of 97 /97
ELEMENTE DE CONSTRUCTII DIN PROFILE CU PERETI SUBTIRI

Profile Cu Pereti Subtiri

Embed Size (px)

DESCRIPTION

43

Text of Profile Cu Pereti Subtiri

  • ELEMENTE DE CONSTRUCTIIDIN PROFILE CU PERETI SUBTIRI

  • 1. UTILIZAREA PROFILELOR CU PERETI SUBTIRI IN CONSTRUCTII1.1. GENERALITATIProfilele metalice formate la rece se intalnesc in mai toate aspectele vietii moderne. Utilizarile acestora sunt multe si variate, existand in zilele noastre o gama larga de produse, cu o mare diversitate de forme si marimi.

  • Normative:AISI (American Iron and Steel Institute) din 2001 (SUA, Canda si Mexic);AS/NZS (Australian/ New Zealand Steel) din 2003 (Australia si Noua Zeelanda);Eurocod EN 1998-1-3 (Europa)NP 012-1997; STAS 10108/2-1983 (Romania).

  • 1.2. PROFILE DIN OTEL FORMATE LA RECE1. Profile in cadrul structurii de rezistenta propiu-zise a cladirii;1.2.1. TIPURI DE PROFILE DIN OTEL FORMATE LA RECE

  • 2. Panouri de tabla profilata pentru invelitoare sau plansee;

  • 1. Laminare la rece1.2.2. TEHNOLOGII DE FABRICARE

  • 2. Indoire la rece

  • 3. Presare la rece

  • 1.2.3. CARACTERISTICI ALE PROFILELOR FORMATE LA RECE DATORATE PROCESULUI DE FABRICATIE

    Procedeul de fabricatieLaminare la caldFormare la receLaminarePresareLimita de curgereColturi-RidicataRidicataInimi-Moderata-Rezistenta la rupereColturi-RidicataRidicataInimi-Moderata-

  • Influenta procesului de formare la rece asupra caracteristicilor mecanice ale otelului

  • Influenta formarii la rece

  • Limita de curgere medie (NP012/1997):

    in care:fyb , fub - limita elastica si rezistenta la rupere a materialului de baza;t - grosimea tablei;Ag - aria bruta a sectiunii;k - coeficient depinzand de modul de formare la rece (k=7 - laminare si k=5 - altemetode);n - numarul indoiturilor cu o raza interioara mai mica decat 5t si cuprinse intre 0-135.

  • Evidentierea tensiunilor reziduale de incovoiere pentru un profil C format la rece

  • Tipul si intensitatea tensiunilor reziduale in profilele din otel

    Metoda de fabricatieLaminare la caldFormare la receLaminarePresareTensiuni reziduale membrabare(m)MareScazutaScazutaTensiuni reziduale de incovoiere(rf)ScazutaMareScazuta

  • 1.2.4. IMBINARIDispozitive mecanice de fixare pentru aplicatii comune

  • Formele capurilor de surub HEXAGON CALOTA CAP INECAT HEXAGONAL CU GATImbinari continue cu suruburi pentru pane si lonjeroane

  • Moduri de cedare pentru imbinari cu suruburi prin taiereModuri de cedare posibile pentru imbinari cu suruburi aflate in tensiune

  • Tipuri de filete pentru suruburi autofiletante Suruburi autofiletante:a) diametrul burghiului este egal cu diametrul corpului pentru imbinari de la subtire la grosb) diametrul burghiului este mai mic decat diametrul corpului pentru imbinari de la subtire la subtire

  • Capuri de suruburi pentru suruburi autoforante:a) cap de metal; b) cap din elastomer; c) cap din metal si elastomerd) cap din elastomer sau cauciuc si metalSuruburi autofiletante:

  • Dovezi pentru moduri de cedare a imbinarilor cu suruburi:a) inclinare si dezsurubare; b) forfecarea placii superioare; c) forfecarea surubului;

  • Tipuri de nituri

  • Sisteme de mansonare

  • Cleme ce se prind cu un pistol cu explozieCleme ce se prind cu un pistol pneumaticSudare prin rezistenta de contact:a) sudare prin pucte; b) sudare in cusatura/linie;c) sudare in relief

