Profilul tehnic

Domeniul : Mecanica

Calificarea TEHNICIAN TRANSPORTURI

Autor:

Prof. FLORENTINA GASPAR

Ing. Prof. DELIA TOMESCU

Colegiul Tehnic ”Iuliu Maniu” Bucuresti

I. PREZENTAREA CAIETULUI DE PRACTICĂ.....................................

5

II. OBIECTIVELE STAGIULUI DE PRACTICĂ ..................................

6

III. ORGANIZAREA STAGIULUI DE PREGĂTIRE PRACTICĂ .........

7

III.1.Cadru general ........................................................................

7

III.2. Părţile proiectului .................................................................

8

III.3. Norme de sănătate şi securitate în muncă ........................

9

III.4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor ....................

10

III.5.Norme de igienă la locul de muncă .....................................

11

III.6. Activităţi susţinute de elevul practicant……………………

12

III.7. Descrierea meseriei şi competenţele urmărite de stagiul

de pregătire practică …………………………………………

13

III.8. Fişe de documentare …………………………………………

14

III.9. Fişe de lucru ………………………………………………….

18

III.10. Sfaturi pentru o activitate eficientă ……………………….

25

Pagina 4

IV. RESPONSABILITĂŢILE ELEVILOR ÎN CADRUL STAGIULUI DE

PREGĂTIRE PRACTICĂ ........................................................................

26

V. DESFĂŞURAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ LA AGENTUL

ECONOMIC ...................................................................................

27

V.1. Informaţii privind părţile participante la stagiul de

practică ..........................................................................................

27

V.2. Planificarea calendaristică a stagiului de practică ............

29

V.3. File de Jurnal de practică ...................................................

31

V.4. Chestionar pentru investigarea meseriei .........................

36

VI. ELEMENTE PRIVIND EVALUAREA STAGIULUI DE PRACTICĂ .....

37

VI.1. Fişă de autoevaluare realizată la sfârşitul stagiului de

către elevul practicant .................................................................

37

VI.2. Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului

practicant ……………………………………………………………

39

VI.3. Fişa de observare a nivelului de atingere a

competenţelor specifice urmărite prin stagiul de practică ….

40

VI.4. Chestionar pentru asigurarea feed-backului ……………

41

VII. BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… 42

Pagina 5

Dragi elevi,

Acest caiet de practică a fost conceput pentru a facilita structurarea stagiului de practică la partenerul economic, prin corelarea cunoştinţelor anterior asimilate cu cerinţele specifice unui asemenea demers.

Caietul a fost gândit cu un nivel larg de generalizare, pentru ca fiecare elev, prin efort individual, să îşi poată construi propriul parcurs al activităţii, în condiţiile validării finale a competenţelor dobândite conform standardului de pregătire profesională.

Pentru ca abilităţile obţinute să fie durabile, este necesară raportarea activităţilor practice la propriile cunoştinţe anterioare şi la propriile aşteptări, la colectivul şi mediul de lucru. De aceea, va trebui să dezvoltaţi activităţi ÎNAINTE, ÎN TIMPUL şi LA FINALUL stagiului. Pentru a sprijini acest demers, caietul este structurat astfel: SECVENŢĂ INTRODUCTIVĂ Aici veţi găsi informaţii privind obiectivele stagiului de practică, ce reprezintă finalitățile demersului de instruire la agentul economic partener al unității școlare.

ACTIVITĂŢI PREGĂTITOARE Pentru a vă structura într-o manieră optimă activităţile, trebuie să cunoaşteţi competenţele ce trebuie formate; această parte cuprinde norme SSM obligatorii, lista competenţelor solicitate de standardul de pregătire profesională, câteva fişe de documentare şi de lucru care se bazează pe cunoştinţe anterioare, totul raportat la cadrul legislativ privind derularea stagiilor de pregătire practică.

ACTIVITĂŢI ÎN TIMPUL STAGIULUI DE PRACTICĂ Competând acestă parte, veţi identifica mai bine actorii participanţi la demersul de instruire, iar la finalul zilei de lucru veţi putea sistematiza eficient abilităţile dobândite; filele de jurnal sunt principala dovadă activităţii depuse şi cel mai important instrument pentru vă planifica îmbunătăţirea performanţelor. ACTIVITĂŢI LA FINALUL STAGIULUI DE PRACTICĂ Orice demers este eficient dacă răspunde cerinţelor; aşadar, o evaluare a stagiului este obligatorie. Completând chestionarele din caiet care vă sunt adresate şi apoi comparându-le cu caracterizările elaborate de tutore şi de cadrul didactic/maistrul veţi realiza măsura în care efortul vostru a fost finalizat cu succes sau care sunt aspectele ce trebuie remediate.

Vă dorim succes !

Pagina 6

Obiectivele stagiului de practică sunt:

1. practicarea profesiunii alese, în condiţii reale,

astfel încât integrarea pe piața muncii să solicite

un efort minim;

2. dezvoltarea abilităţilor necesare alegerii propriul

parcurs profesional;

3. dezvoltarea capacității de reflecție, pentru ca

elevul să identifice propriile nevoi de formare și

să își gestioneze activitățile în conformitate cu

personalitatea și cu așteptările sale ;

4. înțelegerea mecanismelor care fundamentează

învățarea pe tot parcursul vieții;

5. responsabilizarea elevilor faţă de muncă, în

special şi faţă de viaţă, în general.

Pagina 7

III.1. Cadru general

Prezentul stagiu de practică este organizat, coordonat şi monitorizat prin

respectarea Ordinul nr. 3539 din 14 martie 2012 privind aprobarea contractului

de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic.

Prin stagiul de practică desfăşurat la agenţii economici parteneri, elevul poate demonstra însuşirea competenţelor solicitate de standardul de pregătire

profesională, ca primă condiţie de validare a pregătirii de specialitate.

