Procedura Civila NCPC Tabarca

  • View
    231

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Procedura Civila NCPC Tabarca

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    1/45

    1

    Curs 1 Dr. Procesual Civil 02.10.2013

    Vizeaza teoria generala a procedurii civile.

    Iar partea speciala - normele de procedura, participantii la procesul civil, actele normative.

    Ori de cate ori apare un conlict !uridic, pt. solutionarea acestuia, cel implicat in dierent poate recurge la

    modalitati ne!urisdictionale de solutionare, astel se poate apela la tranzactie sau la mediere. Prin tranzactie, partile previn

    sau sting un litigiu, inclusiv in aza e"ecutarii silite prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transerul unor

    drepturi de la o parte la cealalta.

    #edierea reprezinta o modalitate de solutionare a conlictelor pe cale amia$ila, cu a!utorul unei terte persoane

    specializate in calitate de mediator in conditii de neutralitate, impartialitate, conidentialitate, si avand li$erul

    consimtamant al partilor. Ceea ce este o$ligatoriu potrivit legii, nu este medierea ci participarea la sedinta de inormareprivind avanta!ele medierii.

    Daca la incercarea de conciliere prin mediere a esuat, conlictul de natura !uridica urmeaza sa-si gaseasca

    rezolvare numai prin parcurgerea procesului civil ce va i declansat de catre cei interesati, astel procesul civil constituie

    un mi!loc de aparare atat pt. reclamant al carui dr. se consolideaza prin admiterea in mod deinitiv a cererii sale dar si pt.

    parat caruia i se oera posi$ilitatea sa se opuna pretentiilor adversarului si daca dovedeste li$sa de temeinicie a acestora

    prin respingerea cererii reclamantului isi va consolida el situatia !uridica anterioara litigiului.

    Procedura civila, contine regulile dupa care se desasoara !udecata si e"ecutarea silita si reprezinta o parte a dr.

    procesual civil, alaturi de !urisdictie si teoria actiunii civile.

    Caracterele dr. prcesual civil -

    1. Caracter sanctionator. Intrucat conduce la solutionarea dierendelor care poarta asupra unor dr. su$iective civile, dr

    procesual civil garanteaza eicacitatea si respectarea normelor de dr. material care consacra aceste dr.

    2. Caracter reglementar adica normele dr. procesual civil sunt inscrise in Constitutie, in Codul de Proc. Civila si in legi

    speciale.

    3. Caracter ormalist - ormalismul dr. proc. civil este dat de aptul ca actele de procedura sunt supuse unor conditii de

    orma si tre. sa ie savarsite in anumite termene. %ormalismul e inevita$il insa nu rezinta numai inconveniente. %ormele

    prescrise ac previzi$ila desasurarea !udecatii si reprezinta o garantie pt. prote!area intereselor !ustitia$ililor ata de

    manevrele de rea credinta ale adversarului, dar si impotriva ar$itrariului !udecator.

    &. Caracter de dr. comun - art. 2 din CPC sta$ileste ca dispozitiile prezentului Cod constituie procedura de dr. comun in

    materie civila. de asemenea dispozitiile rpezentului cod, se aplica si in alte materii in masura in care legile care le

    reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare, asadar CPC constituie dr. comun pt. toate litigiile in materie civila atat de dr.

    privat cat si de dr. pu$lic daca prin legi speciale nu se dispune altel.

    Dispozitiile CPC se aplica si in procesul penal in ce priveste latura civila a procesului daca nu se prevede altel.

    Desi CPC este de aplicatie generala nu tre. omise prevederile art. 3 si & din CPC care impun aplicarea prioritara a

    tratatelor internationale privitoare la dr. omului precum si aplicarea prioritara a dr. '(.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    2/45

    2

    )ormele dr. proc. civil

    )orma !uridica reprez. o regula de conduita instituita de puterea pu$lica sau recunoscuta de aceasta si a carei respectare easigurata prin orta coercitiva a statului. Conduita de care se ocupa normele dr. proc. civil priveste modul de !udecata a

    pricinilor civile precum si punerea in e"ecutare a titlurilor e"ecutorii.

    Clasiicarea normelor dr. procesual civil*

    1. In ctie de o$iectul lor* normele de dr. proc. civil se impart in* norme de organizare !udiciara, norme de competenta si

    norme de procedura propriu-zise.

    a. )ormele de org. !udiciara au ca o$. determinarea instantelor !udecatoresti si a pac+etelor depe langa acestea

    statutul !udecatoriilor si procurorilor cu privire la care se cerceteaza cariera acestora dr. si indatoririle lor

    incompati$ilitatile prevazute de lege, raspunderea !udecatorilor si procurorilor, compunerea si constituirea completelor de

    !udecata si legat de acestea incompati$ilitatea, a$tinerea si reuzarea.

    cestea sunt cuprinse prin legea 303-30&200& privind org. !udiciara, in regulamentul de ordine interioara a

    instantelor !udecatoresti si regulamentul privind organizarea si ctionarea adm. a ICC.

    De asemenea, norme de org. !udiciara e"ista si in CPC care prin art. &1-/& consacra incompati$ilitatea, a$tinerea

    si reuzarea !udecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti, asistentilor !udiciari si greierilor in egala masura

    constinuitatea completului de !udecata la acre se reera art 1 si art 21& din CPC e reglementata tot prin norme de org.

    !udiciara.

    $. )ormele de competenta - au ca o$. limitarea competentelor instantelor !udecatoresti, atri$utiile altor org. cu

    activitate !urisdictionala, caz in care v$ despre competenta generala ori repartizarea pricinilor intre instante de grad dierit,caz in care v$ despre competenta materiala sau repartizarea pricinilor intre instante de acelas grad si v$ despre competenta

    teritoriala, sediul materiei se la in cartea 1 a Codului, titlul III intitulat competenta instantelor !udecatoresti. )orme de

    competenta pot sa ie insa intalnite si in legi speciale.

    c. )ormele de procedura propriu zise. u ca o$. modul de !udecata a pricinilor civile si de punere in e"ecutare a

    titlurilor e"ecutorii. ediul materiei este CPC. a randul lor, normele de procedura se impart in norme de procedura

    contencioasa, nrome de procedura necontencioasa si norme de e"ecutare silita.

    )ormele de procedura contencioase sunt inscrise in careta a2a a CPC intitulata Procedura Contencioasa, aceste

    norme reglementeaza modul de solutionare a unei cereri atunci cand dr, partii este contestat sau incalcat precum si modul

    de solutionare a unor interese legitime pt. a caror realizare este o$ligatorie calea !ustitiei.

    )ormele de procedura necontencioasa sunt cuprinse in cartea a3a a CPC intitutala 4Procedura necontencioasa

    !udiciara4.

    Cererile pt. solutionarea carora este nevoie de interventia instantei ara a urmari sta$ilirea unui dr. potrivnitc ata de o alta

    persoana cum sunt* cele privitoare la darea autorizatiilor !udecatoresti, la luarea unor masuri de supraveg+ere, de ocrotire

    ori asigurare sunt supuse dispozitiilor de procedura necontencioasa. )ormele de e"ecutare silita au ca o$. regulile de

    urmat pt. aducerea la indeplinire a dr. constatate printr un titlu e"ecutoriu atunci cand de$itorul nu-si e"ecuta o$ligatia de

    $una voie.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    3/45

    3

    Importanta clasiicarii normelor astel sunt de imediata aplicare in sensul ca potrivit art 32/ al 3 din CPC in cazu

    in care instanta investita este desiintata, dosarele se vor trimite din oiciu instantei competente potrivit legii noi.

    5ot ca o consecinta a aplicarii imediate a legii noi de organizare !udiciara daca prin legea noua se modiica modul

    de compunere sau constituire a completului de !udecata, procesele in curs vor i solutionate in noua alcatuire.

    In ceea ce priveste actiunea in timp a normelor de competenta, legea vec+e va supraviietui in sensul ca procesele

    in curs de !udecata la data sc+im$arii competentei instantelor legal investite vor continua sa ie !udecate de acele instante

    potrivit legii su$ care au inceput.

    De asemenea, legea vec+e de competenta in vigoare la data investitirii primei instante va i avuta in vedere si de instanta

    de control !udiciar indierent daca !udeca in apel sau in recurs.

    De asemenea in caz de trimitere spre re!udecare, dispozitiile legale de competenta in vigoare la data cand a

    inceput procesul raman aplica$ile.

    5otusi este posi$il ca legea noua de competenta sa ie de imediata aplicare ac e"ceptie. cest lucru se intampla in

    impoteza desiintarii instantei caz in care, dosarele se vor trimite din oiciu instantei competente potrivit legii noi.

    )ormele de procedura propriu zise sunt inluentate de aplicarea legii in timp astel, aplicarea in timp a legii noi de

    prcedura e guvernata de*

    a. principiul neretroactivitatii

    $. princ. aplicarii imediate a legii noi ceea ce e"clude supravietuirea legii vec+i.

    rt 2& din CPC prevede ca dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai porceselor si e"ecutarilor silite incepute

    dupa intrarea acesteia in vigoare. In privinta proceselor in curs la data aparitiei noii legi, normele de procedura nu sunt de

    imediata aplicare. Drept urmare modiicarea regulilor de procedura in cursul desasurarii procesului civil nu are niciun

    eect asupra proceselor de!a incepute care vor continua sa ie !udecate potrivit legii vec+i, astel ca legea vec+e ultraactiveaza adica supravietuieste pana la solutionarea deinitiva a litigiilor pornite su$ imperiul ei.

    egea vec+e de procedura ultra activeaza si in cazul in care instanta este investita ca eect al desintarii unei alte

    instante.

    Cat priveste mi!loacele de pro$a, CPC ace aplicarea in art 26 a regulii 4tempus regit actum4 asadar instanta aprecieaza

    admisi$ilitatea si puterea doveditoare a pro$elor preconstituite si a prezumtiilor legale conorm legii in vigoare la data

    producerii ori dupa caz, a savarsirii aptelor !uridice care sunt de dovedit.

    i aprecierea admisi$ilitatii pro$elor care nu sunt preconstituite cum ar i e"pertiza interogatoriul, cercetarea la

    ata locului se ace dupa legea in vigoare la data la care instanta se pronunta asupra admisi$ilitatii.

    In privinta adm. pro$elor, aceatsa se ace dupa legea in vigoare la data adm. lor.

    In privinta actelor !uridice, vala$ilitatea si puterea doveditoare aa cestora se aprecieaza dupa legea in vigoare la data

    producerii ori savarsirii aptului !uridic nedovedit. sadar in privinta acetelor !uridice in cazul unei succesiuni de legi

    solutia nu divera dupa cum orma splemna este ceruta ad validitatem sau ad pro$ationem, ca atare daca o anumita orma e

    ceruta de legea in vig la momentul inc+eierii actului si nu e respectata actul va i lovit de nulitate iar sanctiunea nu poate

    sa ie acoperita cu motivarea ca legea nu ami impune cerinta privitoare la orma respectiva.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    4/45

    4

    In cazul in care orma e ceruta numai pt. dovedirea actului !uridic, c+iar daca legea in vigoare in mom. !udecatii

    nu mai prevede cerinta privitoare la orma si permite noi mi!loace de pro$a nu se va aplica aceasta. In ceea ce priveste

    +otararile, acestea raman supuse potrivit art 27 din Cod cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea su$ care

    a inceput procesul.

