Proceduri Th de Executie Specifice

CAIET DE SARCINI ACORD CADRU

PROCEDURI TEHNICE SPECIFICE REABILITARE BAZA SPORTIVA MEDICINA

SC CONFEMET MONICA SRL

CUPRINS .........2 - 14 GL OS AR . 15 S IMB OL URI CHIMICE & AB REVIE RI . 16 INTRODUCE RE . 17A.E XECU IA LUCRA RILO R DE DEMOL ARE . 18 211.CAIET DE SARCINI - EXECUIA LUCRRILOR DE DEMOLARE .19 - 211.1.CURATIREA ANTIERULUI SI DEMOLAREA .19 - 21

1.2.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 21

B.E XECU IA LUCRARIL OR DE T E RAS AME NTE . 22 - 292. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE. 23 - 292.1.GENERALITATI .23

2.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .23 - 24

2.3.MATERIALE .24 - 25

2.4.EXECUTAREA LUCRARILOR . 25 - 282.5.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE... 28 - 29

2.6.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...............29

C.L UCRARI DE B E T OANE . 30 - 653. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE .31 - 653.1.GENERALITATI .31

3.2.STANDARDE SI NORME DE REFERINTA .31 - 34

3.3.CONSIDERATII GENERALE .35 - 36

3.4.

CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI .36 - 38

3.5.MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT

.38 - 40

3.6.PREPARAREA BETONULUI .41

3.7.ARMATURI .42 - 46

3.8.COFRAJE SI SUSTINERI .47- 48

3.9.PUNEREA IN OPERA A BETONULUI .48 - 52

3.10.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON IN CONDITII TEHNICE SAU

PRIN PROCEDEE SPECIALE .52 - 54

3.11.DECOFRAREA .54 - 56

3.12.TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE .56 - 573.13.EXECUTAREA BETOANELOR/MORTARELOR TORCRETATE 57 - 58

3.14.CONTROLUL CALITATII, DEVIATII ADMISIBILE .58 - 64

3.15.RECEPTIONAREA STRUCTURII DE REZISTENTA .64 - 65

3.16.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............65

D.LUCRARI DE CONSOLIDARE . 66 - 784. CAIET DE SARCINI CONSOLIDARI CLADIRI EXISTENTE..................67 - 784.1.GENERALITATI...............67

4.2.

LUCRARI DE CONSOLIDARE A SRUCTURILOR DIN BETON ARMAT.........67 - 75

4.3.EXECUTAREA SUBZIDIRLOR LA FUNDATII...............75

4.4.EXECUTAREA CAMASUIELILOR LA PERETII DE ZIDARIE............75 - 76

4.5.

EXECUTAREA PLANSEELOR DIN BETON ARMAT IN LOCUL PLANSEELOR DIN LEMN.............76 - 78

4.6.MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII.............78

4.7.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE....................78

E.L UCRARI ME T ALICE . 79 - 965. CAIET DE SARCINI - LUCRARI STRUCTURI METALICE .80 - 915.1.GENERALITATI .80


5.3.PRESCRIPTII SI CERINTE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR

.82 - 83

5.4.VERIFICAREA CALITATII .83

5.5.LIVRAREA, MANIPULAREA, DEPOZITAREA .83

5.6.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

.83 - 88

5.7.ACOPERIRI DE PROTECTIE SI VOPSIRI .88 - 89

5.8.CONTROLUL CALITATII .89 - 90

5.9.TOLERANTE .905.10.RECEPTIA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR .90 - 91

5.11.CONDITII DE EXPLOATARE .91


6. CAIET DE SARCINI SCHELE METALICE...............926.1.GENERALITATI .........................92

6.2.MASURARE SI DECONTARE....................92

6.3.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..............923

7. CAIET DE SARCINI CONFECTII METALICE, BALUSTRAZI, MANA CURENTA..................93 - 967.1.GENERALITATI..................93

7.2.PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................93 - 95

7.3.PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................95

7.4.RECEPTIA CALITATIVA...........................95

7.5.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.......96

F.EXECUTIA LUCRARILOR PENTRU INCI NTE DIN PIL OT I FO RAT I 97 - 1098. CAIET DE SARCINI INCINTE DIN PILOTI FORATI .98 - 1098.1.CONTINUTUL CAIETULUI DE SARCINI .98

8.2.PREVEDERI GENERALE .99

8.3.INCINTA DE PERETI DIN PILOTI FORATI SECANTI .99 - 104

8.4.REALIZAREA EXCAVATIILOR SI INFRASTRUCTURII CONSTRUCTIEI

.104 - 105

8.5.RECEPTIA LUCRARILOR .106

8.6.CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR

.106 - 107

8.7.LUCRARI DE EPUISMENT .107

8.8.LUCRARI DE MONITORIZARE A INCINTEI SI CONSTRUCTIILOR

INVECINATE .107 - 108

8.9.MASURI DE SECURITATE SI PROTECTIA MUNCII .108


G.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARHIT E CTURA . 110 - 2419. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE DULGHERIE .111 - 1219.1.GENERALITATI .111

9.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA .111

9.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI

DEPOZITARE .111 - 113

9.4.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ 113 - 115

9.5.CONTROLUL CALITATII.115 - 118

9.6.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR .118 - 119

9.7.IGNIFUGAREA TAMPLARIEIE STRUCTURALE .119 - 120

9.8.VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII .120 - 121


10. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZIDARIE .122 - 13010.1.GENERALITATI .122


10.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII.

LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .123 - 126

10.4.EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

.126 129

10.5.CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .129 - 130


11. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TENCUIELI .131 - 13811.1.GENERALITATI .131 - 132



LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .133 - 134

11.4.EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA

.134 - 136

11.5.CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISE .136 - 138


12. CAIET DE SARCINI - LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE.139 - 14512.1.GENERALITATI .139


12.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE.

MANIPULARE. DEPOZITARE .139 - 141

12.4.EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAJ. INSTALARE. ASAMBLARE.....

......142 - 143



13. CAIET DE SARCINI - TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE .146 - 15313.1.GENERALITATI .146




13.4.EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE

.150 - 151

13.5.CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE . 151 - 153


14. CAIET DE SARCINI - PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT .PLACARI CERAMICE . PLACARI CU PANOURI DIN PLACI DECORATIVE DEINALTA PRESIUNE (HPL) .154 - 15614.1.GENERALITATI .154



LIVRARE. DEPOZITARE. MANIPULARE .154

14.4.EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA. INSTALAREA. ASAMBLAREA

.154 - 155



15. CAIET DE SARCINI TAPETE P.V.C. ..........................157 - 15915.1.GENERALITATI.................157

15.2.MATERIALE...................157

15.3.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...............157

15.4.MONTAJUL........................157 - 159

15.5.RECEPTIA CALITATIVA.................................159

15.6.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE..........159

16. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII .160 - 16416.1.GENERALITATI .160


16.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII.

LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .160

16.4.PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR .161 - 163



17. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE PARDOSELI .165 - 18417.1.GENERALITATI .165 - 166

17.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA . 166 - 167

17.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII,

LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT .167 - 168

17.4.EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA .169 - 183


17.6.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE............. 184

18. CAIET DE SARCINI HIDROIZOLATIE .185 - 19318.1.GENERALITATI .185


18.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE. VERIFICAREA CALITATII. LIVRARE,

MANIPULARE, DEPOZITARE .187

18.4.COMPOZITIA MEMBRANEI HIDROIZOLANTE .188

18.5.EXECUIA LUCRRILOR. CONDIII TEHNICE DE EXECUIE SI MONTAJ .190 - 192

18.6.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE 192 - 193

18.7.MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII SI PREVENIREA INCENDIILOR

.193


19. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE .194 - 20019.1.GENERALITATI .194



LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE 195 - 196

19.4.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA

.196 - 199

19.5.ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE .199


20. CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE ...201 - 20520.1.GENERALITATI .........................201

20.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA...................201 - 202

20.3.CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINNTELE DE CALITATE......202

20.4.LIVRARE, TRANSPORT, DEPOZITARE.......................202 - 203

20.5.MATERIALE SI PRODUSE........................203

20.6.MONTAJUL......................203 - 204

20.7.ABATERI ADMISIBILE.......................204

20.8.VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI.....................204 - 205

20.9.MASURATORI SI DECONTARI..................205

20.10. INTRETINEREA SI PROTEJAREA LUCRARILOR.................205

20.11. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE........205

21. CERINTE TEHNICE PERETI CORTINA...206 - 20821.1.GENERALITATI............................206 - 207

21.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.....................207 - 208

21.3.DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................................208

21.4.DETALII TEHNICE PANOU REPREZENTATIV....................208

21.5.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE...................208

22. CAIET DE SARCINI- LUCRARI DE TAMPLARIE INTERIOARA DE LEMN, PARTITII VITRATE SI TAMPLARIE METALICA INTERIOARA 209 - 21222.1.GENERALITATI .209

22.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA 209

22.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, ASIGURAREA CALITATII.


