Prof. Sofia Simona CAPISIZU · procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati. Acestea stabilesc: ce ... intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV SLATINA

MANAG_EU_LPS ERASMUS+ KA1

2014-1-RO01-KA101-000480

1

GHID METODIC

“Metode didactice utilizate in predarea-invatarea biologiei.

Integrarea mijloacelor audio-vizuale in predarea-invatarea biologiei”

Autor

Prof. Sofia Simona CAPISIZU

Liceul cu Program Sportiv Slatina

2016



2014-1-RO01-KA101-000480

2

CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………. 3

Abordari sistemice, functionale si operationale ale procesului de

invatamant....................................................................................................... 5

Strategii didactice

Metode didactice

Metode didactice utilizate in predarea-invatarea biologiei.

Demonstratia cu mijloace tehnice – Aplicatia “Hot Potatoes”

Proiecte didactice ………………………………………………………… 22

Concluzii ………………………………………………….……………….. 34

Bibliografie …………………………………………………...…………… 35

Publicatie elaborata de catre autor in urma participarii la stagiul de pregatire

“Technology Enhanced Learning” la Executive Training Institute Malta, in

cadrul proiectului Erasmus+ KA1 al Liceului cu Program Sportiv Slatina

“MANAGE_EU_LPS”



2014-1-RO01-KA101-000480

3

ARGUMENT

Tinerii de astazi traiesc intr-o era a vitezei. Ei prefera sa invete prin

descoperire, folosind computerul, tableta, telefonul inteligent, fiind permanent

prezenti in mediul virtual, online, care ofera feed-back imediat sau foarte rapid.

Concluzia unui studiu recent Gartner arata ca “Afacerile digitale sunt in

crestere. Jumatate dintre organizatiile de business intentioneaza sa migreze catre

digital in urmatorii 2 ani si 83% in urmatorii 5 ani, ceea ce va duce la presiuni

mari asupra angajatilor”. (Gartner, liderul mondial in cercetarea de piata din domeniul IT – Digital Business is Here Now, 18 martie 2015).

Avand in vedere acestea, apar intrebari: ce provocari va aduce viitorul

pentru copiii nostri? Dar pentru profesorii care-i educa? Ce noi tehnologii? Si

mai ales, cum vor putea parintii si profesorii de astazi sa pregateasca copiii

pentru a se adapta intr-o lume in continua schimbare, conectata in aproape toate

aspectele esentiale la tehnologia moderna si internet.

Pregatirea continua a cadrelor didactice in ceea ce priveste utilizarea

computerelor ii ajuta sa reduca decalajul digital dintre generatii si sa-i

pregateasca pe elevi pentru viitor. Din acest punct de vedere, aceasta

publicatie a fost elaborata de catre autor in urma participarii la stagiul de

pregatire “Technology Enhanced Learning” la Executive Training Institute

Malta, in cadrul proiectului Erasmus+ KA1 al Liceului cu Program Sportiv

Slatina “MANAGE_EU_LPS” precum si din dorinta de a mentine pasul cu

tehnologia si pentru a optimiza activitatea la clasa.

Domeniul informatic, fiind unul in continua transformare si evolutie,

poate fi considerat dificil de patruns, de aprofundat, insa, pentru cadrele

didactice care isi doresc o cat mai mare eficienta la ore, poate fi un sprijin real

in atingerea obiectivelor invatarii.

A fi profesor înseamnă certitudinea şi neliniștea că ai ales o profesie

complexă, că vei parcurge un traseu cognitiv de-a lungul întregii activităţi, dar

şi că ai puterea de a dărui, de a trăi sub zodia unor aspirații înalte, de a căuta

soluții care se află între artă şi știință, între vocație şi cunoaștere, între

raționalitate şi intuiție.

În acest interesant şi contradictoriu secol XXI activitatea didactică

presupune pentru profesori o dimensiune de cunoaștere şi dobândire de

competenţe științifice, de strictă specialitate, dar şi o dimensiune pedagogică şi

psihologică prin care tânărul profesor pătrunde şi se acomodează în lumea

scolii, cu gestionarea unor activităţi diverse – de natură profesională, dar şi din

sfera umanului, în general.

A proiecta o activitate curriculară, a concepe strategii didactice, teste,

proiecte, itemi relevanți, a completa şi armoniza domeniul formal de cunoaștere

şi învățare cu cel nonformal de modelare a personalității, a cunoaște şi a înțelege



2014-1-RO01-KA101-000480

4

natura umană, vârste, dificultăţi de relaționare, de comunicare sunt doar câteva

ipostaze parcurse de orice cadru didactic.



