80
Conflictul in relațiile sociale aparținînd domeniului civil,definiții,forme, tipurii,categorii și concepte asociate,caracteristici,participanți,roluri. Conflictul poate fi definit ca o situație de competiție în care părțile sunt conștiente de potențialele incompatibilități viitoare, în care fiecare parte dorește să ocupe o poziție care este incompatibilă cu dorințele celorlalți(Boulding). Prin urmare, pentru ca o anumită situație să poată fi numită conflictuală, avem nevoie de două părți conștiente de pozițiile lor, cu dorințe incompatibile care să intre în anumite schimburi (fizice , virtuale , sentimentale , etc). Zeno-Daniel Șuștac și Claudiu Ignat în lucrarea "Modalități alternative de soluționare a conflictelor (ADR)" au definit conflictul ca fiind "un fenomen social contextual determinat de ciocnirea dintre interesele, conceptele si nevoile unor persoane sau grupuri atunci cand acestea intra in contact si au obiective diferite sau aparent diferite" Etapele conflictului[modificare | modificare sursă ] Dezacordul[modificare | modificare sursă ] Dezacordul este neînțelegerea care apare ca urmare a diferențelor asupra unor valori sintetizate în cultură precum și ca urmare a lipsei de informații corecte asupra partenerilor de interacțiune, dar și din interese economice, politice, sociale diferite ale celor care intră în contact. Confruntarea[modificare | modificare sursă ] Confruntarea apare pe fondul unei ideologii care motivează actorii din confruntare în a susține o anumită idee contrară cu a celorlalți. Caracteristica principală acestei etape este tensiunea crescută a interacțiunilor. Efectul degenerării opiniilor contrare permite apariția violenței ca mijloc de rezolvare a diferendelor. Sociologii insistă pe această etapă deoarece în

Prof Loghin-Conflicte Sociale

Embed Size (px)

DESCRIPTION

law

Citation preview

Page 1: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Conflictul in rela iile sociale apar inînd domeniuluiț ț civil,defini ii,forme, tipurii,categorii i concepteț ș

asociate,caracteristici,participan i,roluri.ț

Conflictul poate fi definit ca o situație de competiție în care părțile sunt conștiente de potențialele incompatibilități viitoare, în care fiecare parte dorește să ocupe o poziție care este incompatibilă cu dorințele celorlalți(Boulding). Prin urmare, pentru ca o anumită situație să poată fi numită conflictuală, avem nevoie de două părți conștiente de pozițiile lor, cu dorințe incompatibile care să intre în anumite schimburi (fizice, virtuale, sentimentale, etc).

Zeno-Daniel Șuștac și Claudiu Ignat în lucrarea "Modalități alternative de soluționare a conflictelor (ADR)" au definit conflictul ca fiind "un fenomen social contextual determinat de ciocnirea dintre interesele, conceptele si nevoile unor persoane sau grupuri atunci cand acestea intra in contact si au obiective diferite sau aparent diferite"

Etapele conflictului[modificare | modificare sursă]

Dezacordul[modificare | modificare sursă] Dezacordul este neînțelegerea care apare ca urmare a diferențelor asupra unor valori

sintetizate în cultură precum și ca urmare a lipsei de informații corecte asupra partenerilor de interacțiune, dar și din interese economice, politice, sociale diferite ale celor care intră în contact.

Confruntarea[modificare | modificare sursă] Confruntarea apare pe fondul unei ideologii care motivează actorii din confruntare în a

susține o anumită idee contrară cu a celorlalți.

Caracteristica principală acestei etape este tensiunea crescută a interacțiunilor. Efectul degenerării opiniilor contrare permite apariția violenței ca mijloc de rezolvare a diferendelor. Sociologii insistă pe această etapă deoarece în acest moment apare nevoia unei soluții raționale. Modul de gestionare a acestei etape își pune amprenta în evoluția interacțiunii. Escaladarea conflictului sau rezolvarea conflictului, se hotărăște în această etapă.

Escaladarea[modificare | modificare sursă]

În acest moment tensiunea dintre părțile care se confruntă este maximă. Posibilitatea apariției conflictului violent este mare. Un motiv principal al escaladării conflictului este agresivitatea argumentelor, indivizii tind să-și suspende discursul și acțiunea rațională înlocuindu-le cu acțiuni iraționale chiar violente.

De-escaladarea i rezolvareș [modificare | modificare sursă]

De-escaladarea conflictului și rezolvarea conflictului sunt două etape convergente, ambele au ca scop obținerea unei situații de calm și cooperare intermediate de soluțiile raționale imaginate.

Page 2: Prof Loghin-Conflicte Sociale

1.Conflictul pozitiv-consta in faptul ca daoua sau mai multe instante deopotriva sesizate cu solutionarea unei cauze se declara competete sa

o solutioneze.Acesta situatie poate fi evitata atunci cand una dintre instante e necompetenta prin invocarea exceptiei de

necompetenta.Cand ambele instante sesizate sunt competente se poate invoca exceptia de litispendenta.Aceasta cand nu au fost invocate

astfel de exceptii sau cand ele au fost amanate,conflictul de competenta devenind actual.

2.Conflictul negativ-exista atunci cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva necompetente sa solutioneze aceeasi cauza prin hotarari irevocabile.Conditii:sa existe doua sau mai multe instante

sesizate cu aceeasi cauza,cel putin una dintre instante sa fie competenta sa solutioneze cauza,instanta sa-si fi declinat reciproc

competenta prin hotarari irevocabile.Solutionarea conflictului se realizeaza prin procedura regulatorului de competenta.Solutionarea se

face de instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict

C. Conflictul de rol si ambiguitatea rolului

Sunt situatii care apar deseori in grupurile sociale fiind generatoare de tensiuni intre membrii acestora, cele mai cunoscute (conflicte pe acest gen) sunt: conflictele de rol si ambiguitatile rolului. Conflictul de rol apare intre o persoana anume, membra a grupului social numita persoana focala care intrand in relatii cu ceilalti membrii ai grupului, avand un anumit status social si nu reuseste din anumite motive sa joace (sau sa-si indeplineasca) rolul asociat statusului de care-l poseda.

De cele mai multe ori solutionarea conflictului de rol se rezolva prin retragerea statusului detinut de persoana locala.

Ambiguitatea rolului reprezinta neclaritatea din partea persoanei focale, care detine un anumit status social in cadrul grupului cu privire la modul in care trebuie sa se comporte.

Aceasta ambiguitate, in majoritatea cazurilor, se datoreaza neinstruirii persoanei focale sau deficientelor in definirea adecvata a rolului persoanei focale

Conflictul este inevitabil în relații, în special în rîndul cuplurilor.

Anumite nivele de conflict pot fi benefice

Permint cuplurilor să comunive în moduri în care promovează întelegerea

Rezolvă diferențele

Întrețin intimitatea

Page 3: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Există potențialul ca unele conflicte să escaladeze dincolo de nivel productiv

Conflict major =Cînd timpul,durata și intensitatea conflictului determină efecte negative asupra relației, partenerilor în mod individual sau altor membriai familiei,mai ales copii

Cuplurile aflate în conflicte majore

Cuplurile în relații stabile care se obișnuiesc cu conflictele

Cupluri separate sau divorțate

In forma sa primordiala, interactiunea psihosociala se realizeaza in cadrul relatiilor

interpersonale. In sens larg, relatiile interpersonale reprezinta orice legatura intre

indivizi sub forma perceperii, intelegerii, evaluarii si preferarii sau respingerii unei

persoane de catre o alta. In sens restrans, relatiile interpersonale designeaza uniunea

psihica bazata pe o legatura inversa sau feed – back dezvoltat si implicand

minimum doua persoane.

Relatiile interpersonale se caracterizeaza prin reciprocitate si constiinta relatiei. Intr-o

relatie interpersonala, fiecare participant inglobeaza in campul constiintei lui atat pe el

insusi, cat si pe partenerul sau, precum si elementele mediului comun.

Comportamentul fiecarui participant devine stimul pentru comportamentul celuilalt,

astfel incat ei se regleaza reciproc. In procesul interactional, participantii se adapteaza

in permanenta unul la celalalt (ceilalti). Totalitatea acestor fenomene poarta numele

de camp mutual impartasit. ( Gherghinescu,R., 2006,pag.)