    ("ecutarea silita se desasoara dupa legea in vigoare la data eectuarii ei c+iar daca titlul e"ecutoriu este o$tinut inmom. in care era in vigoare o alta legea de procedura.

    l 2lea criteriu de clasiicarea - in ctie de intinderea capului de aplicare, normele se clasiica in 1. norme

    generale si 2. speciale

    C(( 8()(9( se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod e"pres altel.

    C(( P(CI( se aplica numai intr o anumita materie e"pore sta$ilita de lege. )ormele speciale deroga de la normele

    generale si sunt de stricta interpretare si aplicare, ele neputand i e"tinse prin analogie. )ormele speciale sunt cuprinse in

    legi speciale dar si in CPC.

    ("emplu potrivit art. 13/ al & din Cod instanta competenta sa !udece conlictul de competenta va +otara incamera de consiliu, ara citarea partilor printr o +otarare deinitiva, te"tul deroga de la dr. comun su$ 2 aspecte*

    1. deroga de la art 1& al 1 din CPC care sta$ileste cu valoare de principiu ca instanta nu poate +otara asupra unei cereri

    decat dupa citarea sau inatisarea partilor. In al2lea rand, te"tul deroga de la art 17 din CPC conorm cu care sedintele de

    !udecata sunt pu$lice in aara de cazurile prev. de lege.

    Importanta acestei clasiicari* prezinta importanta atunci cand norme din am$ele categorii coe"ista si se aplica in

    acelasi timp. In acest caz apare un conlict intre norma generala si norma speciala, conlict care se solutioneaza dupa urm

    reguli* norma speciala se aplica cu prioritate ata de norma generala, 2. orma generala piate sa modiice norma speciala

    numai in mod e"pres, 3. in amsura in care nu prevede:tace; su$ un anumit aspect, norma speciala se completeaza cu

    norma generala. ceasta regula nu se aplica si invers.

    l3lea criteriu se ace dupa caracterul conduitei impuse. )ormele se clasiica in*

    a. imperative si $. dispozitive.

    )ormele imperative sunt cele care impun partilor o anumita actiune sau inactiune si de la care nu le este ingaduit sa

    deroge,iar normele dispozitive sunt cele care suplinesc sau interpreteaza vointa partilor e"primata in actele lor !uridice,

    ingaduind sa deroge de la ele

    Pt caliicarea unei norme, se apeleaza la * criteriu e"presiei olosite de legiuitor* in aplicarea acesteia norma e imperativa

    in te"tele din CPC care contin urm e"presii* nu poate +otara sau este nula, este o$ligata, tre$uie, nu potnu poate, nu mai

    are dreptul, etc.

    Dimpotriva, norma e dispozitiva atunci cand oloseste urm e"presii* cu acordul e"pres al partilor, partile pot, partile pot

    conveni, partile sunt de acord, instanta poate.

    Criteriul inalitatii te"telor, olosirea acestui criteriu, conduce la concluzia ca au caracter imperativ acele norme care in

    inalitatea lor depasesc interesul privat al partilor si urmaresc distri$uirea !ustitiei, dimpotriva au caracter dispozitiv,

    normele care urmaresc ocrotirea interesului partilor.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    5/45

    5

    In doctrina si in practica !udiciara au ost sta$ilite o serie de reguli de interpretare in ctie de clasiicarea normelor

    de dr. procesual dupa o$. lor, astel* s-a sta$ilit ca normele de organizare !udiciara au caracter imperativ, pt. ca

    reglementeaza aspecte care nu pot sa ie lasate la aprecierea partilor prin e"ceptie doar normele care reglementeaza

    recuzarea au caracter dispozitiv.

    In al 2lea rand, normele de competenta generala, materiala si teritoriala e"clusiva au caracter imperativ in timp cenormele de competenta teritoriala neeclusiva au un caracter dispozitiv.

    In al3lea rand, normele de proc prorpiu zisa au caracter imperativ atunci cand determina ordinea ireasca a

    !udecatii principiile procesului civil o$ligativitatea parcurgerii unei porceduri preala$ile, etc

    i au caracter dispozitiv acele norme de procedura prorpiu zisa care sta$ilesc acilitati pt una dintre parti sau pt.

    am$ele parti.

    Importanta acestui criteriu de clasiicare*

    1. partile nu pot conveni sa se a$ata de la normele imperative insa se pot intelege sa deroge de la normele dispozitive.

    2. incalcarea normei imperative e sanctionata cu nulitatea a$soluta, decaderea sau perimarea in sc+im$ incalcarea normei

    dispozitive e sanctionata cu nulitatea relativa.

    3. partile nu pot acoperi prin vointa lor viciile unui act inc+eiat cu incalcarea unei norme imperative in sc+im$ partea

    poate renunta la a invoca nulitatea relativa.

    &. inlcarea normei imperative poiate sa ie incalcata de oricare dintre parti, procurorul sau de instanta din oiciu, pe cand

    incalcarea niormei dispozitive poate sa ie invocata numai de partea ocrotita prin norma respectiva.

    &. incalcarea normei imperative piate sa ie invocata in orice stare a !udecatii c+iar direct in apel sau recurs pe cand

    incalcarea normei dispozitive poate sa ie acuta numai intr un anumit termen.

    procesul civil reprezinta activitatea desasurata de instanta, parti, org de e"ecutare si alte persoane sau

    organe care participa la inaptuirea !ustitiei de catre instantele !udecatoresti in vederea realizarii sau sta$ilirii dr. si

    intereselor civile deduse !udecatii precum si e"ecutarii silite a titlurilor e"ecutorii. procesul civil parcurge 2 aze* aza

    !udecatii si aza e"ecutarii silite.

    %aza !udecatii cunoaste la randul ei 2 etape* etapa cercetarii procesului si etapa dez$aterii procesului in ond.

    1. actele de procedura se indeplinesc la cererea partilor sau din oiciu. In aceasta etapa, instanta va rezolva e"ceptiile, va

    e"amina cererile partilor si apararile lor, va dispune orice masuri necesare pt. !udecarea procesului.

    Cand !udecatorul se declara lamurit, declara cercetarea prcesului inc+eiata si i"ea"a termeni pt. dez$aterea ondului in

    sedinta pu$lica.

    Cand se considera ca au ost lamurite toate impre!urarile de apt si de dr. ale cauzei, !udecatorul inc+ide dez$aterile. Din

    acest moment urmeaza etapa deli$erarii si pronuntarii +otararii.

    Partea nemultumita de +otararea pronuntata p

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    6/45

    6

    %aza e"ecutarii silite e"ista atunci cand* +otararea !udecatoreasca sau in alt titlu poate sa ie pus in e"ecutare insa de$itorul

    nu-si e"ecuta de $unevoie o$ligatia.

    )' e o$ligatoriu ca procesul civil sa parcurga am$ele aze ale proc. civil sau toate etapele.

    Curs 2 Dr. Procesual Civil 0.10.2013

    Principiile undamentale ale procesului civil.

    Princ. li$erului acces la !ustitie reglementat de art / din Cod. care sunt marginala indatoriri privind primirea si

    solutionarea cererilor sta$ileste aptul ca !udecatorul are indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere decompetenta instantelor !udecatoresti potrivit legii.

    udecatorul e o$ligat sa primeascasa solutioneze numai cererile care sunt de competenta instantelor !udecatoresti

    Impre!urarea ca in conditiile art. 12 necompetenta e de ordine pu$lica in cazul necompetentei generale cand pricina nu

    este de competenta instanteor !udecatoresti iiar in conditiile art 130 necompetenta generala poate i invocata de !udecator

    sau de parte in orice stare a pricinii nu poate conduce la o alta concluzie decat aceea pe care am semnalat-o.

    %aptul ca in mod eronat au ost primite cereri care nu sunt de competenta instantelor ci de competenta unui organ

    ara activitate !urisdictionala respectiv de competenta unui organ cu activitate !urisdictionala va avea drept consecinte

    respingerea cererii ca inadmisi$ila sau declinarea ei catre org. cu activ. !urisdictionala competent.

    udecatorii nu pot reuza sa !udece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara, sau incompleta. In astel de situatii

    cand nu e"ista un te"t de lege aplica$il spetei, !udecatorul va recurge la uzante, la o$icei, iar in li$sa de uzante va recurge

    la metoda analogiei aplicand te"te de lege din materia cea mai apropiata.

    In cazul in care nu e"ista nici intr o materia apropiata, atunci !udecatorul va solutiona pricina pe $aza principiilor

    generale ale dr. tinand cont de circumstantele cauzei si de cerintele ec+itatii.

    Doar in aceasta situatie precum si atunci cand solutioneaza o actiune in anulare impotriva +ot. ar$itrale in amsura

    in care partile au conerit ca litigiul sa ie solutionat in ec+itate, plata se poate ace in ec+ita$il.

    (ste interzis !udecatorului sa sta$ileasca dispozitii general o$ligatorii prin +otararile pe care le pronunta in

    solutionarea unei cauze. ("ista 2 cazuri in care o +otarare !udecatoreasca poate contine dispozitii generale o$ligatorii pt.toate instantele. (ste cazul deciziei pronuntate asupra recursului in interesul legii respectiv al deciziei date pt. dezlegarea

    unor c+estiuni de dr.

    ceste 2 tipuri de +otarari nu pot i date decat de instantele superioare. ceste +ot. sunt o$ligatorii pt. toate

    instantele.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    7/45

    7

    Principiul undamental al dr. la un proces ec+ita$il in termen optim si previzi$il. re in vedere aptul ca din mom. in care

    o persoana s-a adresat unei instante de !udecata are dr. sa $eneicieze de toate garantiile procedurale de natura sa asigure

    respectarea dr. recunoscute de conventia europeaza a dr. omului.

    Oricine are dr. la un proces ec+ita$il, la !udecarea cauzei in termen optim si previzi$il de catre o instanta

    independenta, impartiala si sta$ilita prin lege. In acest scop, instanta are dr. sa dispuna toate masurile permise de lege pt.desasurarea cu celeritate a !udecatii.

    udecatorul ascultand partile si tinand cont de circumstantele cauzei estimeaza durata necesara cercetari

    procesului si va cpnsemna inc+eierea de sedinta aceatsa durata.

    Pt motive temeinice, ascultand din nou partile, !udecatorul poate sa reconsidere ie in sensul prelungirii, ie in

    sensul diminuarii durata initial i"ata.

    5ot pt a asigura cel=eritatea procesului,. !ud. poate sa i"eze termene scurte c+iar de la o zi la alta si sa dispuna citarea

    partilor nu doar prinn procedura clasica a transmiterii citatiei prin ..... a", posta electronica, prin orice alt mi!loc de

    comunicare care asigura transmiterea te"tului actului si continuarea numirii lui in masura in care partile au indicat in

    cererile lor date privitoare la asemenea mi!loace de cominucare.

    De asemenea in masura in care reclamantul nu savarseste anumite acte de procedura indeplineste anumite

    o$ligatii in termenele sta$ilite prin lege sau i"ate de !udecator se va putea dispune suspendarea procesului !udecatii iar pt.

    repunerea cauzei pe rol daca si cererea initiala s-a tim$rat, reclamantul va tre$ui sa ac+ite ta"a !udiciara de tim$ru.

    Independenta instantei.

    Independenta !udecatorilor decurge din modul de recrutare a acestora. )umai pe $aza de concurs, organizat de Consiliul

    uperior al #agistraturii iar cei care promoveaza, umreaza timp de 2 ani cursurile I#). a inal, sunt !udecatori stagiari.

    nual se org. si e"amene de admitere in magistratura pt. cei cu o vec+ime de cel putin / ani. (i sunt numiti direct

    !udecatori devinitiv, insa sunt o$ligati pariodic sa urmeze niste cursuri de pregatire.