  • 1.2.7. REZISTENTA LA FOCFactorul de masivitate este raportul dintre perimetrul sectiunii transversale a profilului supus actiunii focului si aria sectiunii transversale.De obicei, pentru protectia la foc a acestui tip de profile se recomanda izolarea cu vata minerala sau alte materiale similare si imbracarea lor cu un sistem de placi de gips-carton. Aceasta protectie asigura o rezistenta la foc adecvata cerintelor de proiectare impuse de norme.Functie de numarul de straturi de placi si de izolatia termica suplimentara, acest tip de protectie poate asigura o rezistenta la foc de pana la 120 de minute.

  • 1.2.8. PROTECTIA ANTICOROZIVAProcedeul de fabricare la rece permite ca protectia anticoroziva sa poata fi aplicata pe tabla de baza inainte de laminare.Galvanizarea uzuala se executa cu o cantitate de 275 grame de zinc pe metru patrat (Zn 275), care corespunde unei grosimi a stratului de zinc de 20 m pe fiecare parte a tablei. Un alt tip de protectie anticoroziva utilizat in cazul profilelor formate la rece cu pereti subtiri este protectia cu film pe baza de materiale plastice. Acest tip de protectie consta in acoperirea suprafetei otelului cu un strat de material plastic.

  • 2. APLICATII ALE PROFILELOR DIN OTEL FORMATE LA RECE IN CONSTRUCTIIasamblare usoara intr-o larga gama de forme structurale si arhitecturale;2.1. AVANTAJELE UTILIZARII PROFILELOR DIN OTEL FORMATE LA RECE IN CONSTRUCTIIAvantaje in timpul executiei:exista metode de imbinare si montaj bine puse la punct;exista posibilitatea prefabricarii subansamblelor;eventualele modificari ale structurii se pot realiza pe santier mult mai usor decat in cazul profilelor laminate la cald;protectia la foc se realizeaza cu usurinta ;

  • erorile de montaj pe santier sunt reduse la minim;se obtin constructii competitive, performante din punct de vedere tehnico-economicse pot obtine deschideri mai mari decat in cazul utilizarii elementelor din lemn; Avantaje in timpul exploatarii:sistemul structural permite, in general, obtinerea de spatii tehnice pentru cabluri electrice si instalatii sanitare; materialele de protectie la foc pot fi inlocuite cu usurinta in urma unui eventual incendiu;realizeaza o buna protectie termica si evita formarea condensului, in cazul respectarii detaliilor de realizare Nu afecteaza mediul inconjurator, sunt reciclabile, demolarea se face cu pierderi minime.

  • greutate redusa; Avantaje comparative cu alte materiale de constructii:rezistenta si rigiditate ridicate; fabricatie usoara; montaj rapid si usor; acuratete sporita a detaliilor; calitate uniforma; costuri reduse la transport si manipulare; sunt incombustibile, nu putrezesc si sunt insensibile la actiunea insectelor; sunt reciclabile;

  • 2.2. APLICATIIStructura de sustinere a invelitoriia)

  • b)Profile Z si C utilizate pentru:a) pane de acoperisb) rigle de perete

  • Cadre pentru structura de rezistentaCadre transversale pentru structura de rezistenta, alcatuite din sectiuni compuse

  • Pereti despartitoriPerete despartitor in interiorul unei cladiri

  • Panouri de perete prefabricate (sistem wall-stud)Sisteme de panouri prefabricate pentru pereti si acoperis din lemn

  • Instalarea elementelor prefabricate pentru o casa de locuit unifamiliala

  • Panouri prefabricate realizate cu profile C

  • Grinzi pentru planseea) c) b) d) Grinzi pentru plansee:profile C amplasate pe grinzile principale ale structurii de rezistenta metaliceprofile C amplasate direct pe peretii prefabricatidetaliu prindere grinda pe planseumontarea tablei cutate pentru un planseu usor