I.2. Sociabilitatea – baza a relatiilor interpersonale

Suportul relatiilor psihosociale il constituie o trebuinta umana fundamentala – aceea a

sociabilitatii, a faptului ca pentru a-si desfasura viata normal individul are nevoie de

relatii cu semenii sai.

Schutz gaseste trei aspecte ale trebuintei de relationare :

a.      trebuinta de incluziune – este primordiala, aparand deja la copilul mic sub forma

apetitului de comunicare, a dorintei de a fi ingrijit, de a atrage atentia, a fricii de a fi

neglijat.

b.     nevoia de control – in functie de particularitatile individuale, omul simte nevoia

fie de a domina, fie de a fie de a fi controlat de catre altii.

Page 4: Prof Loghin-Conflicte Sociale

c.      nevoia de afectiune – reclamata mai ales in cuplul diadic.

Pentru fiecare dintre aceste trebuințe Schutz distinge diferite niveluri de conduita

interpersonala exprimate in hiper ( exces) sau hipo ( deficit): a. excesele – ( subiecții

care suporta greu singuratatea – suprasocialii – subiecții care vor sa domine și

subiecții care manifesta o sete exagerata de afecțiune și intimitate – suprapersonalii);

b. deficiențele ( subiecții cu dificultați de integrare – subsocialii – cei care au mereu

nevoie de directive și cei nereceptivi la tandrețe). ( Golu,P., 1974,pag.146)

Cateva dintre tipurile de relatii interpersonale care pot exista si coexista sunt

urmatoarele:

-        relatii functionale ( socio – profesionale )

-        relatii de intercomunicare

-        relatii intercognitive

-        relatii simpatetice sau preferentiale.

Desigur, analiza este facuta doar in scop didactic, pentru ca real, oamenii functioneaza

simultan pe toate „palierele” personalitatii lor.

Dintre aceste tipuri de relatii ne vom opri asupra relatiilor simpatetice sau

preferentiale, bazate pe criteriul optiunii afective. Relatiile simpatetice sunt

structurate pe trei dimensiuni: atractie, respingere, indiferenta. J.L.Moreno,

inventatorul sociometriei (aplicarea masurii = metrum, la fiinta sociala = socius)

vorbeste despre existenta a doi vectori: unul centrifug (ceea ce pleaca de la persoana)

si altul centripet (ceea ce vine spre persoana). Astfel, vectorul centrifug defineste

totalitatea sentimentelor de atractie, respingere sau indiferenta pe care un subiect le

incearca fata de membri din anturajul sau, iar vectorul centripet reprezinta totalitatea

sentimentelor pe care persoana le suscita in ceilalti.

Ce sunt conflictele?

Conflictele sunt vechi de cand lumea, ele sunt un fenomen universal care poate fi intalnit la toate nivelele convietuirii umane. Nu prezenta conflictelor este problematica, nu ea este cea care constituie o amenintare la adresa pacii, ci formele ei violente, care propaga sisteme nedrepte, care

Page 5: Prof Loghin-Conflicte Sociale

avantajeaza doar una dintre partile implicate, inclinate spre preluarea puterii si spre impunerea propriilor interese si care cred ca doar ele detin „adevarul absolut“. Asemenea atitudini pot degenera cu usurinta in modele de gandire si de comportament orientate dupa cucerirea totala: pierderile suferite de una dintre parti sunt castiguri pentru cealalta. Castigatorul, prin asociere, este cel mai puternic, dreptatea stand de partea lui.

In uzul zilnic, conflictele sunt deseori asociate in mod automat cu certurile, cu conflictele de interese, cu puterea sau cu uzul de violenta. Cercetatoarea Ulrike C. Wasmuth a atras atentia asupra faptului ca este important sa consideram conflictele ca pe niste simple fapte sociale, si sa nu le confundam cum formele sale mai avansate; conflictele nu trebuie sa fie limitate prin prisma unor evaluari concrete si nu trebuie confundate cu cauzele lor. Conflictul, in viziunea lui Wasmuth este prin urmare un „fapt social la care participa cel putin doua parti (indivizi, grupe, state), care (a) urmaresc scopuri diferite, neconciliabile sau chiar acelasi scop, dar care nu poate fi atins decat de o singura parte, si/sau (b) doresc sa faca uz de mijloace disputate pentru a atinge un scop anume.

Instrumentul care ne ajuta sa intelegem conflictele este analiza conflictului. O astfel de analiza nu incearca sa descopere doar cauzele si contextul izbucnirii conflictului, ea contine si prime masuri de solutionare, cercetand atat punctele comune cat si felul in care a fost tratat conflictul pana la momentul inceperii analizei

Conflictele sunt construite in faze specifice. In faza premergatoare sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, fara a fi insa evaluate (inca) ca fiind negative. In faza de escaladare se pune in miscare o dinamica specifica care acutizeaza conflictul. In “faza de lamurire“ interesul se concentreaza pe redefinirea si reorganizarea convietuirii. Toate aceste faze mai sunt cunoscute si sub numele de 'arc al conflictului'. Iar pentru a intelege toate aceste faze sunt necesare competente specifice in ceea ce priveste preocuparea cu conflictul, de-escaladarea acestuia, respectiv activitatile de reconciliere.

Dinamica conflictului modifica de regula si comportamentul partilor implicate in acesta. Procesul de comunicare este limitat, fiind resimtit mai degraba ca o bariera decat ca o punte de legatura. Neincrederea sporeste iar aplanarea divergentelor nu este mai niciodata vazuta ca fiind o sarcina comuna. Morton Deutsch descrie aceste modificari dupa cum urmeaza:

Ce este tipic pentru conflicte?

ComunicareComunicarea nu este deschisa si sincera.Informatiile sunt insuficiente sau inselatoare.Secretele sunt din ce in ce mai multe, iar atitudinea nesincera este tot mai prezenta.Amenintarile si presiunile iau locul discutiilor libere.

Perceptie Divergentele de interese, opinii si convingeri valorice ies la iveala.Lucrurile care le despart partile sunt vazute mai clar decat cele care le leaga.Gesturile de conciliere sunt interpretate ca fiind tentative de disimulare, intentiile acestuia sunt

Page 6: Prof Loghin-Conflicte Sociale

judecate ca fiind dusmanoase si rau-intentionate, iar propriul comportament nu este vazut decat printr-o singura perspectiva, deformata.

Atitudine Increderea scade, neincrederea creste.Se dezvolta dusmanii ascunse dar si deschise.Scade disponibilitatea de a acorda ajutor.Creste disponibilitatea de a se folosi si de a-l injosi pe celalalt.

Raportarea la sarcini Sarcinile nu mai sunt recunoscute de parti ca fiind o responsabilitate comuna, care, pentru a fi eficiente, necesita o impartire a muncii, in care fiecare, dupa puteri, contribuie in vederea indeplinirii scopului comun.Fiecare incearca sa faca totul de unul singur: nici una dintre parti nu mai trebuie astfel sa se bizuie pe cealalta, nu depinde cu nimic de cealalta, evitand astfel pericolul de a fi exploatat. Conflictele sunt deseori percepute ca o lupta care trebuie castigata. Ele dezvolta adesea o dinamica interna care ingreuneaza, daca nu chiar exclude, o reglementare pasnica, constructiva si non-violenta. Cercetarile destinate comportamentului oamenilor in situatii conflictuale au aratat ca majoritatea tinde sa-si impuna propriile interese insistand asupra propriei pozitii - asta chiar si acolo unde incep sa se arate insuccesele. Acest model comportamental este insotit si de o limitare din ce in ce mai crescuta a capacitatii de perceptie si de decizie.

„Conflictele ne influenteaza capacitatea de perceptie si gandirea“, scrie conducatorui seminarelor privind conflictele, Friedrich Glasl, „in asemenea masura incat, pe parcursul evenimentelor nu mai reusim sa vedem lucrurile din jurul nostru asa cum sunt ele de fapt. Este ca si cand privirea noastra s-ar incetosa din ce in ce mai mult; viziunea asupra propriei noastre persoane si a adversarilor nostri, asupra problemelor si evenimentelor se ingusteaza, se deformeaza si devine unilaterala. Gandurile si ideile noastre se lasa conduse de constrangeri de care nu suntem constienti pe deplin.“

Adevarata problema a conflictelor este pericolul permanent ca acestea sa escaladeze: pe parcursul acestora se pune din ce in ce mai mult pret pe strategii de dobandire a puterii si pe uzul violentei. Conflictul devine astfel din ce in ce mai greu de controlat, pana cand scapa de sub control, trece pragul violentei, cauzand distrugere si suferinta. Convietuirea este astfel ingreunata, daca nu chiar imposibila pe termen lung.

