I. Cererea de chemare in judecata.

1. Notiune:

Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane, trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.

Cererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care reclamantul investeste instantande judecata.

Cererile adresate instantei pot fi principale, accesorii sau incidentale.

2. Cuprinsul cererii de chemare in judecata.

A. Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si dupa caz nr. de inmatriculare in registrul comertului.

B. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional.

C. Obiectul cererii si valoarea lui, dupa evaluarea reclamantului, daca aceasta pretuire este posibila de facut. Pentru a fi valabil, obiectul cererii trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

- sa fie licit, adica sa nu contravi.na legii;

- sa fie posibil, astfel incat instanta obliganu-l pe parat la executare, acesta sa-l poata realiza;

- sa fie determinat sau determinabil.

Recoamantul nu e tinut de obiectul indicat initial, el putand sa-si completeze sau modifice cererea. Nu e considerata modificare in urmatoarele cazuri:

- cand se indreapta greseli materiale;

- cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;

- cand cere valoarea obiectului pierdut sau furat;

- cand inlocuieste cererea in constatare cu una in realizare.

D. Aratarea motivelor de fapt sau de drept pe care se intemeiaza cererea.

E. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.

Daca reclamantul pretinde dovada cu inscrisuri, va anexa la cerere copii legalizate de acesta in atatea exemplare cate parti sunt.

Cand se solicita interogatoriu, va cere infatisarea in persoana a paratului.

Cand se solicita proba cu martori, se va preciza numele si locuinta acestora plus datele lor de identificare.

F. Semnatura.

Sanctiuni privind lipsa unor elemente din cerere.

Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul si sau semnatura va fi declarata nula. Lipsa semnaturii poate fi acoperita prin semnaa cererii in sedinta sau la primul termen care urmeaza.

In cazurile in care sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei procedurii prealabile, daca legea prevede expres acest lucru, dovada realizarii acestei procedurii trebuie anexata la cererea de chemare in judecata.

3. Timbrarea cererii de chemare in judecata.

Conform legii nr. 146/1997 privind taxele de timbru, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa ICCJ sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 21 legea 146/1997 persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata acestor taxe.

Conform OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in amterie civila si persoanele juridice pot bebeficia de reduceri, amanari sau esalonari a platii texei de timbru in cazurile expres prevazute de lege.

Tot legea 146/1997 prevede si unele situatii in care poate fi restituita suma platita pentru plata taxelor.

Dovada achitarii taxelor judiciare de timbru se depune la dosarul cauzei. Aceste taxe se datoreaza si se platesc anticipat, adica la primirea, efectuarea sau eliberarea actelor taxabile. Instantele judecatoresti, pot retine cereri sau actiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligand partea sa plateasca taxele pana la primul termen de judecata.

Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau cererii.

Dovada patii taxelor judiciare de timbru o constituie copia de pe chitanta de incare in numerar. Timbrul judiciar nu se aplica in cazurile in care nu se percepe taxa de timbru.

4. Intoducerea cererii de chemare in judecata si constituirea dosarului.

Cererea de chemare in judecata se depune la instanta competenta. La cerere se vor adauga copii de pe aceatsa cati parati sunt. Presedintele sau inlocuitorul acestuia verifica daca cererea intruneste cerintelemprevazute de lege. Cand e cazul reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa depuna copii certificate dupa toate inscrisurile pe care-si intemeiaza cererea. Cand completarea nu e posibila de indata, cererea se va inregistra si reclamantului ise va acorda un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor cererii ( daca cerea trimisa prin posta, i se va comunica in scris reclamantului acelasi lucru si termenu). Neindeplinirea acestor solicitari poate atrage suspendarea judecatii sau chiar anularea acesteia.

Presedintele apoi fixeaza termenul de judecata pe care sub semnatura de primire il da in cunostinta reclamantului prezent sau a reprezentantului. Totodata, presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i in vedere obligatia de a depune la dosar inatmpinarea cu cel putin 5 zile ianintea termenului de judecata. Primul termen va fi stabilit astfel incat, de la primirea citatiei, paratul sa aibe la dispozitie cel putin 15 zile pentru pregatirea apararii, iar in pricinile urgente 5 zile. Sub rezerva dezbaterii la prima zi de infatisa, presedintele cu ocazia fixarii primului termen de judecata, daca s-a solicitat prin cerere, va putea dispune citarea paratului la interogatoriu, alte masuri pentru administrarea probelor, precum si orice alte masuri necesare pentru desfasurarea procesului. Tot astfel, presedintele va putea incuvintha prin incheiere executorie, masuri asiguratorii, precum si masuri pentru asigurarea dovezilor ori constatarea unor situatii de fapt.

