactivitati si predarea ei in pasi simpli si prin oferirea unei consecinte adecvate. in pasi simpli si prin oferirea unei consecinte adecvate.

ABA ajuta copii cu autism sa isi dezvolte independenta ABA ajuta copii cu autism sa isi dezvolte independenta si sa se integreze in societate. si sa se integreze in societate.

Rezultatele interventiei ABA sunt mult mai bune in Rezultatele interventiei ABA sunt mult mai bune in cazul copiilor diagnosticati la varste mici si care incep imediat cazul copiilor diagnosticati la varste mici si care incep imediat terapia.terapia.

Scopul programelor Scopul programelor

De ce facem programul?De ce facem programul?Cu ce îl ajută pe copil?Cu ce îl ajută pe copil?Când va avea nevoie de acele lucruri pe care le învaţă şi Când va avea nevoie de acele lucruri pe care le învaţă şi cât de des le va folosi?cât de des le va folosi?Cum îi va îmbunătăţi comunicarea şi interacţiunea cu Cum îi va îmbunătăţi comunicarea şi interacţiunea cu mediul?mediul?Care dintre lucrurile pe care copilul trebuie să le înveţe are Care dintre lucrurile pe care copilul trebuie să le înveţe are prioritate în acest moment?prioritate în acest moment?Are copilul baza pentru a putea trece la acest program?Are copilul baza pentru a putea trece la acest program?Copii de vârsta lui au achiziţiile pe care dorim să şi le Copii de vârsta lui au achiziţiile pe care dorim să şi le însuşească el?însuşească el?

ItemiiItemii

Itemii sunt adecvaţi vârstei lui?Itemii sunt adecvaţi vârstei lui?

Este important să fim atenţi ca numărul de itemi achiziţionaţi Este important să fim atenţi ca numărul de itemi achiziţionaţi într-un program să nu depăşească cantitatea medie de într-un program să nu depăşească cantitatea medie de informaţie similară pe care o deţine grupul de egali.informaţie similară pe care o deţine grupul de egali.

La fel de important este ca la începutul fiecărui program să La fel de important este ca la începutul fiecărui program să alegem itemii cu şanse mai mari de masterare (prezintă alegem itemii cu şanse mai mari de masterare (prezintă interes, copilul interacţionează des cu ei etc.) şi de a nu interes, copilul interacţionează des cu ei etc.) şi de a nu introduce itemi asemănători unul după altul.introduce itemi asemănători unul după altul.

  Criteriile de masterareCriteriile de masterare a itemilor şi a programelor a itemilor şi a programelor

De obicei un item este masterat când copilul dă 80-90 % De obicei un item este masterat când copilul dă 80-90 % răspunsuri corecte (în prezentare aleatorie cu alţi doi itemi masteraţi răspunsuri corecte (în prezentare aleatorie cu alţi doi itemi masteraţi anterior) în sitting cu cel puţin doi terapeuţi diferiţi. anterior) în sitting cu cel puţin doi terapeuţi diferiţi. Această regulă nu este întotdeauna valabilă. Există copii care nu Această regulă nu este întotdeauna valabilă. Există copii care nu au probleme de generalizare a persoanelor şi atunci nu mai este au probleme de generalizare a persoanelor şi atunci nu mai este nevoie de al doilea sitting pentru a considera un item masterat. nevoie de al doilea sitting pentru a considera un item masterat. Există şi situaţia în care un copil poate mastera un item dintr-un singur Există şi situaţia în care un copil poate mastera un item dintr-un singur sitting. sitting. - achiziţia se păstrează de obicei în sittingul următor (adică - achiziţia se păstrează de obicei în sittingul următor (adică atunci când reluăm itemul nu greşeşte şi nu are nevoie de atunci când reluăm itemul nu greşeşte şi nu are nevoie de prompt). prompt). Un program este masterat în momentul în care Un program este masterat în momentul în care - terminăm itemii posibili (ex:culorile, dacă le-a învăţat pe toate), - terminăm itemii posibili (ex:culorile, dacă le-a învăţat pe toate),

- a asimilat numărul de itemi pe care îl deţine grupul de egali - a asimilat numărul de itemi pe care îl deţine grupul de egali (de ex. la vârsta de 3 ani copii ştiu în medie 2 culori, la (de ex. la vârsta de 3 ani copii ştiu în medie 2 culori, la 4 ani 3 culori etc.), 4 ani 3 culori etc.), - poate învăţa spontan şi cu minim efort restul itemilor, în - poate învăţa spontan şi cu minim efort restul itemilor, în acelaşi ritm ca un copil normal (ex. programul de receptiv acelaşi ritm ca un copil normal (ex. programul de receptiv obiecte este considerat masterat când copilul învaţă un obiect obiecte este considerat masterat când copilul învaţă un obiect în mediul lui după ce îi este prezentat de câteva ori în mod în mediul lui după ce îi este prezentat de câteva ori în mod incidental). incidental).