Escaladarea conflictelor

Escaladarea conflictelor

este periculoasa,

pentru ca 

astfel,

Cele noua etape ale escaladarii conflictelor, dupa Friedrich Glasl

1. Inasprire: Punctele de vedere se calcifica si se izbesc unele de celelalte. Constientizarea tensiunilor viitoare duce la incrancenare. Cu toate acestea, mai exista inca convingerea ca tensiunile pot fi rezolvate la masa discutiilor. Nu s-au

format inca parti sau tabere rigide.

Page 7: Prof Loghin-Conflicte Sociale

conflictele pot scapa de sub control;

din ce in ce mai putine variante de actiune stau la dispozitie;

violenta este folosita din ce in ce mai

mult;

in prim-plan nu mai stau

solutiile comune, ci victoria sau infrangerea

adversarului;

are loc o personificare

a conflictului;

emotiile

devin mai importante

decat ratiunea;

distrugerea

devine scopul

principal al actiunii.

Friedrich Glasl a formulat

noua etape ale escaladarii conflictelor

2. Dezbatere: Are loc o polarizare a gandurilor, sentimentelor si vointei. Apare gandirea pe criterii 'alb-negru' si atitudinea de 'superioritate-inferioritate'.

3. Actiuni: Credinta ca “nu mai ajuta nici un fel de discutii” creste in importanta, urmarindu-se o strategie a faptelor deja facute. Empatia cu “celalalt” se pierde,

creste pericolul interpretarilor gresite.

4. Images/Coalitii: “Bursa zvonurilor” este in fierbere, se construiesc stereotipuri si clisee. Partile se manevreaza reciproc in roluri negative si se combat. Are loc

campania de strangere a sustinatorilor.

5. Pierderea bunului renume: Se ajunge la atacuri publice si directe (interzise), care vizeaza pierderea bunului renume de catre adversar.

6. Strategii de amenintare: Amenintarile reciproce iau amploare. Se dau ultimatumuri, ceea ce amplifica procesul de escaladare a conflictului.

7. Distrugeri limitate: Adversarul nu mai este vazut ca entitate umana. Se face apel la unele actiuni de distrugere limitata, ca raspuns 'potrivit'. Inversarea

valorilor: stricaciunile relativ mici sunt considerate deja a fi castiguri.

8. Disipare: Distrugerea sistemului inamic constituie scopul principal.

9. Impreuna in prapastie: Se ajunge la o confruntare totala, fara cale de intoarcere. Distrugerea adversarului cu pretul autodistrugerii este si ea luata in

considerare.

Page 8: Prof Loghin-Conflicte Sociale

(vezi caseta din dreapta), care

descriu dinamica

escaladarii.

Obiectivul central din

cadrul aplanarii constructive a

conflictelor este de a confrunta

escaladarea conflictelor cu etapele de de-escaladare, de

a gasi raspunsuri si alternative

pentru fiecare etapa, de a

reduce dimensiunile

violentelor sau de a le elimina cu totul si de a

tinti cooperarea si solutiile prin negociere. In acest sens, o

evaluare sensibila si realista a

conflictului este la fel de

importanta ca si planificarea constienta a

propriilor pasi.

Page 9: Prof Loghin-Conflicte Sociale

[Autor: Günther Gugel,

Institut für Friedenspädagogik Tübingen;

Redactare: Ragnar Müller]

Modelul 'aisbergului' al dinamicii conflictelor

Dinamica conflictelor a fost comparata de multe ori cu un aisberg. Modelul

'aisbergului' ne da de inteles ca doar o mica parte a conflictelor este vizibila la suprafata. Sase septimi dintr-un aisberg se afla sub apa, invizibile – ele sunt cele care determina insa dimensiunea si comportamentul aisbergului. Modelul 'aisbergului' este folosit de multe

ori pentru a arata ca doar o parte din cele ce se intampla in cadrul unui conflict si din

dinamica conflictului este accesibila in mod direct. Celelalte parti ale acestei dinamici

trebuie mai mult ghicite.

Conflictele au loc mereu la doua nivele: la nivel obiectual si la nivel psihosocial. Este important sa cunoastem ambele nivele, sa recunoastem felul in care aceste nivele se

influenteaza reciproc, dar si sa le diferentiem.

Nivelul obiectual:

temele formulate,

comportamentul sesizabil, faptele

- acesta este varful

“obiectual” al aisbergului.

Nivelul

Page 10: Prof Loghin-Conflicte Sociale

psihosocial: temeri,

nesigurante, dorinte,

sentimente, tabuuri etc. -

toate acestea nu pot fi observate in mod direct, cu

toate ca sunt prezente masiv.

De cele mai multe ori, toate acestea raman

nespuse, actionand astfel

in 'zona ascunsa'.

Deseori, nivelul psihosocial domina actiunile conflictuale. Cu cat escaladeaza un conflict mai mult, pe atat creste si importanta acestui nivel.

De aceea este foarte important, ca pentru a intelege un conflict pe de-a intregul, sa

intelegem si dinamica nivelului psihosocial. Constientizarea nivelului psihosocial, a dinamicii

'ascunse', inseamna aducerea in prim-plan a adevaratului obiect al conflictului si, implicit, deschiderea cailor de negociere in vederea

aplanarii acestuia.

Solutionarea constructiva a conflictelor

Page 11: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Oamenii incearca de multe ori sa solutioneze

conflictele prin diverse metode

'traditionale', ale caror

ineficienta s-a facut dovedita

de multa vreme. Printre aceste

metode se numara

strategiile de constrangere,

de intimidare si de amenintare care ar avea ca scop obligarea

partilor implicate sa renunte la conflict. Si

apelul la valorile si convingerile etice vizeaza impiedicarea

escaladarii conflictului.

Oamenii au incercat mereu

sa desparta partile

conflictuale sau sa le convinga

pe acestea sa-si rezolve

problemele comune, astfel

incat sa transpara noi perspective

asupra conflictului.

Regulile conflictului dupa Gandhi

Identifica conflictul!

Stabileste-si clar

obiectivele!Incearca sa

intelegi obiectivele

adversarului tau!

Subliniaza obiectivele comune!

Prezinta in mod

obiectiv faptele

decisive in ceea ce priveste

conflictul!

Pastreaza o atitudine pozitiva fata de conflict!

Da conflictului

o nota pozitiva!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de-ati intalni

adversarul!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a reforma

societatea!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a-ti

remodela propria

persoana!

Page 12: Prof Loghin-Conflicte Sociale

In primul rand este posibil ca semnatarii sa nu fie cinstiti. In al doilea rand, chiar daca sunt cinstiti, ce se intampla cu ceilalti actori implicati, ce se intampla cu poporul? In al treilea rand, chiar daca populatia este de acord, ce se intampla cu sustinatorii si cu fortele care ar putea da nastere la o forma mai putin conflictuala (nu tot la cea veche). ()

Din pacate, asemenea naivitati au cunoscut o larga raspandire si asta, mai ales printre diplomati (). Dar nici cealalta naivitate, cea opusa, de a porni de la ipoteza ca doar “poporul“ poate solutiona un conflict () nu este corecta. Reteta ideala ar fi asadar o diplomatie 'cu dublu sens' ('sensul' elitei si cel al populatiei, intr-o permanenta interactiune). ()

In ciclurile conflictului exista fara doar si poate si unele faze care pot fi numite “solutii“, atata vreme cat corespund intr-o oarecare masura cele doua criterii numite mai sus. In principiu insa, transformarea conflictului este un proces care nu se sfarseste niciodata. Vechile contradictii vor putea aparea mereu la suprafata, iar altele noi vor fi create. () O solutie sub forma unei forme stabile si de durata poate fi un obiectiv, dar cu sanse temporare. Mult mai importanta este gasirea unei capacitati de transformare, adica a unei capacitati de manevrare a transformarilor astfel incat acestea sa fie acceptabile si de durata. Calea este scopul, a spus Gandhi. Noi am putea spune: “Procesul este scopul“, iar solutiile stabile se vor pierde intotdeauna atunci cand vom fi crezut ca le-am gasit.'