Activităţile planificate sunt conforme cu legislaţia în vigoare şi corelează

abilităţile teoretice şi practice asimilate în cadrul programelor anterioare cu

cerinţele de dezvoltare incluse în Planurile de învăţământ şi Curriculumul şcolar.

Pentru a eficientiza activităţile, elevii vor fi monitorizaţi şi îndrumaţi

permanent de către persoanele abilitate, iar validarea stagiului se va realiza

printr-o evaluare finală care constă în susţinerea unei probe teoretice orale şi a

unei probe practice.

Evaluarea finală, ca bază a notării, va fi realizată de tutore împreună cu

cadrul didactic şi are în vedere nu numai competenţele tehnice ci şi pe cele

comportammentale şi de integrare în colectivitate.

Pentru a demonstra implicarea şi progresul obţinut, elevii vor consemna

în caietul de practică lucrările efectuate, impresiile şi noile obiective privind

nevoia de formare, pentru a putea identifica, impreună cu ceilalţi actori din

proiect, noi oportunităţi în parcursul profesional.

Pagina 8

III.2. Părţile proiectului

A. Instituţii implicate în desfăşurarea activităţilor de practică:

Organizatorul de practică este organizația de învăţământ preuniversitar

acreditată sau acreditată care desfăşoară activităţi instructiv-educative şi formative,

potrivit legislaţiei române în vigoare.

Partenerul de practică este agentul economic care desfăşoară activităţi

corelate cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei Naţionale,

care poate participa la procesul de instruire practică a elevilor şi care a întocmit în

acest sens o Convenţie de Practică cu organizatorul de practică..

B. Persoane implicate în desfăşurarea activităţilor de practică:

Coordonatorul de practică este cadrul didactic desemnat de către

organizația școlară, care asigură planificarea, organizarea şi supravegherea

desfăşurării stagiului de practică.

Elevul practicant este elevul organizatorului de practică ce desfăşoară

activităţi practice pentru consolidarea şi pentru formarea abilităţilor aplicabile, în

concordanţă cu specializarea care formează obiectul instruirii.

Tutorele este persoana desemnată de către Partenerul de practică ca

responsabil de îndrumarea şi monitorizarea activităţii elevului. Tutorele asigură

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândire de către elev a competenţelor

profesionale planificate pentru perioada stagiului de practică. Împreună cu cadrul

didactic completează Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului practicant şi

Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor specifice urmărite prin

stagiul de practică; tutorele participă la evaluarea finală

Cadrul didactic (maistru instructor/profesor) este persoana care

monitorizează şi evaluează activitatea elevului practicant la sediul Partenerului de

practică. . Împreună cu tutorele completează Fişa de observare a activităţii zilnice a

elevului practicant şi Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor

specifice urmărite prin stagiul de practică; cadrul didactic participă la evaluarea

finală.

Pagina 9

III.3. Norme de sănătate şi securitate în muncă

Extras din Legea 319 din 2006- Legea privind securitatea şi sănătatea în muncă

CAPITOLUL IV Obligaţiile lucrătorilor

Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu

pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului,

astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât

propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile

sale în timpul procesului de muncă.

Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art.

22, lucrătorii au următoarele obligaţii:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după

utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau

înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor,

aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste

dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie

de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru

securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este

necesar, hpentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către

inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii

lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii

desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile

de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de

activitate.

Pagina 10

III.4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor

Conform cu Hotărârea De Guvern nr.971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru

semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

Semnal de salvare sau de

prim ajutor.Situaţie de

securitate

Semnal de interdicţie/

Pericol-alarmă

Materiale şi echipamente

de prevenire şi stingere a

incendiilor

Semnal de avertizare

semnal prin care se

avertizeaza asupra unui

risc sau unui pericol

Cale acces şi evacuare

Extinctor Furtun incendiu

Atenţie pericol general

Direcţie de urmat

Scara de incendiu

Atentie pericol electric

Centru/trusa de prim ajutor

Accesul interzis

Atenţie !

Materiale nocive sau iritante

Loc de adunare în caz de

evacuare

Fumatul şi focul deschis

interzise

Atentie ! Materiale explozive

Pericol de explozie

Semnale de obligativitate - semnale prin care se indică adoptarea unui anume

comportament

Obligaţie generală

Conectarea la împamântare

obligatorie

Protecţia obligatorie a

mainilor /picioarelor

http://www.rubinian.com/produse_pictograme_ssm.php?id=SE001http://www.rubinian.com/produse_pictograme_ssm.php?id=SE002http://www.rubinian.com/produse_pictograme_ssm.php?id=SE003

Pagina 11

III.4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor

Extras din ORDINUL nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor

ART. 110

(1) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu

materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care

prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la

acestea, prin care se înrăutăţeşte situaţia iniţială.

(2) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor

se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier

sau obiecte, amplasarea de maşini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc.,

care ar putea împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul

personalului de intervenţie.

ART. 111

(1) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de

incendiu, în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol,

stingerii incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă

la toate:

a) construcţiile şi încăperile acestora;

b) instalaţiile tehnologice şi anexe;

c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse

finite şi auxiliare;

d) mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele

de comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor,

staţii de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu,

bazine

e) dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de

incendiu: cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi,

clapete de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea;

ART. 123

(1) Echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor şi a amenajărilor cu

instalaţii de protecţie împotriva incendiilor şi cu alte mijloace tehnice de apărare

împotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor şi parametrilor specifici, precum şi

dimensionarea şi amplasarea acestora se asigură conform reglementărilor tehnice şi

normelor specifice de apărare împotriva incendiilor.

III. 5.Norme de igienă la locul de muncă

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor , promovarea stării de sănătate şi

optimizarea capacităţii de muncă, este necesară respectarea unor reguli de

igienă a muncii.