Recompensa (SR)Recompensa (SR) Consecinta oferita in urma raspunsuluiConsecinta oferita in urma raspunsului Se ofera imediat (la 1 secunda) dupa raspunsSe ofera imediat (la 1 secunda) dupa raspuns Creste sansele ca un comportament sa se repete in viitor Creste sansele ca un comportament sa se repete in viitor

(intarirea comportamentului)(intarirea comportamentului) Se ofera unui comportament, nu unei persoaneSe ofera unui comportament, nu unei persoane Este profund individualizataEste profund individualizata, , in functie de preferintele in functie de preferintele

copilului copilului Are un „termen de valabilitate”Are un „termen de valabilitate”(( se schimba permanent se schimba permanent p pentru a-sientru a-si

mentine valoarea de recompensa mentine valoarea de recompensa)) Se acorda diferentiatSe acorda diferentiat Recompensele se dau in cantitati mai mari Recompensele se dau in cantitati mai mari ((pentru raspunsurile pentru raspunsurile

independente sau raspunsuri foarte buneindependente sau raspunsuri foarte bune)) si in cantitati moderate si in cantitati moderate ((in in cazul raspunsurilor promptatecazul raspunsurilor promptate))

Tipuri de recompensaTipuri de recompensa

Primara Primara - de natura biologica (alimente, bauturi)- de natura biologica (alimente, bauturi) SecundaraSecundara - de natura sociala (laude, incurajari, aplauze - de natura sociala (laude, incurajari, aplauze, ,

token-uri - token-uri - jetoanejetoane)) Recompensa primara este insotita in permanenta de cea Recompensa primara este insotita in permanenta de cea

secundara, pentru a se crea o asociere intre elesecundara, pentru a se crea o asociere intre ele SituatiSituatiaa de invatare e necesar sa se normalizeze cat mai de invatare e necesar sa se normalizeze cat mai

curand, renuntandu-se la recompensele primare si curand, renuntandu-se la recompensele primare si folosindu-se cele secundarefolosindu-se cele secundare..

Recompensa (SR)Recompensa (SR)

Regulile de acordare a recompensei (recompensa diferenţiată)

- recompensa trebuie acordată diferenţiat, în funcţie de- recompensa trebuie acordată diferenţiat, în funcţie de dificultate dificultate - o recompensă acordată tot timpul nu are - o recompensă acordată tot timpul nu are efectul pe care îl cred unii, de încurajare a efectul pe care îl cred unii, de încurajare a copilului, ci una de demotivare şi scădere a copilului, ci una de demotivare şi scădere a atenţiei şi de creare a confuziei atenţiei şi de creare a confuziei (“nu ştiu când primesc şi ce anume trebuie să (“nu ştiu când primesc şi ce anume trebuie să fac pentru asta, aşa că fac ceva, orice, aştept fac pentru asta, aşa că fac ceva, orice, aştept şi voi primi”). şi voi primi”).- nu se acordă recompensă suplimentară într-un sitting deja - nu se acordă recompensă suplimentară într-un sitting deja început şi nici nu se schimbă recompensa în timpul sittingului început şi nici nu se schimbă recompensa în timpul sittingului - în loc să fie atent, copilul învaţă să aştepte - în loc să fie atent, copilul învaţă să aştepte „altceva” ca să fie atent „altceva” ca să fie atent - de obicei se alege recompensa la început de - de obicei se alege recompensa la început de sitting şi nu se schimbă în acel sitting decât în sitting şi nu se schimbă în acel sitting decât în condiţii excepţionale condiţii excepţionale

Tipuri de recompensa

PozitivaPozitiva – copilul obtine c – copilul obtine ceeva ce ii place in urma va ce ii place in urma raspunsului corectraspunsului corect

NegativaNegativa – copilul scapa dintr-o situatie frustranta in urma – copilul scapa dintr-o situatie frustranta in urma raspunsului corectraspunsului corect

Ambele se numesc recompensa pentru ca in urma Ambele se numesc recompensa pentru ca in urma amandurora copilul isi satisface o nevoie sau o dorintaamandurora copilul isi satisface o nevoie sau o dorinta

Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intrpentru a avea intr--adevar valoare de recompensaadevar valoare de recompensa,, nu nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nicio alta trebuie sa-i fie copilului la indemana in nicio alta imprejurare, decat in urma unui raspuns corectimprejurare, decat in urma unui raspuns corect

Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapidrapid

Alternati recompensele sociale Alternati recompensele sociale ccu cele primareu cele primare

De ce ţinem cont când adaptăm terapia ABA?