Premise pentru o solutionare constructiva a conflictelor

Modificarea perspectivei fundamentale asupra solutionarii conflictelor: Conflictele nu trebuie vazute sub aspectul castigurilor proprii si al pierderilor suferite de adversar, ci sub cel al unui castig comun. Asta inseamna ca solutionarea conflictului va avea inca de la inceput scopul ca ambele parti implicate sa aiba o parte de castig.

Renuntarea la amenintari si la uzul de forta: Modelele clasice de comunicare privind amenintarea si incriminarea trebuie inlocuite cu modelele de cooperare, de intelegere si lamurire a adversarului. O premisa indispensabila pentru evitarea escalarii conflictului si pentru o solutionare constructiva a acestuia este renuntarea la amenintari sau la uzul de concret de forta.

Propriile perceptii nu trebuie interpretate ca fiind singurele corecte: Incetosarea capacitatii de perceptie este un insemn tipic al conflictelor care escaleaza. De aceea, propria perceptie si interpretare a evenimentelor nu trebuie gandita ca fiind absoluta. Mai mult, ea trebuie supusa unei verificari si corecturi pentru a recunoaste astfel propria parte la conflict. Disponibilitatea de a accepta aceste lucruri este deja un pas important in vederea recunoasterii drepturilor celeilalte parti din conflict.

Implicarea unei terte parti: Verificarea perceptiei se face cel mai bine prin implicarea unei parti terte independente, a unui mediator (vezi capitolul 'Mediere'). Ca instanta de incredere oentru ambele parti, aceasta poate face sa se ajunga la o viziune comuna asupra lucrurilor. Dar asta nu este destul, mai este necesara si vointa de a gasi o solutie de cooperare.

Regulile conflictului dupa Gandhi

Identifica conflictul!

Stabileste-si clar

obiectivele!Incearca sa

intelegi obiectivele

adversarului tau!

Subliniaza obiectivele comune!

Prezinta in mod

obiectiv faptele

decisive in ceea ce priveste

conflictul!

Pastreaza o atitudine pozitiva fata de conflict!

Da conflictului

o nota pozitiva!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de-ati intalni

adversarul!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a reforma

societatea!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a-ti

remodela propria

persoana!

Page 13: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Discutii comune in loc de fapte deja facute: Faptele deja facute au de obicei efectul, pe parcursul unui conflict, de a-l escala, pentru ca partida adversa nu le pot accepta fara a-si pierde din renume. Pentru a putea ajunge la discutii comune sunt necesare unele discutii premergatoare, in care sa se stabileasca regulile de baza pentru viitoarelor intruniri si discutii si in care sa se netezeasca calea negocierilor. Ele au avantajul ca pot ridica presiunea unor asteptari exagerate. Discutiile comune pot avea diverse forme. Ele si-au gasit locul in cultura politica a ultimilor ani sub forma de 'mese rotunde'.

Solutiile care vizeaza interesele tuturor participantilor se orienteaza dupa cei care vor purta consecintele: Solutiile conflictelor nu trebuie sa fie dictate de interesele partii mai puternice. Ele trebuie sa fie astfel incat sa aduca, pe cat posibil, avantaje tuturor partilor implicate, nedevenind ele insele punct de plecare pentru noi conflicte. Mai mult, ele trebuie sa contribuie si la eliminarea violentei structurale si sa fie luate dupa criterii etice.

'Das Institut für Friedenspädagogik Tübingen e.V.' a formulat 10 reguli pentru solutionarea constructiva al conflictelor:

1. Renuntarea la uzul de forta

Cand un conflict

ameninta sa escaladeze sau

a escaladat deja, partile trebuie sa renunte la actele ce ameninta

integritatea corporala sau

la amenintarea adversarului.

2. Schimbarea de perspectiva

Atribuirea unilaterala a

vinei impiedica o prelucrare

constructiva a conflictelor. In momentul in

6. IncredereAplanarea unui conflict presupune incredere. De aceea, orice actiune unilaterala

trebuie sa inceteze, propriile demersuri trebuind sa fie transparente.

7. Fair-playPentru aplanarea conflictelor trebuie sa existe reguli comune. Aceste reguli vor

viza toate aspectele cooperarii. Este nevoie de incredere. Increderea creste atunci cand partenerii de conflict actioneaza in spirit de fair-play.

8. EmpatieDialogul sau medierea sunt proceduri prin intermediul carora se descopera

atitudinile, nevoile si interesele partenerului. Descoperindu-le, toate acestea vor fi luate in seama in propriile actiuni. Mai mult, va creste si disponibilitatea de

preluare a raspunderii pentru propria parte din conflict.

9. Aspecte comuneAspectele comune si nu doar cele diferite vor fi recunoscute din ce in ce mai mult de partenerii de conflict. Va avea loc o apropiere fata de convingerile si valorile

celuilalt.

10. Echilibrarea intereselor si conciliereaSe dezvolta o noua relatie intre partile implicate in conflict. In cazul ideal se va

gasi o solutie, care va satisface, macar partial, interesele ambelor parti si concilierea va fi astfel posibila.

Regulile conflictului dupa Gandhi

Identifica conflictul!

Stabileste-si clar

obiectivele!Incearca sa

intelegi obiectivele

adversarului tau!

Subliniaza obiectivele comune!

Prezinta in mod

obiectiv faptele

decisive in ceea ce priveste

conflictul!

Pastreaza o atitudine pozitiva fata de conflict!

Da conflictului

o nota pozitiva!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de-ati intalni

adversarul!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a reforma

societatea!Priveste

conflictul ca pe o

ocazie de a-ti

remodela propria

persoana!

Page 14: Prof Loghin-Conflicte Sociale

care conflictul este

recunoscut ca fiind o

problema comuna, se

deschid si noi perspective.

3. Disponibilitatea de a discuta

Lipsa contactelor cu cealalta parte conflictuala

duce la inchiderea cailor de

aplanare a conflictului.

Discutiile pot face posibila o prima definire

a obiectului conflictului.

Ocazie importanta:

Pericolul unor neintelegeri

scade.

4. Capacitatea de dialogarePrin dialog, adversarii

invata sa se inteleaga unul pe celalalt ca partener de conflict. De abia atunci

creste si disponibilitatea de a gasi o

Page 15: Prof Loghin-Conflicte Sociale

solutie comuna.

5. MediereNici atunci cand nu se

poate ajunge la un dialog, situatia nu este inca

disperata. Deseori ajuta

ca intr-o asemenea situatie sa

apara o 'parte terta' care sa

medieze.Medierea si conflictele

Termenul 'mediere'

provine din latinescul

'mediare'. El a fost introdus in SUA ca termen de specialitate

in 1970 si a fost preluat ca atare

din limba engleza in cea

germana. Medierea este

necesara intr-un conflict si se face de catre

persoane terte, nepartinitoare si neutre, cu

scopul de a gasi o solutie

acceptata de

Modelul Harvard

'Exista trei cai principale de solutionare a conflictelor: echilibrarea intereselor, determinarea pozitiilor de drept si determinarea pozitiilor de putere. Negocierile menite sa rezolve problemele existente ilustreaza calea orientata dupa interesele

partenerului de conflict; apelul la curtile de justitie este exemplar pentru calea care vizeaza determinarea pozitiilor de drept; grevele si razboaiele pot fi

echivalate cu procedura prin intermediul careia pot fi determinate pozitiile de putere. Noi credem ca, in general, echilibrarea intereselor este mai putin

costisitoare si, astfel, mult mai eficienta decat un proces, care, la randul lui este mai putin costisitor si mai eficient decat confruntarile in vederea dobandirii unei

pozitii de putere.

Sase reguli pentru implementarea unui sistem eficient de solutionare a conflictelor:

1. Plasati interesele partilor implicate in conflict in centrul negocierilor.

2. Elaborati proceduri menite sa incurajeze partile implicate in conflict sa se aseze din nou la masa negocierilor.

3. Tineti la indemana proceduri necostisitoare, bazate pe principiul justitiei sau al puterii, pentru cazul in care metodele dezvoltate de dvs. nu dau roade.