    #ai rezulta si din durata numirii lor. unt numiti pana la varsta de pensionare, mandatul lor neiind limitat pt. o

    anumita perioada de timp.

    Inamo$ilitatea acestora care sintetic spus inseamna ca !udecatorul nu poate i detasat, delegat, transerat, sanctionat, decat

    in aczurile si in conditiile prevazute de lege si numai de catre C#.

    )ivelul pregatirii proesionale.

    Instanta tre sa ie sta$ilita prin lege pt respectarea acestui princ. undamental, ceea ce inseamna ca atunci cand intereselesale ar cere-o, 8uvernul nu ar putea sa ininteze prin +itarare de 8uvern o instanta de !udecata. (le sunt sta$ilite, create,

    iniintate, desiintate numai prin lege.

    Principiul legalitatii

    O un principiu constitutional, aptul ca !ustitia se inaptuieste in numele legii iar !udecatorii sunt independenti si se supun

    numai legii.

    ustitia, se inaptuieste prin ICC si prin celelalte instante !udecatoresti sta$ilite prin lege.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    8/45

    8

    Cand ne reerim la !ustitie ne reerim la instante. In sensul Constitutiei, nu ac parte din !ustitie, nici #inisterul pu$lic si

    nici C#.

    P'5(9( 'D(C5O9(C apartine instantelor, #inisterul pu$lic si C#-ul acand parte intr-adevar

    alaturi de isntante din autoritatea !udecatoreasca ca una din autoritatile statului, asadar independenta !ustitiei apartine

    instantelor, !udecatorilor.

    Procedura de !udecata si competenta instantelor !udecatoresti sunt sta$ilite prin lege:Cosntituitia; si in ine,

    +otararile !udecatoresti sunt supuse cailor de atac in termenele si conditiile prev. de lege.

    Principiul egalitatii in procesul civil, partilor le este garantata e"ercitarea dr. procedurale in mod egal si ara

    discriminari.

    In aplicarea principiului constitutional al egalitatii in !ustitie, toti cetatenii indierent de nationalitate, rasa, se", avere, sunt

    !udecati de catre aceleasi instante de !udecata cu respectarea acelorasi reguli de procedura. %aptul ca e"ista organe cu

    activitate !urisdictionala care ctioneaza in aara sistemului instantelor !udecatoresti nu constituie o nesocotire a acestui

    principiu pt. ca orice persoana se va adresava tre$ sa se adreseze acelor org. de !urisdictie in masura in care cererea sa

    ace parte din categoria celor sta$ilite de lege ca iind de competenta acelor organe.

    (galitatea in !ustitie inseamna si aptul ca orice persoana care are o anumita calitate in cadrul procesului civil are

    vocatia la aceleasi dr. pe care le are orice alta persoana care are aceeasi calitate in procesul civil.

    Principiul dispono$ilitatii. In continutul principiului disponi$ilitatii intra urm dr*

    1. Dr persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. pre deose$ire de procesul penal guvernat de oicialitate se

    spune ca in procesul civil, !udecatorul asteapta procesul. (l tre sa ie investit cu !udecata unei cereri asa incat ca regula

    !udecatorul civil nu se investeste din oiciu.

    ("ista si sit. de e"ceptie, in procesul de divort in care sunt copii minori, !udecatorul se va pronunta c+iar daca nu a

    ost ormulata o cerere asupra e"ercitarii autoritatii parintesti si a c+eltuielilor cu privire la intretinerea copiilor. In proc de

    divort, !udec. se pronunta din oiciu asupra numelui pe care il vor purta sotii dupa desacerea casatoriei, cererea de punere

    su$ ionterdictie poate i acuta de orice persoana interesata ceea ce apare ca o limitare a acelui dr. :de a porni sau nu proc.

    civil;.

    De asemenea, pt. apararea anumitor interese sau anumitor categorii de pers. ministerul pu$lic poate sa porneasca

    orice actiune atunci cand e v$ de minori disparuti, pers. puse su$ interdictie si in alte cazuri prev de lege.

    2. Dr de a determina limitele o$. si ale procesului. imitele o$iectului adica pretentia celui care ormuleaza o cerere sunt

    determinate in cazul cererii de c+emare in !udecata de catre reclamant. Instanta este legata de o$iect in sensul ca nu poatesa acorde altceva mai mult sau mai putin decat s-a cerut. e acorda altceva atunci cand se sc+im$a o$iectul. e acorda mai

    mult decat s-a cerut atunci cand, de pilda, reclamantul cere o$ligareaparatului la 1milion lei si instanta il o$liga la un

    milion cinci sute de mii, pt. ca asa reiese din dovezile adm.

    ( PO5( D #I P'5I) D(C5 C(9'5 )' 5')CI C)D in acelasi e"emplu, daca din dovezile

    adm. ar rezulta ca paratul datoreasca /00.000 lei si isntanta il o$liga la aceasta suma si a acorda mai mutin inseamna

    inseamna a lasa nesolutionate capete de cerere cu indrumarea catre parti, dar pt. solutionarea lor, sa porneasca alt proces.

    pre deose$ire de o$. care este legata, nu este tinuta de cauza cererii de c+emare in !udecata care este temeiul

    !uridic al cererii undamnetul raportului !uridic litigios. Dupa ce pune in discutia partilor in respectarea unui alt principiu

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    9/45

    9

    undamental, acela al contradictorialitatii, noul temei !uridic, instanta se poate pronunta in raport de alt temei !uridic decat

    acela pretins de catre reclamant.

    imitele apararii sunt i"ate de catre parat. care in ctie de interesele sale procesuale si ca nedepunerea

    intampinarii atrage decaderea din dr, de adm. dovezi si de a invoca e"ceptii de procedura relative, alega daca depune sau

    nu intampinare:actul de prcedura prin care paratul se apara;.

    era su$iectiva a procesului, poate i largita de parti prin ormularea unor cereri de interventie ortata prin

    atragerea unor terte persoane. a randul lor, tertii pot interveni voluntar prin ormularea de cereri de intervenite voluntara

    principala sau accesorie.

    In mod e"ceptional, atunci cand instanta constata ca pt. solutionarea unei cereri este o$ligatorui sa participe la

    !udecata si persoane care nu au ost c+emate in !udecata pune in vedere partilor acest aspect si in masura in care tertii nu

    sunt introdusi in proces, cererea va i respinsa.

    3. Dr, de a savarsi acte procesuale de dispozitie adica de a renunta la !udecata sau la dr. su$iectiv, dr. de a accepta

    pretentiile celeilalte parti sau +otararea pronuntata si dr. partilor de a pune capat litigiului prin inc+eierea unei tranzactii.

    unt insa si limitari ale acestui dr. de pilda in actiunile privind starea civila nu se poate renunta la !udecata.

    &. Dr. persoanei interesate de a e"ercita sau nu caile de atac in cazurile prev. de lege.

    i acest al disponi$ilitatii e limitat prin aptul ca proc. care a participat la !udecata:nu si cel care nu a part;,

    indierent daca a acut sau nu procesul civil poate sa e"ercite caile de atac impotriva oricarei +otarari.

    /. Dr de a cere sau nu e"ecutarea silita a +otararii. cela care o$tine castig de cauza se poate adresa e"ecutorului

    !udecatoresc pt. a cere e"ecutarea silita a +otararii in cazul in care de$itorul cel condamnat:cel o$ligat; la o anumita

    prestatie nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie. 5ine insa de disponi$ilitate ca cel care a o$t. castig de cauza sa nu mai

    urmareasca e"ecutarea silita a +otararii, multumindu-se doar cu aptul ca a o$t. castig de cauza in procesul civil. Prin

    e"ceptie, procurorul poate sa ceara punerea in e"ecutare silita a +otararilor !udecatoresti pronuntate in avoarea :numai

    in...; avoarea minorilor, interzisilor, disparutilor.

    Principiul e"istentei o$ligatiei partilor in desasurarea proc. civil,partile au o$ligatia sa indeplineasca actele de procedura

    in conditiile, ordinea si termenele i"ate prin lege sau sta$ilite de !udecator au o$ligatia sa-si pro$eze pretentiile si

    apararile si sa contri$uie la desasurarea cu celeritate a procesului civil.

    %ata de aceasta o$ligatia sta$ilita cu val. undamentala a procesului, art 2/& al. inal sta$. ca partile nu pot invoca

    in caile de atac aptul ca isntanta nu a adm. din oiciu dovezi cu care ele ar i tre$ sa le ceara in termenele si conditiile prev

    de lege.

    Codul a sta$ilit o o$ligatie si in sarcina tertilor de a contri$ui la solutionarea unui proces pt ca in situatia in care

    indierent dupa cum este v$ despre o persoana izica sau despre o persoana !uridica daca detin dovezi decesare pt.

    solutionarea procesului pot i citate ca martori si sa li se puna in vedere ca su$ sanctiunea de amenzi sau de despagu$iri pt.

    intarzierea solutionarii procesului sa se prezinte in instanta si sa im$ratiseze dovesile prin care se pretinde ca le detin.

    Curs 3 Dr. Procesual Civil 16.10.2013

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    10/45

    10

    Principiul e"ercitarii cu $una credinta a dr. si a indeplinirii cu $una credinta a o$lig. procesuale.

    Dr procesuale tre sa ie indeplinite cu $una credinta potrivit scopului in vederea caruia au ost recunoscute de lege si ara ase incalca dr. procesuale ale altei parti. )u numai apararea paratului poate sa ie a$uziva ci orice participant la procesul

    civil, poate sa si e"ercite sau sa-si indeplineasca o$ligatiile procesuale in mod a$uziv.

    De pilda reclamantul actioneaza a$uziv daca introduce cererea de c+emare in !udecata ara sa urmareasca un

    interes in scop legitim ci doar cu intentia de a-l sicana pe parat. impla respingere a cererii de c+emare in !udecata nu

    inseamna doar prin aceasta ca reclamantul a actionat a$uziv. Pt a se a!unge la sta$ilirea aptului ca reclamantul a e"ercitat

    a$uziv dr. de sesizare a instantei, tre sa se sta$ileasca aptul ca a actionat cu rea credinta, cu intentie sau cel putin cu o

    culpa grava in dorinta de a-i provoca paratului o pagu$a materiala sau c+iar morala.

    De asemenea actioneaza a$uziv, partea care , invoca o e"ceptie de neconstitutionalitate doar cu intentia de a

    o$tine amanarea procesului. Dupa modiicarea legii &712 pana la solutionarea e"ceptiei de neconstitutionalitate!udecata procesului nu se mai suspenda de dr. ci este la aprecierea instantei daca suspenda sau nu !udecata. Insa pt. ca

    instanta sa analizeze in ce masura se impune sau nu sesizarea Curtii Cosntitutionale este necesar sa asculte toate partile

    asupra acestui aspect. Prin urmare, procedeaza a$uziv partea care , in lipsa adversarului sau invoca o e"ceptia de

    neconstitutionalitate stiind ca instanta va tre$. sa acorde un termen pt. ca partea care lipseste sa ia cunostinta de e"ceptia

    de necosntitutionalitate invocata si sa se e"prime asupra ei.

    De asemenea procedeaza a$uziv, de e". e"pertul care, conditioneaza depunerea la raportul de e"pertiza de

    ma!orarea a onorariului de e"pert. $uzul e savarsit nu in privinta solicitarii ma!orarii onorariului ci pe planul

    conditionarii depunerii rap. de e"pertiza de incuviintarea unui onorariu mai mare.