Vârsta copiluluiVârsta copilului o luăm în considerare pentru a putea o luăm în considerare pentru a putea compara performanţele copilului şi itemii stabiliţi de noi cu compara performanţele copilului şi itemii stabiliţi de noi cu nivelul de dezvoltare al copilului normal de aceeaşi vârstă. nivelul de dezvoltare al copilului normal de aceeaşi vârstă.Ritmul de învăţareRitmul de învăţare ne ajută să adaptăm criteriile de ne ajută să adaptăm criteriile de masterare. masterare.Energia copiluluiEnergia copilului (promptitudinea răspunsului) trebuie luată (promptitudinea răspunsului) trebuie luată în considerare pentru a şti dacă avem ca ţintă în considerare pentru a şti dacă avem ca ţintă suplimentară dinamizarea şi creşterea fluenţei. suplimentară dinamizarea şi creşterea fluenţei.Achiziţiile anterioareAchiziţiile anterioare ne ajută la stabilirea scopurilor viitoare ne ajută la stabilirea scopurilor viitoare

deoarece pe ele ne bazăm, de la ele pornim. deoarece pe ele ne bazăm, de la ele pornim.Numărul de ore de terapieNumărul de ore de terapie (stabilit în funcţie de vârsta (stabilit în funcţie de vârsta copilului, de gradul de afectare şi chiar de posibilităţile copilului, de gradul de afectare şi chiar de posibilităţile financiare) joacă un rol foarte important în stabilirea financiare) joacă un rol foarte important în stabilirea scopurilor. scopurilor.

Copilul face progrese prin stimulare, dar care este Copilul face progrese prin stimulare, dar care este raportul între progresele făcute şi potenţialul copilului? raportul între progresele făcute şi potenţialul copilului?

- este necesar - este necesar să reducem nivelul de frustraresă reducem nivelul de frustrare al al copiluluicopilului

- este un scop al terapie acest lucru, dar asta nu - este un scop al terapie acest lucru, dar asta nu înseamnă că batem pasul pe loc înseamnă că batem pasul pe loc - de obicei punem în balanţă frustrarea cu progresele - de obicei punem în balanţă frustrarea cu progresele şi e posibil ca uneori progresele mari să se şi e posibil ca uneori progresele mari să se asocieze cu frustrare asocieze cu frustrare - putem reduce frustrarea, dar nu o putem niciodată - putem reduce frustrarea, dar nu o putem niciodată elimina elimina

-un copil care a început să vorbească, dar nu foloseşte un copil care a început să vorbească, dar nu foloseşte limbajul expresiv pentru a-şi exprima cererile limbajul expresiv pentru a-şi exprima cererile - dacă nu îi oferi ceea ce doreşte până nu cere, - dacă nu îi oferi ceea ce doreşte până nu cere, folosind limbajul expresiv, cu siguranţă îl vom frustra folosind limbajul expresiv, cu siguranţă îl vom frustra - el are de ales în acest caz între două frustrări:- el are de ales în acest caz între două frustrări: frustrarea de a nu primi ceea ce îşi doreşte frustrarea de a nu primi ceea ce îşi doreşte şişi

frustrarea de a folosi limbajul expresiv (lucrufrustrarea de a folosi limbajul expresiv (lucru destul de dificil) destul de dificil) - o va alege pe cea mai mică: - dacă frustrarea de a- o va alege pe cea mai mică: - dacă frustrarea de a vorbi este mai mare sau ceea ce işi vorbi este mai mare sau ceea ce işi doreşte nu e atât de necesar şi doreşte nu e atât de necesar şi important pentru el, va renunţa la important pentru el, va renunţa la cerere şi va alege să nu vorbească cerere şi va alege să nu vorbească - dacă frustrarea de a - dacă frustrarea de a vorbi este mai mică decât frustrarea vorbi este mai mică decât frustrarea de a nu primi ceea ce-şi doreşte, va de a nu primi ceea ce-şi doreşte, va cere adecvat, folosind limbajul cere adecvat, folosind limbajul

Frustrarea nu trebuie eliminată ci folosită în scopurile Frustrarea nu trebuie eliminată ci folosită în scopurile evoluţiei copilului, gestionată, exploatată adecvat. evoluţiei copilului, gestionată, exploatată adecvat.

Frustrarea devine factorul care împiedică terapia atunci Frustrarea devine factorul care împiedică terapia atunci când este în exces. când este în exces.

- frustrezi acum copilul, dar îl înveţi să comunice adecvat. - frustrezi acum copilul, dar îl înveţi să comunice adecvat.