De o deosebită importanţă sunt factorii de mediu, a căror acţiune şi

intensitate pot avea multiple aspecte interdependente ce pot genera

îmbolnăvirea cronică sau acută a organismului. Principalii factori de mediu în

organizaţia prestatoare de servicii auto, sunt:

- insuficienţa volumului de aer sau calitatea viciată a acestuia;

- deficienţe ale sistemului de venţilaţie şi iluminat ;

- supraîncălzirea aerului ;

- nivel intens al zgomotului ;

- cromatica ternă a mediului ambiant;

- amenajarea defectuoasă a locului de muncă (în special poziţia forţată a

corpului, timp îndelungat, în supraîncordare şi efortul exagerat);

Bolile profesionale apar ca rezultat al persistenţei, timp îndelungat, a

unor noxe profesionale la care se adaugă insuficienţa măsurilor de protecţie

sau nerespectarea lor. Dintre acestea, în domeniul prestărilor de servicii auto,

putem enumera:

- intoxicaţii cu substanţe iritante (oxid de carbon) ;

- surditatea profesională ;

- deformări ale sistemului musculo-scheletic .

Pentru desfăşurarea în condiţii optime a practicii la agentul economic,

se impune respectarea câtorva reguli specifice de igienă a muncii :

- servirea unei mese consistente înainte de a începe lucrul ;

- folosirea echipamentului de protecţie pe toată durata muncii, nu şi în

afara programului de lucru, întreţinerea în bune condiţii a

echipamentelor de protecţie ;

- spălatul pe mâini ori de câte ori este necesar şi obligatoriu înainte de

servirea mesei ;

- folosirea raţională a odihnei active şi pasive ;

- evitarea manevrării manuale a obiectelor grele şi folosirea unor

mijloace tehnice ajutătoare specifice ;

- evitarea poziţiei statice în picioare timp indelungat;

- efectuarea controlului medical de fiecare data când apar tulburări ale

stării de sănătate.

Pagina 12

III.6. Activităţi susţinute de elevul practicant

ACTIVITĂŢI

DIDACTICE

ACTIVITĂŢI

TEORETICE

ACTIVITĂŢI DE

OBSERVARE

ACTIVITĂŢI

PRACTICE

ACTIVITĂŢI DE

EVALUARE ŞI

VALIDARE

Analiza modelului

Formularea principiilor de funcţionare

Stabilirea procesului tehnologic

Sinteza şi transferul cunoştinţelor

Identificarea:

-condiţiilor de lucru

-organelor de maşini

-echipamentelor necesare

-etapelor procesului tehnologic şi a

timpului necesar

Transferul cunoştinţelor:

-asigurarea condiţiilor de lucru

-selectarea organelor de maşini

-selectarea echipamentelor necesare

-efectuarea lucrării respectând etapele

procesului tehnologic şi a timpului

Diagnosticarea rezultatului lucrării

Stabilirea conformităţii/ nrconformităţii

STUDIU ORGANE DE MAŞINI

DIAGNOSTIC/

INTERVENŢIE/RAPORTARE

La ce serveste?

Cum funcţionează?

Cum este conceput?

Cum se diagnostichează/

realizează/ validează?

STUDIU FUNCŢIONAL

STRATEGII GLOBALE ALE

SISTEMULUI DE INVĂŢĂMÂNT

Pagina 13

III.7. DESCRIEREA MESERIEI ŞI COMPETENŢELE URMĂRITE DE

STAGIUL DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Co

mp

ete

nţe

le u

rmă

rite

de s

tag

iul d

e p

reg

ăti

re

pra

cti

că

Unitatea de

competenţe Competenţa

17. ÎNTREŢINERE

PLANIFICATĂ

17.1.Programează activitatea de întreţinere.

17.2. Monitorizează lucrările de întreţinere.

17.3.Urmăreşte respectarea normelor de

întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor.

23. DETECTAREA

DEFECTELOR

23.1. Selecteaza metode de control al

semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.

23.2. Depisteaza defectele semifabricatelor,

pieselor, sistemelor tehnice.

23.3. Efectueaza controlul semifabricatelor,

pieselor, sistemelor tehnice.

29. EXPLOATAREA

TEHNICĂ A

MIJLOACELOR DE

TRANSPORT

29.1. Stabileşte starea tehnică a mijloacelor de

transport

29.2. Coordonează activităţile de întreţinere /

îngrijire zilnică a mijloacelor de transport

29.3. Planifică şi urmăreşte realizarea reviziilor

tehnice în conformitate cu legislaţia în vigoare

29.4. Monitorizează activităţi de reparare a

mijloacelor de transport.

Descrierea meseriei (conform Anexei nr. 1 la OMEdC nr. 3171 din 30.01.2006) Absolvenţii nivelului trei, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician în

transporturi, vor fi capabili să îndeplinească sarcini cu caracter tehnic de montaj,

punere în funcţiune, întreţinere şi reparare a mijloacelor de transport.

Testează prototipurile, exploateaza si estimeaza costurile de transport.

Asigură controlul tehnic al mijloacelor de transport in vederea functionarii conform

normelor in vigoare.

Pagina 14

III.8. FIŞE DE DOCUMENTARE

Fişa de documentare 1 – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A ECHIPAMENTELOR. OBIECTIVE ŞI

TIPURI DE LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARARE

Unitatea de competenţă: Întreţinere Planificată

Competenţa: Programează activitatea de întreţinere

asigurarea menţineriiechipamentului în stare de funcţionare o perioadă cât mai mare de timp

evitarea uzurii excesive şi a ieşirii echipamentului în mod accidental din funcţiune

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin mărirea duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea perioadei de timp de menţinere a acestuia în reparaţii.