2014-1-RO01-KA101-000480

5

ABORDARI SISTEMICE, FUNCTIONALE SI OPERATIONALE ALE

PROCESULUI DE INVATAMANT

O descriere sistemica a proc. de inv. se poate realiza din 3 puncte de vedere:

1. functional

2. structural

3. operational

1. Sub aspect FUNCTIONAL, obiectivele sunt:

- obiectivele pedagogice exprima finalitatile la care trebuie sa se ajunga in

procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati. Acestea stabilesc: ce

sa cunoasca elevul din cadrul unui obiect de studiu, ce deprinderi, capacitati

intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze

- de precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde:

stabilirea continutului, alegerea strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea

performantelor.

2. Din punct de vedere STRUCTURAL, functionarea sistemului are

la baza resurse (umane, materiale si financiare), continuturi, forme de oragizare a

activitatilor, strategii didactice etc.

a. Resursele umane – profesorul – proiecteaza, planifica,organizeaza, indruma, controleaza

procesul de invatamant (presupune competenta , tact pedagogic, stil modern

de predare)

- elevul – a 2-a resursa – participa la procesul de invatare atat ca obiect, dar

mai ales ca subiect al educatiei.

Resurse materiale – cuprind mijloacele de invatamant si pe cele

financiare (bugetul invatamantului).

b. Continuturile invatamantului – valorile stiintifice, tehnice si umaniste,

structurate in programele si manualele scolare pe baza unor criterii

- stabilit in concordanta cu obiectivele pedagogice, orienteaza intregul proces de

predare-invatare si evaluare

c. Formele de organizare a activ. didactice asigura aplicarea si realizarea

obiectivelor/ continuturilor prin lectii desfasurate in clase, laboratoare, ateliere

scolare, terenuri, vizite, excursii didactice

- aceste activ. se desfasoara intr-o unitate de timp (ora de curs, semestru,

an scolar) intr-un spatiu scolar dotat cu mijloace si materiale necesare

d. Strategiile didactice – instrumentele de realizare a obiectivelor

pedagogice si a continuturilor:



2014-1-RO01-KA101-000480

6

- sunt dependente de obiective si continuturi cat si de nivelul elevilor, de

conostintele lor anterioare

- pot fi: explicativ-demonstrative: algoritmice, euristice, inductive, deductive,

combinate

- dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile

contractuale stabilite de scoala cu comunitatea teritoriala si locala ( agenti sociali,

consiliile parintilor) – pot fi atrase noi resurse (materiale, umane financiare,

informationale)

3. Sub aspect OPERATIONAL urmarim activitatea concreta de predare-

invatare-evaluare realizata de cadrul didactic cu elevii / studentii, metodele si

strategiile didactice folosite

- procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele

didactice (activitatea de predare) si elevii (de invatare)

- asadar, procesul de invatamant include ca elemente componente predarea si

invatarea, aflate in stransa legatura.

Actiunea realizata de cadrul didactic include urmatoarele 4 operatii:

a. definirea obiectivelor pedagogice operationale ale activitatii didactice

b. stabilirea continutului activitatii didactice

c. aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice

d. asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice

Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in

vedere urmatoarele aspecte:

• designul predarii sa fie conceput a. i. sa asigure timp si spatiu pt.

activitati de invatare individuala ( evitarea tendintelor de segregare sau

izolare in clasa)

• sa se asigure metode specifice si suporturi de invatare pt. elevii cu

dificultati si pt cei cu cerinte speciale , precum si profesori specializati in

munca cu aceste categorii de scolari

• programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara,

pt fiecare caz in parte (de ex. in domeniul sanatatii mintale, asistentei

sociale)

• crearea unui mediu de invatare eficient( prin satisfacerea optiunilor

elevilor pt anumite teme de invatare, tipuri de proiecte sau modalitati de

munca) pt toti precum si a unui climat de respect si acceptare a diferentelor

• utilizarea unor modalitati flexibile de grupare a elevilor pentru activitatile

didactice, pe baza nevoilor de invatare.

Referitor la procesul de invatare , trebuie avute in vedere urmatoarele:

• implicarea activa a elevilor in proc. de invatare, in ritm si la nivele

de dificultate accesibile, utilizand interactiuni in perechi si grupuri mici

• relevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi



2014-1-RO01-KA101-000480

7

• utilizarea stimularii, studiilor de caz si a problematizarii in vederea

sustinerii curiozitatii, a reflectiei si evaluarii situatiilor => stimularea

gandirii

• includerea in secventa de predare a feed-back-ului

• sporirea aplicatiilor practice, a exercitiilor si diversificarea

problemelor supuse spre rezolvare

• tratarea egala a tuturor elevilor

• crearea unei atmosfere de colaborare, lucru in echipa in locul uneia

de concurenta/rivalitate

• sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala

• empatia

In ceea ce priveste evaluarea, aceasta trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

• sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente,

autentica in continut si in performantele proiectate

• sa fie utilizata in ppal evaluarea de progres (achizitiile individuale)

in locul celei normative (achizitiile sunt comparate cu norma de grup)

• progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de

performanta

STRATEGII DIDACTICE

Strategia didactica este un sistem complex si coerent de mijloace, metode,

materiale si alte resurse educationale care vizeaza atingerea unor obiective.