    Partea care isi e"ercita a$uziv dr. procesuale raspunde pt. pre!udiciile materiale si morale provocate celeilalte partisi poate i o$ligata de asemenea la amenda !udiciara. Pt o$tinerea despagu$irilor, cel pre!udiciat va tre$. sa actioneze pe

    cale separata prin introducerea unei alte actiuni, in sc+im$ amenda !udiciara e aplicata de instanta c+iar in cursul

    procesului in care s a produs a$uzul.

    )u e v$ despre o du$la sanctiune pt. aceeasi apta intrucat despagu$irile sunt datorate partii pre!udiciate prin

    a$uzul de dr. pe >nd amenda !udiciara se ace venit la stat.

    Principiul dr. la aparare

    ( un principiu cosntitutional, iar codul preia te"tul care sta$. ca 4dr la aparare e garantat4. Dr la aparare e garantat prin

    instituirea in cod a unor te"te din care rezulta asigurarea dr. la aparare din posi$ilitatea partilor de a-si anga!a un avocvat

    in conditiile legii /11/ si din isntituirea a!utorului pu$lic !udiciar.

    Codul sta$. ca isntanta nu poate +otara asupra unei cereri decat dupa citarea partilor daca legea nu prevede astel.

    Pt asigurarea dr. la aparare dar si a unui alt principiu undamental:contradictiroalitatii; e o$liagtoriu ca pt insasi

    vala$ilitatea +ot. partile sa ie legal citate resoectiv sa ie prezente inaintea !udecatorului, sit. in care c+iar daca citarea nu

    a ost indeplinita in conditii de regularitate procedurala, nulitatea se acopera.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    11/45

    11

    Pe tot parcursul proc. partile tre sa si aca cunoscute reciproc si in timp util direct sau prin intermediul instantei

    sau dupa caz motivele de apta si de dr. pe care se intemeieaza intentiile si apararile lor precum si mi!loacele materiale de

    pro$a de care inteleg sa se serveasca astel incat iecare dintre ele sa si poate organiza apararea.

    unt sit in care implicarea cererilor a inscrisurilor poate i acuta numai prin intermediul isntantei, partile putand

    sa si comunice direct acte de procedura sau inscrisuri numai cand legea prevede aceasta. De ilda, cererea de c+emare in!udecata poate i comunicata paratului numai prin intermediul instantei reclamantul neputand solicita instantei c+iar

    acand dovada ca i-a transmis paratului cererea sa sa i"eze termen pt !udecata cererii. ceasta deoarece, !udecatorul

    dispune comunicarea catre parat a cererii de c+emare in !udecata numai dupa ce, in preala$il, a procedat la regularizarea

    acesteia adica a veriicat aptul ca cererea de c+emare in !udecata curpinde toate elem. cuprinse de cod pt insas

    vala$ilitatea sa si este legal tim$rata.

    De asemenea, pot i comunicate cererea reconventionala intampinarea, cererile de interventie voluntara sau ortata

    in cazul in care una dintre parti doreste sa inmaneze adversarului sau acte de procedura sau inscrisuri c+iar la termen o va

    putea ace direct dupa incuviintarea instantei.

    Presedintele completului da cuvantu partilor in ordinea i"ata de legiuitor si poate sc+im$a aceasta ordine numai

    pt. motive temeinice.

    Pe parcursul proc. instanta ar putea sa incuviinteze dovezi daca se ace dovada ca e"ista una dintre sit. anume

    prevazute pt care dovada ar putea i ceruta pe parcursul proc. Daca dovezile nu sunt cerute prin cererea de c+emare in

    !udecata respectiv prin intampinarea de catre parat intervine sanctiunea decaderii. 5otusi s-ar putea incuviinta dovezi

    ulterior daca de pilda necesitatea adm. pro$ei ar iesi din dez$ateri si partile nu puteau s-o prevada. au daca adm. pro$ei

    nu duce la amanarea procesului.

    Dupa adm. dovezilor ce au ost incuvintate de isntanta, reclamantul va intocmi prin avocatul sau concluzii scrise

    privind sustinerea pretentiilor sale pe care le comunica prin scrisoare recomandata cu conirmare de primire sau direct su$

    luare de semnatura celorlalte parti inclusiv ministerului pi$lic daca participa la !udecata.

    Dupa primirea concluziilor scrise ale reclamantului, celelalte parti vor intocmi propriile concluzii scrise pe care le

    comuinica in aceleasi conditii reclamantului.

    Pe tot parcursul procesului, partile au dr,. sa ie reprezentate sau asistate in cond. legii. inaintea instantelor de ond

    :sunt instante de ond prima isntanta si isntanta de apel pt ca am$ele !udeca atat su$ aspectul temeiniciei cererii cat si al

    legalitatii spre deose$ire de isntanta de recurs care veriica numai legalitatea +otararii;, partile pot i reprezentate si printr

    un mandatar neavocat. In recurs cererile si concluziile partilor nu pot i ormulate si sustinute decat prin avocat sau

    consilier !uridic in cond. legii.

    9eprezentarea in aceste conditii e de natura sa aecteze insasi legalitatea, vala$ilitatea cererii de recurs sau a

    intampinarii. Prin e"ceptia, asistarea prin avocat nu e necesara daca insasi partea sau mandatarul ei care este sot sau rudapana in gradul 2 cu partea este licentiat in dr.

    Partile li$site de mi!loace materiale care opot $eneicia de a!utor pu$lic !udiciar la cerere nu din oiciu, a!utor care

    poate sa im$race orma amanarii reducerii scutirii de plata ta"elor !udiciare de tim$ru sau su$ orma asistentei sau

    reprezentarii printr un avocat desemnat de $arou.

    Pe tot parcursul proc. !udecatorul tre sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului pt care poate sa dispuna

    inatisarea partilor inaintea sa c+iar daca snt reprezentate in conditiile art 227 din Cod.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    12/45

    12

    Principiul contradictorialitatii

    re in vedere aptul ca partile au dr. dar si indatorirea de a participa activ la sustinerea si dovedirea cererilor lor si la

    com$aterea pretentiilor si sustinerilor adversarului. 9ezulta din mai multe aspecte*instanta nu poate +otara asupra unei

    cereri decat dupa citarea sau inatisarea partilor daca legea nu prevede altel.

    Pt asigurarea contradtictorialitatii nu e ol$igatoriu ca partile sa se inatiseze in ata !udecatorului ci e o$ligatoriu

    ca acestora sa li se asigure posi$ilitatea de a se inatisa lucru realizat prin citarea lor legala. Instanta in respectarea princ.

    contradictorialitatii se poate pronunta c+iar daca se inatiseaza o singura parte caz in care va tine cont si de cererile, de

    dovezile adm. si de e"ceptiile invocate de partea care lipseste si care e legal citata.

    #ai mult, e respectat principiul contradcitorialitatii daca li$sesc toate aprtile legal citate iar cel putin 1 dintre ele a

    cerut ca !udecata sa se aca in lipsa. Din necesitatea asigurarii celeritatii, solutionarii proc. civil, uneori dar numai cat

    priveste !udecata in prima isntanta, legiuitorul a intocmit a$ateri de la contradictorialitate sta$ilind ca sunt anumite

    categorii de cereri care se solutioneaza ara citarea partilor.

    ( cazul conlictului de competenta asupra caruia instanta decide ara citarea partilor c+iar printr o +otarare

    deinitiva ceea ce inseamna ca +ot. nu e suscepti$ila nici de apel si nici de recurs sau instanta se pronunta asupra

    presc+im$arii termenului ra citarea partilor. )umai in masura in care presc+im$a terenul va cita partile comunicandu le

    noul termen pt ca ele nu mai pot i prezumate a avea cunostinta de termen.

    (ste asigurata contradictorialitatea prin aptul comunicarii directe sau prin isntante a motivelor de apt si de dr. pe

    care se intemeieaza pretentiile si apararile partilor, mi!loacele de pro$a de care inteleg sa se serveasca.

    5ine tot de contradictoralitate dar in egala amsura de principiul e"erictarii cu $una credinta a dr. procesuale aptul

    ca partile au o$ligatia de a e"pune sit. de apt la care se reera pretentiile si apararile lor in mod corect si complet ara a

    denatura sau omite apte pe care le cunosc.

    %iecare parte are o$ligatia de a e"pune un pct de vedere in legatura cu sit de apt prezentata de adversari. Ceea ce

    preigureaza inca de la de$utul codului, o$ligativitatea depunerii intampinarii, daca cererea de c+emare in !udecata

    cuprind toate elem. prev de lege si >nd e cazul e legal tim$rata se comunica paratului care are o$ligatia ca in 2/ zile de la

    primirea cererii sa depuna intampinare. e comunica reclamantului care tre sa depuna raspuns la intampinare in cel mult

    10 zile de la primirea intampinarii, paratul va lua la cunostinta din dosar de raspunsul la intampinare.

    Daca se ormuleaza cereri de interventie voluntara sau ortata se comunica partilor initiale ale procesului pt ca

    isntanta se pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a cererii de interventie dupa ascultarea partilor.

    5ien de contradictorialitate aptul ca partile au dr. de a discuta si argumenta orice c+estiune de apt si de dr

    invocata de catre orice participant la proces incusiv de instanta iar instanta este o$ligata sa puna in dez$aterea partilor

    toate cererile e"ceptiile, si impre!urarile de apt sau de dr. invocate.

    Instanta nu pate sa si intemeieze +otararea decat pe motove de apt si de dr. sau pe mi!loace de pro$a care au ost

    supuse in preala$il dez$aterii contradictorii.

    Instanta nu poate sa surprinda partile si sa se pronunte direct prin +otarare in temeiul unor c+estiuni care nu au

    ormat o$. de dez$atere contradictorii.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    13/45

    13

    Principiul oralitatii

    Procesele se dez$at ver$al cu e"ceptia cazului in care legea prevede altel sau partile solicita in mod e"pres ca !udecata sase aca numai pe $aza actelor depuse la dosar.

    In niciun sistem procedural nu e un sistem pur oral pt daca ar i asa instanta de control !udiciar nu ar putea ace

    controlul !udiciar cata vreme, neiind consemnate nu cunoaste care sunt cererile partilor dovezile adm. concluziile.

    unt unele acte numai in orma scrisa* actele d einvestire a instantei sau actel pe care le sav. instanta:inc+eierea de

    sedinta, +ot !udecatoreasca, citatia; apoi acte de procedura care sunt savarsite ver$al sunt consemnate in scris de positia

    martorului. 9aspunsurile la interogatoriu sunt consemnate ins cris. Dr de consemnare !udiciara acordat si ver$al= inaintea

    isntantei este in scris.

    implul apt ca partile cer ca !udecata sa se aca e"clusiv pe $aza actelor de la dosar nu o$liga instanta sa

    procedeze ca atare pt. ca in conditiile art 227 le poate cere oricand pe parcursul proc. sa se inatiseze inaintea ei.

    Principiul nemi!locirii are in vedere aptul ca pro$ele sunt analizate de instanta care !udeca procesul cu e"ceptia

    cazurilor in care legea prevede altel.

    Prevede altel in urm cazuri*

    - daca se dispune declinarea de competenta, dovezile adm. inaintea instantei necompetente raman castigate si vor i

    reacute de instanta competenta numai pt motive temeinice.