In ceea ce priveste constituirea dosarului retinem ca actele de sezisare a instantei se depun la registratura, unde in aceeasi zi, dupa stabilirea obiectului cauzei, primesc numar din aplicatia ECRIS si data certa. Dupa fixarea termenului de judecata se formeaza dosarul, intocmesc conceptele de citare, emit procedurile de chemare in fata instantei, comunicarea copiilor dupa actele de sesizare al instantei.

Se repartizeaza aleatoriu dosarul printr-un sistem infomatic unuia din completele instantei. Un dosar, poate avea mai multe volume, numarul de file al unui volum fiind de 300 de file. Pe coperta dosarului vor fi mentionte numele partilor, numele instantei, obiectul cauzei, numarul de inregistrarea al adosarului.

5. Efectele cererii de chemare in judecata.

Odata introdusa, cererea de chemare in in judecata produce anumite efecte, astfel:

- cererea de chemare in judecata investeste insatnta cu solutionarea unei pretentii civile;

- cererea de chenare in judecata determina cadrul procesual in care se desfasoara judecata, cu privire la parti si cu privire la obiectul litigiului;

- in cazul cererii de chemare in judecata prin care se valorifica un drept strict personal, in anumite cazuri expres prevazute de lege, odata exercitata, ea poate fi continuata de mostenitori;

- in cazul competentei alternative, introducerea cererii de chemare in judecata exprima optiunea reclamantului pentru una din instantele competente; dupa aceasta alegere, reclamantul nu mai poate revenii asupra ei si paratul nu poate cere declinarea de competenta;

- in anumite situatii, cererea cu caracter strict personal poate fi continuata de mostenitori, daca a fost introdusa inainte de deces, de catre titularul ei;

- opereaza punerea in intarziere a paratului, in cazul obligatiilor ce constau in a da un bun individual determinat,ca efect al punerii in intarziere prin introducerea cererii, riscul pierii fortuite a bunului va fi suportat de catre parat, paratul datoreaza daune interese moratorii, precum si daune interese compensatorii, curge termenul pentru dobsnda legala, paratul devine posesor de rea-credinta;

- dreptul ce se urmareste va fi din momentul introducerii cererii un drept litigios si poate forma obiectul cesiunii;

- cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia dreptului la actiune, acesta fiind unul din efectele cele mai importante si energice al cererii de chemare in judecata. Daca cererea a fost respinsa, anulata, perimata, ori reclamantul renunta la judecata, atunci efectul intreruptiv de prescriptie dispare cu efect retroactiv.

II. Intampinarea si cererea reconventionala.

1. Intampinarea.

Din procedura scrisa face parte si intampinarea, care reprezinta actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in judecata a reclamantului, prin care isi formuleaza in scris, inainte de dezbaterea orala, apararile sale si prezinta probele pe care se sprijina in sustinea acestora.

Intampinarea trebuie sa continta:

- numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori pentru persoanele juridice sediul si denumirea;

- de procedura pe care paratul le redica la cererea reclamantului. Sunt avute in vedere exceptii pe care paratul le poate cunoaste in aceasta etapa procesuala. Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 CPC , nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica care pot fi invocate in cursul procesului.

- raspunsul la toate capetele de de fapt si de drept ale cererii;

- dovezile cu care se apara impotriva ficarui capat de cerere;

- semantura.

Primul termen de judecata va fi stabilit astfel incat, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba la dispozitie cel putin 15 zile pentru pregatire aparare, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile. La intampinare se vor atasa atatea copii certificate de pe inscrisuri, cati reclamanti sunt. Intampinarea trebuie comunicara. Conform legii 202/2010 dupa sesizarea instantei daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia.

Intampinarea este obligatorie, cu exceptia cazurilor prevazute de lege ( divort, posesie, ordonanta presedentiala).