Puneţi în balanţă frustrarea de acum pe care o declanşezi Puneţi în balanţă frustrarea de acum pe care o declanşezi conştient, în limite normale cu frustrarea pe care o va simţi tot conştient, în limite normale cu frustrarea pe care o va simţi tot restul vieţii nereuşind să îşi exprime adecvat dorinţele. Dacă restul vieţii nereuşind să îşi exprime adecvat dorinţele. Dacă într-o zi copilul va dori ceva şi părinţii şi nimeni altcineva nu într-o zi copilul va dori ceva şi părinţii şi nimeni altcineva nu va înţelege ce? Cum va fi frustrarea acelui copil atunci? va înţelege ce? Cum va fi frustrarea acelui copil atunci?

Discrete TrialDiscrete Trial – – O unitate de învăţare alcătuită din trei părţi care constituie o O unitate de învăţare alcătuită din trei părţi care constituie o secvenţă comportamentală specifică utilizată pentru a creşte la maxim secvenţă comportamentală specifică utilizată pentru a creşte la maxim învăţarea. Aceasta stă la baza învăţării în terapia ABAînvăţarea. Aceasta stă la baza învăţării în terapia ABA. . SD———————>R——————>SRSD———————>R——————>SR (Stimul Distinctiv) (Răspuns) (Stimul Întăritor) (Stimul Distinctiv) (Răspuns) (Stimul Întăritor)AchizitieAchizitie – Raspunsurile pe care copilul le invata in prezent. Răspunsul este – Raspunsurile pe care copilul le invata in prezent. Răspunsul este recompensat şi promptat la nevoie daca nu este încă masterat .recompensat şi promptat la nevoie daca nu este încă masterat .PreachizitiiPreachizitii – raspunsurile/abilitatile pe care copilul le-a invatat anterior – raspunsurile/abilitatile pe care copilul le-a invatat anterior inceperii terapiei ABA si de la care pornim in predarea altora noi.inceperii terapiei ABA si de la care pornim in predarea altora noi.Recompensă DiferenţialăRecompensă Diferenţială = Alternarea nivelului de recompensare = Alternarea nivelului de recompensare (intensitate, frecventa, recompense diferite) în funcţie de răspunsul copilului (intensitate, frecventa, recompense diferite) în funcţie de răspunsul copilului ( ex. rezervarea unor cantităţi mai mari sau a unor recompense mai puternice ( ex. rezervarea unor cantităţi mai mari sau a unor recompense mai puternice pentru răspunsuri independente de calitate superioară).pentru răspunsuri independente de calitate superioară).Învăţarea DiscriminăriiÎnvăţarea Discriminării – Procedură folosită pentru a-l învăţa pe copil să – Procedură folosită pentru a-l învăţa pe copil să facă discriminări între doi itemi ţintă care implică trecerea itemilor de la mass facă discriminări între doi itemi ţintă care implică trecerea itemilor de la mass trial la random rotation.trial la random rotation.Stimul Discriminativ(SD)Stimul Discriminativ(SD) – O indicaţie în mediu sau o instrucţiune care – O indicaţie în mediu sau o instrucţiune care semnalează disponibilitatea unei recompense faţă de un comportament ţintă: semnalează disponibilitatea unei recompense faţă de un comportament ţintă: prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei întrebări.prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei întrebări.

Trial-uri ExtinseTrial-uri Extinse – O tehnică folosită pentru a implementa copilului reţinerea – O tehnică folosită pentru a implementa copilului reţinerea unui răspuns nou achiziţionat (durata de timp în care copilul trebuie să-şi unui răspuns nou achiziţionat (durata de timp în care copilul trebuie să-şi amintească item-ul ţintă este extinsamintească item-ul ţintă este extinsaa). După masterarea unui item în mass ). După masterarea unui item în mass trial, această procedură este folosită pentru a ajuta pe mai departe învăţarea trial, această procedură este folosită pentru a ajuta pe mai departe învăţarea şi memorarea . Item-ul ţintă este sistematic amestecat cu alte răspunsuri şi memorarea . Item-ul ţintă este sistematic amestecat cu alte răspunsuri masterate.masterate.ExpresivExpresiv – În cadrul unui program expresiv copilul da un raspuns verbal. – În cadrul unui program expresiv copilul da un raspuns verbal.ExtincţieExtincţie = O procedură folosită pentru a reduce frecvenţa = O procedură folosită pentru a reduce frecvenţa comportamentelor nedorite. Îndepărtarea recompensei unui comportament comportamentelor nedorite. Îndepărtarea recompensei unui comportament anterior recompensat, în care nu se oferă nici o consecinţă în urma anterior recompensat, în care nu se oferă nici o consecinţă în urma comportamentului. Este aproximativ analog cu ignorarea comportamentului.comportamentului. Este aproximativ analog cu ignorarea comportamentului.FormatFormat – O manieră particulară în care se învaţă sau se practică un – O manieră particulară în care se învaţă sau se practică un program /abilitate program /abilitate ( e.x., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D, Nume Acţiuni 2-D ).( e.x., Nume Obiecte 3-D, Nume Obiecte 2-D, Nume Acţiuni 2-D ).Intervalul inter-trial-uriIntervalul inter-trial-uri - Pauza dintre trial-uri .Pauza ar trebui să fie - Pauza dintre trial-uri .Pauza ar trebui să fie suficient de lungă astfel încât să asigure distinctivitatea fiecărui trial , dar nu suficient de lungă astfel încât să asigure distinctivitatea fiecărui trial , dar nu atât de lungă încât copilul să-şi piardă atenţia sau să înceapă să se angajeze atât de lungă încât copilul să-şi piardă atenţia sau să înceapă să se angajeze în comportamente alternative. Intervalul inter-trial-uri ar trebui să aibă 1-3 în comportamente alternative. Intervalul inter-trial-uri ar trebui să aibă 1-3 secunde aproximativ.secunde aproximativ.