    - daca se stramuta dosarul de la o instanta la alta. De asemenea, daca se adm. dovezi prin comisie rogatorie, instanta care a

    incuviintat comisia rigatorie se va pronunta in raport de dovezi care nu au ost adm. nemi!locit inaintea ei. ( posi$il ca

    adm. unei dovezi sa tre$. sa ie acuta de urgenta pt ca e"ista pericolul ca pana la inceperea procesului pro$a sa dispara

    sau sa ie greu de adm, in viitor. In acest caz se declanseaza procedura de asigurare a dovezilor care e intotdeauna de

    competenta !udecatoriei in circumscriptia careia se ala martorul sau o$, cercetarii.

    Principiul pu$licitatii - are in vedere aptul ca seditele de !udecata sunt pu$lice in aara de cazul in care legea

    prevede altel. Prin amanarea +otararii pana la 31 dec 201/ a dispozitiilor privitoare la cercetarea proc in camera deconsiliu si in prima instanta cercetarea procesului si dez$aterile in ond. se ac in sedinta pu$lica si nu in camera de

    consiliu. Pe de alta parte, daca dez$aterea pu$lica ar i de natura sa aecteze ordinea pu$lica, moralitatea, interesele

    minorilor, viata privata a partilor si interesele !ustitiei, instanta din o. sau la cerere poate dispune ca desasurarea proc.

    civil in intregul sau sau in parte sa nu se desasoare in sedinta pu$lica aratand in inc+eierea de sedinta pt care s a dispus

    aceasta masura. Daca dez$aterea proc. nu se ace in sedinta pu$lica in camera de consiliu sau in sala de !udecata pe langa

    parti pot sa participe avocatii sau reprezentantii lor, rerpezentantii legali ai minorilor, martorii, traducatorii sau interpretii

    daca e cazul precum si orice alte persoane carora isntanta le a ingaduit sa asiste la !udecata.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    14/45

    14

    Principiul potrivit caruia, procesul se desasoara in l$ romana. Cetatenii romani apartinand miniritatilor nationale

    au dr. sa se e"prima in l$ materna in ata instantelor de !udectata in cond. legii c+iar si in acest conditii, toate actele de

    procedura din dosar sunt sav. in l$ romana.

    Cetatenii straini si apatrizii au dr. sa ia cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului de a v$ in isntanta si de a

    pune concluzii prin traducatori autorizat in conditiile legii. In masura in care !udecatorul cunoaste l$ v$ de persoanarespectiva si partile sunt de acord, traducerea poate acuta de catre !udecator.

    Principiul incercarii de solutionare amia$ila a litigiului pt ca asa impune art 227 pe tot parcursul proc. !udecatorul

    tre sa incerce solutionarea amia$ila a litigiului indrumand partile sa recurga la mediere. pe timpul cat partile se prezinta

    inaintea mediatorului in scpul prezentarii avanta!elor medierii procesul nu curge. De la 1 aug 2013 a devenit o$ligatoriu ca

    su$ pedeapsa respingerii ca inadmisi$ila a cererii de c+emare in !udecata, in anumite categorii de litigii anume prevazute

    in legea 122006, sa ie parcursa procedura preala$ila a medierii.

    In masura in care, dupa ce au ost indrumate de !udecator sa se adreseze mediatorului partile au pus capat

    dierendului lor in mod amia$il, !udecatorul va pronunta o +otarare prin care nu va mai ace dectat sa ia la cunostinta

    despre conditiile solutionarii dierendului.

    Curs & Dr. Procesual Civil 23.10.2013

    9olul !udecatorului in alarea adevarului

    9olul a impus !udecatorului in datorirea de a starui prin toate mi!loacele legale pt a preveni orice greseala privind alaarea

    adevarului pe $aza sta$ilirii aptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unei +otarari legale si temeinice.

    In acest scop in legatura cu motivele de apta si de dr. mentionate de parti in cererile lor, !udecatorul tre sa ceara acestora

    sa prezinte e"picatii oral sau in scris, este in dr. de asemenea sa puna in dez$aterea partilor orice impre!urari de apt sau de

    dr. c+iar daca acestea nu sunt inscrise in cererile partilor sa dispuna adm. dovezilor pe care il socoteste necesare pt

    solutionarea cauzei precum si orice alte masuri legale in vederea alarii adevarului in cauza.

    In respectarea principiilor undamentale ale contradictorialitatii si dr. la aparare, inainte de a dispune orice masura

    cu cauza, !udecatorul tre sa opuna in dez$aterea contradictorie a partilor oerindu-le acestora posi$ilitatea de a se e"primaasupra ei.

    CPC a impus ca un principiu undamental o$ligatia partilor de a urmari desasurarea procesului civil si de a

    savarsi actele de procedura in ordinea ci termenele impuse de lege sau de !udecator. 5ocmai de aceea ata de art 2/& al. 6,

    partile nu pot invoca in calea de atac aptul ca !udecatorul nu a ordonat din oiciu dovezi pe care ele ar i tre$. sa le solicite

    si sa le adm. in conditiile legii.

    udecatorul poate sa ordone limitarea principiului disponi$ilitatii, introducerea in cauza a unor terte persoane.

    5ertul introdus in proces in aceste conditii va putea sa renunte la !udecata sau la dr., va putea sa ac+ieseze la pretentiile

    reclamantului sau sa stinga litigiul prin inc+eierea unei tranzactii.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    15/45

    15

    In raport cu dispozitiile art 71 in procedura necontencioasa si atunci cand legea o prevede, !udecatorul va dispune

    introducerea in cauza a unei terte persoane c+iar daca partile se impotrivesc.

    In procedura contencioasa, atunci cand aprecieaza ca pt. solutionarea cauzei este o$ligatoriu ca tertul sa participe

    la !udecata, !udecatorul pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces.

    Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in proces, !udecatorul va respinge actiunea ara sa se

    pronunte in ond. sta inseamna ca ulterior ar putea i introdusa o noua cerere ara sa se invoce autoritatea de lucru

    !udecat pt. $unul motiv ca in situatia prezentata nua avut loc o !udecata.

    udecatorul da sau resta$ileste caliicarea !uridica a actelor si aptelor deduse !udecatii c!iar daca partile le-au dat

    o alta denumire. udecatorul are o$ligatia sa puna in dez$aterea partilor caliicarea !uridica e"acta de e". Daca reclamantul

    si a intitulat cererea in constatare dar solicita sa-i ie recunoscut dr. de proprietate asupra $unului in litigiu iar paratul sa ie

    o$ligat sa-i predea posesia si olosinta $unului pt ca toate aceste aspecte sunt speciice cererii in revendicare, !udecatorul

    pune in dez$aterea partilor noua caliicare !uridica a cererii.

    Cu toate acestea, !udecatorul nu poate sa sc+im$e denumirea sau temeiul !uridic al cererii in czul in care partile au

    convenit in mod e"pres asurpa caliicarii !uridice si motivelor de dr. care urmeaza sa ie supuse dez$aterii.

    udecatorul ia masurile necesare in vederea pregatirii !udecatii. In conditiile art 203 in mom. in care primele

    solutie i"eaza primele termene de !udecata, daca reclamantul a cerut, !udecatorul poate sa dispuna citarea paratului la

    interogatoriu su$ rezerva dez$aterii la primul termen de !udecata asadar in respectarea princ. contradictorialitatii si al dr. la

    aparare, la primul termen de !udecata, pe langa dez$aterea partilor, admisi$ilitatea pro$ei prin interogatoriu, pertinenta si

    concludenta pro$ei urmand sa incuvinteze adm. pro$ei numai in masura in care aceasta poate servi la solutionarea cauzei.

    (ste util insa aptul ca !udec. a dispus citarea paratului la interogatoriu odata cu i"area primului termen de !udecata, pt. ca

    daca paratul se prezinta la !udecata si instanta incuvinteaza adm. pro$ei, pro$a poate i adm. c+iar la primul termen de

    !udecata.

    udecatorul i"eaza termenele de !udecata in cauza atunci cand o ace de la o zi la alta in raport de situatiaconcreta din dosar.

    Ia masuri pt. desasurarea procesului civil. Dispune reunirea cauzelor pt care e"ista o anumita legatura pt a evita

    pronuntarea de +otarari contradictorii. Dispune dis!ungerea, separarea cauzelor atunci cand de pilda numai una dintre cele

    este in stare de !udecata astel incat s-ar a!unge la o tergiversare a solutionarii procesului daca pricinile, cererile ar i

    !udecate impreuna.

    De asemena poate sa dispuna suspendarea !udecatii procesului ie de dr. ceea ce inseamna ca in acest caz ca ia apt

    de aptul ca in pricina respectiva e indeplinita cerinta prev. de lege pt suspendare ie aprecieaza el ca este neecsara

    suspendarea daca procesul a ost suspendat la cererea partilor sau dupa caz din oiciu atunci cand e cu putina, !udecatorul

    dispune repunerea cauzei pe rol.

    In conditiile legii, !udecatorul invoca incalcarea normelor imperative

    )ecompetenta materiala si teritoriala de ordine pu$lica, poate i invocata de parti sau de instanta pana la primul

    termen de !udecata in prima instanta. lte aspecte* !udecatorul atrage atentia partilor asupra unor dr. procesuale ale

    acestora de pilda, le atrage atentia partilor ca in sit. prevazute de art 2/& partile ar putea sa ceara si sa o$tina incuvintarea

    adm. de pro$e si pe parcursul procesului c+iar daca nu le-au solicitat prin cererea de c+emare in !udecata sau atrage atentia

    partilor asupra consecintelor actelor !uridice de dispozitie pe care acestea vor sa o savarseasca iar atunci cand constata ca

    prin savarsorea actului de dispozitie respectiv ar putea i socotite interesele unei terte persoane, !udecatorul c+iar poate sa

    respinga cererea de a se luat act de actul de dispozitie si sa continue !udecata sau poate sa atraga atentia partilor inainte de

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    16/45

    16

    inc+iderea dez$aterilor ca au dr. sa solicite o$ligarea adversarului la plata c+eltuielilor de !udecata c+iar din +otararea care

    urmeaza sa se pronunte c+iar in acel proces ori pot solicita o$ligarea la c+eltuieli de !udecata prin introducerea unei

    actiuni separate ceaa ce inseamna ca se ormuleaza o cerere principala.

    udecatorul urmareste atenuarea unor dispozitii legale restrictive prin aplicarea altor dispozitii legale. D( pilda in

    cond. art 31/ regula este ca nu pot i audiati ca martori rudele si ainii pana in gradul 2 inclusiv, sotul, ostul sot,logodnicul sau concu$inul, personele care se ala in dusmanie sau intr o anumita legatura de interese cu partile. liniatul 2

    ingaduie partilor ca prin acordurile de vointa a partilr, aceste categorii de persoane sa poate i audiate, iar !udecatorul le

    atrage atentia ca pot conveni su$ acest aspect.

    ctiunea civila

    Codul deineste actiunea civila ca iind ansam$lul mi!loacelor procesuale prevazute de lege pt. protectia dr. su$iectiv

    pretins de catre una dintre parti sau a unei situatii !uridice precum si pt asigurarea apararii partilor in procesul civil.

    ctiunea civila prezinta urm particularitati.

    (a e in legatura cu protectia unui dr. su$iectiv civil sau a unei sitauatii !uridice prev. de lege cum ar i cazul act. de

    divort, act. posesorii, act. in materie de iliatie, de asemenea recurge la actiune si su$ pasiv, acela care vrea doar sa se

    apere.

    ctiunea civila presupune un ansam$lu de mi!loace procesuale cum ar* cereri, e"ceptii, adm. de pro$e, asigurareadovezilor, cai de atac, e"ecutare silita.

    ctiunea civila e unitara in sensul ca in toate cazurile contine acest ansam$lu de mi!loace procesuale. Prin urmare,

    cererea de c+emrare in !udecata este doar o orma de maniestare a actiunii civile si de aceea nu e corect sa spunem ca este

    ormulata cu o actiune si se ormuleaza cerere de c+emare in !udecata.

    In momnetul in care se recurge la unul dintre mi!loacele procesuale din continutul actiunii, actiunea se

    individualizeaza, devine proces, si va imprumuta din particularitatile mi!locului procesual ilosit.

    (lementele actiunii civile.

    Partile - o$iectul si cauza

    Paartile - sunt su$iectul activ acela care pretinde ca e titularul unui dr. sau $eneiciar al unei situatii !uridice prevazute de

    lege si su$. pasiv acela despre care se pretinde ca incalca dr.su$. activ.

    Parti ale actiunii sunt persoanele intre care e"ista raportul !uridic litigios si niciodata reprezentantii partilor indierent dupa

    cum sunt legali sau conventionali.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    17/45

    17

    sta insemna ca +ot. se pronunta si produce eecte ata de parti iar nu ata de reprezentantii lor.

    O$iectul actiunii - protectia dr. sau a sit. !uridice deduse !udecatii precum si asigurarea apararii partilor in cadrul

    procesului civil. De e". o$,. cererii de c+emare in !udecata il reprez. pretentia concreta a reclamantului. O$ unei e"ceptii

    procesuale de ond il reprezinta lipsuri privitoare la e"ercitiul dr. la actiune. O$ unei e"ceptii procesuale de procedura

    reprez. neregularitati procedurale privitoare la compunerea sau contituirea instantei competenta acesteia ori procedura de

    !udecata. O$ al unei cai de atac este +otararea a carei anulare, sc+im$are, casare se urmareste.

    O$. unei e"ecutari silite indirecte il constituie $unurile de$itorului care pot i vandute pana la satisacerea creantei

    creditorului, ana la valoarea creantei creditorului.

    Cauza actiunii - o reprez. scopul pt care se recurge la actiune, ie pt a pretinde, ie pt a se apara. Intr un anumit tip

    de actiune, cauza este intotdeauna aceeasi. )u se conunda cauza actiunii cu cauza cererii de c+emare in !udecata care este

    temeiul !uridic al cererii undamentul raportului !uridic litigios.

    Distinctia e importanta pt ca atunci cand se invoca autoritatea de lucru !udecat se analizeaza identitatea de cauzain raport cu cauza cererii de c+emare in !udecata iar nu in raport cu cauza actiunii care oricu ar i aceeasi.

    Conditiile pt a deveni parte in proces :cond. de e"ercitiu ale actiunii;. cela care actioneaza tre sa ai$a capacitate

    procesuala in conditiile legii, sa ai$a calitate procesuala, sa ormuleze o pretentie si sa !ustiice un interes.

    Capacitatea procesuala

    Corespunzator capacitatii civila si pe plan procesual, v$ despre capacitate procesuala de olosinta si de e"ercitiu. Cat

    privese capacitatea procesuala de olosinta, ata de art /6, poate i parte in proces orice persoana care are olosinta dr

    civile.

    rt /6 din CPC spune ca pot igura ca parti in proces si asociatiile soc. sau entitatile ara personalitate !uridica

    daca sunt constituite in conditiile legii. ceste entitati pot igura in proces atat ca reclamante cat si ca parate in toate

    cazurile dovada constituirii lor legale revenind reclamantului.

    ctele de procedura savarsite de o persoana care nu are capacitate de olosinta sunt lovite de nulitate a$soluta si

    ata de &76 pctul 1 din Cod, nulitattea e una neconditionata adica partea care invoca nulitatea actului de procedura nu tre

    sa aca dovada ca a suerit vreo vatamare.

    /6 spune ca lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata in orice stare a pricinii. Insa tre avute in vedere si alte

    cerinte impuse de cod. pt invocarea dieritelor modalitati procedurale.

    Inainte primei isntantei, lipsa capacitatii de olosinta poate i invocata oricand. poi in apel poate i invocata

    direct ? se invoca pt. prima data in apel. In recurs, partea interesata nu ar putea sa invoce aceasta c+estiune decat daca asa

    cum impune &@@ al 2 nu a putut sa o invoce prin cererea de apel sau in cursul !udecatii apelului ori desi a invocat aceasta

    c+estiune instanta a respins-o sau a omis sa se pronunte asupra ei.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    18/45

    18

    Capacitatea procesuala de e"ercitiu presupune aptitudinea de a inc+eia acte de porcedura pt e"ercitarea si

    indeplinirea o$ligatiilor pe parcurlui proc. civil. %ata de art /7 acela care nu are e"ercitiul dr. procedurale poate sa stea in

    !udecata numai daca e reprezentat, asistat sau autorizat in conditiile legii.

    9eprezentarea intervine pt. cel ara capacitate de e"ercitiu. siatarea ill priveste pe cel cu capacitate de e"ercitiu

    restransa. (l sta persoal in proces dar actele de procedura savarsite sunt semnate si de catre ocrotitorul legal pt a-i intregiicapacitatea.

    utorizarea este necesara atunci cand reprezentantul sau ocrotitorul legal intentioneaza sa savarseasca acte

    procesuale de dispozitie si pt. aceasta tre sa ie autorizat de instanta sau de organul adm. prevazut de lege.

    Pro$lema curatelei speciale - art /@ ori de cate ori e"ista urgenta iar cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu$

    restransa nu are reprezentanta sau dupa caz, ocrotitorr legal, instanta ii va numi un curator special pana la numirea

    prezentantului.curatorului legal. Curatela speciala poate i isntituita sia tunci cand e"ista conlict de interese intre

    reprezentant si reprezentat precum si atunci cand persoana !uridica sau entitatile ara personalitate !uridica c+emate in

    !udecata in calitate de parat nu si de reclamant nu au un reprezentant.

    Curator provizoriu, special, va i numit un avocat anume desemnat de catre $arou si acesta va avea dr si

    ao$ligatiile reprezentantului legal.

    ctele de procedura savarsite ara lipsa caacitatii proc. de e"ercitiu sunt anula$ile insa isntanta nu anuleaza actul de

    procedura c+iar la termenul la care s a invocat nulitatea ce acorda un termen pt. implinirea lipsurile si numai daca lipsurile

    nu se implinesc se anuleaza actul.

    Implinirea lipsurilor presupune ca reprezentantul sau ocrotitorul legal a intervenit in proces si a ratiicat actele de

    procedura sav, de cel lipsit sau cu capacitate de e"ercitiu restransa. ctele neratiicate sunt anulate.

    Curs / Dr. Procesual Civil 30.10.2013

    Calitatea procesualapresupune e"istenta unei identitati intre reclamant si titularul dr. din raportul !uridic dedus

    !udecatii, aceasta iind calitatea procesuala activa si pe de alta parte, e"istenta unei identitati intre parat si cel o$ligat in

    acelasi raport !uridic, aceasta iind calitatea procesuala pasiva.

    'neori din necesitatea ocrotirii unor intereseanumitor categorii de persoane, legiuitorul a recunoscut legitimare

    procesuala activa si altor categorii de persoane, organe, organizatii, entitati, altele decat titularul dr. D( pilda, ministerulpu$lic poate sa e"ercite orice actiune deci inclusiv actiuni cu caracter strict personal atunci cand e necesar pt. apararea dr

    minorilor interzisilor, disparutilor precum si in alte cazuri prev. de lege.

    sociatiile pt. protectia consumatorilor pot introduce actiuni necesare pt apararea dr. persoanelor pe care le

    reprezinta. Punerea su$ interdictie poate i ceruta de orice persoana care !ustiica un interes inclusiv de instanta din oiciu.

    In egala masura ridicarea interdictiei poate i ceruta de rice persoana. ustiicarea calitatii procesuale activepasive

    este in sarcina reclamantului pt ca el e cel care a declansat procedura !udiciara.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    19/45

    19

    )umai dupa ce reclamantul administreaza dovezi in acest scop, paratul are o$ligatia, daca doreste, sa adm. dovezi

    pt. com$aterea celor pretinse de catre reclamant. e considera ca pt. indicarea numelui partilor, prin aratarea cererii de

    c+emare in !udecata a motivelor de apt si de dr. ale cererii,reclamantul arata de ce se considera indreptatit sa i introdus

    cererea respectiv de ce l-a c+emat in !udecata pe parat si nu pe o alta persoana.

    Cele sustinute de catre reclamant pot i contestate iar instanta in e"ercitiul rolului alarii adevarului veriica pe totparcursul proc. indeplinirea acestui e"ercitiu de actiune.

    Calitatea procesuala in oricare dintre ormele sale poate i transmisa pe cale legala sau conventionala.

    In cazul persoanei izice, transmiterea legala se ace prin intermediul succesiunii, iar in cazul pers. !uridice prin

    transormarea sau reorganizarea persoenei !uridice.

    In cazul actiunii de divort atunci cand s-a cerut desacerea casatoriei din culpa paratului prin urmare numai dupa

    aceata ipoteza in cazul in care reclamantul decedeaza in parcursul proc. actiunea va continua intre sotul supravietuitor si

    ceilalti mostenitori. Daca din dovezile adm. rezulta culpa e"clusiva a paratului in desacerea casatoriei, atunci actiunea va

    i admisa.

    Calitatea procesuala apoate i transmisa si pe cale conventionala, astel in cazul cesiunii de creanta, cesioanrul

    preia poz. procesuala a ascendentului. In cazul preluarii de datorie, cel care a preluat datoria va continua procesul in

    aceeasi calitate pe care a avut-o cel de la care a preluat datoria.

    In cazul vanzarii sau donarii dr. litigios, cumparatoruldonatarul preia pozitia procesuala a

    vanzatoruluidonatorului.

    5rnamsiterea calitatii proc. indierent daca e legala sau conventionala poate sa ie universala cu titlu universal sau cu titlu

    particular. Codul s-a ocupat in mod deose$it in art ... astel in cazul in care calitatea procesuala este transmisa prin acte

    intre vii cu titlu particular, !udecata continua intre partile initiale. Drept urmare, regula e ca in astel de sitatii

    instrainatorul nu e scos din proces.

    In caz de transmitere a calitatii procesuale prin acte pt cauza de moarte cu titlu particular. udecata va continua in

    aceasta situatie prin introducerea in proces a succesorilor universali sau cu titlu universal. In toate cazurile, ceea ce

    inseamna ca indierent daca transmiterea s a acut cu acte intre vii sau pt cauza de moarte, do$anditorul cu titlu particular,

    care stie de e"istenta procesului, e o$ligat sa intervina in proces sau poate sa ie introdus in proces la cerere sau din oiciu.

    Dupa ascultarea partilor, instanta va decide daca scoate din proces pe instrainator ori dupa caz pe succesorii

    universali sau cu titlu universal, astel incat !udecata sa continue numai in contradictoriu, do$anditorul cu titlu particular.

    Pt a evita a$uzul procesual al do$. cu titlu particular, care nu intervine in proces pt ainvoca ulterior

    inopoza$ilitatea +ot. care nu i-ar conveni, condul a sta$. ca +otararea pronuntata in contra instrainatorului sau a

    succesorilor universali ori cu titlu universal e opoza$ila de dr. do$. cu titlu particular si in toate cazurile porduce eecte

    ata de acesta aara de sit. in care a do$. $una credinta si nu mai poate i evins.

    sadar daca do$. cu titlu particular a do$andit intr-un mom. in care procesul nu era inscris in cartea unciara si

    dovedeste ca nu a cunoscut de e"istenta procesului, nu ar mai putea i evins ci +ot. pronuntata imp. autorului sau nu ii mai

    este opoza$ila.

    Indierent de elul transmisiunii legala, universala, cu titlu particular, etc cel care ia caliatea procesuala preia

    procesul in starea in acre acesta se ala la mom. transmisiunii, astel incat nu poate sa ceara sa i se cinviinteze sa sav. acte

    de proceduca care tre$. sa ie indeplinite pana in acel moment.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    20/45

    20

    Din momentul in care a intervenit, toate actele de procedura din proces vor i sav. si in contradictoriu cu cel care a

    preluat calitatea procesuala.

    Pe parcursul proc. lipsa calitatii procesuale activepasive se invoca pe cale de e"ceptie care e o e"ceptie de ond pt ca e in

    legatura cu o conditie de e"ercitiu a actiunii, e o e"ceptie perentorie sau perimanta pt ca tinde la respingerea actiunii si e

    a$soluta pt ca normele care reglementeaza o cond. de e"ercitiu al actiunii au caracter imperativ.

    In cazul in care pt solutionarea e"ceptiei si a ondului e necesar sa se adm. aceleasi dovezi, instanta poate sa

    uneasca e"ceptia cu ondul insa in inalul procesului este analizata cu prioritate e"ceptia si numai in masura in care se

    respinge e"ceptia se va trece la analiza ondului.

    impla respingere a e"ceptiei nu inseamna ca actiunea nu va i admisa pe ond.

    In masura in care actiunea e respinsa, ca iind ormulata de o persoana lipsita de calitate procesuala sau ca iind ormulata

    imp. unei persoane lipsita de calitate procesuala, ulterior ar putea i introdusa o noua actiune, ara sa se poata opune

    autoritatea de lucru !udecat, pt ca in privinta ondului, nu s-a !udecat nimic.

    Daca paratul ace dovada ca prin introducerea cu rea credinta a unei actiuni respinse ca urmare a admiteriie"ceptiei lipse de calitate procesuala activa sau pasiva dupa caz a suerit un pre!udiciu, se va putea indrepta imp.

    reclamantului pe cale unei actiuni separate pt despagu$iri.

    ustiicarea unei pretentii - ata de art 30 al 1 orice persoana care !ustiica o pretentie, care are o pretentie imp.

    unei alte persoane sau urmareste solutionarea in !ustitie a unei situatii !uridice poate sa ormuleze o cerere inaintea

    instantei competente.

    Pt a putea $eneicia de protectia !uridica a actiunii, dr. la randul sau tre sa indeplineasca mai multe conditii*

    - sa ie recunoscut si ocrotit de lege ceea ce inseamna ca nu poate intra in continutul unui rap.!uridic ilicit A

    - sa ie e"ercitat in limitele materiale si procesuale recunoscute prin lege, sa ie e"ercitat cu $una credinta adica sa nu se

    intinda la producerea unei pagu$e in parimoniul adversarului si sa ie nascut si actual adica sa nu ie aectat de termen sau

    conditie suspensiva.

    ceasta ultima cerinta tre sa ie indeplinita numai in cazul actiunilor in realizare pt ca in cazul actiunilor in constatare,

    dreptul poate sa ie constatat in starea in care se gaseste:aectat de termen sau conditie suspensiva;. De la cerinta ca dr. sa

    ie nascut si actual, legiuitorul a recunoscut si e"ceptii in cazul asa numitelor actiuni preventive.

    ctiunile preventive - se poate cere inainte de implinirea termenului predarea la termen a o$iectului locatiunii

    2. e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a unei o$ligatii alimentare sau a oricarei alte prestatii

    periodice.

    3. e poate cere inainte de termen e"ecutarea la termen a oricarei o$ligatii daca se aprecieaza ca prin aceasta se

    preintampina o pagu$a importanta si care nu s-ar mai putea repara. In toate aceste 3 situatii de$itorul nu e decazut din

    $eneiciul termenului intrucat creditorul nu poate sa ceara punerea in ee"ecutare silita a titlului sau inainte de implinirea

    termenului.

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    21/45

    21

    In egala masura, actiunea e preventiva intrucat creditorul o$tine titlul e"ecutoriu inainte de implinirea termenului

    iar daca la termeni, de$. nu-si e"ecuta o$ligatia de $una voie, cred. are de!a un titlu pe care sa l poata pune in e"euctare

    silita.

    Daca actiunea e introdusa inaintea de implinirea termenului sau a cond. suspensive se poate invoca e"ceptia

    prematuritatii si actiunea va i respinsa ca prematur introdusa.

    &. Interesul - constituie olosul practic imediat urmarit prin declansarea procedurii !udiciare. Interesul tre sa e"iste

    pe tot parcursul proc. iar nu doar la declansarea sa si tre$. sa e"iste in legatura cu oricare dintre ormele de maniestare a

    actiunii* cereri, e"ceptii, cai de atac, e"ecutare silita.

    Interesul tre sa indeplineasca anumite conditii - tr sa ie determinat, ceea ce inseamna ca acela care apeleaza la

    actiune tre sa urmareasca un scop concret iar nu unul a$stract.

    Interesul apoi tre sa ie licit. a nu se urmareasca un scop impotriva legii. 5re sa ie personal ceea ce inseamna ca

    olosul practic urmarit se produce in persoana celui care recurge la orma de maniestare a actiunii, de e". partea care a

    ost legal citata nu are interes sa e"ercite o cale de atac prin care sa invoce lipsa prcedurii de citare cu adversarul sau pt ca

    singurul olos pe care l-ar o$tine ar i citarea adversarului sau.

    De asemena nu are interes sa e"ercite o cale de atac partea care a o$t. castig de cauza, pt ca nu ar avea de ce sa

    solicite sc+im$area solutiei date prin +ot. atacata.

    O alta cerinta e aceea de a i nascut si actual ceea ce inseamna ca daca acela care recurge la actiune nu ar actiona

    in mom. in care o ace, s-ar e"pune unui pre!udiciu. In mod o$isnuit atunci cand dr. e nascut si actual si interesul e nascut

    si actual.

    In art 33 a ingaduit insa posi$ilitatea promovarii unei actiuni c+iar daca interesul nu e nascut si actual dar se

    invoca aptul ca se urmareste protectia unui dr. amenintat sau pt a se preintampina o pagu$a iminenta si care nu s-ar mai

    putea repara.

    Pe parcursul procesului, lipsa de interes se invoca pe cale de e"ceptie si daca e"ceptia e intemeiata, actiunea va i

    respinsa ca iind lipsita de interes.

    O astel de +otarare ca orice alta +otarare pronuntata in temeiul unei e"ceptii procesuale nu va putea i opusa ulterior cu o

    autoritate de lucru !udecat intr un nou proces pt ca ondul nu a ost analizat.

    Criteriile de clasiicare

    unt scopul material urmarit de reclamant, natura dr. care se valoriica prin actiune si calea procedurala aleasa pe de o

    parte pe valoriicarea dr. sau.

    Clasiicarea in raport de criteriu scopului amterial -

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    22/45

    22

    3 categorii de actiuni* in realizare, in constatare si in constituire de dr.

    ctiunile in realizare sunt acelea prin acre su$ activ pretinde ca este titularul dr. dedus !udecatii si solicita instantei sa-l

    o$lige pe parat sa-i recunoasca sau sa-i respecte acest dr. iar daca acest lucru nu mai e cu putinta sa-l o$lige la

    despagu$iri* actiunea in revendicare, act. pt plata despagu$irilor in vederea repararii pagu$ei printr o apta ilicita. peciic

    +ot pronuntate in acest tip de actiuni e aptul ca produc eecte pt viitor din momentul ramanerii deinitive si constituie titlue"ecutoriu.

    ctiunile in constatare art 3/ din Cod - oricine are interes, poae sa ceara sa se constate e"istenta sau nee"istenta

    unui dr. ctiunea nu poate i primita daca partea ar putea sa ceara realizarea dr. in orice mod.

    ctiunea in constatare prez. anumite particularitati*

    a. pe calea actiunii in constatare, se poate cere numai constatarea e"istentei, sau ine"istentei unui dr. nu si a unei situatii de

    apt pt ca in aceasta ultima ipotez, act ar i respnsa ca inadmisi$ila.

    $. +ot. care se pronunta asupra unei actiuni in constatare nu poate i pusa in e"ecutare silita devreme ce instanta nu ace

    decat sa constate ca e"ista un dr. In masura in care totusi printr o astel de +ot. s-a dispus o$ligarea la plata c+eltuielilor de!udecata in pareta privitoare la c+eltuieli, +ot ar putea i e"ecutata silit.

    c. actiunea in constatare are un caracter su$sidiar ata de actiunea in realizare pt ca daca partea ar putea sa o$tina

    realizarea dr. inclusiv pe calea contestatiei la e"ecutare, actiunea in constatare e inadmisi$ila. ctiunea in constatare poate

    privi mai multe clasiicari*

    - actiuni in constatare pozitive si negative.

    - declaratorii, interogatorii si provocatorii. ctiunea in constatare declaratorie e cea clasica prin care se solicita sa constate

    e"istenteina"istenta unui dr. ctiunea in cosntatare interogatorie e aceea prin care o persoana care !ustiica un interes

    c+eama in !udecata o alta persoana pt a i interogata si a se consemna daca intelege sa-si valoriice sau nu in drept.

    ctiunea in constatare provocatorie e aceea prin acre titularul unui dr. care este impiedicat in e"ercitiu normal al

    dr. de catre o alta persoana care la randul sau se pretinde titualara unui dr. asupra unui $un o c+eama in !udecata. Pt a i

    o$ligata sa si pro$eze dr. ara posi$ilitatea de a-l mai putea invoca ulterior.

    d. actiunile in cosntituire de dr. - acelea prin care se creeaza sau se sting raporturi !uridice e"istente. In mod o$isnuit +ot.

    pronuntate produc eecte pt viitor de la data ramanerii lor deinitive insa +ot. pronuntate in act. de stare civila produc

    eecte si pt trecut.

    Clasiicarea in ctie de natura dr. care se valoriica prin actiune - v$ despre actiuni reale prin acre se valoriica un

    dr, real si despre actiuni personale prin care se valoriica un dr, de creanta.

    Dupa cum dr. real sau de creanta poarta asupra unui imo$ilmo$il v$ despre actiuni reale imo$iliaremo$iliare si

    actiuni personale imo$iliare si actiuni personale mo$iliare.

    ctiunile reale mo$iliare se su$clasiica in petitorii:se val. un dr. de prop. sau un alt dr. real; si posesorii prin care

    se valoriica posesia ca stae de apt. ceasta clasiicare rez. importanta su$ 2 aspecte= in prvinta calitatii procesuale

    pasive in act reala are detinatorul actual al $unului. In actiiunea persoanla, calitate procesuala pasiva are numai cel o$ligat

    in raportul !uridic dedus !udecatii.

    In ceea ce priveste determinarea competentei teritoriale, actiunea persoanala si reala mo$iliara este de competenta

    instantei, domiciliului sau sediului paratului in cond. art 107, act. reala imo$iliara este de competenta e"clusiva a instantei

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    23/45

    23

    locului situarii im$ilului in cond art 117. Iar act, personala imo$iliara ata de art 113 al & e de competenta alternativa a

    instantei domiciliului sau sediului paratului resopectiv al instantei locului situarii imo$ilului.

    Clasiicarea in ctie de calea procedurala aleasa de parte ... ctiunea accesorii - acelea a caror solutie depinde de

    solutia data unei cereri, unei actiuni principale. ctiuni aditionale prin care se modiica o pretentie anterioara si actiuni

    incidentale care sunt ormulate in cadrul unui proces in curs desi ele ar putea i ormulate si pe cale principala.Clasiicarea se poate ormula si su$ astectul compoetentei pt ca actiuniile accesorii aditionale si incidentale sunt de

    competenta isntantei competente sa !udece act. principala si in al 2lea rand in ceea ce priveste caile de atac ce pot i

    e"ercitate imp +ot. cu distinctiile acute de art &60.

    Curs 6 Dr. procesual Civil 06.11.2013

    ctiunea de ond - apararile pe ond sunt acelea care vin la respingerea neondata a cererii reclamantului ca urmare a adm.

    de dovezi din care sa rez. aptul ca pretentia reclamantului nu e intemeiata.

    D( pilda daca reclamantul il c+eama in !udecata pe parat pt ca acesta sa ie o$ligat sa-si e"ecute o$lig asumata

    prin contract, paratul se apara in ond invocand ie aptul ca a e"ecutat o$ligatia ie invocand in contractele sinalagmatice

    e"ceptia de nee"ecutare a contractului.

    pararile procedurale sunt acelea prin care ara sa se puna in dicscutie ondul rap. !uridic litigios se invoca

    modalitati procedurale pe compunerea sau constituirea instantei, competenta acesteia ori procedura de !udecata, sau lipsuri

    reeritoare la e"ercitiul dr. material la actiune.

    )iciodata nici macar atunci cand se invoca o e"ceptie de ond prin apararile procedurale nu se pune in discutietemeinicia ondului rap. !uridic litigios. DIstinctia dintre apaarrile pe ond si apararile procedurale prez. importanta su$

    aspectul mom. pana la care pot i ormulate pt ca apararile pe ond si e"ceptiile de procedura relative tre sa ie invocate

    su$ pedeapsa decaderii prin intampinare. )umai perceptiile de ond si e"ceptiile de procedura a$solute in cazurile anume

    prev. de lege pot i invocate oricand pe parcursul procesului.

    Pe de alta parte +ot. pronuntata in temeiul unei aparari procedurale nu va avea autoritate de lucru !udecat asupra

    ondului.

    Partile

    rezultat ca procesul e o activitate desasurata de instanta, de parti, de alte persoane sau organe in scopul inaptuirii

    !ustitiei in pricinile civile si al e"ecutarii silite a titlurilor e"ecutorii. Prin urmare, participantii la proc. civil sunt instanta,

    partile, martori, e"perti, interpreti, traducatori, procurori, greieri, magistrat asistentasistet !udiciar.

    Instanta - notiunea de instanta desemneaza organul imputernicit de lege cu atributia sol. unui diferend.

    Instanta desemneaza ata org. cu activitate jurisdictionala din afara sistemului ichestinstantelor judecatoresti cat si

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    24/45

    24

    instantele judecatoresti prev. in legea 304/2004. Intr un inteles mai restrans instanta desemneaza numai instantele

    judecatoresti prev. de legea 304/2004 si anume judecatorii tribunale trib. specializate curti de apel isntanta

    suprema.

    Intr un inteles si mai restrans, not. de instanta desemneaza un anumit grad de !urisdictie astel incat v$ despre

    !udecata in prima instanta si !udecata in ultima isntanta. (ste !udecata in apel, recurs sau in cai e"traordinare de atacretractare. )ot. de isntanta desemneaza completul de !udecata atunci cand spunem ca isntanta incuviinteaza pro$ele, se

    pronunta asupra admisi$ilitatii in principiu a unei cereri de interventie, pronunta +otararea, in realitate vizam completul de

    !udecata care ia o masura sau pronunta o solutie.

    egat de instanta cu intelesul de complet de !udecata, v$ despre compunerea sau constituireainstantei. tunc

    cand ne reerim la compunerea instantei avem in vedere prezenta in complet a nr. de !udecatori prev de lege pt etapa

    procesuala respectiva.

    In prima isntanta copunerea e cu un !udecator, in apel cu 2, in recurs cu 3 !udecatori si in contestatie in anulare si

    revizuire compunerea va i cu acelasi nr. de !udecatori cu care s-a compus completul care a pronuntat +ot. imp careia s-a

    e"ercitat calea de atac.

    Cand ne reerim la constituirea instantei, avem in vedere prezenta in complet alaturi de !udecatori, a persoanelor

    anume prev. de lege respectiv a greierului, magistratului asistent doar la C#, a asistentilor !udiciari doar pt !udecata in

    prima instanta a complictelor de munca si asig. soc. precum si prezenta procurorului cand participa la !udecata.

    Pe parcursul proc. in legatura cu compunerea sau constituirea completului pot aparea o serie de inciodente

    procedurale. Incompati$ilitate si mi!loacele de invocare a incompati$ilitatii care sunt a$tinerea si reuzarea.

    Incompatibilitatea a ost ionstituita pt a raspunde cerintei impartialitatii !udecatorului care sol. cauza. Codul de

    proc civil reglementeaza incompati$ilitatea prin 2 te"te* &1 si &2 prin care isntituie modurile dierite de incompati$ilitate

    cu regimuri !uridice dierite.

    %ata de marginala de la &1, incompatibilitatea e absoluta in urm sit*

    - !udecatorul care a pronuntat o inc+eiere ionterlocutorie sau o +otarare prin care s a sol. cauza nu poate sa participe la

    !udecata aceleias cauze in apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire si nici in cz de casare cu trimitere spre re!udecare.

    copul pt care a ost instituita acest motiv de incompati$ilitate a ost acela de a ...ca !udecatorul re veriice

    legalitatea sau temeinicia propriei sale +ot. si sa a!unga sa re!udece cauza dupa ce instanta de control !udiciar a sta$ilit ca

    sol. prin care a pronuntat o anterior nu a ost corecta.

    Inc+eierea este interlocutorie atunci cand contine o solutie care lasa sa se intrevada +ot. prin care !udecatorul o va

    pronunta in inal.

    e spune ca inc+eierea interlocutirie il leaga pe !udecator in sensul ca el nu poate reveni asupra masurii sau asupra sol.

    prin care a dispus de aceasta. ("ista incompati$ilitate numai daca prin inc+eierea interlocutorie, !udecatorul s-a pronuntat

    asupra unei c+estiuni carea vizeaza ondul nu si inc+eierea prin care !udec s a pronuntat asupra unei c+estiuni procedurale.

    ceste aspecte sunt vala$ile pt ipoteza in care se pune in discutie pro$lema incompati$ilitatii !udecatorului in caz

    de plasare cu trimitere spre re!udecare. In sc+im$ atunci cand e e"ercitata o cale de atac, indierent dupa cum aceasta este

    de reormare :cazul apelului si a recursrului; sau e de retractare in cazul contestatiei in anulare.revizuirii, !udecat. e

    incompati$il indierent daca prin inc+ieierea interlocutorie sau prin +ot. inala a dezlegat o c+estiune de ond sau

    procedurala. tiinta cailor de atac de reormare, !udecat. poate a!unge sa devina incompati$il pt ca duoa ce a pronuntat

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    25/45

    25

    inc+iierea sau +ot. inala este promovat la instanta care !udeca caile de atac impotriva +ot. pronuntate la instanta din care a

    acut parte.

    In sc+im$ in cazul contestatiei in anularerevizuirii, !udecatorul care a pronuntat +ot. sau inc+eierea nua ost

    promovat la instanta superioara ce ace parte in continuare din instanta la care era cand a pronuntat +ot.

    l 2 lea motiv de incompati$ilitate a$soluta art &1 - nu poate sa participe la !udecata acela care a ost martor,

    e"pert, ar$itru, avocat, procuror, in aceeasi cauza.

    udecatorul e incompati$il nu pt simplul apt ca a ost citat in calitate de martor sau a ost desemnat sa

    intocmeasca un rap de e"pertiza ci devine incompati$il numai daca a depus eectiv marturie sau a intocmit raportul de

    e"pertiza pt ca numai in aceste cazuri !udecatorul ar a!unge sa si aprecieze propria depozitie sau propriul raport de

    e"pertiza.

    Dupa cum e incompati$il, ar$itrul care acand parte din tri$ ar$itral a pronuntat +ot. ar$itrala si partile au atacat o

    pe calea act. in anulare.

    5oate aceste cazuri de incompati$ilitate prev de art &1 atrag nulitatea de dr. a +ot. daca este pronuntata de !udecatorulincompati$il pt ca in cond art &/ !udecatorul care se ala intr unul din czurile de incompati$iliatte prev de art &1 nu poate

    sa participe la !udecata c+iar daca nu s-a a$tinut ori nu a ost reuzat.

    Incompati$ilitatea poate i invocata oricand.

    Cazurile de incompati$ilitate prev de art &2 sunt reglementate dprintr o nroma pozitiva astel incat !udecatorul va i

    inlaturat din complet numai daca partile ormuleaza cerere de recuzare si aceasta e admisa.

    Pt ca nu sunt pro$leme legate de cele 13 pro$. de incompati$ilitate - art &2 pctul 1.

    In cond art &2 ptcul 1 e incompati$il !udecatorul care a lasat sa se intrevada solutia pe care urmeaza sa o pronunte in

    cauza. 5e"tul are in vedere aptul ca !udecatorul s a antepronuntat aratand ce solutie ar urma sa pronunte in cauza pe care

    o !udeca la mom. respectiv. Impre!urarea ca !udecatorul a mai sol. o alta cauza c+iar identica nu e de natura sa i atraga

    incompati$ilitatea dupa cum aptul ca !udecatorul a scris o lucrare, a pu$licat un material intr o revista de specialitate in

    care a a$ordat e"act c+estiunea asupra careia urmeaza sa se pronunte nu-l ace numai pt. aceasta incompati$il.

    &2 pctul 1 spune ca aptul ca !udecatorul pune in discutia partilor impre!urari de apt sau de dr. in respectarea

    cerintelor art 1& ori invoca e"ceptii procesuale nu l ace sa devina incompati$il.

    5oate cazurile de incompati$ilitate enumerate in art &2 spune reglementate printr o nroma dispozitiva ceea ce

    inseamna ca reuzarea este la latitudinea partilor pt ca art &/ limiteaza numai la incompati$ilitatea reglementata prin art &1nulitatea +ot. c+iar daca !udecatorul nu s-a a$tinut ori nu a ost recuzat.

    Cererea de recuzare se ace ins cris sau ver$al in sedinta pt iecare !udecator in parte in acest ultim caz sustinerile

    partii iind sonsemnate in inc+eierea de sedinta. )umai declaratia de recuzare poate i acuta ver$al ulterior partea

    tre$uind sa motiveze in scris cererea, sa arate motivul de incompati$ilitate si dovezile de care intelege sa se serveasca.

    9ecuzarea tre sa ie acuta su$ pedeapsa decaderii inainte de inceprea oricarei dez$ateri. Dez$aterea la care se

    reera codul tre sa ie inteleasa in sensul art [email protected] din cod ca vizand punerea in discutie a partilor, a tuturor cererilor si

    apararilor ormulate de acestea, invocarea e"ceptiilor procesuale, adm. de pro$e prin urmare dez$aterile pana la inceputul

  • 8/10/2019 Procedura Civila NCPC Tabarca

    26/45

    26

    carora tre sa ie acuta cererea de recuzare se situeaza la de$utul procesului, dez$ateri avand loc si in etapa cercetarii

    procesului.

    sadar dez$aterile la care se reera codul in cazul recuzarii nu se identiica si nu se conunda cu dez$a