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin

mărirea duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea perioadei de timp de menţinere a acestuia în reparaţii.

creşterea timpului de funcţionare a echipamentului, prin mărirea duratei dintre două intervenţii, sau prin micşorarea perioadei de timp de menţinere a acestuia în reparaţii.

Pagina 15

Fişa de documentare 2. – Modulul VII: Detectarea defectelor

Tema: DETECTAREA DEFECTELOR CILINDRILOR MOTORULUI

Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor

Competenţa individuală: Depistează defectele semifabricatelor, pieselor,

sistemelor tehnice.

Se verificarea starea tehnică a grupului cilindru-piston-segmenţi prin:

1. testul de compresie folosind ca mijloc de verificare un compresmetru

2. măsurarea cilindricităţii cilindrilor folosind ca mijloc un comparator cu bilă

Măsurile care se impun în cazul cilindrilor uzaţi sunt:

-pentru zgârieturi pronunţate:

schimbarea segmenţilor

-pentru deformări:

alezare urmată de honuire

Cilindrii motorului se uzează în timp, devenind ovali sau conici, iar pereţii acestora pot prezenta urme de zgârieturi.

Manifestările cilindrilor uzaţi sunt:

1. Mororul porneşte greu

2. Motorul "nu trage"

3. Consum mare de ulei

Cauzele uzurii cilindrilor pot fi :

1. Funcţionare îndelungată

2. Piese sparte (segment, piston etc.)

Pagina 16

Fişa de documentare 3. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de

transport

Tema: OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE/ ÎNGRIJIRE ZILNICĂ A MIJLOACELOR DE

TRANSPORT

Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Competenţa individuală: Coordoneaza activităţile de întreţinere/ îngrijire zilnică

a mijloacelor de transport

OP

ER

AŢ

II D

E Î

NT

RE

ŢIN

ER

E Z

ILN

ICĂ

A M

IJL

OA

CE

LO

R D

E T

RA

NS

PO

RT

Lucrări de curăţire interioară

-curăţirea interioaăa a caroseriei;

- ştregerea şi curaţirea banchetelor ;

- curăţirea interioară a geamurilor.

Lucrări de verificări sumare şi ingrijire zilnică:

-verificarea plinurilor;

-verificarea stări si fixării capacelor şi bucşelor la releu; siguranţe, rezervor, pompă centrală, rezervor etc;

-verificarea etanşeiităţii ;

-verificarea stării bateriilor de acumulatoare;

-controlul repartizării uniforme a ăncărcăturii.

Controlul zilnic de siguranţă a circulaţiei, la plecarea in cursă şi supraveghere în parcurs:

-verificarea sistemului de rulare;

-verificarea sistemului de direcţie;

-verificarea sistemului de frânare;

-verificarea instalaţiei electrice.

Pagina 17

Fişă de documentare 4

Tema: MANAGEMENT INTEGRAT

Un sistem de management integrat (SMI) este un sistem de management

care reuneşte toate sistemele şi procesele unei organizaţii intr-un cadru unic, care să

permită formularea unor politici şi strategii unificate. Prin intermediul sistemului

integrat ISO, organizaţia îşi subordonează toate funcţiile unui singur obiectiv:

îmbunătăţirea continuă a performanţelor întregii organizaţii.

De obicei, se discută despre câteva sisteme de management : al calităţii,

mediului, sănătăţii şi securităţii muncii, responsabilităţii publice etc. Acestea se

numesc sisteme de management ISO deoarece fiecare beneficiază de câte un

standard ISO care este, în acelaşi timp şi suportul pentru certificare în domeniul

respectiv:

SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de Management al Calităţii. Cerinţe

SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de Management al Mediului. Cerinţe cu

ghid de utilizare

SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de Management al Sănătăţii şi Securităţii

Ocupaţionale. Cerinţe

Prin integrarea standelor menţionate- lucru posibil deoarece ele sunt bazate

pe principii comune şi sunt concepute pe e o structură similară a capitolelor-

organizaţia poate adopta şi implementa cele mai bune practici privind gestionarea

nevoilor angajaţilor, minimizarea riscurilor, monitorizarea activităţii competiţiei, în

scopul obţinerii calităţii superioare a produselor în condiţiile respectării principiilor

dezvoltării durabile.

Prin luarea în considerare a diferenţelor şi analogiilor dintre cele trei sisteme

şi privind organizaţia în ansamblu- ca sumă a unor procese ce trebuie identificate,

implementate, ţinute sub control, monitorizate şi îmbunătăţite, se speră ca integrarea

sistemelor calitate- mediu- SSM să fie doar începutul unei politici voluntare spre

construirea unui sistem global, care să integreze toate valorile şi bunele practici

umane.

SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de Management al Calităţii. Cerinţe

SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de Management al Mediului. Cerinţe cu ghid de utilizare

SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale. Cerinţe

S.M

.I

Pagina 18

III.9. FIŞE DE LUCRU

Fişa de lucru 1. – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: MANAGEMENTUL LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE PREVENTIV

PLANIFICATĂ A ECHIPAMENTELOR SPECIFICE UNUI SERVICE AUTO

Unitatea de competenţă: Întreţinere planificată

Competenţa individuală: Monitorizează lucrările de întreţinere

Politica de întreţinere a firmei reprezintă obiectivele privind menţinerea în

funcţiune a echipamentelor, luând în considerare documentele elaborate de

producător şi statistica defecţiunilor realizată de producător sau de utilizator.

Completați spațiile libere din afirmațiile de mai jos.

Documentaţia de întreţinere este

stabilită/elaborată în faza pregătitoare

a activității.

Documentaţia de întreţinere include :

1. …………………………………

2. …………………………………

3. ……………………………………

Planificarea lucrărilor de întreţinere

reprezintă stabilirea succesiunii

operaţiilor, încadrarea în timp a

lucrărilor necesare, stabilirea

necesarului de resurse ..................