Ocupa un loc central în cadrul activitatii didactice, deoarece proiectarea si

organizarea lectiei se realizeaza în functie de decizia strategica a profesorului.

Este conceputa ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicati actorii

predarii - învatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate.

Prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru

abordarea unei situatii concrete de predare si învatare (astfel se pot preveni

erorile, riscurile si evenimentele nedorite din activitatea didactica).

Componente ale strategiei didactice:

sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,

sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor

didactice,

sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate,

sistemul obiectivelor operationale.

Caracteristici ale strategiei didactice:

implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;



2014-1-RO01-KA101-000480

8

rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa particularitatile

psihoindividuale

creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre

celelalte componente ale procesului de instruire

presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor

procesului instructiv-educativ.

Tipuri de strategii didactice:

1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;

2. strategii deductive (invers faţă de cele inductive) : general -> particular, legi

sau principii-> concretizarea lor în exemple;

3. strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;

4. strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;

5. strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;

6. strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,

programate şi algoritmice propriu-zise;

7. strategii euristice - de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire,

folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze,

dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect

stimularea creativităţii.

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi

învăţare( informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si

evaluare). Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica.

Metoda vizeaza o activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza

procesul de instruire în ansamblu si nu o secventa de instruire.

METODELE DE INVATAMANT

Sunt acele cai prin care elevii ajung, in procesul de invatamant, sub

coordonarea educatorilor, la dobandirea de cunostinte, deprinderi, la dezvoltarea

capacitatilor intelectuale si la valorificarea aptitudinilor specifice.

Metoda - un plan de actiune, o succesiune de operatii realizate in vederea

atingerii unui scop

Functii ale metodelor de invatamant:

cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;

normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul

si cum sa invete elevul;

motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului de

invatare;

formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a

proceselor psihice.



2014-1-RO01-KA101-000480

9

Caracteristici ale metodelor didactice:

1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura

derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ

2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de

documentare si experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si

practicii pedagogice

3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice

4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu:

- gradul si profilul învatamântului

- cu specificul disciplinei de învatamânt

- cu natura si specificul activitatilor didactice

- cu nivelul de pregatire al celor care învata

5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale

procesului de învatamânt

6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale

ale agentilor actului pedagogic;

7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice

8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise

perfectionarilor)

9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare

masura muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului,

învatarii)

10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.

Clasificari ale metodelor de invatamant:

1. din punct de vedere istoric:

a) metode clasice sau traditionale – expunerea, conversatia, exercitiul,

demonstratia

b) metode de data mai recenta sau moderne – problematizarea, expunerea insotita

de mijloace tehnice, modelarea, algoritmizarea, instruirea programata

2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:

a) metode verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;

b) metode intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor

si fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora;

sau:

a) metode de comunicare orala:

- metode expozitive - povestirea

- expunerea

- prelegerea

- explicatia



2014-1-RO01-KA101-000480

10

- descrierea

- metode interogative - conversatia euristica;

- metode care presupun discutii si dezbateri – problematizarea

- brainstorming-ul;

b) metode bazate pe contactul cu realitatea - demonstratia, modelarea,

experimentul

3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:

a) metode expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea

pasiva;

b) metode activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si

interactiunea cu ceilalti colegi

4. dupa forma de organizare a muncii:

a) met. individuale - adresate fiecarui elev in parte ;

b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);

c) met. frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;

d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus

5. dupa functia didactica principala:

a) metode de predare si comunicare;

b) metode de fixare si consolidare;

c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare

6. in functie de axa invatare -> prin receptare (invatare mecanica) – prin invatare

prin descoperire (invatare constienta):

a) metode bazate pe invatarea prin receptare – expunerea

- demonstratia cu caracter expozitiv

b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate:

- conversatia euristica

- observatia dirijata

- instruirea programata

- studiul de caz etc.

c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta

- exercitiul euristic

- rezolvarea de probleme

- brainstorming-ul etc.

Principalele metode de invatamant:

1. Expunerea didactica

2. Conversatia didactica

2.1. Conversatia euristica

2.2. Conversatia examinatoare (catehetica)

2.3. Conversatia in actualitate

3. Metoda demonstratiei

3.1. Demonstratia cu obiecte



2014-1-RO01-KA101-000480

11

3.2. Demonstratia cu actiuni

3.3. Demonstratia cu substitute

3.4. Demonstratia combinata

3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice

4. Metoda observarii

5. Lucrul cu manualul

6. Metoda exercitiului

7. Algoritmizarea

8. Modelarea didactica

9. Problematizarea

10. Instruirea programata

11. Studiul de caz

12. Metodele de simulare

13. Invatarea prin descoperire

PRINCIPALELE METODE DE INVATAMANT

Metoda demonstratiei: Demonstratia cu mijloace tehnice

APLICATIA “HOT POTATOES”

Hot Potatoes este un produs al firmei Half-Baked Software constând

dintr-un set de şase instrumente de editare a testelor de diverse tipuri, create de

echipa de cercetare şi dezvoltare a Humanities Computing and Media Centre

din cadrul Universităţii Victoria din Canada.