ItemItem – Componentele individuale , stimuli , sau itemi învăţaţi în cadrul unui – Componentele individuale , stimuli , sau itemi învăţaţi în cadrul unui program (e.x., Receptiv Obiecte : maşină , lingură , dinozaur , câine ).program (e.x., Receptiv Obiecte : maşină , lingură , dinozaur , câine ).Mass TrialMass Trial –  prezentarea repetată a aceluiaşi SD şi pereche R timp de –  prezentarea repetată a aceluiaşi SD şi pereche R timp de câteva trial-uri la rând . Această procedură este folosită pentru a introduce câteva trial-uri la rând . Această procedură este folosită pentru a introduce noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor dificili.noi itemi sau a se concentra asupra itemi-lor dificili.Masterat Masterat – – Un item este considerat” masterat” atunci când copilul poate să Un item este considerat” masterat” atunci când copilul poate să răspundă potrivit corect 80-100% din timp fără promptări .Ar trebui să se răspundă potrivit corect 80-100% din timp fără promptări .Ar trebui să se demonstreze pentru cel puţin doi terapeuţi şi două sesiuni .demonstreze pentru cel puţin doi terapeuţi şi două sesiuni .Distractor NeutruDistractor Neutru – Un item ce nu este ţintit în cadrul programului care se – Un item ce nu este ţintit în cadrul programului care se desfăşoară . Item-ul este aşezat în prezenţa unui item ţintă care este desfăşoară . Item-ul este aşezat în prezenţa unui item ţintă care este învăţat sau se află în achiziţie . Acest item ar trebui să fie necunoscut şi să învăţat sau se află în achiziţie . Acest item ar trebui să fie necunoscut şi să nu distragă atenţia copilului.nu distragă atenţia copilului.ProgramProgram – O abilitate specifică pe care copilul o învaţă ( ex. Imitaţie – O abilitate specifică pe care copilul o învaţă ( ex. Imitaţie Nonverbală , Receptiv culori) .Nonverbală , Receptiv culori) .Stimul Prompt (SP)Stimul Prompt (SP) – Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea – Ajutorul oferit copilului pentru a facilita efectuarea răspunsului corect al sarcinii ţintă.răspunsului corect al sarcinii ţintă.Random RotationRandom Rotation – Prezentarea aleatorie a itemilor , fără vreun tipar ( ca – Prezentarea aleatorie a itemilor , fără vreun tipar ( ca şi cum dai cu banul în mod repetat ).şi cum dai cu banul în mod repetat ).