4. Oferiti consultanta celor afectati pentru a preintampina izbucnirea altor

Page 16: Prof Loghin-Conflicte Sociale

toate partile implicate.

Experienta a aratat ca, de la

un anumit punct din dinamica

escaladarii, un conflict nu mai

poate fi solutionat de catre parti. Acesta este

momentul in care trebuie sa

intervina o parte terta,

acceptata de toti cei

implicati.

Procedurile de mediere se bazeaza de regula pe principiul echilibrarii intereselor. Conform acestui

principiu, conflictele vor

putea fi solutionate intr-

un mod mai eficient si mai 'ieftin' atunci

cand dreptatea sau puterea se

afla intr-un plan secund. Aceasta

metoda a fost dezvoltata la

conflicte.

5. Ordonati diverselor proceduri in functie de costuri, de la cele mai ieftine, la cele mai costisitoare.

6. Luati nota de motivarea participantilor, de capacitatile lor si de instrumentele care va stau la dispozitie in cadrul procedurii.

Un conflict este solutionat mult mai eficient atunci cand sunt detectate interesele si nu pozitiile de drept sau de putere. Daca partile vor pune la randul lor intrebari, fie ele si mai putin importante, toti participantii vor profita de pe urma solutionarii

conflictului lor.

Echilibrarea intereselor aduce in general ambelor parti implicate o mai mare satisfactie decat determinarea pozitiilor de drept sau de putere. Gradul de

satisfactie al partilor se va reflecta intr-un mod pozitiv si de durata asupra relatiei dintre ele si va diminua pericolul izbucnirii unor noi conflicte.

In ciuda avantajelor prezentate mai sus, nu este posibila si nici de dorit solutionarea tuturor conflictelor prin metoda echilibrarii intereselor. Pentru a

vedea care sunt limitele, in cadrul carora poate fi gasita o solutie viabila, poate fi necesara si o procedura legala. Necunoasterea pozitiilor de drept poate constitui

o stavila la fel de mare in cadrul negocierilor ca si necunoasterea pozitiilor de putere. Atunci cand una dintre parti doreste sa demonstreze ca raportul de putere

s-a modificat in avantajul ei, ea va gandi ca doar o lupta pentru putere va putea duca la clarificarea situatiei.

Este, intr-adevar, mai 'ieftin' sa echilibrezi interesele decat sa determini pozitiile de drept sau de putere, totusi numai o sentinta juridica poate solutiona o

problema de interes public. Din punct de vedere social, in anumite cazuri o procedura de ordin juridic este de preferat uneia care vizeaza echilibrarea

intereselor. ()

Majoritatea conflictelor trebuie solutionate prin echilibrarea intereselor. O parte din ele, prin determinarea pozitiilor de drept. Cele mai putine, prin determinarea

pozitiilor de putere. Sistemul ideal de solutionare a conflictelor ar trebui sa fie creat astfel incat sa reduca costurile disputei si sa gaseasca solutii satisfacatoare si

de durata.'

[William L. Ury, Jeanne M. Brett, Stephen B. Goldberg: Konfliktmanagement. Wirksame Strategien für den sachgerechten Interessenausgleich. Frankfurt/New York 1991, p. 13, p. 35, p. 95]

Page 17: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Universitatea Harvard, fiind cunoscuta si

sub numele de “Modelul

Harvard” (vezi caseta din dreapta).

Solutionarea conflictelor prin mediere

este o procedura larg

raspandita - mai larg decat s-ar crede. Ea este

folosita in cazul disputelor de familie sau maritale ca mediere la

divorturi sau mosteniri, in

domeniul justitiei penale

ca mediere intre autori si

victime, in domeniul mediului

ambiant, in politica

comunala sub forma unor

'mese rotunde' sau in scoli, sub

forma unor programe de solutionare a conflictelor intre elevi.

Peer

Page 18: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Mediation in scoli

Modelul de mediere a

conflictelor dintre elevi, procedura

raspandita intre timp in multe scoli, este o

metoda eficienta de solutionare a conflictelor

sociale ce apar zilnic intre

copii si tineri. Acest model

urmeaza aceleasi

principii ca si celelalte

proceduri de mediere:

se bazeaza pe voluntariat;

sunt prezente atat cele doua parti implicate in conflict, cat si o persoana

terta nepartinitoare

;solutia trebuie negociata cu

multa raspundere si inregistrata in

scris. In acest caz

este insa

Page 19: Prof Loghin-Conflicte Sociale

deosebit de important

faptul ca nu profesorii sunt

cei care mediaza, ci elevii; acesti

elevi-mediatori vor incerca sa se ocupe de

acest conflict imediat dupa izbucnirea lui, in pauze sau in orele de dupa

debutul acestuia. Initiatorii

procesului de mediere vor incerca 'sa

ofere partilor conflictuale

posibilitatea de a se impaca si de a incepe de

la zero'.

In ceea ce priveste calitatea

acestui model de educatie

intru asumarea raspunderii, el este un lucru deosebit de

benefic. Elevii se deprind cu

regulile conflictului si

Page 20: Prof Loghin-Conflicte Sociale

invata ca trebuie sa-si

asume raspunderea. In

acest sens, conflictele nu

mai sunt solutionate 'de sus', printr-un

ordin, sau chiar reprimate, ci detectate si

incadrate unui proces de

solutionare.

Acest program este asadar o

procedura cu o structura

transparenta, usor de invatat,

ale carei beneficii s-au

dovedit in practica (mai

multe informatii

despre modelul de solutionare a conflictelor dintre elevi se afla pe o alta

pagina).

Preocuparea cu conflictele

trebuie insa sa depaseasca

granitele programelor de

Page 21: Prof Loghin-Conflicte Sociale

mediere. Aceste

proceduri, mai degraba

limitate in ceea ce priveste

timpul, personalul si

locatia, de solutionare

constructiva a conflictelor

sunt pe deplin justificate, ele trebuie insa

completate de alte metode, pe termen mediu,

ce vizeaza societatea si

sfera regionala, si lung, ce

vizeaza sfera ecologica si

globala.

Aceste programe

trebuie integrate in contexte ce

implica intreaga

societate, si mai ales in

organizatii si institutii. Astfel, in scoli, trebuie sa existe de ex.,

pe langa programele de

Page 22: Prof Loghin-Conflicte Sociale

mediere a conflictelor ce au ca obiect indivizii, si

concepte de dezvoltare la

nivelul organizarii

scolilor si de reforma

scolara, pentru a crea aici conditiile

proprii pentru schimbarile

dorite.

Comportament conflictual tipic si alternative de actiune

Mijloace de presiune

Alternative

Ii atac pe ceilalti.

Ma ocup de problema.

Vad negocierile ca pe o competitie.

Vad negocierile ca pe o cale comuna de solutionare a problemei.

Am, inca de la inceput, o singura opinie de

neclintit.

Sunt deschis la argumente ce m-ar putea convinge.

Adopt o atitudine de neclintit.

Incerc sa identific interesele celorlalti.

Imi rezum optiunile la varianta “ori/ori”.

Propun optiuni variate.

Incerc sa ii fac pe ceilalti sa renunte la cererile

lor.

Incerc sa ii conving pe ceilalti cu argumente drepte.

Ii supun presiunilor mele pe ceilalti si ii privez

de posibilitatile de a devia.Ofer posibilitati de compensare.

Comunicarea, cheia solutionarii conflictelor

O comunicare de succes este

cheia Regulile comunicarii ne dau o mana de ajutor in cazul situatiilor de

Page 23: Prof Loghin-Conflicte Sociale

solutionarii constructive a conflictelor.

“Cine vorbeste, nu impusca“ - aceasta este

zicala la care putem reduce

functia comunicarii. In

forma sa profesionalizat

a sau chiar ritualizata,

comunicarea joaca in toate procedurile de solutionare a

conflictelor un rol deosebit de important. De

aceea, medierea

competentelor comunicative

este un element central pentru

educatia pentru pace.

Atunci cand exista un conflict,

procesul de comunicare

este bruiat sau foarte limitat.

Trebuie sa vedem asadar mai intai cum

poate fi organizata

comunicarea pentru a ajunge

Page 24: Prof Loghin-Conflicte Sociale

la o perspectiva comuna asupra conflictului si la problemele care se afla la

baza lui.

Prima conditie in acest sens

este vointa de a adauga la propriul orizont

perceptiv o noua conceptie

diferita si incercarea de a

intelege intentiile celuilalt.

Amenintarile, invinuirile,

afirmarile nu-si au locul aici. Ele trebuie inlocuite cu

modelele cooperative ale

explicarii si intelegerii.

In acest scop pot fi utile

diverse mijloace

ajutatoare: 

Discutii preliminare /

Discutii-cadru, care

contribuie la nivelarea

conflict

Sa vorbim despre noi insine, sa vorbim la persoana I singular.

Sa ramanem obiectivi, sa nu il jignim, ranim sau

provocam pe celalalt.

Sa recunoastem

nevoile celuilalt.

Sa ramanem la obiectul

discutiei, sa nu deviem.

Sa-l lasam pe celalalt sa vorbeasca,

sa-l ascultam.

Sa cautam o solutie

comuna.Sa ne tinem de regulile stabilite.

Trebuie sa stim ca cuvintele pot provoca atat sentimente pozitive, cat si negative

Ce simti cand cineva

iti porunceste

ceva (“Termina imediat!”)

Page 25: Prof Loghin-Conflicte Sociale

cailor, la stabilirea

locurilor, a datelor, fara abordarea directa a

conflictului.Un mediu

diferit (neutru);

acesta face ca nimeni sa

nu aiba avantajul “terenului

propriu”; un cadru extern

modificat poate face posibile si

unele raporturi

modificate.Reguli

specifice, recunoscute: comunicarea nestructurata

intre partenerii

(adversarii) dintr-un conflict poate

degenera cu usurinta intr-o escaladare necontrolata.

Aplicarea unor reguli stabilite de

comun acord face posibila perpetuarea contactelor

te ameninta (“Daca nu

termini imediat, atunci )

te dadaceste (“N-ai voie sa

faci asa ceva.”)

te invinuieste (“Faci atata galagie!”).

iti spune ce faci (“Ma provoci

permanent.”)te

interogheaza (“Unde ai fost ieri seara?”)

Page 26: Prof Loghin-Conflicte Sociale

dintre participantii la conflict.

Terte: acestea sunt catalizatorii. Ele vegheaza ca regulile sa

fie respectate si incearca sa

contribuie la aplanarea

conflictului, fara a lua o

pozitie sau a se angaja in problemele

specifice.

Ce este de ajutor, respectiv mai putin de ajutor, intr-o discutie conflictuala?

Sa actionam in mod cooperant si pentru de-escaladarea conflictului

Sa actionam necooperant si pentru escaladarea conflictului

Salut Lipsa salutului

Contact vizual Lipsa contactului vizual

Argumente si motivatii Justificari

Intelegerea celuilalt Invinuirea celuilalt

Putere de convingere Evitarea anumitor subiecte

Incercarea de a obtine aprobarea celuilalt Discutarea unor subiecte care nu il intereseaza pe celalalt

Intrebari Incercarea de a-l convinge pe celalalt

Evidentierea propriei afectari Lipsa de interes

Lasarea celuilalt sa vorbeasca Intreruperea discursului celuilalt

Evitarea cuvintelor jignitoare Folosirea cuvintelor jignitoare

Limbaj corporal deschis Limbaj corporal inchis

Umor Lipsa umorului

Acordarea de timp suficient Lipsa timpului

Luarea in serios a contra-argumentelor Recunoasterea doar a propriei versiuni

Delimitarea persoanei de cauza Atacuri la persoana

Page 27: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Limbajul corporal in conflict

Un rol special la

escaladarea conflictelor,

dar si la aplanarea lor constructiva

il are limbajul trupului.

Acest limbaj inseamna, pe langa mimica

si gesturi, modulatiile

vocale precum si

imbracamintea si felul in

care sunt decorate

incaperile.

Sociologul din Duisburg Siegfried Frey considera ca la oameni nu cuvintele se

afla in centrul procesului de comunicare, ci limbajul

non-verbal. Acesta este

inteles in mod

subconstient de receptor

si este utilizat

Invata limbajul trupului

In situatii conflictuale, partenerii de conflict isi exprima pozitia si prin intermediul limbajului corporal. Acest limbaj ne exprima sentimentele chiar

si atunci cand vrem sa sustinem prin cuvinte cu totul altceva. Daca nu reusim sa ne exprimam suficient sentimentele sau sa le intelegem pe ale

celuilalt, putem ajunge la neintelegeri si probleme.

Elementele limbajului corporal sunt:

mimica

gesturile

pozitia corpului

imbracamintea si bijuteriiledistanta si

spatiile

Exercitiu:

Folositi limbajul trupului pentru a simula urmatoarele sentimente:

agresiv  -  furios -  amenintator -  violent -  cool  -  expectativ -  temator -  supus -  plicticos -  moale -  tare -  deschis -  inchis -  indecis -  impunator -  relaxat -  tensionat -  detensionat -  gata de a face compromisuri -  clar -  cu

doua sensuri

Reguli de joc:

Fiecare cuvant va fi scris pe un biletel. Elevii vor primi cate doua biletele de acest fel si vor mima cuvintele inscrise pe ele. Ceilalti elevi vor incerca sa ghiceasca despre ce cuvinte este vorba. Evaluarea jocului se va face luand

ca element de referinta urmatoarele doua intrebari:

(cum) pot fi exprimate

sentimentele pentru ca

ceilalti sa le inteleaga si sa

Page 28: Prof Loghin-Conflicte Sociale

mai apoi ca baza pentru actiunile sale ulterioare.

Stransul mainii ca

ritual cotidian de politete ii

impiedica pe strabunii

nostri de ex. sa isi

foloseasca mainile

pentru a-si ataca

adversarii. Semnalele-bariera (de

ex. incrucisarea

mainilor peste piept) protejeaza

persoana de o apropiere prea mare,

fiind percepute si ca semnal al distantei, in

timp ce pumnii stransi

dovedesc mai degraba forta de decizie si de actiune.

reactioneze in mod

corespunzator fata de ele?

Sentimentele celorlalti pot

fi percepute si interpretate

ca atare?

Page 29: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Credibilitatea, concilierea

si scuzele necesita o atitudine

'deschisa' a corpului

pentru a fi recunoscute si acceptate

ca atare.

Mai ales actiunile simbolice

joaca (atat in mediul privat

cat si in cel public) un rol important la

aplanarea conflictelor. Gesturile de umilinta sau de conciliere semnaleaza

faptul ca faza de

confruntare s-a incheiat si ca a inceput

o noua faza a relatiilor.

Limbajul corporal non-verbal are o importanta

cruciala pentru

solutionarea

Page 30: Prof Loghin-Conflicte Sociale

constructiva a conflictelor,

pentru ca, prin acestea, oamenii dau -

in mod constient sau inconstient - semnale cu

rol de escaladare, dar si de de-escaladare.

In tot cazul trebuie avut

in vedere faptul ca aceasta

comunicare non-verbala

nu este universala, ci diferita de la o cultura la

alta. Importanta sa specifica depinde de

fiecare context

cultural in parte.

Aprofundare: Reguli pentru conflictele de zi cu zi

Invatati sa va certati - 7 reguli pentru o cearta

de succes

Certurile nu

Cele sase etape de solutionare a problemelor

1. Identificarea necesitatilor“De ce ai nevoie (sau Ce vrei)?“

Page 31: Prof Loghin-Conflicte Sociale

creeaza mai multa distanta

intre noi, de multe ori ele fac sa ne apropiem cu adevarat pe baza increderii

reciproce. Intr-o cearta ies la iveala latura

sensibila a unei persoana si

sentimentele ei cele mai

profunde. Si: certurile ne fac

sa ne cada mastile si sa devenim asa

cum suntem de fapt. Relatiile se

pot intari datorita acestui

lucru. Intelegerea si

respectul reciproc sunt

astfel stimulate. De aceea este important sa

invatam forme constructive de

solutionare a conflictelor.

1. Discutarea imediata a problemei

Nu trebuie sa astept prea mult atunci cand sunt

Toate persoanele implicate in conflict ar trebui sa poata raspunde la aceasta intrebare fara sa dea vina sau sa ii acuze pe ceilalti.