Testele interactive Hot Potatoes pot fi integrate în Moodle, ca sistem de

gestiune a învățării sub formă de teste interactive, exerciții aplicative, etc.

Suita de aplicații permite personalizarea materialului și oferirea de indicii,

feedback sub formă de text explicativ introdus de autorul pachetului și sub

formă de punctaj prezentat sub formă de procent, precizarea duratei exercițiului.

Permite previzualizarea și realizarea de modificări ori de câte ori e nevoie.

Este un program ce include 6 aplicatii care dau posibilitatea crearii de

exercitii interactive: cu alegere simpla/multipla, intrebari cu raspuns scurt,

rebusuri, exercitii cu spatii lacunare, exercitii cu asocieri de termeni.

http://www.halfbakedsoftware.com/hot_pot.php

http://www.halfbakedsoftware.com/index.php

http://web.uvic.ca/hcmc/

http://web.uvic.ca/



2014-1-RO01-KA101-000480

12

Hot Potatoes este un program disponibil in mod gratuit (cu condiţia de a

nu utiliza software-ul in scopuri comerciale) si poate fi utilizat pentru realizarea

de itemi pentru orice disciplina, la orice nivel.

Primul pas in utilizare este descarcarea acestuia in computer, folosind

pagina https://hotpot.uvic.ca/ .

Se urmeaza pasii indicati pe pagina de descarcare iar programul instalat

va fi disponibil pentru utilizare.

Programul nu este disponibil in limba romana, astfel incat, pentru

utilizare este nevoie de cunostinte minime de limba engleza.

https://hotpot.uvic.ca/



2014-1-RO01-KA101-000480

13

Este un program software uşor de utilizat, atât pentru profesori, cat si

pentru elevi si oferă posibilitati multiple de creare de aplicatii/exercitii. Facand

click pe fiecare cartof apare numele unui tip de exerciţiu: JCloze, JMatch, JMix,

JCross, JQuiz.

JCross

Cuprinde rebusuri (exerciţii cu cuvinte încrucişate)

La lansarea aplicatiei se poate incepe cu atribuirea unui titlu exercitiului.

Apoi, din bara de meniu se selecteaza:

Manage grid Automatic grid maker se tasteaza cuvintele care vor aparea in rebus, fiecare pe cate un rand Make the grid

Pentru a adauga indicii care vor conduce elevii la identificarea cuvintelor

din rebus se face click pe Add clues si se completeaza campurile indicate

Complexitatea rebusului si numarul de cuvinte pot fi reglate din optiunea:

Manage grid Change grid size.

Alte caracteristici ale exercitiului pot fi selectate folosind optiunea

Configuration file, si anume: instructiuni pentru elevi, indicii pentru a primi



2014-1-RO01-KA101-000480

14

prima litera a cuvantului care lipseste, feedback pentru elevi (ex: Bravo! sau

Mai incearca!), culori ale interfetei jocului, cronometru

.

Pentru lansarea exercitiului se selecteaza:

File Create web page Standard format Save View the exercise in my

browser.



2014-1-RO01-KA101-000480

15

Aceasta este forma sub care elevul va vizualiza rebusul, iar pentru

rezolvarea acestuia, elevul trebuie sa completeze, folosind tastatura

computerului, cuvintele care se potrivesc continutului stiintific.

JQuiz

Poate fi folosit pentru crearea de chestionare cu alegeri multiple, de tip întrebări

– răspunsuri. In acest tip de exerciţiu, vor trebui gandite cat mai multe variante

de răspuns corecte posibile; daca nu sunt create, se poate intampla ca programul

sa nu le recunoască si să spună elevului că un răspuns corect dar neprevăzut de

profesor este greşit.

La sectiunea „Title” (titlu) se atribuie un titlu exercitiului pentru a indica

elevilor unitatea de invatare/lectia din care va primi intrebari. Apoi se poate

alege din meniul din dreapta imaginii tipul de itemi pe care ii vom folosi: itemi

cu alegere multipla, intrebari cu raspuns scurt sau combinatii intre acestea.



2014-1-RO01-KA101-000480

16

Se tasteaza enuntul primei intrebari in campul Q1 si apoi se completeaza

in campurile A, B, C, D, variantele de raspuns, care pot fi corecte si gresite,

ulterior bifandu-se in partea dreapta a ecranului care variante sunt corecte.

Raman nebifate variantele de raspuns incorecte.

Procedeul se repeta pentru cate intrebari se doresc a fi cuprinse in test.

