19
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă” Iaşi Alunecările de teren din bazinul pârâului Nicolina - judetul Iasi 1

Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Alunecarile de teren din zona Nicolina Iasi

Citation preview

Page 1: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă” Iaşi

Alunecările de teren din bazinul pârâului Nicolina - judetul Iasi

Elevi: Bălănici Dragoş Profesor coordonator: Pruşu Ioana Lesenciuc Mihaela Iulie, 2011

1

Page 2: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Cuprins:Introducere...........................................................................................................................3

1.Scopul lucrării................................................................................................................3

2. Metode și tehnici de cercetare.....................................................................................3

3. Așezarea geografică......................................................................................................3

I. Caracteristici morfografice şi morfometrice..................................................................3

I.1. Catacteristici morfografice........................................................................................3

I.2. Caracteristici morfometrice......................................................................................4

I.3. Expoziţia versanţilor..................................................................................................4

II. Factori morfogenetici......................................................................................................4

II.1. Factori endogeni........................................................................................................4

II.2. Factori exogeni..........................................................................................................4

III. Tipuri genetice de relief................................................................................................6

III.1. Relieful petrografic..................................................................................................6

III.2. Relieful fluvio-denudaţional......................................................................................6

III.3. Relieful fluvial..........................................................................................................6

IV. Alunecările de teren.......................................................................................................7

IV.1. Morfologia alunecărilor..........................................................................................7

IV.2. Factorii de control ai alunecărilor.........................................................................8

IV.3. Semne ale alunecărilor de teren.............................................................................8

IV. 4. Distribuţia alunecărilor de teren în bazinul hidrografic Nicolina.....................9

IV.5. Riscuri asociate alunecărilor de teren...................................................................9

IV. 6. Eroziunea indusă de acţiunea apei........................................................................9

Chestionar:..........................................................................................................................10

Concluzii..............................................................................................................................11

Anexe:..................................................................................................................................12

Bibliografie..........................................................................................................................13

2

Page 3: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Introducere

1.Scopul lucrăriiScopul acestei lucrări este inţelegerea şi cuantificarea impactului alunecărilor de teren din

bazinul hidrografic Nicolina asupra cadrului natural şi locuirii în acest spaţiu geografic. Aceste aspecte au fost realizate prin studierea teoretică a mecanismelor alunecărilor de teren, a cauzelor favorizante, a posibilelor riscuri, şi mai ales prin observaţii directe, de teren, măsurători, chestionare, etc.

2. Metode și tehnici de cercetareÎn elaborarea lucrării am realizat cercetări proprii de teren concomitent cu studiul asupra unor lucrări

de specialitate. Un prim pas a fost procurarea suportului cartografic: harta topografică 1:25000, harta geologică 1:200000, harta solurilor 1:200000. (……) Ulterior, am făcut observaţii de teren în bazinul hidrografic luat în studiu, insistând pe impactul alunecărilor de teren în satele Todirel, Cetăţuia, Bârnova, confluenţa dintre Bahlui și Nicolina, urmate de fotografii, schiţe, sau chestionare adresate locuitorilor cu privire la impactul alunecărilor de teren în modificarea peisajului şi activităţilor umane. În final, am folosit datele colectate pentru a constitui diverse grafice și tabele, cu ajutorul unor softuri specializate ( “Microsoft Excel”, “Adobe Illustrator”), cu ajutorul cărora să putem inţelege amploarea fenomenului în zona.

3. A ezarea geograficășSituat în partea de nord-est a României, bazinul hidrografic al Nicolinei face parte din Câmpia

Moldovei, mai exact din partea sudică a acesteia, care la rândul ei este parte componenta a Platformei Est Europene.(Tabel nr.1)

Limita Latitudine N Longitudine EN 47°09’33’’ 27°34’16’’E 47°03’55’’ 27°40’06’’S 47°00’05’’ 27°30’58’’V 47°03’19’’ 27°26’14’’

Tabelul nr.1: Coordonatele geografice ale bazinului hidrografic Nicolina

Aşezarea geografică, în cadrul zonei temperate cu nuanţă excesivă, influenţează caracteristicile naturale ale acestui bazin. Din punct de vedere administrativ, arealul delimitat anterior se află inclus în judetul Iași (Figură nr. 1 – Anexa)

I. Caracteristici morfografice şi morfometrice

I.1. Catacteristici morfograficeAflat la contactul dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Central Moldovenesc, relieful bazinului are

caracter general depresionar. Dominat de suprafeţele de tipul câmpiei colinare, cunoaşte în partea sudică un caracter de trecere către Podișul Central Moldovenesc. Structura geologică este ușor monoclinală și cu formaţiuni argilo-nisipoase, cu altitudinea minimă în cadrul bazinului de 40m, iar altitudinea maximă de 415m. Regiunea face parte din categoria celor sculpturale, fiind rezultatul intens al denudaţiei. Cel mai important rol în modelarea reliefului l-a avut reţeaua hidrografică. Din aceasta cauză, bazinul este mult mai dezvoltat în partea vestică, însă forma generală este una aproape circulară. Suprafaţa bazinului este drenată în totalitate de Nicolina şi de afluenţii săi. În funcţie de înclinarea versanţilor, culmile interfluviale pot fi relativ plane, larg dezvoltate, alternând cu interfluviile înguste - caracteristice părţii superioare a versanţilor puternic înclinaţi. În ceea ce privește forma versanţilor, cu înclinări şi morfologii diferite, se deosebesc versanţi concavi,convecși,rectilinii sau cu profil mixt (convex-concav).