.......................................................,

alocarea .......................... către

personalul abilitat şi elaborarea

procedurilor de lucru.

Planificarea lucrărilor de întreţinere

este responsabilitatea ........................

...........................................................

Activitatea de planificare a lucrărilor de

întrţinere conţine următoarele etape:

1. identificarea sistemului

tehnic/componentelor care urmează sa

fie întreţinute;

2. definirea acţiunilor de întreţinere

relevante;

3. repartizarea acţiunilor;

4. pregătirea programului de întreţinere;

5. demararea acţiunii.

Sistemului de întreţinere şi reparaţii

preventiv-planificat presupune

intervenţii tehnice specifice, realizate la

termene dinainte stabilite

Intervenţiile de întreţinere şi reparaţii specifice

sistemului preventiv-planificat sunt :

DA NU Revizie tehnică

DA NU Reparaţie capitală

DA NU Reparaţie de avarii

DA NU Reaparaţie de renovare

Sistemul de întreţinere şi reparare preventiv-planificat este superior sistemului de

întreţinere şi reparare pe baza constatărilor deoarece .............................................

............................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

Pagina 19

Fişa de lucru 2. – Modulul VI: Întreţinere planificată

Tema: CATEGORII DE INTERVENŢII TEHNICE SPECIFICE SISTEMULUI DE

ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII PREVENTIV-PLANIFICAT

Unitatea de competenţă: Întreţinere planificată

Competenţa individuală: Programează activitatea de întreţinere, Monitorizează

lucrările de întreţinere

Caracterizați tipurile de întreținere și reparații completând tabelul de mai jos.

Întreţinerea şi

supravegherea

zilnică

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente?

Pe baza căror documente ?

Revizia tehnică Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Reparaţia

curentă

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Reparaţia

capitală

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Reparaţia

accidentală

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Reparaţia de

renovare

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Reparaţia de

avarii

Când ?

Cine ?

Cu ce echipamente ?

Pe baza căror documente ?

Pagina 20

Fişa de lucru 3. – Modulul VII: Detectarea defectelor

Tema: VERIFICAREA ARBORELUI COTIT

Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor

Competenţa individuală: Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor,

sistemelor tehnice.

La verificarea arborelui cotit se urmăresc următoarele aspecte:

- starea fusurilor paliere şi al fusurilor manetoane (eventuale uzuri);

- încovoierea sau torsionarea;

- starea canalelor de ungere;

- microfisuri din turnare (forjare).

Completați spațiile libere de mai jos, astfel încât ră rezulte modul de verificare a arborelui cotit.

Starea suprafetei fusurilor si filetelor, loviturile, zgarieturile superficiale se observă

………………………………………………………

Încovoierea şi torsiunea arborilor se

verifică utilizând un …………………..

Se poziţionează arborele pe două

……………… aşezate pe o placă

de………………………

Această verificare se efectuează şi la

…………………., pe circumferinţă.

Ovalitatea şi conicitatea fusurilor se

constată prin măsurarea cu …………..

……………….. pe minimum… secţiuni.

Starea orificiilor de ungere se poate verifica prin

………………………….….………………………………………………………………………

…………………………..

Microfisurile, porii, tensiunile interne (defectele ascunse din fabricaţie) se detectează

prin metode nedistructive, acum ar fi cele cu radiaţii………………

……………………….sau ………………………………………………………………………

Pagina 21

Fişa de lucru 4. – Modulul VII: Detectarea defectelor

Tema: METODE DE DETECTARE A DEFECTELOR PIESELOR ŞI SISTEMELOR

TEHNICE

Unitatea de competenţă: Detectarea defectelor

Competenţa individuală: Selectează metode de control al semifabricatelor,

pieselor, sistemelor tehnice

Defectele reprezintă neconformităţi ale pieselor, subansamblurilor sau

ansamblurilor în raport cu un referenţial dat, care nu permit funcţionarea corectă

a sistemului tehnic din care acestea fac parte.

Cauzele apariţiei defectelor sunt:

1. ……….

2. …………..

3. …………..

Metodele de verificare reprezintă ansamblul principiilor şi mijloacelor necesare

stabilitii conformităţii. Metodele de verificare pot fi:

1. Metode vizuale

pentru determinarea

defectelor macroscopice

Exemple de situaţii de

aplicare:

...........................................

...........................................

...........................................

......................................

2. Metode de

verificare ce folosesc

mijloace uzuale

(generale)

Exemple de situaţii de

aplicare:

...........................................

...........................................

...........................................

......................................

Exemple de mijloace de

verificare:

.....................................

3. Metode de

verificare ce folosesc

mijloace speciale

Exemple de situaţii de

aplicare:

...........................................

...........................................

...........................................

......................................

Exemple de mijloace de

verificare:

....................................

Metodele moderne de control nedistructic se referă la acele metode prin care se

poate constata starea internă a unei piese/subansamblu/ansamblu făra a fi

necesară demontarea sau distrugerea acesteia. Metodele aplicate cel mai frecvent

utilizează :

1. Radiaţii penetrante. Această metodă constă în………

2. Curenţi turbionari. Această metodă constă în …..

3. Ultrasunete. Această metodă constă în …….

Pagina 22

Fişa de lucru 5. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Tema: PROGRAMAREA ACTIVITĂŢILOR DE VERIFICARE NECESARE

PENTRU STABILIREA STĂRII TEHNICE A MIJLOCULUI DE TRANSPORT

Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Competenţa individuală: Stabileşte starea tehnică a mijloacelor de transport

Activităţile de verificare privind starea tehnică a automobilului se pot executa: - zilnic - periodic. Activităţile de verificare prezintă următoarele etape: (Completați spațiile libere)

Verificare iniţială Etape de realizare

1. Proba autovehiculului

2. ...........................................................