Pentru salvarea exercitiului se acceseaza meniul FileCreate Web

Page Web formatSave as View the exercise in my browser.

Pagina pe care o va accesa elevul va arata astfel, dandu-i posibilitatea de

a rasunde la intrebari prin click pe semnul „?”. Imediat va avea un feed-back din



2014-1-RO01-KA101-000480

17

partea computerului in ceea ce priveste corectitudinea raspunsului, precum si un

punctaj pe itemi si general al testului.

JCloze

Creaza exerciţii de tipul fil in the blank sau exercices à trous, texte

lacunare- exerciţii de completare a spaţiilor goale.

Dupa ce se lanseaza aplicatia, se completeaza, conform imaginii de mai

jos, titlul exercitiului iar apoi un text complet din care ulterior vom selecta

cuvinte pe care le vom ascunde prin click pe optiunea „gap” din josul paginii.

Dupa ce cuvantul a fost selectat, se va deschide fereastra in care putem

completa, la sectiunea “clue” indicii care sa directioneze elevul catre raspunsul

corect. Putem, deasemenea, complete si alte raspunsuri corecte la sectiunea

“alternative correct answers”. Apoi se face click OK.



2014-1-RO01-KA101-000480

18

Pentru salvarea exercitiului se acceseaza meniul FileCreate Web

Page Web formatSave as View the exercise in my browser. Exercitiul va

arata ca in imaginea de mai jos, iar campurile goale pot fi completate de catre

elevi, folosind tastatura computerului. In cazul in care elevul nu stie sa

completeze un camp, poate face click pe semnul „?” si va primi un indiciu legat

de raspunsul corect.

Dupa completarea tuturor raspunsurilor, elevul poate da click pe butonul

“check” (“verifica”) pentru a-si vedea raspunsurile corecte, incorecte, precum si

punctajul obtinut.



2014-1-RO01-KA101-000480

19

JMatch

Generează exerciţii de punere in corespondenţa: potrivire de cuvinte,

propoziţii sau imagini. Acesta este util si poate fi folosit la toate ramurile

biologiei. JMatch cere elevului sa tragă cuvintele în dreptul imaginilor

corespunzătoare. Se pot prezenta cinci itemi, iar elevii trebuie apoi să mute

termenii care se potrivesc în poziţiile corecte.

Cand se lanseaza jocul, se va completa titlul exercitiului si apoi termenii

din stanga pe care elevul trebuie sa-i asocieze cu cei din dreapta. In coloana din

dreapta se pot tasta cuvinte prin tastare sau fotografii, prin inserarea unui link

catre fotografia aleasa, astfel:

Insert Picture Picture from Web URL/Picture from local file.



2014-1-RO01-KA101-000480

20

Dupa ce au fost completate toate campurile, se salveaza exercitiul creat

accesandu-se meniul FileCreate Web Page Web formatSave as View

the exercise in my browser.

Elevul va asocia termenii prin metoda „drag and drop” (trage si aseaza).

Acesta isi va vizualiza la finalul exercitiului scorul obtinut, avand astfel un

feed-back imediat la evaluare.



2014-1-RO01-KA101-000480

21

Programul Hot Potatoes cuprinde in toate tipurile de exercitii si alte

optiuni: schimbarea culorilor, limita de timp pentru rezolvarea exercitiilor,

mesaje create de catre profesor pentru elev atunci cand ofera un raspuns corect

sau unul incorect, etc., care pot fi descoperite prin accesarea fiecaruia in parte.

Sunt exerciţii uşor de realizat in clasa, de catre cadre didactice cu cunostinte

minime de operare a computerului.

În afara utilizării computerului in clasa, profesorii ar trebui sa încurajeze

elevii sa utilizeze site-uri pentru învăţarea biologiei prin jocuri, prin descoperire

in natura, prin competiţii.

Poate computerul totuşi sa înlocuiască profesorul? Având in vedere

necesitatea motivării si a socializării in învăţare, asigurarea tutoratului si

îndrumării individuale, este clar ca nu poate face acest lucru in totalitate. Însa

computerul poate face lecţia de biologie mai amuzanta si mai interesanta, iar din

învăţarea acestei disipline si a oricarei alteia, un exerciţiu de dezvoltare

personala.



2014-1-RO01-KA101-000480

22

PROIECTE DIDACTICE

PROIECT DIDACTIC

FRUNZA

Clasa: a V-a

Unitatea de învățare: Organele vegetative ale unei plante

Titlul lecției: Alcatuirea frunzei

Tipul lecției: Lecție de recapitulare și sistematizare

Competențe generale:

• Receptarea informaţiilor despre lumea vie

• Explorarea sistemelor biologice

• Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul

demonstrării principiilor lumii vii

• Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică

biologiei

• Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru

specifice biologiei în contexte noi

Competențe specifice:

1.2. Stabilirea relaţiei factori de mediu-plante

1.4. Explicarea alcătuirii generale a unei plante cu flori

2.1. Utilizarea de metode şi mijloace adecvate explorării/ investigării lumii

vegetale

3.1. Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza

modelelor

4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de

comunicare

4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare.