2. Definirea problemei'Care crezi ca este problema noastra?”

Intreaga clasa poate da o mana de ajutor la gasirea unui raspuns. Clasa trebuie sa tina seama de nevoile ambelor persoane si sa nu dea vina pe nici una dintre ele.

Persoanele implicate in conflict trebuie sa fie de acord cu definitia data.

3. Brainstorming - gasirea mai multor posibilitati de solutionare a conflictului'Cine poate sa ne spuna cum s-ar putea rezolva aceasta problema?'

Toti elevii pot propune o varianta de rezolvare a problemei. Raspunsurile vor fi scrise - fara comentarii, fara formularea unui verdict sau a unei evaluari. Scopul

acestei etape este adunarea a cat mai multe variante de solutionare.

4. Evaluarea variantelor de solutionare'Ai fi de acord cu aceasta varianta?'

Fiecare dintre partile implicate in conflict va trebui sa parcurga lista de alternative si sa spuna care sunt solutiile acceptabile.

5. Gasirea celei mai bune solutii'Sunteti amandoi de acord cu aceasta solutie? Va rezolva problema?”

Trebuie sa fim siguri ca amandoua partile sunt de acord si ca isi recunosc stradaniile depuse in vederea solutionarii conflictului.

6. Verificarea solutiei'Hai sa vorbim in curand ca sa fim siguri ca problema voastra s-a rezolvat cu

adevarat.'

Trebuie redactat un plan de evaluare a variantei de solutionare. Evaluarea poate avea loc cateva minute mai tarziu, peste o ora, ziua sau saptamana urmatoare, in

functie de gravitatea conflictului si de varsta persoanei implicate.

[Sousan Fountain: Leben in Einer Welt. Anregungen zum globalen Lernen. Braunschweig 1996, p. 156]

Page 32: Prof Loghin-Conflicte Sociale

nervos. Voi vorbi despre

problema aparuta chiar

atunci sau imediat dupa aceea, cand

apare ocazia.

2. Sa vorbim la persoana intaia

singularCu cat voi vorbi

mai mult, in cazul unui

conflict, despre propriile mele sentimente, cu atat mai bine

ma va cunoaste si ma va intelege

cealalta persoana. Daca, intr-un conflict, voi folosi mai

degraba pronumele „eu“

in loc de „tu“, voi vedea ca mai

exista si alte avantaje: voi

vedea mai bine de ce parte ma

aflu si voi intelege ce

vreau de fapt. Felul meu

deschis de a fi il va stimula, in

plus, si pe celalalt, sa mi se

Page 33: Prof Loghin-Conflicte Sociale

deschida.

3. Sa nu intrerupem

discursul celuilalt

Il voi lasa pe interlocutorul

mei sa vorbeasca si il voi asculta cu

atentie, fara sa il intrerup. Voi

avea grija sa dau atentie

sentimentelor, nevoilor,

intereselor pe care le exprima

el/ea. Voi incerca sa aflu din cele spuse de el/ea care ii sunt interesele,

nevoile si sentimentele si sa le respect.

4. Sa vorbim celuilalt in mod

direct si sa il privim in ochiDaca vreau sa

spun cuiva ceva, atunci i-o voi spune direct.

Asta inseamna ca nu ma voi

adresa intregii grupe, atunci

cand de fapt ma

Page 34: Prof Loghin-Conflicte Sociale

adresez unei singure

persoane.

5. Gasirea unei perspective

comune asupra problemei

Despre ce ne certam? Ce cred

eu? Care sunt cauzele care au dus la aceasta problema? Ce

crede partenerul meu de conflict?

Este posibil sa gasim o

perspectiva comuna asupra

problemei?

6. Ramanerea la subiectul in

discutieVoi ramane la problema care

doresc sa o rezolv. Nu voi

permite ca partenerul meu

de conflict sa devieze de la

aceasta problema si sa sara de la un

subiect la altul.

7. Evitarea invinuirilorInvinuirile

Page 35: Prof Loghin-Conflicte Sociale

reciproce nu vor lamuri si nici nu

vor solutiona problema, ele

nu vor face decat sa fortifice

fronturile.

[din: Walter Kern,

Friedenserziehung heisst:

Streiten lernen; in:

Suchtpräventionsstelle der Stadt

Zürich (ed.), Leben hat viele

Gesichter, Lausanne 1993]

Metode de analiza a conflictului (1): Categorii

Cum poate fi incadrat un conflict in diversele domenii?(Sau poate conflictul nu poate fi cuprins in aceste categorii?)

Obiectul conflictului, de ex.

conflict de

intereseconflict

de necesitati

conflict de valoriconflict

de identitate

conflict ideologicconflict

Nivele conflictuale, de ex.

Individ cu

conflicte intra-

personale

Grupuri cu

conflicte in

cadrul grupuluiconflicte

intre

Page 36: Prof Loghin-Conflicte Sociale

de credinteconflict

de evaluare

 

Modul in care este perceput conflictul, de ex.

conflict incins

(manifest) conflict

rece (latent)

 

Relatiile dintre partile implicate in conflict, de ex.

conflict simetricconflict

asimetric

grupuri

Organizatii cu

conflicte iin interiorul

organizatieiconflicte

intre organizatii

Societate cu

conflicte inter-

personaleconflicte

in interiorul societatii

Sistem imternational cu

conflicte internationale

intre stateconflicte intre

ONG-uriconflicte intre organizatiile

internationale si state sau societati de

state

Metode de analiza a conflictului (2): Intrebari sistematice - Modelul de analiza al lui Ulrike C. Wasmuth

1. Descrierea conflictului:  

Care este tema

conflictului?Care este

Page 37: Prof Loghin-Conflicte Sociale

continutul conflictului?Este vorba aici despre un micro-

conflict sau despre un

macro-conflict? Despre ce nivel de

analiza este vorba?

2. Istoria conflictului:

Care sunt cauzele

structurale ale

conflictului concret?Care este

istoria acestui

conflict?Care sunt cauzele

concrete ale

conflictului actual?

Ce etape de escaladare au existat si

exista in cursul

conflictului?

3. Contextul conflictului:

Page 38: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Ce legaturi exista intre

cauzele structurale

si conflictul actual?Ce rol joaca

persoanele individuale

sau grupele?

4. Partile conflictuale:

Care sunt partile

implicate in conflict cu influenta decisiva asupra cursului

conflictului?Cat de mult

sunt ele afectate si

la ce rezultat se asteapta?

5. Orientarea conflictului:

Despre ce fel de conflict

Page 39: Prof Loghin-Conflicte Sociale

este vorba?Este vorba de un conflict de

continut?Este vorba de

un conflict irational, in

cadrul caruia motivele psihice,

subconstiente, joaca un rol principal?

6. Dinamica conflictului:

Interactiune intre

cauzele structurale

si cele actuale ale

conflictului?Analiza fiecarei

etape de escaladare in raport cu

influenta exercitata de fiecare

actor?

7. Aplanarea conflictelor - practici:

Cum este aplanat

conflictul?Ce

Page 40: Prof Loghin-Conflicte Sociale

reglementari au fost gasite?

[din: Ulrike C. Wasmuth: Friedensforschung als Konfliktforschung. Zur Notwendigkeit einer Rückbesinnung auf den Konflikt als zentrale Kategorie. AFB-Texte, Nr. 1/1992, p. 4 si urm.]

Intrebari adresate partilor implicate in conflict 

Ce doresc partile implicate in conflict sa

obtina prin comportamentul lor?

Care este miza principala?

Ce isi doreste fiecare

parte implicata in conflict?

Ce ar trebui sa se

intample pentru ca aceste dorinte sa poata fi

realizate?

Poate fi constatat un motiv pentru actiunea intreprinsa? Ce motive

banuim ca exista?

Ce efecte au comportamentul/actiunile partii implicate in conflict

asupra celeilalte parti?

Prin ce fel de actiuni incearca partile sa

influenteze situatia in beneficiul propriu?

Metode de analiza a conflictului (3): Intrebari sistematice - Modelul de analiza al 'Media Peace Center'

Interese

Page 41: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Definiti interesele

partilor (nevoi, temeri,

sperante, teluri)Cum

actioneaza acestea

pentru a-si impune

interesele?Se

concentreaza ele numai pe revendicari si

luari de pozitie?