3. ...........................................................

Verificare în timpul rodajului

Etape de realizare

1. Testarea autovehiculului după reparare

2. ...........................................................

3. ...........................................................

Verificare in timpul exploatării

Etape de realizare

1. Stabilirea defectelor apărute pe parcurs

2. ...........................................................

3. ...........................................................

Verificare după realizarea unor operaţii de reparaţii curente

Etape de realizare

1. Testarea motorului după o reparaţie curentă

2. ...........................................................

3. ...........................................................

Pagina 23

În cadrul parcurilor auto, există secţii de verificare şi reparaţii întreţinere, care au

următoarele atribuţii: (Completați spațiile libere)

Programarea reparaţiilor şi reviziilor:

1. ............................ 2. ............................ 3. ............................ 4. .............................

Efectuarea lucrărilor de reparaţii:

1. ............................ 2. ............................ 3. ............................ 4. .............................

Personal:

1. ............................ 2. ............................ 3. ............................ 4. .............................

Pagina 24

Fişa de lucru 6. – Modulul VIII: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Tema: MONITORIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE REPARARE A MIJLOACELOR DE

TRANSPORT

Unitatea de competenţă: Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport

Competenţa individuală: Planifică şi urmăreşte realizarea reviziilor tehnice în

conformitate cu legislaţia în vigoare

Activităţile de reparare a autovehicolelor din parcurile de maşini se execută

de către echipe cu responsabilităţi specifice în acest sens.

Monitorizarea lucrărilor de reparare se realizează de persoanele abilitate ,

care verifică tot fluxul tehnologic, modul de completare a documentelor,

respectarea termenelor, respectarea procedurilor de calitate. Persoanele

abiltate sunt: (Completați spațiile libere)

Maistrul, (tehnicianul)

Sarcini specifice

1. ....................................

2. ....................................

3. ......................................

4. .......................................

5. ......................................

Şeful de atelier

Sarcini specifice

1. ....................................

2. ..................................

Consultantul de recepţie

Sarcini specifice

1. ...................................

2. ..................................

Monitorizarea lucrărilor de reparare se realizează pe baza următoarelor

documente:

1. ............................................

2. .........................................

3. ............................................

4. ...........................................

Pagina 25

III.10. Sfaturi pentru o activitate eficientă

1. Respectă obligaţiile pe care le ai ca elev practicant ! Deoarece acestea

sunt concepute să ajute formarea ta profesională, vei înţelege mai bine meseria

aleasă.

2. Foloseşte-ţi întregul potenţial ! Tu îţi cunoşti cel mai bine interesele şi

puterea de muncă. Identifică corect nevoia de formare şi acţionează pentru a te

dezvolta profesional şi uman.

3. Organizează-ti timpul ! Adesea, o bună organizare a timpului este cel mai

important lucru ; pentru că nu vei obosi, vei avea timp şi pentru activităţile

extraşcolare pe care nu trebuie să le neglijezi. Daca te simţi suprasolicitat fă o pauză

şi regândeşte orarul.

4. Relaţionează cu colegii, observă nepărtinitor comportamentele şi

performanţele lor ! Viaţa este o competiţie pe care este bine să o priveşti ca pe un

mare avantaj. Poţi învăţa multe de la colegii tăi şi te poţi autoevalua just. Iar meseria

pe care ţi-ai ales-o presupune munca în echipă.

5. Comunică mult cu angajaţii agentului economic ! În curând te vei putea

angaja, iar informaţiile pe care le vei obţine acum, vor facilita inserţia în viitorul

colectiv. Sau, dimpotrivă, ai putea constata că meseria aleasă nu ţi se potriveşte şi

ţi-ai putea clădi un alt parcurs profesional.

6. Ai încredere în tutore şi în cadrul didactic! Ei sunt abilitaţi să te îndrume

datorită expertizei pe care o posedă ; întreabă, polemizează, nu renunţa de a îi

solicita chiar după finalizarea stagiului.

7. Dezvoltă şi păstrează relaţii bune cu colegii şi cu angajaţii firmei ! Îţi vor

folosi în viitor. Acest lucru este posibil atunci cand esti apreciat pentru că îţi

îndeplineşti sarcinile în mod responsabil şi pentru că eşti disponibil atunci când eşti

solicitat.

8. Comportă-te demn ! Cunoaşte-ţi atât drepturile, cât şi responsabilităţile! Fii

politicos şi amabil, în fond, acestea sunt calităţi ale unui bun tehnician auto şi ale

unui om matur.

Pagina 26

Extras din OMECTS 3539/14.03.2012 privind aprobarea contractului de pregatire practica a elevilor din

IPT

ARTICOLUL 6

Responsabilitățile practicantului

Practicantul are obligația ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică să

respecte programul de lucru stabilit și să execute activitățile solicitate de tutore, prevăzute în

anexa pedagogică, după o prealabilă instruire. În cazul nerespectării obligațiilor,

practicantului i se aplică sancțiunile conform regulamentului de organizare și funcționare al

unității de învățământ.

Practicantul are obligația de a respecta prevederile contractului de pregătire practică

și ale anexei pedagogice asumate prin declarațiile de angajament din Anexele A si B1 care

fac parte integrantă din prezentul contract.

Practicantul are obligația, pe întreaga durată a stagiului de practică, de a utiliza și de

a completa un caiet de practică care va cuprinde informații privind:

denumirea modulului de pregătire;

- competențele exersate;

- activitățile desfășurate pe perioada stagiului de pregătire practică, sarcinile și temele

de lucru realizate;

- observațiile personale privitoare la activitatea depusă.

Caietul de practică este verificat periodic de către tutore și cadrul didactic responsabil

cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică.

Caietul de practică și certificatul de practică, al cărui model este prevăzut in anexa nr.

2 la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.539/2012 privind

aprobarea contractului de pregătire practică a elevilor din învățământul profesional și tehnic,

constituie dovezi ale desfășurării pregătirii practice și sunt luate în considerare la evaluarea

și certificarea competențelor dobândite de practicant.

Pe durata stagiului de practică, practicantul are obligația de a respecta regulamentul

de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament,

directorul operatorului economic/instituției partener de practică își rezervă dreptul de a anula

obligațiile și drepturile practicantului în cauză, stabilite prin contractul de practică, după ce în

prealabil a înștiințat directorul unității de învățământ la care este înscris elevul practicant.

Practicantul are obligația de a-și însuși și respecta normele de securitate și sănătate

în muncă generale și specifice partenerului de practică.

Practicantul se angajează să nu folosească, în niciun caz, informațiile la care are

acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienții săi, pentru a le comunica

unui terț sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul

respectivului partener de practică.

Pagina 27

V.1. Informaţii privind părţile participante la stagiul de practică

DATE DE IDENTIFICARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

DENUMIRE

ADRESA Localitate, sector, strada, nr., telefon/mail

DIRECTOR Nume Prenume

COORDONATOR

PRACTICĂ

Nume

Prenume

MIJLOACE DE

ACCES

DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC

DENUMIRE

ADRESA

Localitate, sector, strada, nr., telefon/fax/ mail

OBIECTUL

ACTIVITĂŢII

DIRECTOR

Nume Prenume

MIJLOACE DE

ACCES

Pagina 28

FIŞA DE INDENTITATE A ELEVULUI PRACTICANT

NUME

PRENUME

ADRESA

TELEFON

COD NUMERIC

PERSONAL

C.I.

Seria Nr.

UNITATEA

ŞCOLARĂ

CLASA

DOMENIUL DE

PREGĂTIRE

CALIFICAREA

CADRU DIDACTIC

(cadru

didactic/maistru)

Nume Prenume Telefon/Email

TUTORE

Nume

Prenume

Telefon/ Email

Pagina 29

V.2. Planificarea calendaristică a stagiului de practică

MODULUL: ..........................................................................................

DURATA STAGIULUI .............ore

Săptămâna 1

Ziua Data Nr.ore Locul de

muncă

Activități efectuate Observații

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Cadru didactic

Semnătura

Tutore

Semnătura

Pagina 30

MODULUL: ..........................................................................................

DURATA STAGIULUI .............ore

Săptămâna 2

Ziua

Data

Nr.ore

Locul de

muncă

Activități

efectuate

Observații

Luni

Marţi

Miercuri

Joi

Vineri

Cadru didactic

Semnătura

Tutore

Semnătura

Pagina 31

V.3. File de Jurnal de practică

Ziua 1 Data: …………………….

SARCINA DE LUCRU

………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente

interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 32

Ziua 2 Data: …………………….

SARCINA DE LUCRU

………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente

interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic :

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 33

Ziua 3 Data: …………………….

SARCINA DE LUCRU

………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente

interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic :

3. Aspecte care trebuie clarificate :

Pagina 34

Ziua 4 Data: …………………….

SARCINA DE LUCRU

………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente

interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 35

Ziua 5 Data: …………………….

SARCINA DE LUCRU

………………………………………………………………………………………………

I. Descrierea modului de organizare şi derularea timpului alocat

1. Documente necesare desfăşurării sau observării activităţii :

2. Derularea activităţii efectuate sau observate (operaţii, echipamente,

timp alocat):

3. Persoane cu care am interacţionat:

4. Întrebări pe care le-am adresat sau care mi-au fost adresate :

5. Ce am învăţat astăzi :

II. Bilanţul zilei

1. Impresii personale privind derularea activităţilor zilei (momente

interesante sau nu, sentimente etc.) :

2. Aprecierea activităţii de către tutore sau cadru didactic:

3. Aspecte care trebuie clarificate:

Pagina 36

V.4. CHESTIONAR PENTRU INVESTIGAREA MESERIEI

Stabiliţi o întâlnire cu un angajat al firmei, pentru un post care vă

interesează şi investigaţi meseria/ profesia practicată de acesta, adresând

următoarele întrebări:

Cum şi de ce aţi ales această meserie?

De ce aţi ales această firmă? Aţi mai lucrat şi în altă parte (meserie, firmă)?

Care sunt calităţile nesesare pentru a putea practica această meserie?

Care este nivelul minim de studii necesar pentru practicarea acestei meserii?

Există stagii de formare/perfecţionare asigurate de firmă?

Care este programul zilnic? Este regulat? Câte ore lucraţi maxim într-o săptămână?

Se fac deplasări? Firma asigură maşină de serviciu? Este necesar permis de conducere?

Care este venitul mediu lunar? Dar venitul minim şi cel maxim pentru această meserie?

Care sunt posibilităţile de evoluţie în carieră?

Postul pe care ăl ocupaţi este sigur?

Alte întrebări

Pagina 37

VI.1.Fişă de autoevaluare realizată la sfârşitul stagiului de către

elevul practicant

I. Socializare

înto

tdea

un

a

Ad

esea

Din

cân

d în

cân

d

Nic

iod

ată

1. Am fost prezent(ă) ?

2. Am fost punctual(ă) ?

3. Am acceptat sarcinile care mi-au fost solicitate ?

4. Am îndeplinit integral sarcinile care mi-au fost solicitate ?

5. Am manifestat curiozitate ?

6. Am fost dinamic(ă) ?

7. M-am integrat în colectivul de lucru?

8. Am comunicat uşor ?

9. Mi-a plăcut să lucrez cu ceilalţi membri ai echipei ?

10. Am avut iniţiativă ?

11. La sfârsitul zilei de lucru am fost obosit(ă) ?

12. Personalul a avut disponibilitatea de a-mi răspunde la

întrebări ?