Obiective :

Pe parcursul lecţiei şi la sfârşitul ei, elevii vor fi capabili să:

- să recunoască alcatuirea diferitelor tipuri de frunze;



2014-1-RO01-KA101-000480

23

- să identifice conexiuni intre particularitatile structural si

functionale ale frunzei;

- să deducă rolurile frunzei pentru planta;

Tipul lecției: mixt

Tehnologii didactice:

a) Forme: individual, frontal.

b) Metode : lucrul cu manualul, lucrul cu atlasele botanice, jocul didactic,

demonstratia prin mijloace tehnice (utilizarea computerului),

problematizarea, analiza, metoda cadranelor, prezentarea Power Point,

Evaluarea: observarea, întrebări și feed-back oferit de exercitiile on-line.

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Momentele

lecției

Activitatea profesorului

Activitatea

elevilor

Metode

Eva-

luare

1.Moment

organizatoric

- se verifică prezența

elevilor şi se notează absenții

- se asigură cadrul optim

necesar pentru buna desfășurare

a orei

Elevii îşi

pregătesc pe

banca manualele

si caietele de

biologie.

Deschid

computerul.

2.

Reactualizarea

cunoștințelor

anterioare

Verificarea temei prin sondaj,

prin confruntarea rezultatelor,

iar dacă există exercitii

nerezolvate, acestea se rezolvă

la tablă.

Elevii rezolva

exerciile din

tema

Problemati-

zarea

Între-

bări

orale

3. Anunțarea

temei/titlului

Anunț tema lecției și Notează titlul în



2014-1-RO01-KA101-000480

24

lectiei obiectivele

”Alcatuirea frunzei”

caiete

4.

Reactualizarea și

fixarea

cunoștințelor,

dirijarea

învățării

Se deschide aplicatia J-Cloze si

se lanseaza primul exercitiu de

recapitulare contra cronometru

si cu prezentarea punctajului la

finalul exercitiului

Elevii deschid

aplicatia J-Cloze

Elevii rezolva

itemii

Mozaic Prin

prezen

tarea

scorul

ui obit

nut la

finalul

exercit

iului

on-

line

5. Asigurarea

feedback-ului

Se realizeaza prin identificarea

elevilor care au punctaje mai

mici de 100% si se enunta

raspunsurile corecte

Rezolvă

problemele

propuse.

Problemati

zarea,

lucrul în

grup,

analiza,

Obser

varea,

6. Tema pentru

acasă

Elevii vor primi ca temă

identificarea din diferite surse

de informare: internet, atlase

botanice, etc. 3 frunze care

indeplinesc si alte roluri pentru

planta

Rezolvă

problemele

Instructajul

explicația

Obser

varea

7. Aprecierea

activității

Se fac aprecieri asupra modului

în care au lucrat elevii. Conversația



2014-1-RO01-KA101-000480

25

EXERCITIU J-CLOZE, completare de spatii lacunare



2014-1-RO01-KA101-000480

26

PROIECT DIDACTIC

OCHIUL

Clasa: a VII-a

Unitatea de învățare: Analizatorii

Titlul lecției: Fizologia ochiului

Tipul lecției: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe şi formare de deprinderi

intelectuale şi psihomotorii.

Competențe generale:

• Receptarea informaţiilor despre lumea vie

• Explorarea sistemelor biologice

• Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul

demonstrării principiilor lumii vii

• Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică

biologiei

• Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi a metodelor de lucru

specifice biologiei în contexte noi



2014-1-RO01-KA101-000480

27

Competențe specifice:

1.1. Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de

organe ale corpului uman

1.2. Stabilirea relaţiilor între funcţiile organelor, ale sistemelor de organe din

corpul uman şi influenţa factorilor de mediu

2.1. Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman

3.1. Reprezentarea structurii şi funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor

3.2. Elaborarea şi aplicarea unor algoritmi de identificare, investigare,

experimentare şi rezolvare a unor situaţii problema

4.1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de

comunicare

4.2. Prezentarea informaţiilor folosind diverse metode de comunicare

5.1. Interpretarea relaţiilor dintre propriul comportament şi starea de sănătate

Obiective :

Pe parcursul lecţiei şi la sfârşitul ei, elevii vor fi capabili să:

O1. – identifice rolul principalelor componente ale ochiului în formarea

senzaţiilor vizuale;

O2. - explice acomodarea vizuală ca proces bazat pe proprietatea de elasticitate

a cristalinului;

O3. – compare modul de formare a imaginii în cazul ochiului normal, miop şi

hipermetrop;

O4. – să stabilească tipul de lentile cu care se pot corecta defectele de vedere.