Concep ele interesele ca fiind opuse, conflictuale?Se comporta ele ca si cand

ar avea un adversar?Gasesc ele

vreun interes comun?

Optiuni

Care sunt (daca

exista) optiunile

discutate? Este

posibil ca insesi

partile sa dezvolte optiuni?

Page 42: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Exista optiuni care sa

satisfaca interesele partilor?

Alternative

Ce vor face partile pentru

a-si atinge scopurile,

daca nu exista reglementari negociate sau mediate ale conflictului (daca nu se ajunge la un

acord)?Ce persoane

sau organizatii ar putea influenta

dezvoltarea alternativelor?

Criterii

Exista, la nivel local sau la alt

nivel, standarde

aplicabile in acest caz?Dupa ce

criterii pot fi

considerate partile ca

joaca dupa regulile

“fair-play-

Page 43: Prof Loghin-Conflicte Sociale

ului”?Se recunosc

reciproc partile ca parteneri

legitimi de negociere?Se simt ele tratate in

mod drept?Este vorba despre un conflict de

vointa? Despre

amenintari? Cum sunt aplicate si discutate criteriile?

Comunicare

Sunt partile in stare sa comunice intre ele?Au existat cazuri de

erori semnificative

de comunicare?

Cum au comunicat

partile intre ele? Prin ce

canale?Cu se percep partile intre ele? Exista cazuri de

erori semnificative

de

Page 44: Prof Loghin-Conflicte Sociale

percepere?Exista

diferente culturale

care ar putea fi

responsabile de

problemele de

comunicare?

Relatii

Cum se comporta pe

moment partile unele

fata de celelalte?

Nevoi? Intelegere?

Recunoastere reciproca ca persoane?

Cum influenteaza

istoria partilor felul

in care se poarta pe moment

unele fata de celelalte?Cum sunt percepute raporturile de forta?

Compromisuri

Cine sunt organele

relevante de decizie si de

Page 45: Prof Loghin-Conflicte Sociale

opinie?Acestea, sau

altcineva, dispun de

autoritatea de a face

compromisuri pe cheltuiala

altcuiva?In ce conditii

pot face acestea

compromisuri?Cat de

puternice pot fi acestea?

Analiza intereselor

Trebuie luati in calcul urmatorii factori:

Cine are mai mult de

castigat de pe urma

rezultatului conflictului?Cine are mai

mult de castigat de pe urma cursului conflictului?

Cine este afectat mai

mult?Cine ar putea

dori sa fie considerat

parte la conflict?

In fata cui ar putea raspunte

cei afectati?A cui

autoritate ar

Page 46: Prof Loghin-Conflicte Sociale

putea fi necesara?

A cui sustinere este decisiva?Cine ar putea

sabota procesul?

Cine ar putea impiedica

implementarea prevederilor unui acord?

Partile se gandesc la evolutia pe

termen scurt sau lung a situatiei?

Se gandesc ele la probleme

precum violenta,

siguranta, reputatia,

antecedente, simtul datoriei,

locurile de munca?Ascultati

variantele de solutionare si intrebati: ”De ce le preferati

tocmai pe acestea?”

Daca vreti sa stiti care sunt

interesele care se afla in spatele

pozitiilor de negociere, trebuie sa

aveti in vedere faptul ca pe

Page 47: Prof Loghin-Conflicte Sociale

acestea nu le intereseaza sa ceara partilor

sa faca compromisuri.Rugati actorii

sa descrie cum ar trebui sa fie

rezultatul ideal, la fel si

cele mai negre temeri. Din

aceste scenarii incercati sa

extrageti interesele lor.

Dati-va cu parerea cu privire la

lucrurile care i-ar putea

interesa, cu privire la care isi fac griji sau de care le-ar putea fi frica. Rugati-i sa va

corecteze aceasta parere

si sa o completeze.

In ultimul deceniu, “Media Peace Centre” a organizat workshop-uri pentru jurnalisti in Africa de Sud si in strainatate, tema acestora fiind gasirea unei modalitati mai constructive de prezentare a conflictelor in mass-media. Asa-numitul ”Mediation Project for Journalists” (MPJ) traieste de pe urma experientelor educationale ale unui colectiv de experti in solutionarea conflictelor, printre care se numara si ”Conflict Management Group” (CMG) de la Universitatea Harvard. Modelul de analiza reprodus mai sus a fost dezvoltat de CMG.

Metode de analiza a conflictului (7): Tablourile vivante

Page 48: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Conflictele pot fi ilustrate prin intermediul

unor tablouri vivante. Aceste tablorui explica, prin adoptarea unor anumite

spatii, “punctele de vedere” si conceptiile partilor. Un asemenea

tablou vivant poate infatisa

intregul conflict sau doar unele

scene-cheie.

Exemplu: Ilustrarea

raporturilor de forte dintr-un

conflict

In mijlocul clasei va fi asezata o coala de hartie

pe care va fi formulat

conflictul. Puterea de influenta a anumitor persoane,

institutii etc. va fi mai apoi

exprimata in mod sugestiv

prin pozitia fata de conflict (de

coala de hartie).

De ex., elevii vor ocupa o pozitie

in clasa ca

Chestionarea tablourilor vivante

Cine sunt partile implicate in

conflict?Despre ce este

vorba in aceasta scena?

Cat de avansata este dinamica conflictului?Ce rol joaca

diversele grupuri?Cum se

comporta “spectatorii”?

Se vor implica si ei?

Cum ar putea fi decongestionata

situatia?Care dintre persoane ar

putea juca un rol important

aici?

In afara de participantii directi mai exista, in functie de conflict, si alte parti, implicate in mod indirect in acesta:

mediul social (de

ex. familie, rude,

cunostinte)opinia

publica (de ex. presa

scrisa, radioul,

televiziunea)consultanti,

avocati, moderatori, mediatorisustinatori (grupuri,

organizatii )cei care au

Page 49: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Metode de analiza a conflictului (9): Cunoasterea si formularea propriilor pozitii in conflict

Pretentii maximale(Ce as vrea sa obtin?)

Potential compromis(Ce m-ar multumi?)

Pretentii minimale(La ce puncte nu as renunta in nici

un caz?)

Argumente(Care sunt motivele care stau la

baza pretentiilor mele?)

Reactii(Cum va reactiona adversarul

meu?)

Contra-argumente(Cum as putea raspunde?)

Consecinte posibile(Pe ce imi pot sprijini pretentiile, daca argumentele mele nu sunt

suficient de convingatoare?)

Page 50: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Metode de analiza a conflictului (10): Eu in conflict

Imaginea mea despre mine Imaginea mea despre ceilalti

Ce marcheaza imaginea mea despre celalalt?

Ce imagine au (in opinia mea) ceilalti (cealalta parte implicata in conflict) despre mine?

Cum cred ceilalti ca trebuie sa ma comport?

Cum cred ca trebuie sa se comporte cealalta parte implicata in conflict?

De ce depind aceste asteptari?

De ce depind aceste asteptari?

Ce repertoriu comportamental imi sta la dispozitie?

Ce repertoriu comportamental sta la dispozitia celeilalte parti implicate in conflict?

Ce influenta are grupul meu (de referinta) asupra felului meu de a ma comporta?

Ce influenta are grupul (de referinta) asupra felului celorlalti de a se comporta?

Ce influenta au personalitatile-model asupra mea?

Ce influenta au personalitatile-model asupra celeilalte parti implicate in conflict?

Ce influenta are mass-media asupra mea? (si ce fel de medii?)

Ce influenta are mass-media asupra celeilalte parti implicate in conflict? (si ce fel de medii?)

De ce forme de comunicare prefer sa fac uz?

De ce forme de comunicare prefera sa fac uz cealalta parte implicata in conflict?

Page 51: Prof Loghin-Conflicte Sociale

Dupa ce norme (etice) imi orientez comportamentul?

Dupa ce norme (etice) isi orienteaza comportamentul cealalta parte implicata in conflict?

Care sunt pentru mine actiunile corecte si care sunt cele gresite de uzat intr-un conflict? Care sunt

criteriile dupa care le evaluez?

Care sunt, pentru cealalta parte implicata in conflict, actiunile corecte si care sunt cele gresite de uzat intr-

un conflict? Care sunt criteriile de evaluare?