3

Page 4: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

I.2. Caracteristici morfometricePanta reprezintă un parametru morfometric ce desemnează gradul de înclinare a suprafeţelor. Din graficul nr.1, se poate observa suprafaţa mai mare ocupată de versanţii cu o înclinare între 15-20° (18%), urmaţi de versanţii cu înclinare între 20-25° şi terenurile cvasiorizontale cu un procentaj de 16%. Cea mai mică suprafaţă este ocupată de terenurile cu

înclinare între 25-30°. Pantele mai mari cunosc o concentrare în partea sud-estică, sudică şi sud-vestică, la contactul cu Podișul Central Moldovenesc şi au o importanţă

deosebită, fiind direct răspunzătoare de distribuţia, tipul şi intensitatea alunecărilor de teren, dar și a celorlalte procese gravitaţionale, influenţând retenţia apei de ploaie sau a materialului erodat.

I.3. Expoziţia versanţilorExpoziţia versanţilor are un rol pregnant în distribuţia deplasărilor de teren. O frecvenţă mai

mare se întalnește pe versanţii umbriţi, cu evaporaţie mai slabă, infiltraţie mai activă și cu o scurgere lichidă diminuată.Versanţii cei mai afectaţi de alunecările de teren sunt cei cu expoziţii nordice şi vestice (frunţi de cueste).

II. Factori morfogenetici

II.1. Factori endogeniBazinul Nicolinei se suprapune peste partea sudică a Câmpiei Moldovei, ce aparţine zonei central-

estice a Platformei Moldovenești. Aceasta din urma prezintă o mobilitate redusă, o structură litologică relativ simplă, fiind alcatuită în partea inferioară din soclu (fundament cristalin) și cuvertură sedimentară în partea superioară. Între factorii pedogenetici un important rol îl joacă relieful, care influenţează condiţiile de pedogeneză prin altitudinile sale variate, fragmentare, expoziţie etc. Apa din precipitaţii ajută la dezagregarea rocilor din care se formează solul și dizolvă substanţele minerale, organice din sol. Învelișul biogeografic este foarte important pentru calitatea solului, deoarece contribuie la îmbogăţirea acestuia cu materie organică și la dobândirea principalei însușiri a solului, fertilitatea. Omul a intervenit încă din cele mai vechi timpuri în procesele de pedogeneză. Acesta acţionează atât în mod direct (lucrări agricole, săpături, îngrăşăminte, defrişări) cât și indirect. El este principalul răspunzător de declanșarea eroziunii accelerate a solurilor pe versanţi. În cadrul bazinului au fost identificate cinci clase de soluri: Cernisoluri (cu cea mai mare răspândire), Luvisoluri, Protisoluri, Salsodisoluri, Hidrisoluri. Tipurile caracteristice sunt Cernoziomurile și Faezimurile.

II.2. Factori exogeniRegiunea se află sub influenţa directă a maselor de aer euro-asiatice și mai puţin a curenţilor

nord-vestici, ceea ce generează un accentuat caracter de continentalism. În ultimele decenii, clima a cunoscut o perioadă de încălzire, determinată atat de cauze naturale, dar în mare parte de activităţile societăţii umane ce contribuie la efectul de seră. Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie multianuală de 9,6°C, cu o amplitudine anuală a mediilor lunare de 24,9°C. Precipitaţiile au rol în modelarea și degradarea terenurilor din bazin. În cea mai mare parte a anului, precipitaţiile cad sub formă de ploi, cu excepţia intervalului cuprins între 23 noiembrie și 21 martie, când se înregistrează zile cu ninsoare. Cea mai

4

16%

5%

14%15%

18%

16%4%

12%

Reprezentarea claselor de pantă din bazinul Nicolinei

<3°3-5°5-10°10-15°15-20°20-25°25-30°>30°

Graficul nr.1: Reprezentarea claselor de pantă din bazinul hidrografic al pârâului Nicolina

Page 5: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

mare cantitate de precipitaţii cade în anotimpul de vară. O caracteristică a climatului sunt ploile torenţiale din timpul sezonului cald, care au ca urmare viiturile. Vânturile dominante în aceasta zonă sunt cele din nord-vest, la care se adaugă în timpul iernii și vântul de est, cu rol activ în declanşarea proceselor geomorfologice de degradare a solului ca urmare a puterii de transport a maselor de aer. Așezarea geografică a regiunii influenţează regimul hidric. Fiind situată în nord-estul ţării, influenţele atlantice și mediteraneene se vor simţi mai atenuate, în schimb se va simţi din plin influenţa est-europeană. Reţeaua hidrografică are un rol important în formarea reliefului; în special deţine rolul de transport a materialelor erodate de pe versanţi.

Barnova Voinesti Mogosesti Iasi0

100200300400500600700800900

Cantitatea de precipitatii (mm/an)

Lungimea pârâului Nicolina este de 20 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 177 km². Are un debit multianual de 0,429 m³/s (staţia hidrometrică Nicolina, din cartierul Nicolina II). Pârâul Nicolina este un afluent de dreapta al râului Bahlui, ce își dezvoltă bazinul de recepţie în zona de contact dintre Câmpia Moldovei și coasta înaltă Bârnova-Ciurea-Mogoșești-Voinești. Principalii afluenţi ai Nicolinei sunt: Bârnova (de dreapta), Valea Locii, Ezăreni, Corneţul (de stânga), cu debite chiar nule în timpul iernii. Alimentarea cu apă a râurilor este atât pluvionivală, cât și subterană. Cea mai importantă contribuţie o au ploile, urmate de zăpadă și de apele subterane.Valorile medii cele mai mari ale debitelor râurilor se înregistrează în lunile martie şi aprilie (Graficul nr.2). În perioadele de vară, cât și la începutul toamnei, debitele râurilor scad foarte mult datorită temperaturlor ridicate și precipitaţiilor scăzute. Debite scăzute se înregistrează și iarna, când cea mai mare parte a precipitaţiilor este stocată sub formă de zapadă.

Vegetaţia reprezintă expresia condiţiilor climatice dominante. Aceasta, de asemenea, duce la particularităţi microclimatice și topoclimatice. Aceste particularităţi sunt date de gradul de acoperire, componenta floristică, densitate, talie etc. Vegetaţia din bazinul Nicolinei este caracteristică zonei de silvostepă. În cea mai mare parte, silvostepa a fost înlocuită cu pajiști secundare și culturi agricole. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din cadrul bazinului, fiind reprezentată prin păduri de foioase ce aparţin etajului stejarului și gorunului. Pădurile, fiind mai luminoase, permit întâlnirea arbuștilor (soc, mălin, alun, măceșul etc.) precum și a unei flore ierboase bogată (iarba-deasă, firicea, mierea ursului, urzica moarta, ferigi etc). Restul zonei care nu este acoperită de pădure este ocupată de vegetaţia de silvostepă, adică vegetaţia ierboasă. În modelarea, atăt fizică cât şi chimică, a suprafeţei pământului, pe lângă factorii naturali intervine și omul. Influenţa antropică se prezintă sub diverse forme, însă poate fi clasificată în două categorii: acţiuni cu impact negativ și acţiuni cu impact pozitiv. Din cele cu impact negativ amintim defrișările, agricultura şi agrotehnicile necorespunzătoare, eroziunea solurilor, construcţiile grele, folosirea îngrașămintelor, cât și deversarea apelor reziduale în unele sectoare ale râului. Suprafeţele forestiere, în mare parte plantate au rol în stabilizarea și protecţia versanţilor. Una din cele mai importante cauze de degradare a solului o constituie administrarea iraţională a terenurilor, spre exemplu irigaţiile necorespunzătoare duc la intensificarea percolaţiei, aratul omogenizează materialul de sol la suprafaţă și modifică regimul aerohidric, crescând artificial permeabilitatea. Îngrășămintele chimice folosite într-un mod iraţional pot determina poluarea solurilor cu nitraţi, fosfaţi. La polul opus, din categoria acţiunilor cu impact pozitiv, se află împăduririle, lucrările de amenajare, regularizare a albiilor râurilor în cadrul bazinului etc.

5

Graficul nr.2: Cantitatea de precipitaţii cazută la staţiile Bârnova, Voineşti, Mogoşeşti şi Iaşi(mm/an)

Page 6: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

III. Tipuri genetice de relief

III.1. Relieful petrografic

Relieful dezvoltat pe argile Argila este o rocă sedimentară slab consolidată, cu rezistenţă mică la eroziune. În stare uscată, ea

este avidă de apă. Când se usucă intens, argila poate ajunge la deranjarea coeziunii particulelor componente, find ușor pulverizată de vânt. Când este saturată cu apă, argila este impermeabila, iar prin gonflare iși marește volumul, devine plastică, favorizând deplasarea stratelor de roci de deasupra. Ca urmare, pe versanţii unde există strate de argilă, acestea influenţează dezvoltarea câtorva tipuri de forme de relief: - Văile dezvoltate în regiunile cu strate argiloase sunt largi și umplute parţial de deluvii rezultate din alunecări sau curgeri de noroi; interfluviile sunt teșite, cu puţine denivelări; ele sunt încadrate de versanţi pe care alunecările sunt frecvente. - Versanţii prezintă pante reduse, interfluviile având predominant aspect rotunjit și relativ plat. - Energia reliefului este redusă, fapt determinat de rezistenţa mică a argilelor faţă de eroziune. -Alunecările de teren care au dimensiuni, configuraţie și evoluţie diferită. - Curgerile noroioase sunt mase de argilă și alte roci slab consolidate care au fost imbibate cu apă încât s-au deplasat sub forma unor limbi de noroi pe traectul unor torenţi.

III.2. Relieful fluvio-denudaţional Interfluviile sunt reprezentate de forme de relief pozitive, cuprinse intre două cursuri din văi vecine.

În funcţie de înclinarea versanţilor acestea pot fi: - interfluvii relativ plane, cu culmi larg dezvoltate, caracterizate printr-o înclinare slabă; - interfluvii înguste, caracteristice pentru partea superioară a versanţilor puternic înclinaţi;

Văile constituie un element de bază al reliefului, impunând adâncimea și densitatea fragmentării reliefului, desemnând un rezultat al acţiunii râurilor. Dintre complexitatea de factori ce influenţează evoluţia văilor cei mai importanţi sunt: roca, structura geologică, clima. O primă clasificare a văilor le diferenţiază în văi consecvente, subsecvente, obsecvente și reconsecvente.

Văile consecvente sunt văile a căror orientare este conformă cu direcţia de înclinare a stratelor. În cadrul bazinului Nicolinei această categorii de văi lipsește.

Văile subsecvente sunt reprezentate de văile orientate transversal, aprope perpendicular pe direcţia de înclinare a stratelor (Valea Ursului, Valea Bârca, Valea Corneţului).

Văile obsecvente sunt orientate invers faţă de înclinarea stratelor. Aici sunt incluse Valea Nicolinei în cursul inferior, Valea Dumbrava, Valea Tinoasă, Valea Păvăloaia.

De asemenea, se deosebesc profile transversale în formă de U, de V, și plate. Versanţii reprezintă suprafeţe de teren inclinate, de până la 25° în cadrul bazinului. Evoluţia

versanţilor este influenţată de o serie de factori precum condiţiile geologice, clima, hidrografia, relieful, covorul vegetal, intervenţia antropică.

III.3. Relieful fluvialAlbia minoră reprezintă canalul de scurgere al unui râu la debite medii, dimensiunile acesteia fiind

în strânsă legătură cu debitul râului, dar și cu rocile în care este tăiată, de unitatea de relief majoră pe care se dezvoltă. Pentru evitarea inundaţiilor s-au făcut lucrări antropice de adâncire a albiilor minore, cum sunt cele din cadrul comunei Bârnova. Pe teritoriul Municipiului Iași albia râului Nicolina este regularizată.

Albia majoră reprezintă spaţiul pe care îl acoperă apele râului la debite mari. Este o zonă cu caracater relativ neted, situată de o parte și de alta a albiei minore, denumită și luncă.Dimensiunile albiei majore sunt condiţionate de debitele râurilor, de pantă, de roca în care se adâncește. (figură nr. 5 - Anexa)

6

Page 7: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Terasele reprezintă trepte în lungul văilor, ce de fapt la origine sunt foste lunci ce au rămas suspendate ca urmare a adâncirii râurilor. Terasa are în componenţa să următoarele elemente: podul, fruntea, muchia și ţâţâna terasei (figură nr. 2 – Anexa)

Terasele Nicolinei sunt etajate pe versantul stâng, între partea cea mai înaltă a Dealului Ezăreni (178 m), Dealul Nucului (172 m), Dealul Miroslava (186 m) și suprafaţa șesului actual cu altitudini absolute de 50-60 m. Se poate vorbi de existenţa a șapte terase situate la altitudini relative în jur de 10m, 20m, 30m, 60-70m, 100-105m, 125m și respectiv 135m (figură nr. 7 - Anexa)

Conurile aluviale sunt formate prin acumularea materialelor erodate de pe versant la baza acestora. Sunt cele mai recente forme de relief, aflate într-o transformare continuă, fiind localizate în regiunea terminală reţelei hidrografice, la confluenţa dintre văi, sau în cazul formelor de eroziune în adâncime. Spre exemplu, în zona de vărsare a Nicolinei în Bahlui se intâlnește un con aluvial bine reprezentat, însă lucrările antropice efectuate fac ca acesta să fie mascat.

IV. Alunecările de teren Alunecările de teren fac parte din marea familie a proceselor de mișcare în masă. Acestea reprezintă “procese de modelare a terenurilor în pantă, sub acţiunea gravitaţiei, care se produc pe o suprafaţă de demarcaţie, între o parte mobilă și una stabilă a depozitelor de suprafaţă” (Virgil Surdeanu, 1998), a căror declanșare are drept cauze principale: 1.condiţiile geologice (alternanţa de orizonturi permeabile și impermeabile); 2.neotectonica activă; 3.caracteristicile morfometrice ale reliefului; 4.variaţiile climatice; 5.impactul antropic (excavaţii, supraincărcarea versanţilor,etc);

Alunecările de teren au un caracter imprevizibil și discontinuu atât în spaţiu cât și în timp. Principalul efect vizibil este dat de schimbările care se produc asupra morfologiei versanţilor. Recunoașterea arealelor afectate de alunecări este facilitată de observarea microreliefului specific, de aspectul mozaicat al solurilor (soluri turboase în microdepresiuni, soluri mai evoluate pe versanţi, prezenţa chiar a rocilor nesolificate), copaci înclinaţi în toate direcţiile (pădure beată), cât și de prezenţa anumitor asociaţii vegetale care indică condiţiile ecologice variate determinate de soluri și microrelief. Profilul versanţilor are un aspect neregulat, depozitele de suprafaţă sunt frământate sub forma de trepte de alunecare, monticuli, valuri, brazde, crăpături, creste, microdepresiuni ocupate adesea de ochiuri de apă sau de o vegetaţie higrofilă.

IV.1. Morfologia alunecărilorPrincipalele părţi componente ale unei alunecări sunt:

-cornișa alunecării sau zona de desprindere are forma unui abrupt de unde se alimentează cu material solid corpul alunecării. Se află la partea superioară a alunecării de unde se desprind pachetele de rocă. -corpul (masa) alunecării sau deluviul reprezintă masa deplasată care capătă în funcţie de caracteristicile materialelor, de pantă și umezeala din ea, o infăţișare deosebită. Cuprinde partea de teren deplasată, desfășurată în aval de râpa de desprindere. -suprafaţa de alunecare sau talpa de alunecare constituie baza corpului alunecării, substratul pe care se produce mișcarea masei de material în josul pantei. Substratul are o înfăţișare mai mult sau mai puţin netedă. -baza sau fruntea alunecării, corespunzând părţii terminale a alunecării, poate să coincidă sau nu cu baza versantul (figură nr. 3 - Anexa).

Alunecările de teren, procese de deplasare ale unor mase coerente de pământ pe versanţi, în lungul unor planuri care le separă de partea stabilă a versantului (numite suprafeţe de alunecare), sunt clasificate în funcţie de diverse criterii. În funcţie de grosimea materialelor deplasate se diferenţiază trei grupe principale de alunecări și anume: 1.alunecări superficiale(când grosimea materialului deplasat nu depășește 1,5m) 2.alunecări cu profunzime medie(1-3m)

7

Page 8: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

3.alunecări profunde (peste 3m)

În ceea ce privește raportul dintre sensul deplasării și cel al inclinării stratelor geologice se împart în alunecări consecvente, care coincid cu înclinarea stratelor și alunecări obsecvente, care sunt opuse.

IV.2. Factorii de control ai alunecărilor În ceea ce privește cauzele care au dus la producerea alunecărilor de teren putem distinge două

categorii de cauze: naturale și antropice. Factorul principal care influenţează întregul sistem de modelare este forţa gravitaţională. Forţa de gravitaţie a unui obiect se exprimă tocmai prin greutatea lui și acţionează vertical în jos. În cadrul bazinului se exprimă prin înclinarea versantului. Astfel, cu cât unghiul de înclinare a suprafeţelor este mai mare cu atât forţa gravitaţională își pune mai puternic amprenta. Deplasările încep în general de la înclinări de 2° sau chiar mai mult. Alunecarea se produce în momentul în care forţele de rezistenţă ce ţin în echilibru materialul sunt depășite de forţa gravitaţională. Aceasta din urmă este ajutată de o serie de agenţi precum apa, zăpada, activitatea umană etc. Factorii naturali ce contribuie la declanșarea și evoluţia alunecărilor de teren sunt: relieful preexistent, litologia substratului, clima, acţiunea apelor de suprafaţă.

Factorul climatic joacă un rol important în provocarea și menţinerea proceselor de alunecare. Factorii climatici acţionează asupra stabilităţii versanţilor și a solului în primul rând prin precipitaţii, celelalte elemente având un rol secundar. Activitatea umană duce la reactivarea sau declanșarea unor noi alunecări de teren prin supraîncărcarea versanţilor cu construcţii mari, de tip vilă. În zona Bârnova-Ciurea, zona de coastă a dealului Pietrăria, locuinţele numeroase construite au determinat în ultimii ani unele mișcări ale terenului. S-au executat o serie de foraje și lucrări de asanare a solului. Satul ieșean

Todirel este unui dintre satele afectate de alunecări. Luăm ca exemplu alunecarea din 1999 (luna martie), ce a afectat 19 gospodării. Au fost distruse case în totalitate, altele parţial sau unele au fost doar avariate. Alunecarea a afectat și pârâul Nicolina prin ridicarea patului albiei cu 1,5m. În zona colinei Cetăţuia alunecările s-au reactivat, punând în pericol Mânăstirea Cetăţuia și drumul de acces spre foișorul de observaţie. Se fac lucrări de consolidare numai în zona versantului estic înspre Manta Roșie, zonă în care riscurile nu sunt majore. Zonele afectate cuprind și partea de sud-vest a oraşului, pe versantul Nordic și estic al dealului Galata, strada Urcușului și șoseaua Nicolina. Lucrările de consolidare de aici au ca scop doar asigurarea obiectivelor Mânăstirea Galata,Monumentul Eroilor, Spitalul de Recuperare.

IV.3. Semne ale alunecărilor de terenA. Fisuri în pământ, pe asfalt, în pereţii clădirilorB. Copaci înclinaţi în toate părţile, pădurea fiind recunoscută sub denumirea de “pădure beată”C. Lipsa vegetaţiei în zonele afectateD. Dispariţia bruscă a apei din izvoare sau fântâniE. Scârţâitul elementelor de construcţie ale caselorF. Starea alarmată a păsărilor şi animalelor

8

Figură nr. 6: Eroziune laterală exercitată de apele curgătoare

Page 9: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

G. Zone vălurite pe versanţi În primul rând, vegetaţia asigură echilibrul hidric al versanţilor, absorbind o mare parte din

precipitaţii. Rădăcinile, în special cele ale arborilor, fixează și menţin în echilibru depozitele de pe versant. Prezenţa covorului vegetal are și rol de atenuare a proceselor modelatoare ale reliefului.

IV. 4. Distribuţia alunecărilor de teren în bazinul hidrografic NicolinaAlunecările de teren cunosc o răspândire dispersată, fiind distribuite pe toată suprafaţa bazinului.

Zonele afectate de alunecări de teren sunt: - frunţile de cuestă cu expoziţie vestică: versantul vestic al dealului Nucului, versantul vestic al

dealului Danca, al dealului Bârca, al dealului Chicluiu, Muchia Stânei, dealul Cetăţuia, dealul Lunca Cetăţuii, versantul vestic al dealului Floreanca, al dealului Surda etc. - frunţile de cuestă cu expoziţie nordică: versantul nordic al dealului Danca, al dealului Bârca, al dealului Chicluiu, dealul Șoseaua Bărcii, Coasta Tutoaia, dealul Ţiglău, dealul Toacei, dealul Bordea, dealul Rusului, dealul Nisipului, Poiana Perjului, Poiana Movilei etc.

IV.5. Riscuri asociate alunecărilor de terenAlunecările sunt cele mai răspândite fenomene de deplasare în masa pe versanţi. Un prim pericol este

reprezentat de pierderile de vieţi omenești, urmat de distrugerea așezărilor - crăpături în pereţii clădirilor, stâlpi și garduri strămutate din loc, distrugerea căilor ferate, străzilor, a liniilor electrice și de telecomunicaţii, așa cu am vazut în exemplul cu Satul Todirel. Pe lângă numeroasele pagube materiale, există riscul ca oamenii să se îmbolnăvească din cauza fântânilor devenite brusc focare de infecţie, în lipa apei curente atât de necesare. Un alt risc este cel de modificare a peisajelor naturale, respectiv degradarea terenului. Eroziunea cauzată de alunecările de teren poate duce la inundaţii neașteptate și la noi alunecări de teren în viitorul apropiat. În urma inundaţiilor, uneori, urmează alunecările, ambele calamităţi putând fi provocate de aceleași cauze.

IV. 6. Eroziunea indusă de acţiunea apeiApa acţionează atât în stare lichidă cât și în stare solidă. Eroziunea exercitată fie de picăturile de

ploaie ce izbesc solul afânat și dezgolit de vegetaţie, fie de către o pânză de apă de ploaie încărcată cu particule de sol poartă denumirea de pluviodenudare. Modelarea suprafeţei terenului depinde de incidenţa mărimii picăturilor de ploaie, de viteza cu care acestea cad pe suprafaţa topografică și de durata ploilor. Șiroirea este una din formele simple de concentrare a apei. Este o forma de eroziune provocată de firele de apă provenite din precipitaţiile atmosferice și care se scurg pe terenurile în pantă. Având în vedere eroziunea în adâncime, în aria bazinului sunt întâlnite ravene. Ele reprezintă forme mai dezvoltate de eroziune în adâncime, care în mod convenţional, depășesc 2m adâncime, ajungând la câţiva zeci de m. Acestea sunt

9

Figură nr. 9: Alunecări de teren pe versantul vestic al Dealului Cetăţuia

Page 10: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

întâlnite în special în partea de sud-est, sud și vest: pe Valea Ţiganului, Valea Tinoasă, Valea Grecilor, Valea Răchita.

Chestionarul a fost aplicat pe 100 de persoane din comunele Bârnova şi Todirel, aflate sub incidenţa directă a fenomenelor de versant studiate. Acesta cuprinde 11 întrebări, relevante pentru a contura câteva concluzii din perspectiva factorului social. Marja de eroare este de sub 2%. Prima întrebare “Există alunecări de teren în localitatea de domiciliu?” are rolul de a aduce în prim plan măsura în care respodenţii conştientizează gradul de pericol la care sunt supuşi. Deşi majoritare (42%), răspunsurile nu sunt deloc satisfăcătoare, întrucât 39% dintre cei vizaţi sunt de părere contrară.Implicarea autorităţilor, obligate să confere cetăţenilor securitate, este dezminţită prin a doua întrebare, 64% dintre respondenţi declarând că nu au fost informaţi despre posibilele riscuri ale alunecărilor de teren. Ca o

consecinţă a întrebării anterioare, localnicii nu se consideră informaţi corect, 50% dintre respondenţi indicând alunecarea din anul 1999 de pe raza comunei Todirel, în urma căreia nu au existat campanii de informare.La întrebarea nr.4, 65% dintre respondenţi consideră traiul în localitate unul bun(45%) şi foarte bun(20%), ceea ce ar putea explica reticenţa acestora faţă de posibilitatea riscurilor asociate acestor procese de versant.Cu toate acestea, 60% din cei vizaţi se simt ameninţaţi de posibilitatea declanşării unor alunecări de teren, 50% din populaţie fiind afectată în trecut în mod direct, pe plan economic. (întrebările 5, 6)

Măsurile de siguranţă mai eficiente (sau implementarea unora) este o prioritate pentru 73% dintre cetăţeni, 19% considerând improbabilă această variantă. În cazul întrebării nr. 8, problema o constituie

numărul mare de oameni care alege să rămână în zonele afectate (27%), obişnuiţi poate prea mult cu viaţa acolo. Lucrările de consolidare deja efectuate sunt practic invizibile, întrucât 44% dintre respondenţi nu ştie nimic de existenţa acestora. Reducerea suprafeţelor forestiere, factor favorizant al acestor procese, este observabilă pentru mai mult de jumătate din locuitori (52% o consideră îngrijorătoare).

10

Chestionar:

Foarte mult15%

Nu foarte mult10%

Putin 25%

Deloc50%

6.Cât de mult v-au afectat alunecările de teren ( sau urmările negative ale acestora ) pe plan economic?

Da41%

Da, cu despagubiri

32%

Nu27%

8. În cazul unui viitor pericol de alunecare, aţi fi dispus săpărăsiţi zona unde locuiţi?

45%

35%12%

8%

20%

9.Dacăs-ar demara un proiect de consolidare a terenurilor afectate de alunecări în zona în care

locuiţi, aţi fi dispus să ajutaţi?

BineintelesDepindeNuNu consider necesar

52%

22%

26%

11. Aţi observat o reducere a suprafeţelor forestiere din localitate în ultimii ani?

Este ingrijoratoare

Insignifianta

Nu stiu

Putin bun32%

Deloc bun3%

Foarte bun20%

Bun45%

65 %

4. Cât de bun consideraţi traiul în localitatea dumneavoastră?

14%

60%21%

5%26%

5. Consideraţi că locuinţa dumneavoastră este predispusă alunecărilor de teren?

Da Nu Nu stiu Nu sunt interesat

73%

19%

8%

7. Aţi dori săse ia măsuri de siguranţă mai eficiente?

Da

Depinde

Nu

42%39%

19%

1. Există alunecări de teren în localitatea de domiciliu?

Da Nu Nu stiu

20%

64%

16%

2. Factorii de conducere la nivel local sau judeţean v-au informat asupra riscului la alunecări?

DaNuNu stiu

27%

50%

23%

3. Sunteţi corect informaţi despre alunecările de teren din zona în care locuiţi?

DaNuNu stiu

24%

32%

44%

10. Ce impresie aveţi despre lucrările de consolidare a versanţilor afectaţi de alunecările de teren din zona în

care locuiţi?

Foarte buna Proasta Nu stiu

Page 11: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

ConcluziiPrin realizarea acestei lucrări s-a urmărit observarea din punct de vedere geomorfologic a

alunecărilor de teren din bazinul hidrografic Nicolina. În acest scop, în primul rând au fost descrise caracteristicile morfometrice și morfografice. Am utilizat şi actualizat hărţi pentru indicii morfometrici (panta, expoziţia versanţilor, caracteristici hipsometrice), reieișind că suprafaţa cea mai mare este ocupată de versanţii cu o înclinare între 15- 20 (18%), iar cea mai mica suprafaţă este ocupată de terenurile cu Inclinare Intre 25- 30°. În ceea ce privește orientarea versanţilor se poate observa că cea mai mare repartizare o au versantii cu orientare E, dupa care cei cu orientare NE. Suprafaţa cea mai mică revine versanţilor cu expoziţie S. S-a evidenţiat de asemenea și forma aproape circulară a bazinului. Prelucrarea datelor hidrologice a evidenţiat faptul că din volumul total de apă cea mai mare parte se scurge în intervalul martie- august, iar la polul opus, cu debitul cel mai redus, se află lunile de iarnă: decembrie și ianuarie (pentru intervalul 1950-1992). Pe baza hărţii solurilor au fost identificate cinci clase de soluri: Cernisoluri, Luvisoluri, Protisoluri, Salsodisoluri, Hidrisoluri. Analizând relieful fluvio- denudaţional am observat că în cadrul bazinului nu se întâlnesc văi consecvente, însă celelalte tipuri de văi sunt reprezentate. Prin realizarea de profile transversale s-a scos în evidenţă forma sectoarelor de vale: cu profil în formă de U, V și cu fund plat. Astfel de profile au fost realizate și pentru versanţi și cueste.

Din cadrul proceselor geomorfologice actuale se remarcă alunecările de teren. Harta alunecărilor de teren a pus în evidenţă distribuţia destul de răsfirată a acestor procese de versant. Alunecările cunosc o răspândire dispersată, find distribuite pe toată suprafaţa bazinului.Zonele afectate de alunecări de teren sunt: frunţile de cuestei cu expoziţie vestică (versantul vestic al dealului Dancaș, versantul vestic al dealului Nucului, al dealului Chicluiu, al dealului Bârca, Muchia Stânei, dealul Cetăţuia, dealul Lunca Cetăţuii etc.), frunţile de cuestă cu expoziţie nordică (versantul nordic al dealului Dancaș, al dealului Bârca, al dealului Chicluiu, Coasta Tutoaia, dealul Șoseaua Bărcii, dealul Ţiglau, dealul Rusului, Dealul Nisipului, Poiana Perjului, Poiana Movilei etc.) și alţi versanţi care nu fac parte din aceste categorii cum sunt versantul vestic al dealului Cailor, versantul estic al dealului Bud, precum și valea Ursului, dealul Ciurea etc.

Putem trage concluzia că așezarea geografică, în cadrul zonei temperate cu nuanţă excesivă, caracteristică părţii estice a Europei, influenţează caracteristicile naturale ale bazinului hidrografic Nicolina. De asemenea am facut cercetări pe teren în 2 etape, mai intâi studiind versantul pe care este situat satul Todirel şi uremele marii alunecări de teren din anul 1999, care a provocat multe pagube atât psihice, cât şi materiale. Astfel am observat că urmele vizibile ale acestei alunecări constau în prezenţa “pădurii bete”, a unor denivelări și a unor ruine ale fostelor case afectate de deplasarea terenului. În altă etapă am studiat alunecările de teren ce afectează versantul de pe dealul Cetăţuia, observând și faptul că s-au făcut lucrări de consolidare. Au fost chestionaţi circa 100 de locuitori din zona luată în studiu, de vârste şi categorii sociale diferite, urmărindu-se, prin interpretarea acestora, impactul fenomenului geografic asupra locuirii în zonă şi în special asupra posibilelor riscuri din cadrul activităţilor economice de aici. Constatăm faptul că, deşi zona este una cu risc ridicat, majoritatea repondenţilor au atitudine relativ pasivă, fiind dispuşi la eforturi minime în prevenirea sau stabilizarea alunecărilor de teren. Considerăm că acest aspect poate fi îmbunătăţit printr-o mai bună implicare a autorităţilor locale în mediatizarea impactului negativ al alunecărilor de teren asupra calităţii vieţii în zonă, susţinută printr-o educaţie ecologică ce poate fi realizază etapizat, începând de la nivelul vârstei şcolare, prin intermediul şcolii, aspect asupra căruia noi, realizatorii demersului, ne oferim disponibilitatea, sprijinul, şi toate informaţiile actuale.

11

Page 12: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Anexe:

12

Figură nr.5: Albia majoră a râului Nicolina

Figură nr.7: Reprezentarea teraselor Nicolinei

Figură nr. 3: Elementele componente ale unei alunecări de teren

Figură nr. 2: Elementele componente ale unei terase

Figură nr.1: Poziţia geografică a bazinului Nicolina in cadrul României

Figură nr.8: Delimitarea arealelor afectate de alunecări de teren

Page 13: Procese geomorfologice in bazinul Nicolina

Bibliografie

1. Bally R. J., Stanescu P., (1971) - Alunecări de teren- prevenire și combatere, Ed. Ceres, București. 2. Barbu N., Ungureanu Al., (1987) - Geografia municipiului Iași,și, Ed. Universitătii “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. 3. Barbu N., Brânduș C., (1967) — Solurile de pe teritoriul orașului Iași și a împrejurimilor sale, Analele știinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secţiunea II, tomul XIII. 4. Bacăuanu V., Martiniuc C., (1966) - Cercetări geomorfologice asupra teraselor din bazinul Bahluiului, Analele știinţifice ale Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, secţiunea II, tomul XII. 5. Băcăuanu V., (1968) - Câmpia Moldovei- studiu geomorfologic, Ed. Academiei Republicii Socialiste Române, București. 6. Băcauanu V., (1968) – Evoluţia văilor din partea nord-estică a Podișului Moldovei, Analele știinţifice ale Univ. “Alexandru Ioan Cuza” Iași, secţiunea II, tomul XIV. 7. Bacăuanu V., (1973) – Evoluţia văilor din Podișul Moldovenesc, Ed. Știinţifică, București. 8. Băcăuanu V., Barbu N., Pantazică M., Ungureanu Al., Chiriac D., (1988) – Podișul Moldovei, om, natură, economie, Ed. Știinţifică și Enciclopedică, Bucureti. 9. Băcăuanu V., (1988) - Geomorfologie, Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iași. 10. Bojoi I., (1992) - Eroziunea solului (curs), Ed. Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” Iași. 11. Bojoi I., (2000) – România, geografie fizică, Ed. Universităţii “Alexandru loan Cuza” Iași. 12. Brânzila M., (1999) – Geologia părţii sudice a Câmpiei Moldovei, Ed. Corson, Iași. 13. Catrina V., (2008) Studiul hidrogeochimic al cursului inferior al râului Bahlui, Ed. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași. 14. Cojocaru N., Luchian N., Zamfir C. – Evoluţia elementelor meteorologice principale În anul 2005 la Iași. 15. Cojocaru R. I., (2008) - Bazinul Nicolinei- studiu de geomorfologie aplicata, teză de doctorat, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași.

13