ReceptivReceptiv – Într-un program receptiv copilul demonstrează înţelegerea – Într-un program receptiv copilul demonstrează înţelegerea limbajului prin răspunsuri non-verbale faţă de un SD verbal .limbajului prin răspunsuri non-verbale faţă de un SD verbal .Stimul Recompensă (SR)Stimul Recompensă (SR) – Consecinţa răspunsului copilului care schimbă – Consecinţa răspunsului copilului care schimbă probabilitatea cu care va reapare comportamentul.probabilitatea cu care va reapare comportamentul.Răspuns (R)Răspuns (R) – Comportamentul la care se angajează copilul în urma – Comportamentul la care se angajează copilul în urma prezentării SD-ului.prezentării SD-ului.SesiuneSesiune – Cele 2 sau 3 ore pe durata cărora copilul se angajează în învăţare – Cele 2 sau 3 ore pe durata cărora copilul se angajează în învăţare structurată şi pauze de joacă, unul-la-unul cu un terapeut .structurată şi pauze de joacă, unul-la-unul cu un terapeut .SittingSitting – Serie de trial-uri (8-10). Cele 3-5 minute in care copilul desfasoara o – Serie de trial-uri (8-10). Cele 3-5 minute in care copilul desfasoara o lectie, invata un anumit program, echivalentul a 8-10 comenzi adresate lectie, invata un anumit program, echivalentul a 8-10 comenzi adresate copilului.copilului.TargetTarget – Item-ul din cadrul unui program care se află în achiziţie în prezent .– Item-ul din cadrul unui program care se află în achiziţie în prezent .GeneralizareGeneralizare – Schimbare în comportamentul copilului în mod specific drept – Schimbare în comportamentul copilului în mod specific drept rezultat a ceea ce a fost învăţat . Este aproximativ analog cu “transfer “.rezultat a ceea ce a fost învăţat . Este aproximativ analog cu “transfer “.Invatarea incidentalaInvatarea incidentala functioneaza pe aceeasi idee ca  si invatarea prin functioneaza pe aceeasi idee ca  si invatarea prin discrete trial, diferenta constand in faptul ca scopul ei este sa predea discrete trial, diferenta constand in faptul ca scopul ei este sa predea comportamentele si conceptele in timpul experientei zilnice a copilului, in loc comportamentele si conceptele in timpul experientei zilnice a copilului, in loc sa se focuseze pe un anumit comportament.sa se focuseze pe un anumit comportament.Terapia ABATerapia ABA este asociata cu predarea / invatarea limbajului si a este asociata cu predarea / invatarea limbajului si a comunicarii, care este numita comportament verbal (verbal behavior – VB).comunicarii, care este numita comportament verbal (verbal behavior – VB).

Pentru copii cu autism/ADHD care lucreza terapia ABA Pentru copii cu autism/ADHD care lucreza terapia ABA iata o lista cu itemii pe care ar trebui sa ii mastereze la iata o lista cu itemii pe care ar trebui sa ii mastereze la matematica inainte de a merge la scoala.matematica inainte de a merge la scoala.

NrNr ItemItem ReceptivReceptiv ExpresivExpresiv

Data Data introduceriiintroducerii

Data Data masterariimasterarii

Data Data introduceriiintroducerii

Data Data masterariimasterarii

1.1. Aseaza in ordine cartoanele 1-10Aseaza in ordine cartoanele 1-10            

2.2. Numara 1-10 (mecanic)Numara 1-10 (mecanic)            

3.3. Numara obiecteNumara obiecte            

4.4. Cate sunt?Cate sunt?            

5.5. Pune/da-mi x obiectePune/da-mi x obiecte            

6.6. Ce urmeaza dupa 3?Ce urmeaza dupa 3?            

7.7. Ce numar este inainte de 4?Ce numar este inainte de 4?            

8.8. Fa x de 4 ori (Ex. Spune casa de 3 ori!, Aplauda de Fa x de 4 ori (Ex. Spune casa de 3 ori!, Aplauda de 3 ori!, Spune-mi 4 animale!, Fa morisca de 3 3 ori!, Spune-mi 4 animale!, Fa morisca de 3 ori!)Atentie: miscarile continui sunt mai greu de ori!)Atentie: miscarile continui sunt mai greu de numarat (morisca) si se lasa ultimile.numarat (morisca) si se lasa ultimile.

           

9.9. Potriveste cantitate/cantitatePotriveste cantitate/cantitate            

10.10. Potriveste  numar/cantitatePotriveste  numar/cantitate            

11.11. Coloreaza/incercuieste/taie x obiecte (! Se incepe cu Coloreaza/incercuieste/taie x obiecte (! Se incepe cu actiunile care implica trecerea rapida peste item-actiunile care implica trecerea rapida peste item-taie si in final se fac itemii care presupun mai mult taie si in final se fac itemii care presupun mai mult timp pe fiecare obiectc-colorat)timp pe fiecare obiectc-colorat)

           

12.12. De cate ori am aplaudat/spus x? (ochii inchisi)De cate ori am aplaudat/spus x? (ochii inchisi)            

13.13. Fa mai multe (adauga)Fa mai multe (adauga)            

14.14. Fa mai putine (ia)Fa mai putine (ia)            

15.15. Daca iau vor fi mai multe sau mai putine?Daca iau vor fi mai multe sau mai putine?            

16.16. Daca pun vor fi mai multe sau mai putine?Daca pun vor fi mai multe sau mai putine?            

17.17. Care e mai mare/mic?Alege din doua numere, se Care e mai mare/mic?Alege din doua numere, se foloseste support vizual (recomand obiecte pe scale foloseste support vizual (recomand obiecte pe scale verticale)verticale)

           