22.4.EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE

.211 - 212

22.5.CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE .212


23. CAIET DE SARCINI TERMOSISTEM FATADE .213 - 22123.1.GENERALITATI .213 - 214


23.3.MATERIALE. LIVRARE SI MANIPULARE .216 - 217

23.4.EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE.....

..... 217 - 219



24. CAIET DE SARCINI - FATADE CU CASETE DIN TABLA..................222 - 22424.1.GENERALITATI.........................222 - 223

24.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.......................223

24.3.DESCRIEREA MATERIALELOR FOLOSITE SI PRINCIPALELE LOR CARACTERISTICI................223 - 224

24.4.CONDITII SPECIFICE DE MONTAJ.............................224

24.5.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......224

25. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE 225 - 23525.1.GENERALITATI .225




25.4.EXECUTAREA LUCRARILOR. INSTALARE. MONTARE. ASAMBLARE

.228 - 233

25.5.VERIFICAREA CALITATII . 233 - 234


26. CAIET DE SARCINI PLACARI CU POLICARBONAT....236 - 23926.1.GENERALITATI236

26.2.MATERIALE236 - 238

26.3.CONDITII TEHNICE DE CALITATE238

26.4.EXECUTIA LUCRARILOR DE TAMPLARII DIN ALUMINIU SI

POLICARBONAT.238 - 239

26.5.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR; CERINTE SPECIFICE

PROIECTULUI239

26.6.RECEPTIA LUCRARILOR.. 239

26.7.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE......239

27. CAIET DE SARCINI LUCRARI PENTRU INVELITORILE CU TIGLA CERAMICA.240 - 24127.1.DOMENIU DE APLICARE..240

27.2.PREVEDERI PENTRU MATERIALE240 - 241

27.3.PREVEDERI PENTRU EXECUTIE..241

27.4.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .241

H.LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INT E RIOARE . 242 - 25228. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI PENTRU INSTALATII SANITARE INTERIOARE .243 - 25228.1.GENERALITATI .243


28.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII.


28.4.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXCUTIE SI MONTAJ

.245 - 251

28.5.TESTE SI VERIFICARI .251 - 252


I.LUCRARI PENTRU INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE..253- 26329. CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE APA SI CANALIZARE EXTERIOARE.254 - 26329.1.GENERALITATI .254


29.3.MATERIALE SI EXECUTIE .255 - 256

29.4.CAMINE DE VIZITARE . ROBINETE SI APARATURA .256 - 258

29.5.MONTARE .258 - 260

29.6.TEST HIDRAULIC .260

29.7.DEZINFECTARE .260 - 261

29.8.SAPAREA SANTURILOR .261 - 262

29.9.CERINTE GENERALE CANALIZARE .262

29.10. MATERIALE .262

29.11. CAMINE DE VIZITARE .262 - 263

29.12. TESTE DE RECEPTIE .263

29.13. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............263

J.LUCRARI PENTRU INSTALATII GAZE . 264 - 27730. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII GAZE .265 - 27730.1.GENERALITATI .265



LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE .266 - 267

30.4.LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE .267

30.5.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ . 267 - 268

30.6.MONTAREA CONDUCTELOR. CONDIII DE AMPLASARE CONDUCTE

.268 - 269

30.7.SANURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE .269

30.8.MONTAREA ARMATURILOR .270

30.9.MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE .270

30.10. MONTAREA ARZATOARELOR SI APARATELOR DE UTILIZARE 270

30.11. VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANEITATE A INSTALAIEI .270 - 271

30.12. MBINAREA CONDUCTELOR PRIN SUDUR CU APARAT OXIACETILEN .271

30.13. MBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILEN .271 - 272

30.14. VERIFICARE CALITATII. ABATERIA ADMISIBILE .272 - 273

30.15. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPIEI TEHNICE .273

30.16. PUNEREA N FUNCIUNE A INSTALAIILOR .273 - 27610

30.17. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE.............277

K.LUCRARI PENTRU INSTALATII TERMICE .278 - 29131. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII TERMICE .279 - 29131.1.GENERALITATI .279



MANIPULARE. TRANSPORT. DEPOZITARE .280 - 281

31.4.INSTALATII TERMICE DIN CENTRALA TERMICA .281 - 282

31.5.EXECUTIA LUCRARILOR .282 - 285

31.6.PROBE .285 - 28931.7.INSTALATII INTERIOARE PENTRU INCALZIRE CENTRALA .289 - 290


L.LUCRARI PENTRU SISTEME DE VENTILATII .292 - 30532. CAIET DE SARCINI VENTILATII .293 - 30532.1.GENERALITATI .293



LIVRARE. MANIPULARE. DEPOZITARE .294 295

32.4.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI

MONTAJ .295 - 299

32.5.MONTAREA UTILAJELOR .299 - 301

32.6.VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .301 - 305


M.LUCRARI PENTRU INSTALATII ELECTRICE .306 - 32333. CAIETE DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE .307 - 32333.1.GENERALITATI .307


33.3.MATERIALE .309 - 312

33.4.EXECUTIE .312 - 313

33.5.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE 313 - 315

33.6.VERIFICAREA CALITATII TESTE .315 - 320

33.7.IMPAMANTARE SI SISTEME DE PROTECTIE PENTRU FULGERE..320-323


N.L UCRARI DE INST ALATI I E L E CTRICE CURENTI S L ABI . 324 - 33511

34. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI.325 - 33534.1.GENERALITATI .325




34.4.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI

MONTAJ .332 - 334

34.5.VERIFICAREA CALITATII TESTE .334 - 335


O.L UCRARI S PE CI FI CE UNIT ATIL OR S PIT ALICE S T I. 336 - 34735. CAIET DE SARCINI - FLUIDE SI GAZE MEDICALE.......................337 - 34435.1.GENERALITATI.....................337

35.2.CERINTE DE PROIECTARE........................337 - 338

35.3.SURSE DE ALIMENTARE.......................338

35.4.SISTEMUL DE TEVI DE DISTRIBUTIE.....................338 - 340

35.5.SISTEME DE MONITORIZARE SI ALARMARE.........................340

35.6.ECHIPAMENTE DE ALIMENTARE CU GAZE MEDICALE.........340 - 342

35.7.ACCESORII MEDICALE....................342 - 343

35.8.CERTIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZE......................343 344

35.9.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ..................344

36. CAIET DE SARCINI - TENCUIALA ANTIRADIATII.......................345 - 34636.1.GENERALITATI............................345

36.2.UTILIZARE, LIVRARE, DEPOZITARE..................345

36.3.PUNEREA IN OPERA...............................345

36.4.DATE TEHNICE..........................345 - 346

36.5.MASURI DE SIGURANTA....................346

36.6.VOPSITORIILE SPECIALE PE PERETI SI TAVANE, CU REZISTENTA SPORTITA FUNICITA SI BACTERIANA............................346

36.7.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...........346

37. CAIET DE SARCINI TAVANE CAMERE CURATE....................34737.1.DOMENIU DE APLICARE....................347

37.2.PREVEDERI PENTRU MATERIALE.............347

37.3.PREVEDERI PENTRU EXECUTIE..................347

37.4.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .................34712

P.LUCRARI S PE CIFI CE B AZINEL OR DE INOT . 348 - 35038. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PENTRU BAZINE DE INOT..........349 - 35038.1.DOMENIU DE APLICARE.....................349

38.2.PREVEDERI PENTRU MATERIALE............349 - 350

38.3.PREVEDERI PENTRU EXECUTIE.....................350

38.4.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ............350

Q.L UCRARI S PE CI FI CE S ALIL OR DE S PORT . 351 - 35639. CAIET DE SARCINI - PARDOSELI PENTRU SALI DE SPORT.............352 - 35639.1.GENERALITATI......................352

39.2.PARDOSELI INTERIOARE SPORTIVE....................352 - 353

39.3.PREGATIRE SUPORT PENTRU PARDOSELI PVC INTERIOARE....353 - 354

39.4.PARDOSELI PVC INTERIOARE SI ACCESORII SALA DE SPORT..354-356

39.5.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE ...............356

R.LUCRARI EXTERIOARAE - PAVAJE EXTERIOARE SI LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE .357 - 38340. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON.358 - 36240.1.GENERALITATI .358