13. Acest stagiu a fost o experienţă de viaţă utilă ?

Pagina 38

II. Dezvoltare profesională

Da

Nu

În mică

măsură

1. Cunosc competenţele profesionale pe care trebuia să le

dobândesc?

2. Acest stagiu a condus la îmbunătăţirea cunoştinţelor

mele teoretice ?

3. Competenţele mele profesionale practice s-au

îmbunătăţit ?

4.

Am atins toate competenţele necesare practicării

meseriei care au fost vizate în acest stagiu de practică ?

5.

Acest stagiu mi-a îmbunătăţit cunoştinţele despre

activitatea într-o firmă ?

6.

Competenţele dobândite îmi vor servi ca punct de

plecare pentru alte achiziţii ?

7.

Acest stagiu mă va ajuta în orientarea profesională ?

8.

Aş doris să mă angajez la acest agent economic ?

Consider că

activitatea mea

a fost:

Nesatisfăcătoare

Satisfăcătoare

Bună

Foarte bună

Pagina 39

VI.2. Fişa de observare a activităţii zilnice a elevului practicant (se

completează de către cadru didactic şi tutore)

Data

Punct

ual

itat

e

Ras

pec

tă R

OI

Com

unic

ă cu

cole

gii

Se

inte

gre

ază

în

echip

ă

Îndep

lineș

te

sarc

inil

e

Soli

cită

info

rmaț

ii

supli

men

tare

Acc

eptă

info

rmaț

ii ș

i

rem

edia

ză

Res

pec

tă S

SM

și

PS

I

CALIFICATIV 2:

RECOMANDĂRI:

Nume si prenume cadru didactic:

Semnătura :

Nume şi prenume tutore:

Semnătura:

Pagina 40

VI.3. Fişa de observare a nivelului de atingere a competenţelor

specifice urmărite prin stagiul de practică (se completează de către

cadru didactic şi tutore)

Modulul

Competenţa

Data

Lucrarea

Performanţa

DA NU

17.

ÎNTREŢINERE

PLANIFICATĂ

17.1.

17.2.

17.3

23.

DETECTAREA

DEFECTELOR

23.1.

23.2.

23.3.

29.

EXPLOATAREA

TEHNICĂ A

MIJLOACELOR

DE TRANSPORT

29.1.

29.2.

29.3.

29.4.

LUCRĂRI PENTRU REFACERE:

CALIFICATIV 2:

RECOMANDĂRI:

Nume si prenume cadru didactic:

Semnătura :

Nume şi prenume tutore:

Semnătura:

Pagina 41

VI.4. Chestionar pentru asigurarea feed-backului (completat de

către elev)

Aprecieri privind stagiul de practică

Punctaj

min1=

max=5

Organizarea stagiului de practică

Adecvarea profilului partenerului de practică cu calificarea

practicantului

Expertiza tutorelui/ cadrului didactic

Relevanţa activităţilor planificate pentru calificarea practicantului

Corelarea activităţilor planificate cu nevoile individuale ale elevilor

Dimensionarea corectă a timpului afectat lucrărilor

Adecvarea echipamentelor necesare efectuării sarcinilor

Comunicarea scopurilor, a obiectivelor şi competenţelor care se

urmăresc

Derularea stagiului de practică

Corelarea abilităţilor teoretice cu cele practice

Corelarea activităţilor planificate cu echipamentele disponibile

Disponibilitatea cadrului didactic în oferirea de informaţii şi sprijin activ

Competenţa profesională a cadrului didactic în oferirea de informaţii şi

sprijin activ, inclusiv pentru nevoile personale

Disponibilitatea tutorelui în oferirea de informaţii şi sprijin activ

Competenţa profesională a tutorelui în oferirea de informaţii şi sprijin

activ, inclusiv pentru nevoile personale

Sprijinul materialelor–suport pentru planificarea şi desfăşurarea

activităţilor specific stagiului

Evaluarea stagiului de practică

Nivelul de obiectivitate a evaluării de către cadrul didactic

Nivelul de obiectivitate a evaluării de către tutore

Relevanţa evaluării pentru îmbunătăţirea/dezvoltarea competenţelor

planificate

Relevanţa evaluării pentru parcursul profesional ulterior

Pagina 42

1. Ardeleanu, Carmen, Detectarea defectelor auxiliar curricular pentru ciclul

superior al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Programul

PHARE TVET RO 2003/005-551.01.02, 2006

2. Băltăreţu, Cerasela- Gabriela, Diagnosticarea, întreţinerea şi repararea

automobilului, Editura: Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2008

3. Cucean, Maria, Întreţinere planificată auxiliar curricular pentru ciclul superior

al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Programul PHARE

TVET 2003/005-551.05.01-02,2006

4. Osain, Angela, s.a., Exploatarea tehnică a mijloacelor de transport auxiliar

curricular pentru ciclul superior al liceulu, MINISTERUL EDUCAŢIEI

CERCETĂRII ŞI TINERETULUI, Proiectul Phare TVET RO 2005/017-

553.04.01.02.04.01.03, 2008

5. Tehnician Transporturi, Standard de Pregătire Profesională LICEU

TEHNOLOGIC prin ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII, NIVEL 3, , Anexa nr. 1

la OMEdC nr. 3171 din 30.01.2006

6. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securitatii si sanatatii in munca.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006

7. OMECTS 3539/14.03.2012 privind aprobarea contractului de pregatire

practica a elevilor din IPT, Anexa 1

8. ORDIN 163 /2007 ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea

Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

9. http://www.tvet.ro/

10. http://calitate-management.ro/sistem_integrat.htm

http://www.edituradp.ro/editura/didactica-si-pedagogica--i1