Sanctiunea nedepunerii intampinarii sau prin depunerea acesteia peste termenul prevazut de lege, atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe in aparare si de a invoca exceptiile de procedura relative, in acest sens sunt dispozitiile:

- neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea, inafara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa ei. Prin exceptie de la regula enuntata anterior, dovezile care nu su fost cerute in conditiile legii vor putea totusi fi solicitate daca:

1. Cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;

2. Cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;

3. Cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau a lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

- conform art. 136 CPC, exceptiile de procedura care nu au fost propuse in canditiile lui 115 CPC nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi invocate in cursul procesului.

Judecatorii au indatnorirea sa staruie, prin orice mijloace legale, pentru apreveninorice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Astfel acesta poate ordona probe din oficiu, punand in discutia partilor utilitatea acestora.

Partile nu vor putea invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care nu le-au propus si administrat in caonditiile legii.

Partea decazuta din dreptul de a administra probe, va putea totusi sa discute in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii adverse.

In cazul paratului ne asistat sau reprezentat de un avocat, presedintele ii vapune in vedere acestuia, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Instanta ii va acorda la cerere un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii.

2. Cererea reconventionala.

Cererea reconventionala reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarean unui drept propriu fata de reclamant. Aceasta este facultativa, paratul putsnd alege sa-si valorifice drpturile pe cale incidentala sau principala.

Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului poate face cerere reconventionala. Avantajele cererii reconventionale:

- asigura solutionara a 2 litigii intr-un singur cadru procesual;

- determina economii de bani si timp;

- ofera conditii mai bune de judecata, judecatorul cunoscand in complexitatea sa raporul juridic existent intre parti;

- constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului.

Cererea reconventionala este mai mult decat o simpla aparare, fiind o contra-actiune intrucat, prin intermediul acesteia paratul isi poate valorifica un drept propriu fata de reclamant.

Din punct de vedere al conditiilor de exercitarea al acesti actiuni sunt aceleasi ca pentru orice alta actiune, iar din punct de vedere al formei este asimilata unei cereri de chemare in judecata.

Codul nu instituie conditia ca pretentiile paratului sa derive din acelasi raport juridic, ceea ce inseamna ca pretentiile partilor pot proveni si din cauze diferite.

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinara sau daca nu e obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Nerespectaa acestui termen atrage judecarea cererii separat de aceasi instanta, chiar necompetenta. Exceptie divort, se poate direct in apel.

Aceasta cerere se redacteaza separat, in mod obisnuit, dar se poate si in acelasi inscris cu intampinarea, purtand denumirea de intampinare-reconventionala.

Cererea reconventionala se judecata odata cu cererea principala. Cand insa numai cererea principala este in stare de judecat, instanta poate disjunge cauza, judecand separat reconventionala.

Reconventionala trebuie solutionata chiar daca reclamantul renunta la judecata.

Reclamantul poate si el formula reconventionala la reconventionla paratului.

Asupra actiunii principale si cererii reconventionale instanta se pronunta printr-o singura hotarare, cu solutiile la toate pretentiile ridicate.

III. Masurile asiguratorii. Sechestrul asigurator. Poprirea asiguratorie. Sechestrul judiciar.

1. Masurile asiguratorii- prezentare generala.

Definitia masurilor ssiguratorii. Masurile asigurstorii reprezinta acele mijloace procesuale care au drept scop indisponibilizarea bunurilor urmaribile ale debitorului sau a bunurilor ce formeaza obiectul procesului pentru a se evita disparitia sau degradarea lor, ori diminuarea activului patrimonial al debitorului care astfel nu mai poate dispune de aceste bunuri.

2. Sechestrul asigurator.

Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si e exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. Poate fi obligat la plata unei cautiuni.

A doua varianta o reprezinta situatia cand creditorul nu are creanta constatata in scris. Acesta trebuie sa dovedeasca ca a intentat actiune sau urmeaza sa o faca. In acest caz trebuie sa depuna o cautiune de 1/2 din valoarea reclamata.

A treia varianta o reprezinta cazul cand creanta nu e exigibila, dar debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise, ori cand exista pericol ca debitorul sa-si sustraga de la urmarire averea. Creanta trebuie sa fie certa si trebuie sa depuna cautiune in valoarea stabilita de instanta.

Conditiile pentru infiintare sechestru:

- creanta e certa;

- creanta e exigibila;

- creditorul face dovada ca a intentat actiune civila;

- cautiune facultativa.

Situatiile speciale:

- creditorul are o creanta neconstata in scris, dar dovedeste ca a intentat actiune si depune cautiune de 1/2 din valoarea reclamata;

- creditorul are o creanta neexigibila, dar comportsmentul debitorului justifica luarea unei astfel de masuri, cautiunea e obligatorie, cuantumul este la latitudinea instantei.

Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul. Se judeca in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, stabilind cand e cazul cuantumul cautiunii. Incheierea e supusa recursului 5 zile, se judeca urgenta, cu citarea partilor.

Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta, atrage desfiintares de drept a sechestrului. Masura asiguratorie se aduce la indeplinire de cat executorul judecatoresc, conform procedurii de executare silita.

Daca debitorul da garantii indestulatoare, instanta poate ridica sechestrul. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, urgenta, citarea la termen, incheire, cu recurs 5 zile.

Daca actiunea principala a fost respinsa, anulata, perimata etc. debitorul va putea cere ridicarea masurii de catre instanta.

3. Poprirea asiguratorie.

Scopul popririi asiguratorii este de a indisponibiliza sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporabile datorate debitorului poprit de tertul poprit se pe care acesta i le va datora in viitor.

Inafara de obiectul masurii ( bunuri mobile si imobile la sechestru si bani, titluri de valori sau alte bunuri mobile incorporabile la poprire) poprirea si sechestrul sunt identice, in ceea ce priveste titlul, conditiile necesare si modalitate de solutionare.

4. Sechestrul judiciar.

Sechestrul judiciar este masura asiguratorie care consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau, in conditiile legii, a altor bunuri, prin incredintarea pazei acestora unei persoane numita administrator-sechestru.

Astfel potrivit legii, ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupr posesiunii unui mobil/imobil, ori ssupra folosintei sau administrsrii unui bun proprietate comuna, instata competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuvinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului.

Se poate incuviiata sechestrul judiciar, chiar fara a exista un proces:

- asupra unui bun pe care debitorul il ofera spre liberarea sa;

- asupra unui bun cu privire la care, cel interesat are motive temeinice sa se teams ca va fi sustras ori distrus;

- asupra unui bun mobil care alcatuieste garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului.

Competenta instatei este:

- instata investita cu judecarea cauzie;

- instanta in circumscriptia careia se afla bunul ce urmea a fi pus sub sechestru.

Crerea se judeca de urgenta cu citarea partilor ( diferit de sechestru asigurator, unde era fara). In caz admitere reclamantul va putea fi obligat la darea unei cautiuni. Atacabila cu recurs 5 zile.

Paza bunlui sechestrat va fi incredintat persoanei desemnate de parti de comun acord, iar in caz de neintelegere de catre instanta, putand fi chiar detinatorul actual al bunului. Administratorul va putea face acte de administrare si conservare, incaseaza toate veniturile bunului si sumele datorate acestuia si va putea plati datorii cu carcter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea poate sta in judecata in numele partilor in litigiile privitoare la respectivul bun.

In cazuri urgente poate fi numit un administator provizoriu pana la solutionarea cererii.

La finalizarea procesului, administratorul preda bunul, impreuns cu fructele si veniturile incasate partii careia i-a fost atribuit prin hotarare.

IV. Citarea si comunicarea actelor de procedura.

1. Citarea.

Citarea reprezinta actul procedural prin care se incunostiinteaza partile cu privire la: existenta procesului civil si data judecatii.

In procsul civil partile nu sunt obligate sa se infatiseze la judecata. Ceea ce este obligatoriu, este sa li se asigure posibilitatea de a se infatisa la judecata, iar aceasta se alizeaza prin citarea lor legala. Asadar este obligatorie citarea partilor iar nu prezenta acestora la judecata.

O parte nu poate invoca in caile de atac, lipsa de citarea ori citara nelegala a celeilate parti.

De retinut:

- infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, scopera orice vicii de procedura ( totusi partea care se prezinta poate solicita amanare daca nu a fost citata ori a fost nelegal citata).

- in cazul termenului in cunostiinta vorbim de o exceptie de la regula citarii;

- partea care a depus cererea persoanl sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul in cunostiinta, precum si perosana care a fost prezenta la un termen, personal sau prin reprezentant, nu va fi citata in tot cursul procesului, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare;

- dispozitiile anterioare sunt aplicabile si partii careia personal sau prin mandatar, i s-a inmanat, sub semnatura de primire citatia pentru un termen de judecata, si acesta va finprezumat ca are termenul in cunostiinta.

Dispozitiile privind termenul in cunostiinta nu se aplica:

- in caz redeschidere judecata dupa suspendare;

- in caz stabilire nou termen pentru interogatoriu;

- in caz repunere pe rol;

- in cazul militarilor si al detinutilor.

Termenul de judecata poate fi schimbat doar cz masura exceptionala, daca exista motive temeineice, se dispune la cerere sau din oficiu.

Cuprinsul citatiei.

1. Numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;

2. Aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;

3. Arataa instantei si sediului ei;

4. Numele, domicliul si calitatea celui citat;

5. Numele, domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;

6. Mentiunea canprin inmanarea citatiei sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant, are termenul in cunostiinta;

7. Alte mentiuni;

8. Parafa secului instantei si semnatura grefierului.

Sub sanctiunea nulitatii sunt prevazute lipsa: indicarii datei de infstisare, indicarea instantei si a sediului, numele domiciliul si caliatea celui citat, parafa sefului instantei si semnatura grefierului. In celelalte cazuri nulitatea poate interveni doar daca se dovedeste existenta unei vatamari ce nu poate fi inlaturata altfel.

Dovada de primire a citatiei sau procesul verbal trebuie sa cuprinda:

1. Data cand a fost incheiat;

2. Numele celui care l-a incheiat;

3. Functia acestuia;

4. Numele, prenumele si domicliul celui caruia i s-a facut comunicarea;

5. Aratarea instantei de la care emana actul;

6. Aratarea inscrisurilor comunicate;

7. Numele celui caruia i s-a inmanat citatia si locul;

8. Semnatura celui care incheie procesul verbal.

Pentru situatiile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7, 8 lipsa lor duce la nulitatea actului, pentru restul doar daca se dovedeste vatamarea ce nu poate fi inlaturata altfel.

Persoanele citate si modul in care se face citarea.

- statul, judetul, comuna si celelate persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul central al unitatii;

- persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor la sediul principal sau al sucursalei;

- asociatiile fara personalitate juridice, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei;

- cei supusi reorganizarii sau falimentului prin lichidator;

- incapabilii prin reprezentati;

- pentru cei cu adresa necunoscuta, prin afisare;

- mostenitorii, prin curator numit de instanta.

Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat cu rea-credinta prin afisare, toate actele de procedura ulterioare afisarii vor fi anulate.

2. Comunicarea actelor de procedura.

Comunicarea reprezinta actul procedural prin care se aduce la cunostiinta participantilor la judecata un anumit act de procedura. Comunicarea se va face din oficiu, prin agenti procedurali ai instantei.

Termenul si locul unde se face comunicarea. Termenul este de 15 inainte de primul termen de judecata si 5 zile in pricinile urgente. In cazul partii afalte in strainatate care nu-si numeste reprezentant pentru comunicare acte, i se comunica prin scirsoare recomandata.

Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz dovada comunicarii se face prin:

- atestarea si prin consemnarea datei de primire pe insusi exemplarul depus la instanta;

- prin orice alt inscris depus la dosar care atesta sub semnatura de primire, primirea fiecarui act comunicat.

In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizazrii procedurii de comunicare a citatiilor si altor acte de procedura, instantele au drept de acces la bazele electronice de date sau alte baze de date detinute de autoritatile sau institutiile publice.

Locul citarii. Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Daca acesta are o asezare agricola, comerciala, industrails etc se poate face si la aceasta adresa. Inamnarea insa se poate face oriunde, cand cel citat primeste ciatia.

Schimabarea domiciliului trebuie anuntata sub pedespsa neluarii ei in seama.

Partea prezenta in instanta personal sau prin mandatar nu poste refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor comunicate in sedinta.

Potrivit art. 92 CPC:

- adeverinta de primire se semneaza de cel caruia i-a fost comunicata;

- daca cel citat nu o primeste sau nu semneaza, agentul lasa citatia in mana acestuia sau daca refuza o afiseaza consemnand acest lucru in procesul verbal;

- daca cel citat nu e gasit si lasa unei persoane care locuieste cu acesta( exceptie minori