18.18. Care sunt vecinii lui 4?! Se face inainte conceptual Care sunt vecinii lui 4?! Se face inainte conceptual de vecini (casute desenate-orizontal in care locuiesc de vecini (casute desenate-orizontal in care locuiesc diverse animale de exemplu) diverse animale de exemplu) Incercuieste/scrie/subliniaza vecinii lui 5Incercuieste/scrie/subliniaza vecinii lui 5

           

19.19. Ce numar lipseste?1 2 3 ….5 6Ce numar lipseste?1 2 3 ….5 6            

20.20. Care este vecinul mai mare/mic al lui 3?Care este vecinul mai mare/mic al lui 3?            

Incercuieste/scrie/subliniaza vecinul mai mare/mic Incercuieste/scrie/subliniaza vecinul mai mare/mic al  lui 5.al  lui 5.

           

21.21. Fa tot atatea x (linii, cercuri etc) cate indica cifraFa tot atatea x (linii, cercuri etc) cate indica cifra            

22.22. Fa tot atatea cercuri cate case suntFa tot atatea cercuri cate case sunt            

23.23. Formeaza multimi prin incercuire (in cazul copiilor Formeaza multimi prin incercuire (in cazul copiilor cu ADHD se va insista si pe formarea multimilor in cu ADHD se va insista si pe formarea multimilor in cazul multimilor care au elementele amestecate-cazul multimilor care au elementele amestecate-marginile)marginile)

           

24.24. Asociaza elementele a doua multimiAsociaza elementele a doua multimi            

25.25. Care multime mai mare/mica?Care multime mai mare/mica?            

26.26. Multimi egaleMultimi egale            

27.27. Adauga/taie pentru a face doua multimi egaleAdauga/taie pentru a face doua multimi egale            

28.28. Cu cat este mai mare/mica multimea x?! Obiectele se Cu cat este mai mare/mica multimea x?! Obiectele se vor aseza in linii paralele astfel incat copilul sa poata vor aseza in linii paralele astfel incat copilul sa poata vedea ca in una din ele este ceva in plus. vedea ca in una din ele este ceva in plus. ! Lucrati intai in 3D! Lucrati intai in 3D

           

29.29. Semnele ≥ ≤ (cu suport visual, puisorul deschide gura Semnele ≥ ≤ (cu suport visual, puisorul deschide gura catre mancarea mai multa/bulinute desenate pt catre mancarea mai multa/bulinute desenate pt fiecare numarfiecare numar

           

CRESTEREA PRODUCTIILOR VOCALE – CUM IL INVATAM PE COPIL SA VORBEASCA

Multi copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca . Multi copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca . Oricum, autismul nu este „cauza” acestei inabilitati. Daca ar Oricum, autismul nu este „cauza” acestei inabilitati. Daca ar fi asa, atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata fi asa, atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata vorbi. Autismul este o eticheta diagnostica bazata pe un vorbi. Autismul este o eticheta diagnostica bazata pe un manunchi de comportamente prezente, unul dintre manunchi de comportamente prezente, unul dintre ele fiindele fiind greutati greutati inin comunicare. Natura aceste dificultati difera de la comunicare. Natura aceste dificultati difera de la copil la copil . copil la copil .

Nimeni nu stie exact de ce unii copii cu Autism pot sa vorbeasca iar altii nu .Nimeni nu stie exact de ce unii copii cu Autism pot sa vorbeasca iar altii nu . Temple Grandin relateaza ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii Temple Grandin relateaza ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii vorbeau vorbeau ((cand era micacand era mica)), toate sunetele „se contopeau intr-o gramada fara , toate sunetele „se contopeau intr-o gramada fara noima / inteles” . noima / inteles” . Aceste tipuri de relatari ar putea indica o Dereglare de Aceste tipuri de relatari ar putea indica o Dereglare de Procesare Auditorie Centrala.Procesare Auditorie Centrala. Unii copii care intampina greutatile in a produce vorbirea, demonstreaza de Unii copii care intampina greutatile in a produce vorbirea, demonstreaza de asemenea greutati si in imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte asemenea greutati si in imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte parti ale corpului . parti ale corpului . Aceasta ar putea fi sugestiva pentru Dispraxie sau dificultati de aAceasta ar putea fi sugestiva pentru Dispraxie sau dificultati de a combina miscarile motorii . combina miscarile motorii . Mai putin frecventMai putin frecvent,, intalnim copii care prezinta un tonus muscular slab in intalnim copii care prezinta un tonus muscular slab in obraji si limba . obraji si limba . Acesti copii ar putea afisa caracteristici care se potrivesc cuAcesti copii ar putea afisa caracteristici care se potrivesc cu diagnosticul de Disartri diagnosticul de Disartriee . . MMulti copii care se dezvolta obisnuit produc vorbirea cu anumite „reguli” de ulti copii care se dezvolta obisnuit produc vorbirea cu anumite „reguli” de producere a sunetelor sau procese care sunt supra – generalizate.producere a sunetelor sau procese care sunt supra – generalizate. De exemplu, ei „opresc” toate secventele de inceputDe exemplu, ei „opresc” toate secventele de inceput sau sau „anuleaza” toate sunetele finale .„anuleaza” toate sunetele finale . Acest tip de tulburare de vorbire este cunoscut ca Tulburare Acest tip de tulburare de vorbire este cunoscut ca Tulburare de Proces Fonologic si se poate intalni si la copii cu autism .de Proces Fonologic si se poate intalni si la copii cu autism .

AcesteAcesteaa co-exista cu autismul co-exista cu autismul..

EEste greu , daca nu chiar imposibil , sa determinam „cauza” ste greu , daca nu chiar imposibil , sa determinam „cauza” acestei dificultati de vorbire inainte ca sa inceapa sa acestei dificultati de vorbire inainte ca sa inceapa sa vorbeascavorbeasca.. NNu conteaza care este „cauza” deoarece nu putem sa u conteaza care este „cauza” deoarece nu putem sa patrundem in creier ca sa „reparam” cauza oricum. Putem sa patrundem in creier ca sa „reparam” cauza oricum. Putem sa folosim metode de invatare pentru a spori productiile vocale si folosim metode de invatare pentru a spori productiile vocale si pentru a-l invata pe copil sa produca miscarile motorii care sunt pentru a-l invata pe copil sa produca miscarile motorii care sunt necesare pentru producerea limbajului. necesare pentru producerea limbajului.

O data ce un copil incepe sa vorbeasca, productiile sale O data ce un copil incepe sa vorbeasca, productiile sale de vorbire pot fi analizate pentru a ne oferi mai multe informatii de vorbire pot fi analizate pentru a ne oferi mai multe informatii privind tipul de tulburare manifestat. Acesta reprezinta un lucru privind tipul de tulburare manifestat. Acesta reprezinta un lucru foarte important care trebuie facut deoarece o mare parte a foarte important care trebuie facut deoarece o mare parte a cercetarilor au fost facute pe baza strategiilor de predare si de cercetarilor au fost facute pe baza strategiilor de predare si de sugerare care sunt cele mai eficiente pentru diferite tipuri de sugerare care sunt cele mai eficiente pentru diferite tipuri de tulburari de vorbiretulburari de vorbire..

Unii copii cu autism sunt aproape complet tacuti. Altii Unii copii cu autism sunt aproape complet tacuti. Altii produc sunete dar intr-o maniera repetitiva cu nici un inteles produc sunete dar intr-o maniera repetitiva cu nici un inteles real sau functie atasata de ele. Totusi unii par ca ar vrea sa real sau functie atasata de ele. Totusi unii par ca ar vrea sa vorbeasca , dar cuvintele lor sunt greu sau imposibil de intelesvorbeasca , dar cuvintele lor sunt greu sau imposibil de inteles. .

Comportamenele specifice manifestate de fiecare copil si Comportamenele specifice manifestate de fiecare copil si felul in care copilul raspunde la anumite strategii de predare si felul in care copilul raspunde la anumite strategii de predare si imboldire ar trebui sa suimboldire ar trebui sa suggereze care este cea mai buna ereze care este cea mai buna metoda de abordare a dificultatii lui de vorbiremetoda de abordare a dificultatii lui de vorbire..

Cel mai critic lucru care trebuie Cel mai critic lucru care trebuie facutfacut este acela de a-l este acela de a-l invata pe copilul care nu este capabil sa comunice prin vorbire invata pe copilul care nu este capabil sa comunice prin vorbire vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea . vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea . Unii parinti si-au exprimat ingrijoararea ca Unii parinti si-au exprimat ingrijoararea ca lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca, lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca, dar o mare parte a cercetarilor arata in cele mai multe cazuri dar o mare parte a cercetarilor arata in cele mai multe cazuri exact contrariul. exact contrariul. O data ce copilul invata „valoarea” O data ce copilul invata „valoarea” comunicarii prin semne sau imagini si daca acele semne sau comunicarii prin semne sau imagini si daca acele semne sau imagini au fost asociate constant cu faptul ca imagini au fost asociate constant cu faptul ca el el a obtinut acele a obtinut acele lucruri pe care le-a vrut ( incurajare / intarire ), lucruri pe care le-a vrut ( incurajare / intarire ), se se vovorr ob obsserva erva mai multe productii vocale si incercari de a produce cuvintemai multe productii vocale si incercari de a produce cuvinte..