Metode si procedee didactice:

Experimentul virtual, învăţarea prin redescoperire, observarea independentă,

rezolvarea de situaţii - problemă, demonstraţia, conversaţia, conversaţia

euristică, explicaţia, exerciţiul.

Resurse materiale:

Pentru întreaga clasă:

- Hot Potatoes - Exercitii interactive,

-calculator,

-videoproiector,



2014-1-RO01-KA101-000480

28

-tablă interactivă,

-aparat fotografic optic (preferabil un model vechi, pentru a putea fi demontat

cu uşurinţă),

-mulaj al ochiului.

Pentru fiecare elev: fişă de evaluare, manual, atlase anatomice.

Organizarea activitatii: activitate frontal si individuala.

Evaluarea: observarea, întrebări și feed-back oferit de exercitiile on-line.

Desfăşurarea lecţiei ,,Fiziologia ochiului’’ – clasa a VII – a

Ob

iect

ive

op

era

tionale

Evenimentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea

elevilor

Metode şi

procedee

didactice

Instrumente

de evaluare



2014-1-RO01-KA101-000480

29

O1

Momentul organizatoric

-rezolvă problemele

organizatorice,

-pune în funcţiune

mijloacele IT si

multimedia: calculator,

tablă interactivă,

videoproiector,

-lansează aplicaţia

Intuitext.

- lansează aplicaţia Hot

Potatoes.

Verificarea şi

reactualizarea

cunoştinţelor însuşite

anterior

-lanseaza modulul

“Analizatorul vizual-

Anatomia globului ocular”

-invită pe rând elevii la

tabla interactivă, care să

prezinte componentele

globului ocular şi anexele

acestuia.

-observă

imaginile

-elevii arată

componentele

globului ocular

şi anexele

acestuia,

precizând

caracteristicile

structurale şi

după caz,

proprietăţile

fizice ale

acestora.

demonstraţia

observarea

independentă

explicaţia

Evaluare

orală

Captarea şi orientarea

atenţiei

-prezintă (demontează) un

aparat fotografic optic şi îi

invită să realizeze o

comparaţie între alcătuirea

şi funcţionarea acestuia şi

a ochiului uman.

-elevii compară

aparatul foto cu

globul ocular

de pe tabla

interactivă şi

evidenţiază

corespondenţa

funcţională

dintre

elementele

acestora.

-

demonstraţia

-observaţia

independentă

-dezbaterea

-conversaţia

euristică

Evaluare

orală şi

practică

Anunţarea subiectului

lecţiei noi

-scrie pe tablă titlul lecţiei

noi: “Fiziologia ochiului”,

-notează în

caiete titlul

lecţiei.



2014-1-RO01-KA101-000480

30

O2

O3 Dirijarea învăţării şi

prezentarea de conţinut

informaţional nou

-lanseaza modulul

„Analizatorul vizual-

Acomodarea”,

-observarea

independentă

-

experimentul

virtual

-conversaţia

euristică

Evaluare

orală,

practică şi

scrisă

(item 2)

-invită elevi la tabla

interactivă pentru a

redescoperi şi explica pe

baza aplicaţiei interactive

şi a întrebărilor de dirijare

puse de profesor, procesul

de acomodare;

-efectuează

experimentul

virtual conţinut

în modulul

“Acomodarea”

şi observă

modul în care

se formează

imaginea pe

retină;

-Întrebări de dirijare puse

de profesor:

-“Ce proprietăţi are

cristalinul?”

-“Ce corelaţie observaţi

între distanţa la care se

află obiectul privit,

modificările de formă ale

cristalinului şi imaginea de

pe retină?”

-“Cum este imaginea

formată pe retină,

comparativ cu obiectul

privit? De ce? Folosiţi

cunoştinţele de la fizică.”

-explică relaţia

dintre distanţa

faţă de ochi la

care se află

obiectul privit

în experiment;

-observă

modificările de

formă pe care

le suferă

cristalinul în

timpul

experimentului;

-explică rolul

de lentilă al

cristalinului în

acest

experiment.

-introduce şi defineşte

noţiunea de acomodare

-notează pe

caiet definiţia

acomodării;



2014-1-RO01-KA101-000480

31

-formulează concluziile

împreună cu elevii şi le

scrie pe tablă.

-notează pe

caiet

concluziile

experimentului;

-explică elevilor că

procesul studiat anterior

are loc în această formă în

ochiul normal, dar există şi

defecte ale vederii, în care

imaginea de pe retină

devine neclară.

-introduce termenii de

miopie şi hipermetropie;

-notează pe

caiet termenii

de miopie şi

hipermetropie;

-lansează modulul


Miopia”;


interactivă (preferabil alţi

elevi decât cei dinainte)

pentru a redescoperi şi

explica defectul de vedere

şi cauza apariţiei.