  • Structura planseului:grinzi din profile formate la rece si tabla cutata,amplasate pe structura de rezistenta metalica

  • Panouri de tabla profilata pentru plansee mixte otel-betonPlansee din beton cu tabla cutata si grinzi metalice

  • Planseu mixt din otel-beton:cofrajul din tabla cutata si armaturi;pozitionarea tablei cutate pe grinzile metalicea)b)

  • FermeFerme realizate din profile cu sectiune compusa din profile C

  • Sistem Wall Stud cu utilizarea fermelor pentru acoperis:Structura de rezistenta;cladirea finisataa)b)

  • Cadre din elemente cu suruburi pentru cladiri industrialea) b)

  • c) d)Structura de rezistenta pentru o supraetajare, realizata din sectiuni compuse a) vedere generala; b) sectiune compusa;c) detaliu imbinare steasina; d) detaliu imbinare coama.

  • Sisteme de depozitareCadre pentru depozitare paletizata

  • Profile perforate si detalii de imbinare

  • Cladiri prefabricatea) b)

  • Cladiri prefabricatec)Unitati modulare prefabricate utilizate pentru un camin studentesc laUniversitatea din Wallesa) Unitate modulara prefabricata; b) Cladirea in timpul executiei;c) Cladirea finisata

  • 3. PROBLEME SPECIFICE IN PROIECTAREA ELEMENTELOR FORMATE LA RECElocal;3.1. PROBLEME SPECIFICE DE STABILITATEModuri generice de flambaj:distorsional sau global;interactiunea acestora.Flambajul local sau voalarea peretilor sectiunii transversale, respectiv distorsiunea sau strambarea sectiunii, sunt intalnite la profilele din otel formate la rece care, de regula, au peretii subtiri.

  • Termenul de "flambaj global" desemneaza flambajul prin incovoiere (Euler) precum si flambajul prin incovoiere-rasucire sau flambajul lateral, prin incovoiere si rasucire, al grinzilor.

  • Moduri de flambaj pentru un profil C format la rece comprimatModuri simple: (a) local (L); (b) distorsional (D); (c) incovoiere (F); (d) torsional (T); (e) incovoiere-rasucire (FT)Moduri cuplate (in interactiune): (f) L + D; (g) F + L; (h) F + D; (i) FT + L; (j) FT + D; (k) F + FT

  • Rezistenta functie de lungimea de semiunda pentru un profil C comprimat

  • a) b)Comportarea unui profil comprimat cu sectiune obisnuita (a) si, respectiv, cu pereti subtiri (b)

  • Mod de cedare al unui profil C comprimat

  • Efectul voalarii peretilor sectiunii asupra capacitatii portante a unui profil comprimat

  • 3.2. RIGIDITATEA LA TORSIUNEDeformatii de rasucire

  • 3.3. STRIVIREA LOCALA A INIMIIStrivirea locala a inimii

  • 3.4. DUCTILITATEA SI COMPORTAREA IN DOMENIUL PLASTICProfilele formate la rece au o ductilitate redusa. In general, nu se accepta un calcul plastic pentru profilele cu pereti subtiri formate la rece.Profilele formate la rece pot fi utilizate in structurile supuse la actiuni seismice importante, deoarece exista beneficii structurale importante ca urmare a fortelor initiale reduse, masa structurii fiind mica, dar nu se poate conta pe zone plastice disipative in aceasta situatie.

  • 4. TEHNOLOGIA RSM-REMARC4.1. PREZENTAREA GENERALATehnologia constructiilor realizate cu panouri portante RSMREMARC propune un sistem de panouri prefabricate tip sandwich, formate dintr-un cadru cu structura metalica, cu miezul de vata minerala si fetele acoperite cu placi din materiele compozite, placi dispuse intr-o succesiune bine definita.Panourile RSM-REMARC au la baza un sistem constructiv uzinal cu o tehnologie de fabricatie rapida si usoara, iar ansamblarea lor se realizeaza pe orice tip de teren.

  • Sistemul structural al caselor este realizat dupa cum urmeaza:fundatia;pereti exteriori din panouri RSME - pereti de rezistenta ;pereti interiori care pot fi pereti de rezistenta din panouri RSMI si pereti despartitori usori din gipscarton;pereti mixti interior/exterior din panouri RSM-M;plansee din panouri RSM-P;acoperis tip:terasa circulabila/necirculabila;sarpanta din lemn sau elemente metalice cu invelitoare din materiale bituminoase, ceramice.

  • La conceperea proiectului de casa se va tine seama de necesitatea dispunerii panourilor uniform si echilibrat, atit in plan orizontal pe cele doua directii principale , cit si in plan vertical, in vederea asigurarii rezistentei si stabilitatii la solicitari a cladirii astfel realizata. Panourile folosite la realizarea peretilor casei se executa la orice lungime cuprinsa intre 0.625 m - 6.00 m astfel incat ansamblarea lor sa poata sa satisfaca dimensiunile planului casei.

  • 4.2. TIPURI DE PANOURI RSM-REMARCPanou RSM-E (panou perete exterior)

  • Panou RSM-I (panou perete interior)

  • Panou RSM-M (panou perete mixt)

  • Panou RSM-P (panou p)

  • 4.3. IMBINARI PANOURI RSM-REMARCDetaliu de montaj panou RSM-E pe soclu

  • Detaliu imbinare de colt intre panouri RSM-E

  • Detaliu de montaj imbinare de colt intre panouri RSM-E

  • Detaliu imbinare panouri RSM-E cu RSM-I

  • Detaliu montaj imbinare panouri RSM-E cu RSM-I

  • Detaliu imbinare panouri RSM-E cu RSM-M

  • Detaliu montaj imbinare panouri RSM-E cu RSM-M

  • Detaliu imbinare in T intre panouri RSM-I

  • 4.4. COMPORTAREA PANOURILOR RSM-REMARC4.4.1. INCERCARI TEHNOLOGICE APLICATE STRUCTURII UNUI PANOU PREFABRICAT PENTRU PLANSEU CIRCULABILPentru simularea pe calculator cu ajutorul programului AXIS V.M., se foloseste un panou RSM-P cu dimensiunile 5100x1300 alcatuit din placile de betonyp structura metalica de rezistenta cu profile UH200x50x2 puse spate in spate, strucutra ce este luata de programul utilizat ca nervura la placile de betonyp.Pentru simularea incercarilor panoului se utilizeaza urmatoarele ipoteze: 1.a. panoul este incastrat la capete; b. incarcarea panoului este de 2.2 kN/m2; c. in calcul este luata si greutatea proprie a panoului. 2. panoul este incarcat cu 4.4 kN/m2.

  • Panou RSM-P

  • Definirea nodurilor

  • Definirea laturilor

  • Deplasare pe verticalaIpoteza I

  • Moment

  • Tensiune interioara

  • Deplasare pe verticalaIpoteza II

  • 4.4.2. CALCULUL INCARCARILOR LA CARE ESTE SOLICITAT UN PLANOU RSM-E IN EXPLOATAREPanoul RSM-E cu dimensiunile 3000x2600 este solicitat cu incarcare rezultata din insumarea greutatii proprii a unui alt panou RSM-E cu aceleasi dimensiuni, plus greutatea proprie a unui numar de doua panouri RSM-P, la care se adauga incarcarile pentru plafoane.IPOTEZA DE CALCUL

  • Elemente de calcul 1. Greutate panou RSM-E: 70 kg/m2; 2. Greutate panou RSM-P: 85 kg/m2; 3. Incarcarea plafoanelor conform STAS: 2 kN/m2; 4. La incarcarea plafoanelor se adauga un procent de 10% din 2 kN/m2; Greutate panou RSM-E 2600x1000 = 182 kg; Greutate panou RSM-P 5000x1000 = 425 kg; Incarcare plafon = 11 kN.m2. Din elementele enumerate rezulta o incarcare totala de 31.14 kN.m2.

  • Incarcare de 10.32 kN/m

  • Incarcare de 34.14 kN/m

  • Incarcare de 40 kN/m