40.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE.VERIFICAREA CALITATII

.359 - 360

40.4.EXECUTIA LUCRARILOR .360 - 361

40.5.VERFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISE .361 - 362


41. CAIETE DE SARCINI - LUCRARI DE IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE................363 - 37141.1.GENERALITATI .363


41.3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE. VERIFICAREA CALITATII

.363 - 367

41.4.EXECUTIA LUCRRAILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI

MONTAJ .367 - 369

41.5.VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISIBILE .369 - 371


42. CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE 372 - 38142.1.GENERALITATI .372




42.4.EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TERMICE DE EXECUTIE SI

MONTAJ .377 - 380

42.5.VERIFICAREA CALITATII........................380 - 381


43. CAIET DE SARCINI TEREN DE SPORT MULTIFUNCTIONAL SI PISTA DE ATLETISM .382 - 38343.1.DOMENIU DE APLICARE.........................382

43.2.PREVEDERI PENTRU MATERIALE...................382 - 383

43.3.PREVEDERI PENTRU EXECUTIE......................383

43.4.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE .................383

S. ANEXEA.0. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU AMPLASARE INCHIDERI EXTERIOARE SI DETALII BAZIN INOT

A.1. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI CORTINA

A.2. PLANSE REPREZENTATIVE PENTRU PERETI DIN POLICARBONAT A.3. PLANSA REPREZENTATIVA PENTRU USA BLOC OPERATOR

A.4. LISTA STANDARDELOR CONFLICTUALE CU STANDARDELE EUROCOD, ANULATE LA DATA DE 31.03.2010

A.5. LISTA ECHIPAMENTE A.6. FISE TEHNICE

A.7. LISTA CUPRINZAND CANTITATILE DE LUCRARI ( FORMULARUL C5/F3)14GLOSAR

BCABeton Celular Autoclavizat

B.A.Beton armat

SBStandarde Britanice

CACarton asfaltat/gudronat

CTCControl Tehnic de Calitate

DINDeutsche Industrie Norm (Standard Industrial German) ENNorma European (NE)

F 30/60/90Rezisten la foc -timp- 30/60/90 min

GCCCondiii Generale de Contract

PAFSPoliester armat cu fibr de sticl

IBmpslitur din fibr de sticl bituminat/gudronat

IBPmpslitur din fibr de sticl bituminat/gudronat cu strat de protecie

ISCInspecia de Stat n Construcii

ISCIRInspecia de Stat pentru Cazane sau recipieni sub presiune i

Instalaii de Ridicat

ISOOrganizaia de Standardizare Internaional

MDFMedium Density Fibre- fibre lemnoase densitate medie

MLPATMinisterul Lucrrilor Publice i Amenajrii Teritoriale

OSBOriented Strand Board- sau PAL - plci din achii lemnoase

PAPnz asfaltat

prENStandard European n pregtire

PRPunct de Recepie, conectat la reea public point to point"

PSIPaza i Stingerea Incendiilor

QAAsigurarea Calitii

ANRGNAutoritatea Naional de Reglementare n Domeniul Gazelor

Naturale

SR ENStandard Romanesc bazat pe Standard European

STASStandard de Stat Romanesc

STIStandard Industrial

A/CApa/Ciment (raport)15

SIMBOLURI CHIMICE & ABREVIERIAlAluminiu

Al-ZnAluminiu-zinc

CFCClor-fluor-carbon

CuCupru

Fe/ZnFier-zinc

HCFCHidro-clor-fluor-carbon

PEPolietilena

PEHDPolietilena de densitate mare

PICPolisocianurat

PPPolipropilena

PUPoliuretan

FPVDFluorura de poliviniliden

PVCClorura de polivinil

PVC-UClorura de polivinil-U

SSulf

SO4Sulfura

16

INTRODUCERE

Aceste Caiete de Sarcini definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului.

In caz de neconformitate cu aceste Caiete de Sarcini, Beneficiarul poate da dispozitii pentru

intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala

Contractorului.

La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de Contractant i aprobat de ctre Beneficiar.

Prevederi legale:

Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul

Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.

Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Contractorul, Proiectantii si Investitorul vor urmari performanta lucrarilor finalizate.

Urmarirea regulata se face prin examinare direcat vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform

normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.

Norme, Standarde si Reguli:

Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta

Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.

Contractorul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase.

Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor

de constructie se vor gasi in diverse capitole ale acestor Caiete de Sarcini.

Unitati de masura si scopul lucrarilor:

Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent.

A.EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE18

1. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE1.1.CURATIREA SANTIERULUI SI DEMOLAREA1.1.1. Generalitatinaintea nceperii oricror lucrri de demolare se va face de ctre Contractor un releveu detaliat i o

examinare a structurii.

Vor fi luate n considerare toate relaiile/legturile cu proprietile adiacente sau structuri vecine care pot fi afectate de lucrrile de demolare. Contractorul va verifica stabilitatea general a structurii de demolat i se va informa asupra posibilelor elemente instabile. Se vor identifica elementele de legtur i se vor proteja n

vederea asigurrii unui nivel de siguran pentru succesiunea etapelor de demolare i de a asigura stabilitatea

prilor structurale nedemolate nc. Pe tot parcursul lucrrilor de demolare se vor folosi metode, materiale si

echipamente/utilaje astfel nct s fie protejate vieile omeneti i valorile materiale.

1.1.2. Curatirea antieruluiLa nceperea lucrrilor, chiar dac nu este specificat n contract sau n alt document, Contractorul va

ndeprta vegetaia i toate materialele organice de pe amplasament, acestea vor fi ndeprtate din antier i se

vor transporta n locurile aprobate pentru acest scop.

Inlaturarea pamantului vegetal prin excavari mari si sapaturi facute mecanic sau manual in teren incluzand taierea si inlaturarea radacinilor si bustanilor, roci si materiale cu dimensiuni care nu depasasc

0.30kg/mc, se vor face protejand stucturile subterane cum ar fi conductele si canalele de drenare etc. si

incluzand depozitarea materialului rezultat din lucrarile de santier.

1.1.3. Demolarea structurilor uoare, gardurilor, etc.Contractorul va demola i elibera amplasamentul numai cldirile, gardurile sau alte structuri menionate n proiect sau la indicaia Beneficiarului. Componentele acestora se vor dezasambla, cura i

depozita n stive, cand se vor refolosi. Materialele care, n opinia Beneficiarului, nu se pot refolosi se vor

ndeprta din antier ctre locul special aprobat. Metrialele refolosibile vor ramne n proprietatea Investitorului i vor fi pstrate i protejate de ctre Contractor pn la ridicarea acestora din antier sau pn la terminarea contractului.

Contractorul va repara, pe cheltuiala proprie, orice deteriorare adus proprietilor invecinate n timpul lucrrilor de demolare a structurilor, gardurilor; daca vor fi necesare despgubiri acestea vor fi suportate de ctre Contractor.

1.1.4. Demolarea si degajarea structurilorContractorul va demola, conform cerinelor i/sau ndeprta structurile existente a cror lrgire sau

lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis, tamplarie, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Proiectului Tehnic intocmit in acest sens.

1.1.5. MaterialeMaterialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrrilor de demolare vor fi n concordan

cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.

Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate, dispersate sau refolosite n antier, exceptnd cele aprobate de Proiectant si Beneficiar pentru acest scop. Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a perveni rspndirea noroiului i molozului pe drumuri de ctre vehicule. Revine n sarcina Contractorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest lucru nu a fost cerut de Beneficiar. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n canalizarea public sau cursuri de ap.

19

1.1.6. ScheleSchelele folosite n aceste lucrri se vor realiza/asambla conform normelor n vigoare. Orice schelar experimentat i competent poate realiza ridicarea unei schele legate independent. Contractorul se va asigura c

toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura stabilitatea pe parcursul ridicrii acesteia. Se va ine cont de ncrcrile suplimentare aduse schelei de molozul czut pentru a nu se depi ncrcarea maxim

admis. Se vor lua toate msurile necesare pentru prevenirea cderii accidentale a molozului pe/de pe

platformele schelei. Schelele trebuie s ndeplineasc funciunile pentru care au fost instalate pe toat durata lucrrilor i s respecte cerinele impuse de norme i reglementri.

Acolo unde este necesar, schela va fi protejat pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strzi sau pasaje pietonale prin executarea unei mprejmuiri din tabl de oel ondulat cu o nlime de cel puin 2 m;

mprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesar pentru instalarea picioarelor de schel,

supori pentru mprejmuire, ntreinerea i evacuarea schelei, semnalizri, iluminat etc.

Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu standardele/reglementrile n vigoare, preul unitar va include transportul, ntreinerea, asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o

nlime maxim de 12 m; vor include platforme din elemente de 5 cm grosime.

1.1.7. Supervizarea lucrarilorContractorul va desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru supravegherea i controlul lucrrilor pe antier.

1.1.8. SigurantaContractorul va asigura c utilajele/echipamentele folosite ndeplinesc urmtoarele: Sunt n concordan cu tipul i scopul lucrrii la care sunt folosite,

Sunt manevrate de operatori competeni i experimentai,

Sunt ntreinute n bune condiiuni de funcionare pe toat durata lucrrilor.

Pe durata lucrrilor toi operatorii vor purta echipament de protecie individual corespunztor cum ar fi

: cti de protecie, ochelari de protecie, cti antifonice, masc protecie.

Se va evita suprancrcarea structurii cu moloz sau materiale rezultate din demolare. Materialele i molozul czute se vor ndeprta cu grij pentru a preveni balansri, cderi, sau deplasarea acestora ntr-o manier care pune n pericol securitatea personalului, structura adiacent sau alte proprieti adiacente.

Contractorul va instala plase de protecie, mprejmuiri i bariere etc. pentru a preveni accidentele sau vtmrile/degradrile ce ar putea rezulta din cderile sau proiectrile de materiale i/sau moloz.

Atunci cnd sunt folosite mijloace mecanice cum ar fi macarale, excavatoare hidraulice, ciocane

pneumatice pentru lucrrile de demolare, se va avea n vedere ca nici una din prile componente ale acestor utilaje s nu vin n contact cu reele subterane i supraterane. Contractorul va informa n timp util toate autoritile competente cu privire la lucrrile ce se vor executa pentru a se reamplasa aceste reele, dup caz

1.1.9. Succesiunea lucrarilor de demolarenainte de nceperea lucrrilor de demolare, Contractorul va ntocmi un program de lucru i va fi supus

aprobrii Beneficiarului. Programul va prezenta secvenial lucrrile de demolare i metodele de operare, echipamentele/utilajele propuse pentru lucrri i fiecare operaie va fi prezentat detaliat, cu duratele de timp aferente.

Contractorul va ine seam de posibilitatea unor condiii climaterice severe ce pot aprea i pot afecta lucrrile. Aprobarea programului Contractorului de ctre Beneficiar nu exonereaz pe acesta de rspunderile contractuale.

1.1.10. Metode de demolareContractorul va propune o metod de demolare astfel nct, n cazul structurilor parial demolabile, structura ce va rmne s nu fie afectat. Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a asigura

stabilitatea structurii ce nu se demoleaz, prin metode ce vor fi supuse aprobrii Beneficiarului.

n cazul n care lucrrile de demolare nu pot fi executate n siguran dintr-o parte a structurii, se vor

folosi platforme de lucru. Structura se va demola, n general, n ordinea invers construirii acesteia. Elementele20

structurilor metalice sau de beton armat se vor desface/tia la dimensiuni potrivite avnd n vedere greutatea i mrimea acestor elemente care cad. Molozul se va lsa s cad liber doar n cazul n care nu pericliteaz i nu pune n pericol zonele nvecinate, muncitorii sau trecatorii.

Vor fi folosite echipamente adecvate pentru susineri temporare ale elementelor de rezisten n timpul desfacerii/deitrii acestora.

n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia principal de

armare i demolate fie cu fie.

n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin ndeprtarea a ct mai mult din ncrcrile moarte, pe ct posibil fr a afecta mai nti elemente principale de rezisten. Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate astfel nct s suporte ncrcrile cerute n cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se

demoleaz s fie sprijinite de utilaje de ridicare corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol controlat.

1.1.11. Azbest si alte materiale periculoaseDaca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele care contin azbest sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Beneficiarul.

Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Contractor trebuie sa inceteze lucrul in zona respectiva si

sa fie indrumat de Beneficiar catre alte zone de lucru, daca exista. Beneficiarul va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.

1.1.12. lntretinerea StrazilorContractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi datorita lucrarilor.

1.1.13. Controlul TraficuluiStrazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractorului sau Beneficiarului.

Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorului.

1.1.14. Prevenirea IncendiilorTrebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.

1.1.15. Indepartarea MolozuluiContractorul trebuie:

-Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului.

-Sa curete in fiecare zi structurile inchise.

-Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana. Contractorul trebuie sa fie in concordanta cu:

-Nu se permite arderea molozului.

-Molozul va fi evacuat prin topogane sau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.

-Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda molozul, praful sau alte materiale care produc praf.

-Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor. La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.

1.2.. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE- Lucrari de organizare de santier

- Lucrari de demolare

21

B. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE222. CAIET DE SARCINI - EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE2.1.GENERALITATIAcest caiet de sarcini cuprinde specificaiile tehnice pentru executia lucrrilor de terasamente.

La orice alte lucrari legate de terasamente, Contractorul trebuie sa tina cont de previziunile standardelor si normelor in vigoare.

Contractorul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea acestor Caiete de Sarcini si la cererea

Beneficiarului, Contractorul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de aceste Caiete de

Sarcini.In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Caietele de Sarcini, Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltuiala Contractorului.

2.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTAAcolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si

normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.Nr.IndicativTitluOrdin de aprobareInlocuieste

1.STAS

1243Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2.STAS

19134/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;

13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare;

3.STAS

98241 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole

4.C 16-

1984NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a

lucrrilor de constructii si a instalatiilor aferenteI.C.C.P.D.C.

92/1984

5.GE 028-

1997Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si verticalM.L.P.A.T.

56/N/11.03.1997partial

C 291977

6.C 29-

1985Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI)CAIET I: Prevederi generale privind mbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu

CAIET III: Compactarea de adncime cu coloane de pamnt

CAIET IV: mbunatatirea cu coloane din balast, nisip,

piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere

CAIET V: mbunatatirea terenurilor cu vibromaiulI.C.C.P.D.C.

20/11.04.1985partial

C 291977

23

Legenda:M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

2.3.MATERIALE2.3.1.Soluri si rociDefinitia solurilor si a rocilor este, conform descrierii din STAS 1243 "Teren de fundare. Clasificarea

si identificarea pamantului", astel:

"Roci masive" inseamna roci in straturi sau gramezi naturale, care pot fi deplasate numai cu unelte de impuscare, pneumatice sau hidraulice, sau cu alte echipamente similare, sau cu pene si ciocane de spart

24

piatra. Toti bolovanii sau bucatile de piatra care depasesc 0,3m3 in sapaturi sau 0,6m3 in excavatii vor fi considerate ca roci masive.

"Roci in straturi subtiri" inseamna roci stratificate avand suprafetele straturilor la intervale medii de cel mult 150mm.

"Pamant vegetal" inseamna stratul de material organic de suprafa ce ofera conditii pentru cresterea

plantelor.

Pamantul vegetal de cea mai buna calitate se va folosi pentru acoperirea ariilor care se vor planta sau sadi.

2.3.2.Lucrari de umpluturaDefinitii:

"Pamant corespunzator de umplutura" - materiale care provin fie din excavatie fie sunt aduse si care pot fi compactate conform specificatiei.

"Material impropriu pentru umplutura" - oricare din urmatoarele materiale:

oMateriale perisabile;

oMateriale care provin din zone mlastinoase;

oBusteni, butuci, noroi sau namol;

oMateriale susceptibile la combustie spontana;

oMateriale in stare inghetata;

oArgila cu limita de lichid depasind 80 si/sau indexul de plastifiere depasind 55 determinat in conformitate cu STAS 1913/4 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate;

oMateriale cu un continut de sulfat (cum ar fi SO4) solubil in apa de peste 0,1%;

oMateriale definite ca necorespunztoare de ctre Beneficiar prin Dirigintele de Santier;

oMateriale avand un grad de umidificare mai mare decat maximul permis;

Pentru pamantul coeziv continutul de apa admisibil nu va depasi limita plastica a pamatului inmultita cu 1,1.

2.4.EXECUTAREA LUCRARILOR2.4.1.TrasareaInainte de inceperea lucrarilor de terasamente, Contractor, va face trasarile in concordanta cu

proiectul.

Contractorul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor.

2.4.2.Lucrari preliminareInainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se vor executa urmatoarele lucrari preliminare:

defrisare;

indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;

indepartarea si depozitarea startului vegetal;

uscarea pamantului;

demontarea structurilor existente;

Unde este necesar, Contractorul trebuie sa indeparteze toti copacii, arbustii cu radacini si va cara materialul in concordanta cu normele si pe cheltuiala sa. Contractor trebuie sa respecte formalitatiile legale.

Stratul de pamant vegetal va fi indepartat de pe amplasament, si in cazul refolosirii acestuia se va stoca in depozite temporare. Aceste depozite nu vor depasi 2m inaltime.

Structurile subterane, subsoluri, fundatii se vor demola conform prevederilor proiectului.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat, sau contine zapada sau gheata. Lucrarile de terasamente vor fi intrerupte daca conditiile din aceste Caiete de Sarcini sunt compromise.

2.4.3. Lucrari de excavarePentru evitarea surparii malurilor, ceea ce ar putea duce la accidente si/sau opriri ale fluxului de lucru este necesara respectarea urmatoarelor conditii:

1.Adancimea maxima de sapatura nesprijinita in spatii inguste:

Teren slab coeziv:0.75m25Teren mijlociu:1.25m

Teren tare si forte tare: 2.00m

2.Inclinarea maxima a taluzului,stabilit de ctre Contractor, nu va fi mai

mare de:Nisip, balast:

Nisip argilos:

Argila nisipoasa:

2:3;

1:1;

4:3;Argila:3:2;

Roca:6:1;

Executarea lucrarilor de excavare se face, de regul, mecanizat, sptura manual fiind folosit numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de vedere tehnico-economic. n timpul executrii spturilor, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte:

mentinerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii pe o distan suficient pentru a nu periclita construciile nvecinate;

cnd turnarea betonului de fundaii sau a celui de egalizare nu se face imediat dup executarea spturii, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat cu cel puin 30cm decat cota final, pentru a mpiedica

modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa de fundaie;

sapaturile de lungimi mari se vor organiza astfel nct pentru orice faz a lucrului, fundul spturii s

fie nclinat spre unul sau mai multe puncte pentru a asigura colectarea apelor;

Contractorul va lua toate msurile necesare pentru a evacua apa colectat n zona excavat;

sapaturile mecanizate nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii; in acest scop sapatura se

va opri cu cca. 30 cm deasupra cotei din proiect urmnd ca diferena s fie executat manual;

pe parcursul execuiei, Contractorul are obligaia de a solicita prezenta geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dac natura terenului de fundare corespunde cu proiectul;

n cazul apariiei pe fundul gropii a unor crpturi n teren msurile necesare vor fi luate de Proiectant;

cazul umezirii superficiale datorate precipitaiilor atmosferice, fundul gropii trebuie lsat s se usuce nainte de nceperea betonrilor.

Contractorul este responsabil de asigurarea stabilitii taluzurilor i acolo unde este cazul va reduce

aceste limite definite mai sus, n special n cazul prezenei apei n aceste zone.

Taluzurile temporare trebuie stabilizate (racordare n trepte) nainte de operaiunile de umpluturi i compactri; costurile cu manopera, materialele i utilajele folosite n acest scop vor fi prevzute n preurile

unitare ale Contractului.

La nceperea lucrrilor de spturi, Dirigintele de Santier va verifica ncheierea i buna execuie a lucrrilor pregtitoare. Proiectantul va indica solutia de excavare aleas n funcie de datele din studiul geotehnic.

Conditii pentru santier:Contractorul:

a)Nu va incepe nici o lucrare decat dupa primirea amplasamentului si a reperelor de nivel, pe baza unui proces verbal semnat de Investitor, Proiectant si Contractor.

b)Inainte de inceperea lucrarilor, se va consulta cu autoritatile competente asupra pozitiei si tipurilor de trasee (conducte) subterane care pot fi intalnite.

Excavarea pamantului vegetal:Contractorul:

a) Va excava minim 10cm - stratul vegetal de suprafata din zona de sapatura i/sau o dimensiune stabilit de Proiectant. Va excava o adncime de minim 30cm de strat vegetal n zonele n care se prevd plantri i va pstra materialul excavat pentru reutilizare;

b)Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale. Distanta maxima pe care va fi transportat nu va depasi 60m.

c)mpratierea i nivelarea unui strat de pmnt vegetal n grosime uzual de 10cm sau pn la

30cm n zonele indicate pe planuri pentru plantare arbuti i iarba.26

Executarea fundatieia)Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Contractorul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaiilor n cazul prbuirilor locale/malurilor n zonele excavate; acestea se vor racorda n trepte, se vor face umpluturi/compactri cu material corespunztor de

umplutur sau cu beton n cazul n care nu se poate realiza compactarea; toate aceste msuri nu vor implica

modificri asupra volumului net de lucrri.

b)Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

Stratul portantDac la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anuna Proiectantul,

care va stabili modul de continuare a lucrrilor. Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.

2.4.4. Evacuarea apeiContractorul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente:

aranjarea si indepartarea rapida a apei care patrunde la lucrarile de terasamente;

micsorarea si mentinerea nivelului apei din excavatii pentru a permite executarea lucrarilor.

Pentru realizarea acestor cerinte, Contractorul trebuie:

sa preveda unde este necesar canal de scurgere, drenare, pomparea apei;

evacuarea apei in concordanta cu planul din proiect pentru mediul ambiant.

Apa din excavatii nu se pompeaza in sistemul permanent de drenaj al statiei.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunztor i traseele de evacuare a apei. La

evacuarea apei din excavatii trebuie prevenit accesul namolului in sistemul permanent de drenaj al statiei. Daca sunt necesare bazine de colectare provizorii acestea vor fi construite la distanta fata de lucrarile de excavatie pentru lucrarile permanente. Cand nu mai sunt necesare vor fi umplute cu materiale de umplere adecvate.

2.4.5.Eliminarea materialelorMaterialele excavate necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus vor fi indepartate din santier.

Beneficiarul poate cere Contractorului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.

Rigolele pentru ape pluviale si tuburile de drenaj vor fi deviate conform indicatiilor din planuri. Daca

in cursul excavatiilor se intalnesc tuburi de drenaj sau canale subterane trebuie informat Proiectantul caruia i se vor cere instructiuni.

Dac sunt ntlnite trasee subterane, altele dect cele indicate n planuri, vor fi informai att

Proiectantul ct i Autoritile competente i se vor obine instruciuni de la acetia.

Drenajele scoase din uz intalnite in cursul excavatiilor vor fi indepartate.

Fundatiile neutilizate/improprii intalnite in cursul lucrarilor de excavatii vor fi indepartate.

2.4.6.Descoperiri arheologiceDaca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

2.4.7.Lucrari de umpluturaSe imprastie si se niveleaza umplutura de pamant in straturi afanate de cate 200mm. Se depune umplutura astfel incat apa sa se poata scurge liber pe suprafetele de deasupra. Se va reface umplutura

compactata acolo unde s-a deteriorat in cursul executiei lucrarilor.

Fiecare strat de umplutura va fi compactat cu atentie si consolidate pana la minim 95% din densitatea maxima masurata in testul Proctor pentru gradul de compactare conform STAS 1913/13-83. Gradul de

27

umiditate al umpluturii trebuie sa fie intre +/-2% din continutul optim de umezeala, pentru material granular si intre de 0,8 si 1,2 ori limita plastica pentru materialele coezive.

2.4.8.Executia lucrarilor de excavatii pe timp frigurosExecutarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros vor respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui

tip de lucrare. Unele prevederi ale normativului sunt date in continuare in caietul de sarcini.

Executarea sapaturilorVa fi inceputa imediat dupa dezghetarea naturala sau afanarea stratului superficial , astfel incat sa se

evite o noua inghetare a acestuia inainte de sapare si in special inainte de turnarea unor fundatii.

La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata imediat , pentru a nu se forma gheata in jurul punctului de lucru si pentru a impiedica infiltratea apei sub talpile de fundatie.

Utilajele pentru excavarea sapaturilor pe timp friguros excavatoare, scarificatoare, buldozere vor trebui examinate cu atentie la terminarea si inceperea lucrului curatandu-se de resturile de pamant.

Transportul pamantului pe timp frigurosTransportul pamantului sapat pe timp friguros trebuie sa se termine inainte de de a incepe sa inghete, in conformitate cu tabelul urmator:

Executarea umpluturilor pe timp frigurosUmpluturile se pot executa si compacta pe timp friguros prin mijloace manuale sau mecanice daca se

respecta urmatoarele conditii:

Procesul tehnologic si conditii de realizareTemperaturaDurata

Saparea, transportul asternerea in umplutura si compactarea

pamantului neinghetat.+ 1 C.Durata totala de executie

Saparea pamantului pentru asezarea in umplutura, din zone in

care terenul nu este inghetat.+ 1 C.Durata de sapare

Asezarea pamantului de umplutura pe teren sau pe stratul inferior

neinghetat+ 1 C.In momentul asternerii

stratului.

La atingerea temperaturilor critice mentionate in tabel, executarea umpluturilor se opreste luandu-se masuri de protejare a suparafetelor de capate cat si a celor realizate prin umplutura.

Toata activitatea de executare a umpluturilor trebuie sa fie concentrate pe portiuni mici de teren, activitate care trebuie sa se desfasoare fara intrerupere astfel incat la sfarsitul zilei de lucru portiunea de lucrare sa fie complet

terminata.

La asternerea si compactarea straturilor se vor evita pauzele in executie, iar asternerea se va face in straturi subtiri de 20 cm si se va alterna cu compactarea lor.

Indiferent de temperatura exterioara lucrarile de umpluturi se vor opri complet pe timp de ploaie sau ninsoare, iar umpluturile trebuie protejate prin santuri si diguri impotriva spalarii.

2.5.VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISEVerificari inaintea inceperii lucrarilorInaintea nceperii spturilor trebuie fcute urmtoarele verificri:

Existena PV predare - primire - amplasament i a bornelor de reper, cu menionarea i posibil pstrarea eventualelor trasee ingropate;

28Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la:

o stratificatia terenului;

o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane;

Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda:

o planul general de fundatii;

o planul de sapaturi (umpluturi);

o detalii de executie fundatii;

La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si natura terenului.

Materiale de umpluturaSe vor transmite probe de sol la laborator pentru testare conform instructiunilor Proiectantului /

Inginerului Geotehnician. Fiecare prob de pmnt coeziv granulat va cntri 25kg ct i probele de pmnt necoeziv format din pietri grosier.

Contractorul va fi informat, dupa primirea rezultatelor incercarilor de laborator, asupra:

1.Tipul de materiale de umplutura aprobate;

2.Continutul maxim de umiditate la care materialele de umplutura vor fi supuse compactarii.

Lucrari de compactareSe va furniza pamant de umplutura compactat pentru incercari cu o frecventa de o incercare la fiecare400m2 pentru fiecare strat de umplutura. In rezultatele incercarilor va fi acceptata o abatere standard de minim

95% din densitatea uscata determinata cu testul standard Proctor.

Abateri admise1.Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

Pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor: 10 mm;

Pozitia in plan vertical a cotei de nivel:10 mm ;

2.Abateri dimensionale ale elementelor.

a)In plan orizontal:

inaltimi pana la 2 m: 20 mm;

pentru toata inaltimea 2 m: 30 mm ;

b)nclinarea fata de vertical a muchiilor:

pentru 1 m:3 mm;

pentru toata inaltimea: 16 mm;

3.Abateri admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect:

pentru sistematizari verticale : mediu 10 % ; minim 15 %;

in jurul fundaiilor i subsolurilor : mediu 5 % ; minim 8 %;

in santuri de conducte : mediu 5 % , minim 8 %;

2.6.PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE SPECIFICE-executie lucrari de trasare

-executie sapatura

-executie umpluturi compactate

-lucrari de epuisment

-executia terasamentelor pe timp friguros

29

C.LUCRARI DE BETOANE30

3.CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE BETOANE3.1.GENERALITATIAcest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrrile de executare a elementelor din beton si

beton armat.

3.1.1. Asigurarea utilajelor, echipamentelor i forei de muncExecutantul va confirma c dispune de toate uneltele, echipamentele i utilajele necesare i de personal calificat pentru a ndeplini intocmai i la timp sarcinile ce ii revin pentru execuia tuturor lucrrilor. Va face dovada ca

detine sau inchiriaza :

-Macara de min. 12.5 to

-Macara turn

-Pompa de beton

-Automalaxoare de beton

-Cofraje modulate

-Popi extensibili si grinzi

-Aparat de torcretat

3.2.STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTAAcolo unde exist contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele si

normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.Nr.IndicativTitluOrdin de aprobarenlocuieste

1.ST 009-2005Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine si criterii de performanM.T.C.T.

1.944/14.11.2005ST 009-1996

2.ORDINUL

275/2009ordinUL nr. 275/2009 pentru modificarea Reglementrii tehnice Specificaie tehnic privind produse din oel utilizate ca armturi: cerine si criterii de performan", indicativ ST009-05, aprobat prin Ordinul ministruluitransporturilor, construciilor si turismului nr.1.944/2005M.T.C.T.

1.944/2005

3.NE 012-1999Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimatM.L.P.A.T.

59/N/24.08.1999C 1401986

C 211985

C 2061985

4.C 28-1983Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor deI.C.C.P.D.C.C 281976

31

s.c. CLIDE Design s.r.l.Sediu social: str. Delfinului, Nr. 24, Bl. 40, Sc. B, Et. 6, Ap. 87,S 2, BucurestiPunct de lucru: str. Matei Basarab, Nr. 65, Bl. L109, Sc. 3, Ap. 42, S. 3, BucurestiTel/Fax: 021.320.50.89, Mobil: 0733.065.625; e-mail: [email protected]: RO 17147031; J40/1162/2005; Cod IBAN: RO91 INGB 0000 9999 0139 6946/ING Calarasi

otel - beton46/28.06.1983

5.P 59-1986Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a elementelor de betonI.C.C.P.D.C.

49/09.12.1986P 591980

6.C 122-1989Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrrilor de constructii din beton aparent cu parament naturalI.C.C.P.D.C.

51/30.12.1989C 1221981

7.C 130-1978Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelorI.C.C.P.D.C.

48/22.03.1979C 1301971

8.P 134-2003Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabl cutat-betonM.T.C.T.

302/16.09.2003revizuire

P 134/1-1993

9.C 155-1989Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoareI.C.C.P.D.C.

52/30.12.1989C 1551981

10.C 156-1989ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS6657/3 "Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee,instrumente si dispozitive de verificare acaracteristicilor geometriceI.C.C.P.D.C.

47/30.12.1989C 1561972

11.C 212-1987Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonuluiI.C.C.P.D.C.

52/09.12.1987C 2121983

12.C 221-1985Instructiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice n fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impulsI.C.C.P.D.C.

56/01.10.1985

13.C 237-1992Instructiuni de utilizare a aditivului complexADCOM la prepararea betoanelor de cimentM.L.P.A.T.

2/N/21.01. 1993

14.C 248-1993Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisipM.L.P.A.T.

24/N/01.10. 1993

15.GE 039-2001Ghid pentru determinarea experimental in situ si n laborator a modulului static si dinamic de elasticitate a betonului.M.L.P.T.L.

1224/06.09.2001

16.GE 040-2001Ghid privind utilizarea metodei electro magnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armatM.L.P.T.L.

1223/06.09.2001

3217.NE 013-2002Cod de practic pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimatM.L.P.T.L.

451/26.03.2002

18.ST 043-2001Specificatie tehnic privind cerintele si criteriile de performant pentru ancorarea n beton cu sisteme mecanice si metode de ncercareM.L.P.T.L.

1620/02.11.2001

19.ST 042-2001Specificatie tehnic privind ancorarea armturilor cu rsini sintetice la lucrrile consolidare a elementelor si structurilor din beton armat- proiectare si executieM.L.P.T.L.

1621/02.11.2001

20.NP 093-2003Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vrste diferite si a conectorilor pentru lucrri de cmsuieli si suprabetonriM.T.C.T.

871/19.11.2003

21.GP 081-2003Ghid privind proiectarea si executia rezervoarelor mici din elemente prefabricate din beton n zone ruraleM.T.C.T.

306/16.09.2003

22.GP 075-2002Ghid privind stabilirea criteriilor de performantsi a compozitiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metaliceM.L.P.T.L.

603/21.04.2003

23.GP 080-2003Ghid privind proiectarea si executia consolidrii prin precomprimare a structurilor din beton armat si din zidrieM.T.C.T.

307/16.09.2003

24NE 012/1-

2007Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonuluiM.D.L.P.L.

577/29.04.2008

NORMATIVE CONEXE

24.C 8-1975Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor si mortarelorI.G.S.C.

116/10.07.1975C 8-61

25.C 238-1992Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60 - Bc 80M.L.P.A.T.

3/N/21.01.1993

26.NP 033-1999Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigidaM.L.P.A.T.

61/N/25.08.1999

33

LegendaM.D.L.P.L.- Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

34

3.3. CONSIDERATII GENERALELucrarile de constructii pentru fundatii, infrastructura, suprastructuri din beton armat sau precomprimat trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile acestui capitol, si cu anexele din NE 012-99 aprobat de MLPAT . Compozitia unui beton trebuie sa asigure cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia conform tabelului 5.4. din Codul NE 012-99.

Cerintele pentru asigurarea rezistentei prescrise sunt date prin:

Relatia intre raportul apa / ciment (A/C) si rezistenta la compresiune a betonului, relatie determinata pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului.

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinate pe epruvet cilindru sau cub, conform

pct.7.2.1. din NE 012-99.

Cerintele pentru durabilitatea betonului sunt exprimate pe baza unor reguli care privesc compozitia betonului si alegerea materialelor.

Astfel, in functie de clasa de expunere a constructiei in concordanta cu NE 012-99 (in mediu uscat, umed, umed cu inghet si agenti de dezghetare, mediu marin sau mediu chimic agresiv) si influenta regimului mediului

asupra cladirii (normal / moderat / sever) cerintele minime pentru a asigura lucrabilitatea necesara a betonului sunt

indicate in NE 012-1999 tabelul 5.4. iar dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii betonului, acelasi

Cod.Pentru expunerea structurii la medii mai severe raportul apa / ciment (A/C) va fi mai mic.

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii conditiilor de mediu inconjurator si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:

a)Selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat acestea sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii sau sa produca coroziunea armaturii.

b)Alegerea compozitiei betonului astfel incat betonul:

sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit;

sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii;

sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (ex. reactia alcalii- agregate);

sa reziste actiunilor externe cum ar fi cele din mediul inconjurator.

c)Amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa realizeze o structura compacta.

d)Tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea

caracteristicilor betonului la actiunile fizico-chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul rand de permeabilitatea betonului.

In NE 012-1999 se fac referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului functie de clasa

de expunere.

NE 012-1999 stabileste nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de

impermeabilitate:35

Adancimea limita de ptrundere a apei (mm)Presiunea apei (bar)

100 mm200 mm

Gradul de impermeabilitate

P410P4204

P810P8208

P1210P122012

Rezistenta la inghet- dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de

cicluri de inghet- dezghet trebuie sa satisfaca nivelele de performanta indicate in NE 012-1999:

Gradul de gelivitate al betonuluiNr. de cicluri inghet- dezghet

G 5050

G 100100

G 150150

3.4.CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI. NIVELE DE PERFOMANTA ALE BETONULUI.3.4.1. Cerinte de bazaBetonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doua moduri:

amestecul de beton proiectat la statie de producator i controlat de un laborator autorizat; supus aprobariiProiectantului;

amestecul de beton prescris (prin caietul de sarcini si/sau de utilizator) i controlat de un laborator autorizat.

Amestecul de beton proiectat:Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. Compozitia betonului trebuie

proiectata avand in vedere prevederile prezentului caiet de sarcini si Codului NE 012-99.

In cazul amestecului de beton proiectat trebuie specificate datele de baza privind compozitia betonului:

clasa de rezistenta (conf. prevederilor din proiect);dimensiunea maxima a granulei agregatelor (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);

consistenta betonului proaspat (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);

raportul A/C maxim (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini);

tipul si dozajul minim de ciment (conf. prevederilor din prezentul caiet de sarcini)

Amestecul de beton prescris:n proiect se specific urmtoarele date de baz n concordan cu standardele i reglementrile tehnice n

vigoare, menionate mai sus la capitoul 3.3:

Dozajul de ciment la m3 de beton / clasa betonului;Tipul si clasa cimentului;

Consistenta si raportul A/C ale betonului proaspat;

Tipul de agregate;

Dimensiunea maxima a agregatelor si zona de granulozitate;

Tipul si cantitatea de aditiv sau adaos.36

Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu si betonul armat, in functie de conditiile de expunere, stabileste conform NE 012-99 (cap.5 - tabel 5.5. si precizarilor din anexa I.4). Dozajele minime sunt valabile in cazul folosirii agregatelor de 0 - 31 mm; pentru agregatele de 0 - 16 mm dozajele se sporesc cu 10%.

In cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor, sau folosirii de aditivi reducatori de apa, cu avizul unui institut de specialitate i acordul Proiectantului se pot adopta dozaje de ciment inferioare celor din tabelul

urmator:Pentru clasa I de expunere (normala):Beton simpluBeton armat

150 kg/m3250 kg/m3

Stabilirea tipului de aditiv se face de catre:

a) Proiectant, in cazul in care utilizarea aditivului este impusa prin proiect. b) Contractor, in urmatoarele cazuri:

Realizarea cerintelor impuse de tehnologii speciale de executie, iar tipul de aditiv nu este prevazut prin proiect;

Executarea lucrarilor in alte conditii dect cele normale (pe timp calduros sau friguros);

Prepararea betonului pe santier, iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv; Obtierea rezistentelor de control pe faze la termene scurte.c) Furnizorul de beton/Producatorul, pentru realizarea cerintelor de lucrabilitate, rezistenta, imbunatatirea omogenitatii betonului si dupa caz, a maririi duratei de transport.

Consistenta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre Contractor, in conformitate cu prevederile tabelului I.4.3. din NE 012-99, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opera in conditii

optime.

3.4.2. Nivele de performanta ale betonuluiPentru betonul proaspat:Consistenta, ca masura a lucrabilitatii, poate fi determinata conform pct.7.1.1 din NE 012-99 prin urmatoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare si raspandire;

Continutul de aer poate fi determinat folosind metode gravimetrice sau volumetrice sub presiune.

Densitatea aparenta a betonului proaspat trebuie sa fie in concordanta cu SR EN 12350:2009.

Pentru betonul intarit:REZISTENTA LA COMPRESIUNE - Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub) care este rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Pentru a determina clasa betonului, conform NE 012-99, se folosesc probe cub cu dimensiunile

150x150x150 mm si probe cilindrice de f150xH300 mm.37

In unele cazuri speciale este necesar sa se determine cresterea rezistentei la perioade stabilite de timp pe probe de dimensini similare cu cele folosite la determinarea clasei betonului. Mostrele vor fi pastrate in conditii similare ca cele ale structurii expuse si vor fi testate la perioade prestabilite de timp. Cand nu exista mostre se vor efectua incercari nedistructive pe structura.

Rezistenta la inghet-dezghet, caracteristicile vor fi in concordanta cu tablul 7.2.2 al normativului NE 012-99.

Rezistenta la compresiune se va determina la 28 de zile si clasificata astfel:

Beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C);

2000 kg/m3 sunt facute folosind agregate poroase;

Beton cu densitate normala (medie si grea), beton usor cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar mai mica de 2500 kg/m3;Beton foarte greu cu densitate aparenta in conditii uscate (105C) mai mare de 2500 kg/m3.

3.5. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR DE CIMENT3.5.1. CimentPentru realizarea claselor de beton prevazute in proiect se recomanda folosirea sortimentului de ciment

Portland clasa I /32.5 sau I/42.5, fara adaosuri, cu rezistenta initiala normala, conform conditiilor tehnice din SREN

197/1-2002 (echivalentul lui Pa35 sau Pa40 ). Caracterizarea acestuia, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt precizate in anexa I.1 din NE 012-99.

Sortimentul de ciment Portland I/32.5 este corespunzator grupei I pentru lucrari curente din beton armat in conditii de exploatare normale, la care nu se impun cerinte specifice, conform prevederilor tabelelor I.2.1. din NE

012-99.

Livrare si transportCimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. n cazul betoanelor gata preparate livrarea cimentului se va face direct ctre productorul de beton. n cazul betoanelor

preparate n antier, livrarea cimentului se va face la depozitul antierului.

In cazul in care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se mentioneaza:

-tipul de ciment si fabrica producatoare;

-data sosirii in depozit;

-numarul certificatului de calitate eliberat de producator;

-numarul avizului de utilizare dat de laborator;

-garantarea respectarii conditiilor de depozitare.

Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna, autocisterna, containere sau vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.

Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.

DepozitareDepozitarea cimentului se va face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa, inclusiv prin

constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Ori de cate ori este posibil, depozitarea cimenturilor primite direct de la producator, se va face dupa verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.

Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale.

38Depozitarea cimentului ambalat in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise. In cazul magaziilor din lemn, acestea vor avea streasini de max. 50 cm latime, iar pardoseala va fi ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. In cazul in care incaperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi asezati pe scanduri dispuse cu interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea interioara a stivei. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu- se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie.

Stivele vor avea marcate data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre

producator pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaos. Cimentul ramas in

depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii nu va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.

La depozitele intermediare, precum si la depozitele de rezerva ale statiei de betoane se vor marca strict

silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat. Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere si cifre de minimum 50 cm inaltime.

Cand apare necesara schimbarea sortimentelor de ciment depozitate silozurile in cauza se vor goli complet prin instalatia prenumatica si se vor marca corespunzator noului sortiment ce urmeaza a se depozita. Pe intreaga

perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidentia loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin

inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.

Controlul calitatii cimentuluiVerificarea calitatii cimentului se va face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de garantie emis de producator sau de baza de livrare conform punctului 4.1.3. din NE 012-99.

inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Controlul calitatii cimentului este prezentat la punctul 17.2.1.1. din anexa VI a Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton armat NE 012-99. In cazul in care loturile sortimentului de ciment aprovizionat nu indeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea lor.

Conditii tehnice

3.5.2. Agregate naturalePentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2001-2500 kg/m3, se folosesc agregate cu densitate normala (1201-2000 kg/m3), provenite din sfaramarea naturala si/sau din concasarea rocilor.

Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:

nisip de granulozitate intre 0 si 3 mm si 3 la 7 mm;

pietris de granulozitate intre 7 si 16 mm si 16 si 31 mm.

Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul Proiectantului.

Curba de granulozitate a agregatului total trebuie sa se incadreze - functie de dozajul de ciment si consistenta betonului - in zona recomandata conform tabelelor 1.4.5 ... 1.4.8 din anexa I.4 - Cod NE 012-99.

DepozitareAgregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii cu alte sorturi.

In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, in lazi sau folosind amenajari recuperabile. Nu este admisa depozitarea direct pe pamant sau platforme balastate.

Controlul calitarii agregatelorControlul calitatii agregatelor se va face:

la aprovizionare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul A.2. din Codul NE 012-99.

inainte de utilizare, conform prevederilor anexei VI.1. punctul B.2. din Codul NE 012-99.

39

Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606 - 80.

In cazul in care loturile sortimentelor de agregate aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va refuza lotul.

3.5.3.ApaApa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003.

Apa folosita in santier nu va fi contaminata cu detergenti, materii organice, uleiuri, argila, etc.

3.5.4.AditiviAditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5% substanta uscata fata de masa cimentului.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are ca scop:

imbunatatirea lucrabilitatii, in cazul elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri sau a betonului pompat;

obtinerea de betoane de clasa superioara;

reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare, in functie de cerintele tehnologice;

cresterea rezistentei, durabilitatii si imbunatatirea omogenitatii betonului;

imbunatatirea impermeabilitatii.

Tipurile uzuale de aditivi si conditiile de utilizare sunt indicate in anexa I.3. din NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a 2 tipuri de aditivi in cazul in care nu este cunoscuta compatibilitatea lor si efectele secundare asupra betonului, este admisa numai dupa efectuarea de incercari preliminare si avizul unui

institut de specialitate.

Efectele principale si secundare ale aditivilor asupra proprietatilor betonului sunt prezentate in tabelul I.3.1. din NE 012-1999. Influenta aditivilor curent utilizati asupra proprietatilor betonului este prezentata in tabelul I.3.2. din anexa I.3. - NE 012-1999.

3.5.5. AdaosuriAdaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia (lucrabilitate, grad de

impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi), sau pentru a realiza proprietati speciale.

Exista doua tipuri de adaosuri:

-inerte, inlocuitor partial al partii fine de agregat, caz in care se reduce cu circa 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert duce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii betonului;

-active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt : zgura granulata de furnal, cenusa, praful de siliciu, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului apa/ciment (A/C) se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta.

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, agremente tehnice

sau pe baza unor studii intocmite de laboratoare de specialitate. Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa inflenteze negativ proprietatile betonului sau sa provoace corodarea armaturii.

40

3.6. PREPARAREA BETONULUI3.6.1. Beton preparat pe santier si beton gata preparatPersonalul implicat in activitatea de producere si control al betonului va avea cunostiintele necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate. Pentru operatiunile de dozare si amestecare a betonului toate instalatiile si echipamentele trebuie sa asigure prin buna lor functionare cerintele pentru aceste genuri de operatii, conform prevederilor din NE 012-99.

In cazul in care betonul este livrat de la staii, Contractorul trebuie s verifice la producator buna functionare a echipamentelor si instalatiilor si de asemenea sa verifice daca in momentul livrarii indeplineste conditiile tehnice cerute si daca bonul de livrare contine toate informatiile necesare. Verificarea efectuata nu trebuie utilizata de statia de betoane ca dovada a controlului calitatii betonului si nu absolva statia de preparare a betoanelor de raspunderea livrarii unui beton conform cerintelor si nici nu va exclude o respingere ulterioara a betonului de catre Contractor/Proiectant.

Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerinelor, Contractorul vor colabora cu un laborator autorizat, altul decat cel al statiei de betoane, pentru acest gen de lucrari, care este echipat cu toata aparatura si instalatiile necesare efectarii unor determinari specifice si controlului calitatii betonului. Daca Contractorul apeleaza la un laborator independent, trebuie specificate prin contract toate determinarile necesare asigurarii si controlului calitatii betonului, functie de specificul lucrarii.

3.6.2.Prepararea betonului pentru torcretPentru a pregati mixtura de mortar cand se aplica torcretarea se va folosi cimentul Portland sau o compozitie de ciment care satisface cerintele SR EN 197-1:2002. Transportul,depozitarea si controlul calitatii cimentului se vor face in conformitate cu Codul de Practica NE 012-99. Mortarul va fi compus dintr-un amestec de ciment de Portland si agregat fin. Componentele mixturii de mortar se vor conforma urmatoarelor cerinte:

(a)Cimentul de Portland: Clasa 32.5 or 42.5;

(b)Agregat fin: se va folosi doar nisip cu o granulometrie de maximum 5 mm. Continutul amestecului de agregat folosit pentru pregatirea mortarului torcretat va fi de 6-8 %. Cantitatile de ciment folosite pentru prepararea mortarului va fi de 575 kg/m3 pentru cimentul clasa 32.5 si 500 kg/m3 pentru cimentul de clas 42.5.

(c)Apa: Apa folosita la prepararea mortarului va fi potabila si va satisface cerintele SR EN 197-1:2002.(d)Aditivi: In caz de nevoie se pot folosi aditivi pentru prepararea mortarului pentru torcretare.

3.6.3.Transportul betonuluiTransportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea

componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu autoagitatoare fiind interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depasesc o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli complet de apa. Evacuarea va respecta cerintele planului de protectiei a mediului.

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare care se vor stabili de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat prin adoptarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori eficienti, etc.

41

3.7. ARMATURI3.7.1.Conditii TehniceOtelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton" si sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS

438/1-89 (pentru oteluri cu profil neted OB 37), in STAS 438/2-91 (pentru oteluri profilate PC 52, PC 60), in SR

438-4:1998, SR 438-3:1998 (pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat).

Tipurile de armaturi utilizate curent sunt:

- OB 37 - otel beton rotund, neted, pentru armaturile constructive si la armaturile de rezistenta a caror dimensionare rezultata din respectarea conditiilor de procent minim de armare;

- PC 52 - otel beton cu rezistente superioare, avand profil periodic, pentru armaturile de rezistenta ale elementelor structurale din beton armat.

In cazul folosirii otelurilor din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestora. In certificatul de calitate se va mentiona tipul

corespunzator de otel din STAS 438/1-2/ 89-91, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor

parametrilor de calitate. In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator i mpreun cu acordul scris al Proiectantului.

3.7.2.Livrarea si marcareaLivrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de

garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la

producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:

denumirea si tipul de otel, standardul utilizat;

toate informatiile pentru identificarea loturilor;

greutatea neta;

valorile determinante privind criteriile de performanta.

Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata care va contine:

marca produsului;

tipul armaturii;

numarul lotului si al colacului sau legaturii;

greutatea neta;

viza CTC.

Otelul livrat de intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor care va contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

3.7.3.Transportul si depozitareaBarele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si depozitate astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante ce pot afecta armatura sau/si betonul sau aderenta

beton-armatura. Otelurile pentru armaturi sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate corespunzator astfel incat sa se asigure:

evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;

evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.42

3.7.4.Controlul CalitatiiArmaturile vor fi verificate conform Codului NE 012-99 "Specificatii tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in constructii". Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de

control se realizeaza conform prevederilor din capitolul 17 (pct. 17.2.1

Documents

Proceduri Th de Executie Specifice