-împreună cu elevii

stabileşte concluziile şi le

scrie pe tablă;

-realizează un desen

schematic care să explice

defectul de vedere;

-observă şi

compară pe

imaginea de pe

tabla

interactivă,

acomodarea în

cazul ochiului

normal şi în

cazul ochiului

miop;

-notează

concluziile pe

caiet;

-realizează pe

caiet desenul

care explică

defectul de

vedere;



2014-1-RO01-KA101-000480

32

-lansează modulul


Hipermetropia”;


interactivă (preferabil alţi

elevi decât cei dinainte)

pentru a redescoperi şi

explica defectul de vedere

şi cauza apariţiei.

-împreună cu elevii

stabileşte concluziile şi le

scrie pe tablă;

-realizeaza un desen

schematic care sa explice

defectul de vedere;

-observă şi

compară pe

imaginea de pe

tabla

interactivă,

acomodarea în

cazul ochiului

normal şi în

cazul ochiului

hipermetrop;

-notează

concluziile pe

caiet;

-realizează pe

caiet desenul

care explică

defectul de

vedere;

-introduce notiunea de

prezbitism; explicând că

deşi se manifestă similar

hipermetropiei, aacest

defect de vedere are o

cauză diferită şi anume,

reducerea elasticităţii

cristalinului, odată cu

înaintarea în vârstă.

-notează pe

caiet diferenţa

dintre

hipermetropie

şi prezbitism

(cauza

prezbitismului);



2014-1-RO01-KA101-000480

33

O4 Conexiunea inversa

lansează modulul


Corectarea miopiei”;



redescoperi cu ajutorul

aplicaţiei interactive, tipul

de lentile folosite în

corectarea defectului de

vedere;

-împreună cu elevii,

formulează concluziile şi

le scrie pe tablă;

-lansează modulul


Corectarea

hipermetropiei”;



redescoperi cu ajutorul

aplicaţiei interactive, tipul

de lentile folosite în

corectarea defectului de

vedere;

-împreună cu elevii,

formulează concluziile şi

le scrie pe tablă

-redescoperă cu

ajutorul

aplicaţiei

interactive,

tipul de lentile

folosite în

corectarea

miopiei;

-notează

concluziile pe

caiet;

redescoperă cu

ajutorul

aplicaţiei

interactive,

tipul de lentile

folosite în

corectarea

hipermetropiei;

-notează

concluziile pe

caiet;

experimentul

virtual

-rezolvarea

de situaţii

problemă

-conversaţia

euristică

-observarea

independentă

Evaluare

orală,

practică şi

scrisă

O2

O3

O4

Fixare si evaluare

-distribuie fişa de

autoevaluare pentru a fi

rezolvată pe loc, aceasta

urmând a fi discutată ora

următoare.

-completează

fişa de

evaluare;

-exerciţiul

Autoevaluare

pe baza

baremului

afişat după

completarea

fişei de către

elevi

O2

O3

O4

Transfer de cunoştinţe şi

indicarea temei pentru

acasă.

-solicită corelarea

cunoştinţelor dobândite la

ora de biologie cu cele de

optică, dobândite la fizică.

-anunţă tema de pregătit

pentru ora viitoare:

“Fiziologia ochiului”;

-conversaţia



2014-1-RO01-KA101-000480

34

Notarea elevilor

-apreciaza şi notează

răspunsurile şi participarea

elevilor la desfăşurarea

lecţiei.

-conversaţia

CONCLUZII

Acest ghid își propune să invite elevii şi profesorii să aplice noile metode

de comunicare pentru învățarea biologiei, plăcute şi amuzante în acelaşi timp.

De asemenea vine în sprijinul profesorilor care participă la concursul de

titularizare în învățământ sau care se inscriu pentru obtinerea gradelor didactice

in invatamantul preuniversitar deoarece vizează competenţe pe care profesorul

de biologie trebuie să şi le formeze, să le dezvolte şi să le probeze pe parcursul

desfăşurării activității didactice.

Ghidul este util absolventului de învăţământ superior ce urmează să fie

încadrat în învăţământul preuniversitar, care, pe lângă cunoașterea

conținuturilor științifice fundamentale trebuie să facă conexiuni între biologie și

alte discipline studiate în învățământul preuniversitar.



2014-1-RO01-KA101-000480

35

BIBLIOGRAFIE

1. Bocoș M.- Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru

constructivist, Ed. Paralela 45, București, 2007

2. Ionescu M., Radu I. - Didactica modernǎ, Editura Dacia,Cluj-

Napoca,1995.

3. Pălăşan T., Crocnan D. O., Huţanu E. - Interdisciplinaritatea şi

integrare – o nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în

revista: ”Formarea continuă a C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar”,

Bucureşti, 2003

4. Technology Enhanced Learning Course – Executive Training

Institute Malta, 2015.

Documents

Prof. Sofia Simona CAPISIZU · procesul de predare-invatare in functie de anumite prioritati. Acestea stabilesc: ce ... intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze