Drept procesual civil 

curs 1 (18.02.2014)

      Citarea si comunicarea actelor de procedura

-pe cine citam- judecată se face cu citarea părților,instanța neputând hotărî asupra unei cereri decât după citarea si infatisarea părților,cu excepția situației in care legea prevede ca judecată se face fără citarea părților ( Abținere,recuzare)-dacă instanța constata ca partea care lipsise nu a foat citată cu respectarea credințelor prevăzute de lege ,este obligată sa amâne judecata si sa fixeze un alt termen -termen in cunoștiință- acele situații in care partea nu va mai fi citată ,aceasta având termen in cunoștiință  si deci de a urmări toate termenele de judecată ulterioare1) partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat termen in cunoștiință2) partea / reprezentantul care a fost prezenta la un termen de judecată3) partea care personal sau prin reprezentant legal/ convențional  ori prin functionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondentei i s-a înmânat citatia pentru un termen de judecată

Nu se aplica termene in cunoștiință1) se reia judecată după ce a fost suspendată2) procesul se repune pe rol3) partea e chemată la interogatoriu cu excepția situației in care a fost prezenta la încuviințarea ei si s-a stabilit si termenul pentru luarea acesteia4)  pentru motive temeinice,instanța a dispus ca partea sa fie citată la fiecare termen5) după anularea hotărârii prima instanța sau după casarea cu dețineri instanța de apel/ recurs fixează termenul pentru rejudecarea procesului 6) militarii incazarmati / Deținuți sunt citati la fiecare termen 

- preschimbarea termenului de judecată pentru motive temeinice,termenul de judecata poate fi preschimbat; poate fi efectuată de instanța din oficiu sau la cererea oricărei dintre părți -completul de judecata investit cu soluția cererii de preschimbarea HOT asupra acesteia in camera de consiliu fără citarea părților -in caz de admitere a cererii,părțile vor fi citate din nou pentru termenul fixat-cuprinsul cotației -ART 157 -elementele prev sunt sancționate cu nulitatea expresa( cel care invoca nulitatea nu trebuie sa demonstreze ,aceasta fiind prezumata) : denumirea instanței,sediul instanței,n-ar de dosar,an,luna ,ziua infatisarii,numele,prenumele celui citat,locul unde se citează și Ștampila instanței,semnătura grefierului

    Organele competente pentru comunicare.Modalitati de comunicare1) regula - comunicarea cotațiilor si tuturor actelor de procedura se face prin intermediul agenților procedurali ai instanței din oficiu2) in măsura in care citarea nu se poate face prin agenți, se va face prin posta cu scrisoare recomandata si conținut declarat sau la cererea partii interesate  prin intermediul executorului judecătoresc sau serviciul de curierat,comunicarea se face un plic închis care va purta mențiunile " pentru justiție a se înmâna cu prioritate" la care se alătura dovada de înmânare/ proces verbal3) se poate face de grefierul instanței,telefon mobil sau alte mijloace care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia comunicare in vederea confirmării si un formular care va fi returnat instanței4) comunicarea actelor prin care părțile își comunica pretențiile  si apărarea

se face prin intermediul instanței,insa după sesizarea instanței dacă părțile au avocati sau consilieri juridici,cererile,intampinarile,alte acte se pot comunica direct între aceștia,partea care e prezenta in instanța personal sau reprezentant este obligată sa primească actele de procedura care i se comunica in ședința iar in caz de refuz actele se considera Comunicate prin depunerea lor la dosar

Locul citarii

prevazut de art 155  pf-pj : locul difera

obligatia de alegere a locului citarii

Partea are posibilitatea de a alege locul in care urmeaza a se face comunicarea actelor de procedura.In cazul persoanelor care se afla in strainatate pentru primul termen de judecata au obligatia de a-si alege un domiciliu procesual in Romania unde urmeaza a i se face toate comunicarile privind procesul.Orice modificare care intervine in cursul procesului asupra locului unde urmeaza sa fie citata partea trebuie sa fie adusa la cunostiinta instantei indicandu-se in acest sens locul unde urmeaza a fi citata partea pentrtu termenele ulterioare.Totodata partea care schimba domiciliul in cursul procesului trebuie sa incunostiinteze si partea adversa prin scrisoare recomandata a carei recipisa de prredare se va depune la dosar odata cu cererea prin care se incunostiinteaza instanta.Sanctiunea care intervine pentru neindeplinirea acestei obligatii consta in aprecierea procedurii de citare legal indeplinita la vechea adresa

Inmanarea citatieireguliRegula in cazul PF citatia se inmaneaza la domiciliul acesteia sau la domiciliul ales,totusi inmanara citatiei se poate face oriunde se afla persoana citata daca agentul procedural poate sa-i inmaneze citatia

Procedura de comunicare 

Comunicarea citatiei se face persoanei indreptatite sa o primeasca care va semna dovada de inmanare.Daca se refuza primirea citatiei acesta va fi depusa de agentul procedural in cutia postala,daca nu exista cutie postala agentul procedural va afisa pe usa locuintei destinatarului care va cuprinde mentiunea ca dupa o zi dar nu mai tarziu de 7 de la afisarea instiintarii destinatarul trebuie sa se preezinte la sediul instantei de judecata( atunci cand instanta se afla in localitatea in care se face citarea ) sau la sediul primariei in a carei raze teritoriale locuieste persoana citata pentru a i se comunica citatia.Daca destinatarul nu se prezinta in termenul prevazut pentru ridicarea acesteia citatia se considera comunicata la data implinirii acestui termen.

!!!!!Citarea prin publicitate!!!!Intervine cand reclamantul demonstreaza ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a afla locuinta paratului,instanta va dispune citarea acestuia prin publicitate. art 167 alin 2Reclamantul trebuie sa facă Dovada este : adresa la evidentei populației care va trimite instanței răspunsul.obligatoriu: prin afisarea la usa instantei,pe portalul instantei,ultimul domiciliu cunoscut al celui citat,! DOAR IN MASURA IN CARE INSTANTA APRECIEAZA NECESAR VA DISPUNE CA CITAREA SA SE FACA SI PRIN PUBLICAREA CITATIEI IN MO SAU PRIN PUBLICAREA INTR-UN ZIAR DE LARGA RASPANDIRE!ART 167 alin 3 dacă se încuviinteaza citarea prin publicitate se va numi un curator special

Termenul pentru inmanarea citatiei

Sub sanctiunea nulitatii citatia si celelalte acte de procedura vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.In pricinile urgente cand instanta apreecieaza necesar termenul poate fi scurtat facandu-se mentiune despre aceasta in cuprinsul citatiei

Sedinta de judecata

Activitatea premergatoare sedintei ,inainte de primul termen de judecataMasurile premergatoare sedintei de judecata sunt luate de catre instanta investita cu solitionarea pricinii in acest sens ea dispunand citarea partilor precum si a altor participanti daca este cazul( martori interpreti experti)Grefierul de sedinta pentru fiecare termen cu cel putin 2 zile inaintea sedintei preia dosarele din arhiva verificand in acest sens daca s-au atasat la dosarer dovezile de inmanare a citatiilor,actele si relatiile solicitate de instanta,informand despre toate Acestea pe presedintele completului de judecata.Pentru fiecare termen grefierul intocmeste lista de procese in care se vor  trece,mai intai cauzele declarate de lege urgente,cele ramase in divergenta,cele amanate din lipsa de timp,lista care de regula se afiseaza cu o ora inainte de inceperea sedintei la usa salii in care va avea loc judecata.

Conducerea si politia sedintei de judecata.

Procesul se solitioneaza in sedinta de judecata in fata judecatorului unic sau a completului de judecata.Presedintele completului de judecata deschide,suspenda,ridica sedinta avand dreptul de a exercita politia sedintei ceea ce inseamna ca poate lua masurile necesare pentru pastrarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata dispunanad inclusiv evacuarea din sala daca este cazulIn cazul in care una dintre parti tulbura desfasurarea sedintei de judecata,presedintele completului poate dispune indepartarea lui din sala insa inainte de inchiderea dezbaterilor va fi chemat in sala aducandu-i-se la cunostiinta faptele petrecute in lipsa sa si declaratiile celor ascultati,.Acest lucru nu este necesar daca partea indepartata din sala a fost asistata de un avocat care a ramas in sala de judecata

Principalel momente in desfasurarea sedintei de judecata

Cauzele stabilite pentru sedinta de judecata se examineaza in ordinea de pe lista de procese insa este posibil cu incuviintarea partilor aflate inaintea dosarului solicitat ca o anumita cauza sa se ia peste oridin

1.grefierul face apelul partilor in cauza ferindu-se ulterior si asupra obiectului pricinii,stadiului in care se afla procesul,modului de indeplinire a procedurii de citare,dupa care preda dosarul presedintelui completului.Daca citarea partilor nu este legala instanta va dispune amanarea cauzei pentru un nou termen de judecata dispunand refacerea procedurii de citare2. judecatorul va incerca impacarea partilor in tot cursul procesului putand recomanda partilor inclusiv participarea la o sedinta de mediere3. instanta se pronunta mai intai asupra exceselor de procedura si a celor de fond care fac inutila total sau partial administrarea de probe noi4. dupa rezolvarea acestor aspecte se intra in cercetarea cauzei sens in care se vor administra probele propuse de fiecare parte sau ordonata de instanta din oficiu5. in etapa dezbaterilor dupa ce preesedintele va constata cercetarea procesului incheiata( care se finalizeaza odata cu administrarea tuturor mijloacelor de proba) va da cuvantul partilor in fond pentru a pune concluzii,Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului,apoi paratului.Fiecare dintre parti va analiza in dreptul material probator si va propune instantei concluzia care aprecieaza ca se impune,In cazul in care in proces au intervenit si terti li se da si lor cuvantul in functie de pozitia procesuala.Procurorul daca participa ia cuvantul cel din urma cu exceptia daca el a pornit procesul cand va lua cuvantul primul

6. cand instanta aprecieaza ca este lamurita presedintele va declara dezbaterile inchise si completul se retrage pentrru deliberare

Dupa inchiderea dezbaterilor din proprie initiativa sau la cererea instantei partile pot sa depuna concluzii scrise care reprezinta rezumatul concluziilor orale.

Seminar 1. (24.02.2014)

ART 167 alin 3 dacă se încuviinteaza citarea prin publicitate se va numi un curator specialObligația locului citirii : la domiciliul propriu sau la domiciliul ales,dacă se schimba ai obligația de a incunostiinta instanța si partea adversa prin recipisa,mandat,......

Comunicarea se face-  prin agent procedural - curierat rapid,executor,recomandata- telefon,emailDacă procedura nu e legal îndeplinită instanța va putea dispune revenirea cu adresa si refacerea citarii. Partea adversa poate sa invoce doar la termenul la care e prezent

Curs 225.02.2014

                          Încheierile de ședință

După terminarea ședinței de judecata, grefierul care a participat are obligația de întocmi încheierea de ședința pe baza notelor luate in timpul dezbaterilor si a înregistrărilor efectuate.Termenul de redactare a încheierii de ședința este de  3zile de la data ședinței de judecată.Având in vedere ca aceste încheieri sunt anterioare hot finale pronunțate in cauza ele se numesc PREMERGATOARE.Încheierea constituie oglinda sedintei de judecata si trebuie sa arate cum s-a desfășurat ședință permitand partilor sa urmareasca evolutia procesului. Se întocmesc după fiecare termen de judecata cu xceptia situatiei in care instanta ramane in pronunțare, caz in care mențiunile ce ar trebui făcute in inchiere vor fi trecue in partea introductiva a hot jude.In ipoteza in care se amana pronunțarea pentru termenul unde au avut loc dezbărările se redactează incheiere, iar partea introductiva, pentru aceasta situatie nu va mai cuprinde mențiunile din incheier.Incheirea preparatorie sau interlocutorie.Cele preparatorii sunt acelea dispuse de instanța pe parcursul soluționării unei pricini si asupra cărora instanța poate reveni. Ex: încuviințare probe.Cele interlocutorii sunt acelea care leagă instanța cu privire la soluțiile adoptate si nu se mai poate reveni asupra lor. Cele care fără a hotărî asupra procesului se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale etc.

Procezul civil parcurge doua etape, cercetarea si dezbaterile.In etapa cercetării, instanța va efectua următoarele acte, excepțiile invocate de părți sau pe cele pe care le poate invoca din oficiu, va examina cererile de intervenție formulate de părți sau de terti,va examina fiecare pretenție pe baza actelor depuse in etapa scrisa, la cerea părților va dispune masuri asiguratorii sau pentru asigurarea dovezilor, va lua act de renunțarea la judecata a reclamantului, la renunțarea dreptului dedus jude, va lua act de

achiesarea paratului sau de tranzacția părților, va încuviința probe si va dispune adm lor, va îndeplini orice act de procedură soluționării cauzei.Cercetarea se desfășoară in camera de consiliu in fata judecătorului, in căile de atac in ședința publica cu citarea parților. In fata primei instanțe se desfășoară in ședința publica deoarece dispo ncpc se vor aplica proceselor pornite dupa 1ianuarie2016.La primul termen, după ascultarea părților va estima durata necesara cercetarii procesului tinan cont de împrejurările cauzei a.i. procesul sa fie soluționat intr-un termen optim si previzibil. Durata extrema va fi consemnata in încheierea de ședință insa pentru motive temeinice judecatorul va putea reveni asupra duratei intial estimata. Se fixeaza termene sscurte, chiar d la o zi a alta, dar pentru motive temeinice poate acorda si termene si mai mari.

            Excepții procesuale

Apararile reprezintă totalitatea mijloacelor procesuale folosite pentru respingerea pretentiilor reclamantului.

Apararile se clasifica in 2 categorii:

1. apărări de fond- reprezintă răspunsul pe care palatul il oferă pretentiilor reclamantului si care au ca scop respingerea cererii de chemare in judecata ca neîntemeiată 2.Excepțiile -sunt mijloace de apărare care privesc încălcarea normelor de procedura sau nereguli referitoare la Exercițiul dreptului la acțiune si care tind la amânarea cauzei sau la respingerea pretentiilor reclamantului fără o examinare in fond a acestor

!!!!! Prin urmare principala deosebire dintre aparatele de fond si excepțiile procesuale se referă la faptul ca excepțiile proces)uale chiar atunci când tind la respingerea sau anularea cererii nu pun in discuție fondul dreptului in timp ce apararile de fond presupun si antamarea acestuia in fond si in drept.In unele cazuri deși este vorba de veritabile apărări de fond se folosește denumirea de excepție ( excepția de neexecutarea a contractului,excepția procesului rău condus sau excepția de nelegalitate a actului administrativ din contencios)

Clasificarea exceptiilor procesuale

1.In funcție de obiect-de fond: atunci când se încalcă una din condițiile de exercitare a acțiuni civile,prescriptia, autoritatea de lucru judecat, vizează Dr material,...                              - de procedura: vizează nereguli referitoare la aplicarea unor norme de organizare judecătorească de competenta si de procedura propriu-zisa(gresita alcătuire a completului de judecata, recuzarea, abtinerea, litispendenta, conexitatea,necompetenta

2. In funcție de efectul pe care il produc in caz de admitere-dilatorii: sunt acelea care tind la amânarea solutionarii unei pricini -peremptorii( dilimante): sting procesul-mixte: încep prin a avea un efect dilatoriu si dobândesc in caz de admitere efect peremptoriu ...excepție ( Timbrarea)

3. In funcție de caracterul normelor care le reglementează avem -excepțiile absolute: vizează normele de ordine publica si pot fi invocate de orice parte interesata ,de procuror sau de instanța din oficiu in orice moment al procesului dacă prin lege nu se prevede altfel: necompetenta generală ,lipsei Calități procesuale active,excepția lipsei de interes-relative: sunt acelea care vizează încălcarea unor norme care ocrotesc interesele părților si pot fi invocate doar de partea interesata intr-un anumit termen,prin întâmpinare sau in lipsa invocarii prin întâmpinare cel mai târziu la primul termen ART 2513

Reguli privind soluționarea exceptiilor si apararile de fond-instanța este obligată înainte de a intra pe fondul pricini a se pronunța asupra exceptiilor de procedura precum si a celor de fond care fac inutila in tot sau in parte administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei-asupra apararile de fond instanța se pronunța după ce dezbaterile au avut loc ,cu ocazia deliberarii -in anumite situații excepția procesuala poate fi unita cu fondul cauzei atunci când pentru soluționarea lor este necesar sa se administreze aceleași dovezi ca si pentru fondul pricinii ex. expertiza,garnituraSunt anumite excepției care nu pot fi unite cu fondul, cele de procedura : competenta materială 

Soluționarea exceptiilor De regula instanța se pronunța asupra excepției printr-o încheiere care in ca de respingere a excepției poate fi atacată doar o data cu fondul . De asemenea dacă după admiterea excepției instanța a rămas in continuare investita ,încheierea poate fi atacată doar o fata cu fondul dacă legea nu prevede altfel.

Particularitățile exceptiilor procesuale1. Excepția procesuala ca forma a manifestărilor civile presupune existența unui proces in cursa de desfășurare 2. Excepțiile procesuale prin natura lor constituie mijloace de apărare astfel încât acestea se folosesc cu precădere de către parat,ele pot fi insa invocate ( excepțiile absolute) si de către reclamant,intervenientul in proces,procuror dacă participa ,instanța din oficiu3. Excepția procesuala este un mijloc prin care se invoca încălcări ale normelor de drept procesual sau de drept substantiala ,ele nu pun in discuție fondul dreptului si de regula trebuie solutinate înainte de dezbaterea fondului( prin excepție ele pot fi i solutionate odată cu fondul când pentru soluționarea lor este necesară administrarea acelorasi probe ca si pe fondul pricinii4. Admiterea excepției procesuale constituie in cazul exceptiilor dilatorii un obstacol temporar in soluționarea cererii principale ducând la schimbarea competentei ,refacerea unor acte,amânarea judecății ,iar in cazul exceptiilor peremptorii determinând stingerea procesului ,respingerea sau anularea cererii5. Admiterea excepției procesuale nu afectează drepturile reclamantului iar hotărârea pronunțați ca urmare a admiterii unei excepției nu are autoritatea e lucru judecat cât privește fondul dreptului

                    Probele in procesul civil

Noțiune si clasificareIn sens larg prin proba se înțelege acțiunea de stabilire a existenteis au inexistentei unui anumit fapt In sens strâns prin proba se înțelege mijlocul legal cu care se dovedeste un fapt juridicPrin noțiunea de proba in practica cel mai adesea se înțelege mijlocul de proba : înscrisuri,martori,interogatorii,prezumtiv,cercetări la fata loculuiProbele sunt clasificate in 1. Probe judiciare( cele adminisțrate in fata instanței )2. Probe extrajudiciare( nu sunt administrate in fata instanței)

După natura lor probele sunt -personale( faptele omului) : depozitii personale,Mărturisiri -materiale( lucruri care prin starea lor contributie dovedirea raportului juridic

După modul in care judecătorul percepe faptele 1 judecătorul le percepe in mod personal si direct( cercetarea la fata locului)

2. Celeca re le cunoaște prin intermediul altor persoane: depozitia prin martor,expertiza 

Sediul materiei ART 249-388 CPC

Sarcina. Obiectul. Subiectul probei

Sarcina probei- regula: revine celui ce face o afirmatie înaintea judecății: având in vedere ca procesul civil începe prin cererea dec he are in judecata formulata de reclamant este firesc ca el își dovedească mai întâi pretențiile,insa ori de câte ori paratul dobândește calitatea de reclamant( prin o cerere convențională) sarcina revine pârâtului - excepție: paratul in aceasta calitate procesuala are primu sarcina probei:ex: prin conflictele de munca sarcina probei revine angajatorului acesta fiind obligat sa depună probe in apărarea sa; in cazul prezumtiilor legale relative când cel care invoca prezumtiv nu trebuie sa probeze decât faptul ca vecin si conex pe care se întemeiază prezumtiv in timp ce proba faptului generator de drepturi revine adversarului sau

Obiectul probei 

Se înțelege faptele juridice in sens larg si actele juridice care au creat,modificate au stins raportul juridic dedus judecății ori faptele care au determinat ineficacitatea acesteia si i-au dat dreptul de a cere constatarea nulității actului juridic ,anularea rezolutiunea sau rezilierea acesteia 

Anumite fapte nu trebuie dovedite fie pentru ca sunt cunoscute de un cerc larg de persoane ( faptele notorii: cutremur,) fie pentru ca legea le considera existente( fapte prezumptive)

Subiectul probei

Este judecătorul întrucât probele se administrează in proces in scopul convingerii judecătorului de a admite acțiunea ( probele administrate de reclamanta) sau respinge actiunea( probele administrație de parat) 

Seminar 03.03.2014

Cercetarea procesului

Judecătorul -prima data Verifica dacă procedura de citare este legal îndeplinită,dacă nu e legal îndeplinită va amâna procesul - verifica competenta-estimează durata procesului( încheierea prin care se estimează se poate reveni motivat)-începe cercetarea procesului primul termen de judecata este prima zi de infatisare.-procesul se poate soluționa chiar dacă pârâtul nu se prezintă la proces-rezolvarea exceptiilor procesuale: PTR ca ele nu intra pe fondul cauzei si nu mai pot fi solutionate

Curs 304.03.2014

Reguli comune priind admisibilitatea si administrarea probelorAdmisibilitatea probelorPentru ca o proba sa fie admisa de instanța de judecata ea trebuie sa

îndeplinească următoarele cerințe:1. Sa fie legala ( sa nu fie oprita de legea de drept material sau procesual)2. Sa fie pertinenta (sa aibă legătura cu procesul3. Sa fie concludenta (sa fie de natura sa conducă la soluționarea procesului respectiv)Probele se propun de către R prin cererea de chemare in judecata, iar de P prin întâmpinare sub sancțiune decăderii daca legea nu prevede altfel.Probele care nu au fost cerute in aceste condiții vor putea fi solicitate si încuviințate de instanța atunci cand:1. Necesitatea adm probei rezulta din modificarea cererii de chemare in judecata2. Nevoia adm probei rezulta din cercetarea procesului si partea nu o putea prevedea3. Partea învederează instanței ca din motive temeinice nu a putut propune probele in termen4. Adm probei nu conduce la amânarea judecații5. Exista acordul expres al tuturor părților pentru admisibilitatea probelorFaptul ca o proba nu a fost solicitata de parte si nici instanța nu a dispus din oficiu admisibilitatea sa nu poate fi invocat ca motiv in exercitarea unei cai de atac pe motiv ca instanța a omis din oficiu sa ordone o probe.Asupra probelor propuse instanța se pronunță print-o încheiere atât in caz de admitere a acestora cat si in ca z de respingere.Încheierea se motivează si are caracter preparatoriu, ceea ce înseamnă ca nu leagă instanța si aceasta poate reveni asupra unei probe încuviințate.Ca regula, probele se adm in fata instanței de judecata investita cu soluționarea pricinii. (principiul nemijlocirii)Ca excepție, de la principiul nemijlocirii, atunci când judecători care soluționează cauza sunt chemați sa aprecieze probe adm de alți judecători. (comisie rogatorie) alta excepție consta in faptul ca este pericol ca proba sa dispară sau sa  fie greu sa fie adm in viitor. O alta excepție, daca probele sunt adm d avocat sau consilier juridic (art 366-388).Administrarea probelorIn măsura in care este posibil, probele se adm in ordinea stabilita de instanța chiar in ședință in care au fost încuviințate.Se face in etapa cercetării procesului, deci înainte d începerea dezbaterilor asupra fondului.Aprecierea probelorIn vederea stabilirii existentei sau inexistentei faptelor pentru a căror dovedire, probele sunt încuviințate judecătorul le apreciază in mod liber cf propriei sale conduite cu excepția situațiilor in care legea stabilește puterea doveditoare a unor mijloace de proba.In urma coroborării probelor administrate, instanța va pronunța hotărârea in cauza respectiva.Asigurarea probelor/ dovezilor- art. 369-375Oricine are interes sa constate de urgenta mărturia unei persoane, opinia unui expert, starea unor bunuri mobile sau imobile ori a obțină recunoașterea unui înscris, a unui fapt sau a unui drept, daca exista pericolul ca proba are caracter urgent.Cererea poate fi făcută chiar daca nu ar avea un caracter urgent in măsura in care partea adversă își manifesta acordul in acest sens.Acordul nu poate fi dedus din tăcerea acestuia ci trebuie dat in mod expres, personal sau prin mandatar prin procura speciala.Cuprinsul cererii:1. Date identificare ale partilor2. Partea care solicita asigurarea probelor va indica probele a căror administrare o pretinde si faptele pe care vrea sa le dovesdeasca3. Partea va indica si motivele care fac necesar adm probelorIn ipoteza in  care nu exista urgeta, in cerere se va face mentiunea si cu privire la aordul partii adverse.Cererea de asigurare se poate face pe cale principala, inainte de existenta unui proces, sau pe cale incidentala atunci cand exista un proces dar aceasta nu a ajuns la momentul adm probelor.Competenta de solutionareCand se formuleaza pe cale principala competenta revine judecatoriei in circumscriptia careia se afla obiectul probei, adica martorul sau obiectul

constatatrii.Daca se formuleaza pe cale incidentala, competenta va apartine instantei care solutioneaza pricina in prima instanta.Procedura de judecataDe regula, se solutioneaza cu citarea partilor in ca,era de consiliu, intampinarea nu este obl.Atunci cand instanta apreciaza ca este pericol in inatrziere, raport cu imprejurarile cauzei, va dispune ca cererea sa se judece fara citarea partilor.Atat in caz de resingere cat si in caz de admitere instanta se pronunță asupra cererii de asigurare printr-o incheiere.In caz de admitere a cererii de asigurarea încheierea este executorie si nu este supusa cailor de atac.In caz de respingere încheierea poate fi atacata separat cu apel in termen de 5 zile de la pronunțare daca s-a dat cu citarea părților si de la comunicare daca s-a dat fără citarea lor.Administrarea probei ce trebuie asigurată poate fi făcută deîndată la terenul la care s-a încuviințat cererea (interogatoriu, martor) sau la un alt termen fixat in acest scop (expertiza).Procedura de constatare a faptelor de către executorul judecătorescSe efectueza la cererea oricarei persoane care are interesul sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze sau sa se modifice pana la administrarea probelor.In acest caz executorul judecatoresc in circumscriptia caruia urmează ca constatarea va putea constata la fata locului aceasta stare de fapt.In cazul in care constatarea necesita acordul partii adverse su al altei persoane, aceasta nu va putea fi făcută decât cu acordul acesteia. Daca acordul nu este dat partea interesata poate solicita instantei sa încuviințeze efectuarea constatării.

Proba prin înscrisuri

Înscrisul este orice scriere sau alta consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic indiferent de suportul material pe care este făcută scrierea sau consemnare ori modalitatea de stocare.Clasificare:1. In funcție de scopul pt care au fost întocmite:a) Preconstituite (cu intenția de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul unui eventual litigiu)b) Nepreconstituite ( care nu s au întocmit in scopul de a fi folosite c mijloc de proba intr un litigiu, dar care in mod accidental sunt utilizate pt dovedirea raportului juridic litigios)

Preconstituite:- Originare/ primordiale ( întocmite in vederea constatării încheierii, modificării, stingerii unui raport juridic)- Recognitive  (scopul recunoașterii existentei unui înscris originar pierdut pt al ioni sau înlocui)- Confirmative ( pt a confirma un act lovit de nulitate)

2. După raportul dintre elea) Originaleb) Copii (chiar legalizate de orice înscris autentic sau sub semnătură privata nu pot face dovada decât despre ceea c este cuprins in scrisul original)c) Duplicate (de pe înscrisurile notariale sau alte înscrisuri autentice înlocuiesc originalul si au aceiași putere doveditoare ca acesta)Părțile au posibilitatea de a cere confruntarea copiei cu originalul, instanța putând ordona prezentarea originalului.3. Dupăa) Autentic (acel înscris care emana de la un funcționar public competent sa funcționeze in locul unde actul s-a făcut cu respectarea solemnității cerute de lege)b) Sub semnătură privata (înscrisurile întocmite de părți fără intervenția unui organ al statului si care poarta semnătură părților indiferent de suportul sau

material).  De regula, pt a fi mijloc de probă acesta trebuie sa fie semnat de părți, prin excepție pe lângă semnătură, in unele situații, legea impune si îndeplinirea altor condiții speciale (pluralitatea de exemplare, mențiunea bun si aprobat)Multiplul exemplar este necesar atunci cand actele sub semnătură privata care constata convenții sinalagmatice (numărul coincide cu numărul părților cu interese contrarii si pe fiecare exemplar se face mențiune despre numărul exemplarelor care s-au întocmit). Excepții de la aceasta formalitate: înscrisul care nu este valabil ca înscris autentic , dar poarta semnătură părților având valoarea unui înscris sub semnătură privata, lipsa nu poate fi invocata de cel care a executat obligația constata prin înscris, nu se poate invoca de părți neîndeplinirea condiții atunci când înscrisul a fost redactat intr-un singur exemplar care  fost lăsat in păstrarea unui terț.Mențiunea bun si aprobat este necesară in cazul actelor sub semnătură privata prin care o parte se obliga către cealaltă sa ii plătească o suma de bani sau o cantitate determinata de alte bunuri fungibile( cecuri,alte bunuri care prevăd bani).Actul trebuie sa fie scris in întregime de acela care s-a obligat sau cel puțin acesta înainte de a semna a adauge la sfârșitul actului cuvintele: BUN SI APROBAT PENTRU arătând in cifre si litre suma de bani sau cantitatea de bunuri. Atunci cand exista neconcordanta intre suma trecuta in cuprinsul înscrisului si cea din cadrul formulei in finalul actului se va considera ca obl este asumata pentru suma mai mica daca nu se dovedește contrariul. Nu se aplica: intre profesioniști.Lipsa oricareia dintre conditiile speciale nu afecteza valabilitatea convetiei partilor ci doar posibilitatea de dovedire a acesteia.Avantajele înscrisului autentic sub aspect probator:-prezumție de validitate, pers car il folosește este scutita de orice dovada, proba contrara revenind celui care contesta- in privința datei înscrisului face dovada pana la înscrierea in fals atât in raporturile dintre părți cat si fata de terti-face deplina dovada fata de orice persoana pana la declararea sa ca fals cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat in condițiile legii- cel autentificat de notarul public care constata o creanță certa si lichida are putere de titlu executoriu la data exigibilității acestuia

Înscrisurile pe suport informatic- art. 282-284

ADMINISTRAREA PROBEI PRIN INSCRISURIÎnscrisurile de care partea înțelege sa se folosească in cursul litigiului se depun in copii certificate cu cererea de chemare in judecata, respectiv întâmpinarea.Partea care a depus o copie certifficata trebuie sa detina originarur inscrisului ai daca instanta considera necesar sa poata arata.Daca inscrisurile sunt in limba straina se vor depune traduceri .Inscrisurile depuse raman in judecata si nu mai pot fi retrase de cel care le-a depus fara acordul adversarului.Daca inscrisul pe care o parte doreste sa-l folosesca se fala la partea adversa atunci la cererea celui interesat instanta poate ordona infatisarea lui.Cererea nun poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca adversarul s-a referit la el in proces.Cererea de prezentare a inscrisului de catre partea adversului poate fi respinsa doar in masura in care acesta priveste chestiuni cu totul personale sau daca infatisarea inscrisului ar determina incalcarea obl de a pastra secretul profesional sau cand prezentrea lui ar atrage urmarirea penala impotriva partii ori a unei alte persoane (sot, ruda pana la grdul al 3lea insclusiv) sau ar expune o dispretului public.In cazul in care inscrisul intelege sa se foloseasca una dintre parti se afla la o terta persoana in aceasta situatie ea va fi citata ca martor punându-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta.Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati instanta la cererea uneia dintre parti sau din oficiu va dispune trimiterea inscrisului in caz de neconformare autoritatii ii se va aplica o amendă.  

Curs 411.03.2014

                Verificarea inscrisurilor

Inscrisurilor care sunt aduse in instanța de către una dintre părți ca mijloc de proba pot fi contestate de către partea adversa . Inscrisurilor sub semnătura privată ,cel căruia i se opune înscrisul,trebuie fie sa-l recunoască , fie sa-l conteste deoarece o atitudine neutra in sensul de a declara ca nu cunoaște scrisul / semnătura este permisă numai moștenitorilor / succesorilor in contract ai aceluia de la care se pretinde ca emana înscrisul .  Partea căreia i se opune înscrisul fie ca e autentic/ semnătura privată poate declara ca înscrisul este fals , in ambele ipoteze instanța trebuie sa procedeze la verificarea inscrisului.

          Mijloace de verificare

1. Dacă partea declara ca nu cunoaște înscrisul/semnătura președintele completului o va pune sa scrie sub dictarea sa ,părți din înscris sau sa semneze ,refuzul putând fi considerat ca o recunoasterea a inscrisului

2. In cazul in care verificarea nu e concludenta in instanța,aceasta va dispune efectuarea unei expertize ,scop in care părțile sunt obligate sa depună înscrisuri folositoare in proces ,iar ca piesa de comparație înscrisuri autentice,înscrisuri sub semnătura privată necontestate de părți. In funcție de concluzia expertului precum si de alte probe administrate instanța decide dacă înscrisul rămâne sau nu in proces.In situația in care cel mai târziu la primul termen de judecata,dupa prezentarea unui înscris folosit in proces,una din părți declara ca este fals ,prin falsificarea semnături/ scrierii, ea e obligată sa arate motivele pe care se sprijină. Președintele completului va constata prin proces-verbal starea materială a inscrisurilor,dacă exista pe el stersaturi,adaugiri,corecturi,apoi il va semna împreuna cu părțile si grefierul de ședința dupa care va fi depus la grefa instanței.  Dacă la termenul fixat de instanța partea care a depus înscrisul,lipsise,nu dorește sa răspundă la interpelarile instanței sau declara ca nu se folosește de înscris ,acesta va fi înlăturat din proces. Dacă părțile insa se prezintă si își mențin poziția initiala, instanța va înainta procesul -verbal si înscrisul defăimăt procurorului întrucât falsul constituie o infracțiune ce intra in competenta de cercetare a procurorului,instanța având posibilitatea de a dispune suspendarea judecării procesului civil dacă s-a arătat autorul/complicele falsului.. In cazul in care nu suntem in prezenta unei judecati penale, falsul se va cerceta pe cale incidentala de instanța civilă prin orice mijloc de proba.

3. Proba cu martori( ART 309-326)

Admisibilitatea probei cu martori-regula in toate cazurile -cu exceptia cazurilor in care legea declara inadmisibil un astfel de mijloc de proba. Nu pot fi probate cu martori :a) un act juridic nu poate fi dovedit cu martori dacă valoarea obiectului sau este mai mare de 250 de lei, excepție fiind atunci când contra unui profesionist se poate face dovada cu martori a oricărui act juridic indiferent de valoarea lui dacă a fost încheiat de acesta in exercitarea activității sale profesionale ( totuși in cazul in care legea cere forma scrisă pentru validitatea unui act juridic acesta nu poate fi dovedit cu martori) 

b) dacă legea prevede forma scrisă pentru dovedirea unui act juridic ( da probationem) ,excepție fiind situația in care partea s-a aflat in imposibilitate materială/ morala de a-si întocmi un înscris pentru dovedirea

actelor juridice , atunci când :-exista un început de dovada scrisă-partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz fortuit sau forța majora -părțile convin expres / tacit sa folosească aceasta proba  insa numai referitor la dreptul de care dispune -actul juridic este atacat pentru frauda ,eroare,dol,violenta sau lovit de nulitate absoluta pentru cauza ilicita sau imorala-se cere lămurirea clauzelor actelui juridic

c) împotriva sau peste ceea ce cuprinde un înscris chiar dacă legea nu cere forma scrisă pentru dovedirea actului juridic respectiv cu exceptia celor 6 cazuri de mai sus b)

d) faptele naturale, nasterea, moartea  nu pot fi dovedite prin proba cu martori ci prin acte de stare civilă 

      Persoane care pot avea calitatea de martori!!!!

1. Persoane cărora legea le interzice sa aibă calitatea de martori , ART 315 Nu pot fi Ascultați ca martori:-rudele și afinii pana la gradul al III-lea inclusiv-soțul ,fostul sot ,logodnicul, concubinul-cei aflați in dușmănie sau legătura de interese cu vreuna din părți -persoane puse sub Interdicție judecătorească -Cei Condamnați pentru mărturie mincinoasa Dacă in primele 3 cazuri părțile pot conveni expres/tacit ca aceste persoane sa fie audiate in privința persoanelor puse sub Interdicție si a celor condamnate  Interdicție e absoluta ,ei nu au niciodată calitatea de martori in procesul civil.In cazul rudelor si afinelor pana la gradul IV inclusiv ,nu e necesar acordul celeilalte părți pentru audierea acestor persoane in procesele referitoare la filialei,divorțează,alte rapoarte de familie, cu exceptia descendentilor

2. Persoanele scutite de a fi martori, ART 317

  Administrarea probei cu martori

-dacă instanța încuviinteaza proba cu martori ,ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere de chemare in judecata / întâmpinare sau in condițiile ART 254 alin 2.-înlocuirea martorilor nu se va încuviințarea decât in cazu de moartea,dispariție,internare in spital, in termen de 5 zile partea va trebui sa depună lista cu alt martor.-martorii pot fi audiati chiar la termenul la care proba a fost încuviințata dacă sunt prezenți-dacă partea care a propus martorul  se obliga sa aducă personal martorul la termen acesta nu v-a mai fi citat-dacă partea nu își îndeplinește obligația ,instanța va dispune citarea sau aducerea cu mandat a Martorului pentru un nou termen-dacă partea nu si-a asumat obligația de aducere a Martorului , acesta va fi citat, dacă dupa citare martorul nu se prezintă, instanța va emite mandat de aducere si il poate aplica prin încheiere executorie/amenda, dacă nici dupa mandat nu se prezintă instanța trece la judecarea pricinii.-fiecare martor se audiaza separat de ceilalți ,cei neaudiati neputând fi de fata ,in oridinea stabilită de președintele completului-dupa ce va fi identificat martorul ,președintele completului ii va cere sa se arate dacă e ruda/afin cu una din părți ,dacă e in serviciul uneia din părți sau judecata, in dușmănie sau legături de interes cu una din părți-aceste elemente interesează fie pentru a stabili dacă persoana respectiva nu e oprită de lege sa depună mărturie fie pentru aprecierea sincerității martorilor-președintele va pune in vederea Martorului îndatorarea de a jura,Semnificația jurământului ART 319

-dupa depunerea jurământului martorul va fi audiat ,el va arată împrejurările pe care le cunoaște si va răspunde la întrebările președintelui de complet,ale partii care l-a propus,ale partii adverse si ale procurorului - martorul nu are voie sa citească un răspuns scris anterior,insa cu încuviințarea instanței se poate folosi de însemnări referitoare la denumiri/cifre-dacă instanța apreciază ca întrebarea adresată  nu e utila,o va respinge,insa la cererea partilor va trece in încheiere atât întrebarea cat si motivul pentru care s-a respins-mărturia se depune oral și se consemnează in scris de către grefier dupa dictarea președintelui si va fi semnată pe fiecare pagina si la sfârșitul ei de președinte ,grefier si martor dupa ce acesta a luat cunoștiință de cuprinsul declarației-dacă martorul nu poate sau refuza sa semneze se face mentiunea despre aceasta, dacă instanța are bănuieli ca mărturia e mincinoasa încheie proces verbal si sesizează organul de urmărire penală competent

      Aprecierea probei cu martori

- in aprecierea probei cu martori va tine seama de sinceritatea acestuia si de împrejurările in care a luat cunoștiință de fapta-sinceritatea Martorului rezulta din aspecte legate de rudenie cu una dintre părți,dacă se afla in serviciul unei dintre părți ( dacă a perceput prin propriile simțuri direct faptele relatate sau are cunoștiință de ele de la alte persoane)-dacă judecătorul apreciază ca mărturia are un grad mare de subiectivitate o poate înlătura din proces

          Prezumtiile ( ART 327-329)

Prezumtia reprezinta consecintele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut pentru a stabili un fapt necunoscut.De ex: timpul legal de conceptiune

Clasificare a) legale (instituite de lege)b)judiciare ( prezumtii simple la care ajunge judecătorul)

Admisibilitatea prezumtiilor

Admisibile ori de câte ori legea le prevede,iar in cazul in care nu sunt stabilite de lege numai dacă e  admisibilă si proba testimoniala si au greutate si putere de a creste probabilitatea

    Prezumtii legale

      Sunt prevăzute in mod expres, limitativ de lege in deosebi in codul civil dar si alte acte normative( ART 93 NCC), cel dispărut e socotit in viața dacă nu a intervenit hotărârea declarativa de moarte rămasă definitiva, (ART 339 NCC) bunurile dobândite in timpul căsătoriei de oricare dintre soti sunt bunuri comune, ( ART 426 NCC) paternitatea se prezuma dacă se dovedește ca presupus tata a conviețuit  cu mama in perioada timpului legal de conceptiune,etc.

Se împart in doua categorii :1) relative: prezumtii e răsturnată prin dovedirea probei contrare2) absolute: dacă o asemenea dovada nu poate fi primită

    Prezumtiilor judiciare

-Instanța se poate întemeia pe ele numai dacă au greutatea si puterea de a naște probabilitatea faptului pretins, pot fi insa primite doar in măsura in care proba cu martori e admisibilă.-sunt nelimitate, legea permite judecătorului sa folosească experiența sa proprie ,sa facă uz de putere de înțelegere si judecata

-se poate întemeia pe probe directe,pe un început de dovada scrisă ori pe o anumită situație permitand judecătorului sa tragă concluzii existente sau inexistente faptului generator de drept

    Expertiza

Se poate recurge la acest mijloc de proba ori de câte ori pentru lămurirea unor împrejurări de fapt este necesar sa se cunoască pararea unui specialist .Cazuri in care expertiza e obligatorie( sub sanctiunea anulării hotărârii):a) expertiza Medico-legală pentru stabilirea vârstei in cazul inregistrarii tardive a nasteriib) avizul medical-punerea sub Interdicțiec)expertiza poate fi solicitată de părți sau procuror,ori se poate dispune din oficiu de instanța ,asupra încuviințării sau respingerii acestuia,instanța pronuntandu-se printr-o încheiere motivata

NUMIREA EXPERTULUI dupa încuviințarea probei, completul de judecata va numi 1 sau 3 Experți dintre cei recomandati de Biroul local pentru domeniul respectiv, aleși de părți sau dacă aceștia se invoiesc de la numire instanța stabilește prin tragere la sorți  Prin încheiere instanța va mai stabili- obiectivele expertizei: întrebări la care expertul trebuie sa răspundă- data la care urmează sa fie depus raportul- onorariul provizoriu al expertului- dovada plătiți onorariuliu trebuie pusă la instanța in termen de 5 zile de la numirea expertului sau in termenul fixat de instanța- expertul poate fi recuzat pentru aceleași motive ca si judecătorul, cererea trebuie sa fie formulata in termen de 5 zile de la numirea expertului

    Administrarea expertizei

- dacă problema asupra căreia urmează sa se pronunție expertul poate fi lamurita printr-o opinie, el va fi ascultat in ședința iar părerea sa va fi consemnata intr-un proces verbal semnat de președinte, grefier, expert- dacă pe lege efectul expertizei e nevoie de timp, instanța va stabili un termen, dacă expertul nu se desfășoară in laborator ci la fata locului sau e nevoie de explicații partilor, ea nu poate fi făcută decat cupa citarea partilor prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si conținut declarat care va fi anexata raportului de expertiza efectuat, citatia urmând a cuprinde ora si locul unde se face lucrarea- citatia sub sanctiunea nulității raportului de expertiza trebuie comunicat partii cu cel puțin 5 zile înaintea efectuării lucrării

    Forța probata a raportului de expertiza

- expertul își concretizează lucrarea printr-un raport in care va arată obiectivele care au fost avute in vedere, metoda folosită, constatările, concluziile motivate la care a ajuns- raportul se depune la instanța ( dosarul cauzei ) cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecata- nedepunerea in termen se sanctioneaza cu amendarea expertului- dacă e nevoie de lămuriri sau completări ale raportului de expertiza instanța din oficiu sau la cerera partilor poate solicita expertului la  primul termen dupa depunerea raportului sa-l lămurească sau sa completeze- pentru motive temeinice instanța poate dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei noi expertize de alt expert- o noua expertiza va trebui cerută motivat sub sanctiunea decaderii la primul termen dupa depunerea raportului, iar dacă s-au formulat obiecțiuni la termenul imediat următor depunerii sa răspundă la obiecțiuni  Completul de judecata nu e legat de regula de conducerea expertizei, ele constituind numai elemente de convingere lăsate la liberă apreciere a judecătorului

Curs 

18.03.2014 – Curs

Administrarea probei cu interogatoriu

Partea care a solicitat proba scrie pe foaie intrebarile pe care doreste sa le adreseze adversarului iar daca interogatoriul se ia in sedinta, aceasta se preda presedintelui de complet in momentul in care se administreaza proba.Presedintele va intreba partea chemata la interogatoriu asupra fiecarui fapt in parte, raspunsurile fiind trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile.Totodata  cu incuviintarea presedintelui de complet fiecare dintre judecatori /procuror daca participa si partea adversa pot pune direct intrebari celui chemat la interogatoriu.Partea nu are voie sa citeasca un proiect de raspuns scris insa cu incuviintarea presedintelui se poate folosi dde insemnari referitoare la cifre si denumiri.In cazul in care ambele parti sunt prezente la luarea interogatoriului ele pot fi confruntate in cazul in care raspunsurile acestora se contrazic.Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedintele completului, de grefier,de cel care l a propus precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprinsul acestuia.

DEZBATEREA IN FOND A PROCESULUI

La dezbaterea in fond se pun in discutie imprejurari de fapt si temeiul de drept invocate de parti in cererile lor sau dupa caz ridicate de instanta din oficiu.

Aspecte prealabile dezbaterii in fond

Instanta din oficiu sau la cererea partilor inainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei pune in discutia acestora cererile, exceptiile procesuale si apararile care nu au fost solutionate in cursul cercetarii procesului precum si pe acelea care pot fi invocate in orice moment procesual.Daca partile declara ca nu mai au alte cereri de formulat nemai fiind nici alte incidente de solutionat, presedintele deschide dezbaterile asupra fondului dand cuvantul partilor pentru ca fiecare sa si sustina cererile si apararile formulate in proces.Cand instanta apreciaza ca au fost lamurite toate imprejurarile de fapt si temeiurile de drept ale cauzei, presedintele dispune inchiderea dezbaterilor.Instanta poate solicita sau partile din proprie intiativa pot depune completari la notele intocmite la sfarsitul cercetarii procesului, dupa probe.Cu toate acestea dupa inchiderea dezbaterilor partile nu mai pot depune la dosarul cauzei niciun inscris sub sanctiunea de a nu mai fi luat in seama.

Deliberarea si pronuntarea hotararii

Dupa finalizarea etapei dezbaterilor completul de judecata delibereaza in secret asupra hotararii ce urmeaza sa se pronunte luand parte numai membrii completului in fata carora au avut loc dezbaterile. In cazurile justificate instanta poate dispune amanarea pronuntarii pentru un termen care nu poate depasi 15 zile.In acest interval de timp partile avand posibilitatea de a depune la dosarul cauzei concluzii scrise.

Luarea hotararii

Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata iar cand unanimitatea nu poate fi realizata, hotararea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecata.In situatia in care din deliberare rezulta

mai mult de 2 opinii judecatorii ai caror pareri se apropie mai multn au datoria de a se uni intr o singura opinie.Daca majoritatea nu poate fi realizata procesul se judeca in complet de divergenta constituit prin includerea in complet si a unui alt judecator, in aceasta situatie partile vor fi citate pentru un termen care nu poate depasi 20 de zile de la ivirea divergentei.Partile urmand sa puna din nou concluzii asupra chestiunilor aflate in divergenta.

Minuta

Dupa ce a fost luata hotararea se va intocmi o minuta care va cuprinde solutia pronuntata in cauza, sub sanctiunea nulitatii hotararii minuta se va semna pe fiecare pagina de catre judecatori si dupa caz de magistratul asistent.Data hotararii este aceea la care minuta a fost pronuntata.Se va pronunta in sedinta publica la locul unde s au desfasurat dezbaterile de catre presedinte sau de un alt membru al completului de judecata care va citi minuta indicand si calea de atac ce poate fi exercitata.Cu toate acestea in cazul in care instanta a dispus amanarea pronuntarii presedintele completului poate stabili ca pronuntarea hotararii se va face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.

Incidente procedurale ce pot aparea in cursul judecatii

Primul incident : Suspendarea judecatii

Notiune:Prin suspendare cursul judecatii se opreste iar procesul ramane in nelucrare fie datorita unor imprejurari dorite de parti care nu mai staruie in solutionarea procesului fie din cauza unor imprejurari independente de vointa lor.

Suspendare:1.voluntara2.legala:a)de dreptb)facultativa

2.In cazul suspendarii legale, aceasta intervine datorita unor imprejurari ce nu tin de vointa partilor ci de imposibilitatea fizica sau juridica de a se prezenta la judecata sau de necesitatea unei bune administrari a justitiei1.Suspendarea voluntara – art.411 CPCAceasta intervine:1. cand ambele parti o solicita2. cand niciuna dintre parti nu se infatiseaza la strigarea cauzei desi legal citate si niciuna nu a solicitat judecarea cauzei in lipsaPer a contrario, daca una dintre parti a solicitat judecarea cauzei in lipsa, judecata va continua.Cererea de judecare a cauzei in lipsa produce efecte doar in fata instantei in care a fost formulata.Ceea ce inseamna in caile de atac aceasta trebuie reinterata de fiecare data ( in apel/recurs)Reluarea judecatii trebuie solicitata de catre partea interesata in termen de cel mult 6 luni de la data la care a intervenit suspendarea in caz contrar intervenind perimarea cererii de chemare in judecata.Cererea de redeschidere a judecatii se timbreaza de partea care o formuleaza cu 50% din taxa judiciara de timbru platita pentru cererea a carei judecata s a suspendat.2.a) Suspendarea de drept – intervine pentru cazurile prevazute in art 412 CPCPrima ipoteza – decesul intervine pe PARCURSUL solutionarii pricinii – instanta nu este obligata sa suspende pricina atunci cand partea invedereaza introducerea in cauza a succesorilorA2a ipoteza – suspendarea cauzei pentru numirea de tutore/curatorA3a ipoteza – decesul reprezentantului/mandatarului cu cel putin 15 zile inainte de termenA4a – incetarea functiei tutorelui sau curatorului

A5a – dizolvarea persoanei juridice pana la momentul numirii lichidatoruluiOri de cate ori unul din motivele de la 412 atunci cand instanta a ramas in pronuntare ele nu afecteaza acest lucru, mostenitorii fiind introdusi in apel in acest caz, suspendarea de drept opereaza NUMAI pe parcursul solutionarii pricinii.Alte cazuri de suspendare prevazute de lege :-conflictul de competenta-litispendenta (judecata in apel si recurs),-abtinerea judecatorului(cand se formuleaza cererea de abtinere de judecator nu se face niciun act de procedura in cauza – echivaleaza cu o suspendare a pricinii;-daca dupa o amanare acordata la cererea ambelor parti ele nu staruie in judecata aceasta se suspenda art.221 alin.2-art.64 alin.1 din materia interventiei principale aplicabil si chemarii in judecata a altei persoane,chemarii in garantie, aratarii titularului dreptului, in raport de care judecarea cererii principale se suspenda pana la solutionarea caii de atac exercitate impotriva incheierii prin care s a respins ca inadmisibila cererea de interventie.

b) Suspendarea facultativaInstanta POATE suspenda judecata:1.cand solutionarea procesului depinde in tot sau in parte de existenta sau inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecati.2.cand s a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o legatura hotaratoare (inraurie) asupra hotararii ce urmeaza sa se pronunte.

Curs 25.03.2014

    Alte cazuri de suspendare facultativa altele decat cele prevăzute de legePoate interveni in condițiile ART242 când normala desfășurare a procesului este împiedicată  de neîndeplinirea obligatiilor procesuale puse in sarcina reclamantului de către instanța, aceasta va putea dispune suspendarea cauzei urmând ca reclamantul sa poată solicita preluarea judecății condiționat de achitarea a jumătate din taxa initiala de timbru precum si de îndeplinirea obligativitatea din cauza căreia instanța a dispus suspendarea 

In cazul strămutării,instanța sesizată cu cererea de strămutare poate dispune suspendarea judecății cauzei pana la soluționarea cererii de strămutare in condițiile ART 443.

Procedura de Soluționare a suspendării 

Indiferent de felul suspendării instanța dispune aceasta măsura printr-o încheiere interlocutorie care poate fi atacată atât, in caz de admitere cat si de respingere prin recurs -când suspendarea s-a dispus de către ICCJ Încheierea este definitiva-împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea ,precum si împotriva încheierii  prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei  SE POATE DECLARA RECURS PE TOATĂ DURATA SUSPENDĂRII ( doar in cazul s-a admis suspendarea sau s-a respins cererea de repunere pe rol a cauzei) in cazul in care cererea de suspendare a fost respins termenul de recurs este cel normal

Efectele suspendării

-produce efecte fata de toate părțile -pe durata suspendării nu se pot efectua acte de procedura sub sanctiunea nulității acestora 

-reluarea judecății se face la cererea partii sau in anumite cazuri din oficiu( competenta) la momentul indicat pentru fiecare caz de suspendare in parte-instanța se pronunța asupra cererii de repunere pe rol a cauzei cu citarea partilor având in vedere ca aceasta nu mai au termen in cunoștiință 

        PERIMAREA

Noțiune 

PERIMAREA este o sanctiunea procedurala care intervine in cazul in care pricina este lăsată in nelucrare din motive imputabile partii o perioada mai lunga de timp.Sediul materiei 416-423

Obiectul perimarii 

Orice cerere de chemare in judecata : apel,recurs,Contestație in anulare,revizuire se Perima de drept chiar împotriva incapabililor dacă a fost lăsată in nelucrare din motive imputabile partii timp de 6 luni- termenul este de 6 luni si in materia executării silite - in cazul in care o cerere adresată instanței rămâne in nelucrare timp de 10 ani aceasta se va Perima de drept chiar dacă nu exista motive imputabile partii 

Condițiile perimarii( cumulative) 

-cererea sa fi rămas in nelucrare un interval de 6 luni-sa nu fi intervenit o cauza de întrerupere sau de suspendare a cursului perimarii-rămânerea in nelucrare sa fie cauzată de culpa partii interesate in desfășurarea procesului ( nu constituie cauza de perimare Situațiile in care actul de procedura trebuia îndeplinit din oficiu precum si Situațiile in care din motive neimputabile partii cererea nu a ajuns la instanța competenta sau nu se poate fixa termen de judecata ) -sa nu existe o cauza de stingere a procesului reglementată de o norma specială derogatorie care se aplica cu prioritate( împăcarea partilor in cazul divortului) 

Termenul de perimare este de 6 luni si curge de la ultimul act de procedura îndeplinit de parti sau de instanta. Termenul se calculează potrivită ART 181 alin 1 pct 3, ceea ce înseamnă ca se împlinește in ultima zi a celei de-a 6 luni. 

Întreruperea termenului de perimare are loc prin îndeplinirea unui act de procedura făcut in vederea judecării procesului de către partea care justifica un interes. In văzul in care suntem in prezenta unei coparticiparii procesuale actul care întrerupe cursul perimarii făcut de către unul din coparticiparii va profita si celorlalti.

Suspendarea cursului perimarii intervine -pe perioada suspendării facultative judecății (ART 413) precum si in alte cazuri stabilite de lege atâta timp cat aceasta nu este cauzată de lipsa de staruinta a partilor in judecata-in cazul suspendării de drept ( ART 412) cursul perimarii este suspendat Timp de o luna de la data la care au avut loc faptele care au determinat suspendarea judecății cu conditia ca acestea sa fi avut loc in ultimile 3 luni ale termenului de perimare-când partea este împiedicată de a starui in judecata din cauza unor motive temeinic justificate

Constatarea perimarii

Deși perimarea operează de drept ea trebuie constata de instanta de judecata deoarece trebuie verificat cu respectarea principiului contradictorialitatii dacă sunt îndeplinite condițiile pentru ca aceasta sa intervină, in vederea constatării perimarii procesul se repune pe rol la cerere sau din oficiu.Dacă instanta apreciază ca nu a intervenit perimarea va pronunța o încheiere iar in cazul in care apreciază ca a intervenit o hotarâre de perimare. Încheierea sere singure poate fi atacată doar o data cu fondul ,iar hotărârea de perimare este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntarea la instanta ierarhic superioară. Dacă perimarea este constata de o Secție a ICCJ -ului recursul se va soluționa de completul de 5 judecători . 

!!!!!!! Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi invocata pentru prima data in fata instanței de apel.

Efectele perimarii 

Perimarea stinge procesul împreuna contactele de procedura care ramân fără efect,părțile fiind repuse in situația anterioară. Reclamantul poate formula o noua cerere pentru valorificarea aceluiasi drept dacă nu s-a prescris dreptul de a obține condamnarea pârâtului ,probele administrate in cursul judecății cererii de perimare ramân castigate cu exceptia situație in care instanta apreciază ca se dispune refacerea lor . De asemenea chiar dacă s-a perimat  executarea silită creditorul poate formula o noua cerere de executare cu conditia sa nu se fi prescris dreptul de a obține executarea silită .In situația in care s-a perimat o cale de atac aceasta nu mai poate fi exercitata.

ACTELE DE DISPOZIȚIE ALE PARTILOR

    Renunțarea la judecata ( ART 406/407)Este un act de dispoziție doar al reclamantului care poate avea loc oricând in cursul procesului oricând in condițiile prevăzute de lege. Renunțaseră se poate face:-verbal ,in ședința- prin cerere scrisă ( de reclamant personal sau prin mandatar cu procura specială )

1.Dacă renunțarea se face anterior comunicării cererii de chemare in judecata pârâtului ,reclamantul nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata 2. Dacă renunțarea se face dupa comunicarea cererii de chemare in judecata la cererea pârâtului , instanta il va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecata 3. Dacă renunțarea se face la primul termen de judecata ,la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decat cu acordul expres sau tacit al pârâtului . In cazul acordului tacit ase prezuma ca acesta este dat atunci când pârâtul nu este prezent ,instanta acordând un termen pentru ca acesta sa își exprime poziția fata de cererea reclamantului ,insa acesta nu răspunde context in care instanta va aprecia ca pârâtul este de acord cucerirea de renuntare.

In situația in care renunțarea vizează judecarea apelului ,recursului sau a oricărei cai extraordinare de atac având in vedere ca doar cel care exercita calea de atac poate renunța la ea nu se cere acordul celeilalte parti.

Renunțarea la judecata se constata printr-o hotarâre supusa recursului care va fi judecat de instanta ierarhic superioară celui  care a luat act de renunțarea la judecata . Când renunțarea are loc im fata unei Secție a ICCJ hotărârea e definitiva.

Efectele Renunțați la judecata-renunțarea la judecata a unuia dintre reclamanți nu este opozantă celorlalti reclamanți dacă suntem in cazul unei coparticiparii procesuale ea producand efecte numai fata de părțile in privința cărora a fost făcută.-cererea de intervenție principala,cererea de chemare in judecata a altor persoane,cererea reconventionala nu sunt influențarea de renunțarea reclamantului la judecata cererii principale ci acestea vor fi solutionate in continuare având in vedere caracterul incidental al acestora 

Renunțarea la dreptul subiectiv pretins se poate realiza de către reclamant ori de câte ori acesta poate dispune de acest drept ( in cererile având ca obiect filiala nu se poate renunța la drept, la capacitate) .Momentul pana la care se poate formula, oricând in cursul judecății fără a se cere consimțământul pârâtului deoarece in acest caz nu mai exista riscul de a fi chemat in judecata pentru valorificarea acelui drept subiectiv.

Forma cererii de renunțare

Se poate formula- verbal ,in ședința - prin înscris autentic 

Procedura de solutionare

Ca urmare a Renunțarii la drept  instanta, pronunța o hotarâre data fără drept de apel prin care respinge in fond cererea reclamantului , este supusa recursului. Dacă renunțarea se face in fata ICCJ recursul este admisibil si este de competenta completului de 5 judecători 

ACHIESAREA

se prezintă sub 2 forme1.achiesarea pârâtului la pretențiile reclamantului2.achiesarea partii care a pierdut procesul la hotărârea pronunțata 

1. Are loc fie prin recunoasterea voluntara a pretentiilor reclamantului ,fie spontan prin intermediul interogatoriului propus de către reclamant. Achiesarea este un act unilateral producându-si efectele fără a fi necesar acceptarea reclamantului , Dacă pârâtul a recunoscut in tot sau in parte pretențiile reclamantului ,instanta la cererea reclamantului va pronunța o hotarâre in măsura recunoașterii, prin urmare dacă recunoasterea este partiala judecata va continua cu privire la pretențiile nerecunoscute ,instanta pronuntand o hotarâre la finalul procesului si asupra acestora . In caz de recunoastere hotărârea pronunțata in baza acesteia poate fi atacat doar cu recurs . Dacă pârâtul recunoaște pretențiile reclamantului in fata instanței de apel, hotărârea primei instanței va fi anulată in măsura recunoașterii 

2. Se caracterizează prin faptului. Partea care a pierdut procesul renunța mila exercitarea caii de atac . Achiesarea poate fi:-expresa ,caz in care achiesarea se face dupa pronuntarea in prima instanta , în care  printr-o cerere formulata de parte personal sau prin mandatar prin procura specială , achiesarea poate fi făcută si verbal caz in care acest lucru va fi menționat intr-un proces verbal semnat de președintele completului si de grefier . Daca achiesarea se efectuează dupa declararea caii de atac ,aceasta se va face in fata președintelui sau prin înscris autentic dacă dosarul nu a fost înaintat instanței competente- tacita rezulta din faptul ca partea executa de buna voie hotărârea fără nicio rezerva 

          TRANZACTIA

Părțile au posibilitatea de a stinge procesul civil printr-o Tranzacție a carei reglementare o găsim in codul civil ART 2267.2268. In situația in care TRANZACTIA intervine in cursul procesului din inițiativa partilor sau ca urmare a procedurii de mediere ,părțile pot solicita instanței sa pronunțe o hotarâre care sa consfinteasca TRANZACTIA lor . Instanta va lua act  de Tranzacție  printr-o hotarâre de expedient in dispozitivul căreia va fi cuprinsă însuși TRANZACTIA partilor . Hotărârea de expedient poate fi atacată doar pentru motive procedurale cu recurs la instanta superioară .Având in vedere ca tranzactia reprezinta un veritabil contract, aceasta poate fi desființata prin acțiune in nulitate sau acțiune in rezolutiune sau reziliere precum orice alt contract . In situația in care  contractul de Tranzacție este desființat hotărârea prin care TRANZACTIA a fost constata este lipsită de orice efect .

    HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ 

Constituie actul final al judecății prin care instanta soluționează litigiul dintre parti .

Clasificare

1. In raport de nivelul judecății care se finalizează prin hotarâre întâlnim - Sentință , hotărârea prin care cauza este soluționată in prima instanta sau prin care instanta se dezinvesteste fără a soluționa cauza - decizia , hotărârea prin care se soluționează apelul,recursul,recursul in interesul legii. In ceea ce privește hotărârea prin care instanta se pronunța asupra contestații in anulare sau a revizuiri se numeste Sentință sau dupa caz decizie dupa cum hotărârea atacată este pronunțata in prima instanta sau intr-o calele atac- incheierile care reprezinta toate celelalte hotărâri date de instanței pe parcursul solutionarii cauzei

2. Dupa cum exista sau nu posibilitatea atacarii lor cu apel sau recurs a)hotărâri nedefinitive , acelea pronunțate in prima instanta care sunt susceptibile de apel b)hotărâri executorii:- date in apel dacă prin lege nu se prevede altfel                               -date in prima instanta fără drept de apel sau cele in legătura cu care părțile au convenit sa exercite direct recursulc)hotărâri definitive-care nu sunt supuse nici apelului nici recursului -hotărârile date in prima instanta fără drept de apel, neatacate cu recurs -hotărârile din prima instanta care nu au fost atacate cu apel - hotărârile date in apel fără drept de recurs , precum si cele neatacate cu recurs 

3. In funcție de faptul dacă pot sau nu sa constituie titluri executoriia) hotărâri executorii silit , hotărârile pronunțate in cererile in realizarea dreptului b) hotărâri neexecutorii,cele pronunțate in cererile pentru constatarea dreptului precum si cele prin care cererea de chemare in judecata s-a respins 

4. Din punct de vedere al Conținutuluia) hotărâri integrale , sunt acelea care rezolva in întregime procesul dezinvestind instanta b) hotărârile părțile ,cele pronunțate la cererea reclamantului in situația in care pârâtul recunoaște in fata instanței o parte din pretențiile reclamantului

5. In raport de durata acțiunilor sunt -hotărâri propriu zise acelea prin care se rezolva fondul si au de regula o

acțiune nelimitata in timp-provizorii care au un caracter temporar si prin care se i-au măsuri vremelnici in cursul procesului ( De ex hotărârea prin care instanta pe calea Ordonanțele Presedintiale dispune sistarea lucrărilor de construcție a pârâtului pana la soluționarea dosarului de revendicare) 

6. Din punct de vedere al condamnării -hotărâri cu o singura condamnare  prin care pârâtul este obligat la efectuarea unei Prestații determinate cum ar fi plata unei sume de bani sau predarea unui bun.-hotărâri cu condamnare alternativa sunt acelea care prevăd o condamnare principala si una secundara aceasta din urma executandu-se doar in măsura încă re nu este posibila executarea condamnării principale . De ex revendicarea unui bun,instanta poate dispună ca pârâtul fie sa ii predea bunul,dacă  nu este posibila fie obligarea la plata contravalorii bunului.

Curs 1.04.2014

      Cuprinsul hotărârii judecatoresti

1.Practicaua hotărârii- partea introductivă ART 233 alin 1,22.Considerente- se vor menționa obiectul cererii, sustinerile pe scurt ale partilor,situația de fapt reținută de instanta in urma probelor administrate in cauza, motivele de drept pe care se întemeiază cererea3. Dispozitiv in care se vor arată datele de identificare a partilor precum si soluția data tuturor cererilor deduse judecății si cuantumul cheltuielilor de judecataIn partea finala a dispozitivului se va arată dacă hotărârea este executorie,este supusa unei cai de atac, sau este definitiva, cu mentiunea ca s-a pronunțate in ședința publica sau in vreo alta modalitate prevăzută de lege si semnătura membrilor completului.    Dacă hotărârea poate fi atacată pe calea apelului sau recursului se va arata si instanta la care se depune cererea pentru exercitarea caii de atac.

Termenul de redactare a hotărârii: 30 de zile de la pronuntare

Sanctiunea : este un termen de recomandare ce nu poate atrage Desființarea hotărârii

    Termenul de gratie 

Înseamnă amânarea sau eșalonarea pe care judecătorul o acorda debitorului pentru ca acesta sa poată executa hotărârea . Sediul materiei il constituie ART 397 alin 3.  In Situațiile in care instanta acorda un asemenea termen,va face acest lucru prin hotărârea pronunțata arătând si motivele care au determinarea acordarea unui asemenea termen.

Sunt situații in care nu se poate acorda termen de gratie( plata) in situația in care :

-debitorului i s-a acordat un termen rezonabil de plata de către creditor si a avut posibilitatea sa execute intr-un termen rezonabil de la data comunicării cererii de chemare in judecata- atunci când debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligatiilor legale încercând sa împiedice realizarea executării silite-debitorul risipește averea sa

-debitorul este intr-o stare de insolvabilitatea îndeobște cunoscuta sau dacă prin fapta sa ( indiferent dacă este savarsirea din culpa sau cu Vinovații) a micsorat Garanțiile date creditorului sau ,sau nu le-a dat pe cele promise-atunci când alți creditori exercita forme de executare silită asupra averii debitorului

Dacă se acorda un termeni e gratie executarea nu se poate face înainte de împlinirea termenului cu excepția Situațiilor in care intervine DECĂDEREA debitorului din beneficiul termenului, in Situațiile prevăzute mAi sus.

    CHELTUIELILE DE JUDECATA

  Reglementate ART 451-455. Toate cheltuielile făcute de parte pentru exercitarea dreptului sau,făcute pe tot parcursul procesului.Intra in cuprinsul cheltuielilor de judecata:- taxe judiciare de timbru-onorariile Avocaților -onorariile expertului si altor specialiști-cheltuielile efectuate cu deplasarea martorilor( de transport,cazare....)

partea care solicita acordarea cheltuielilor de judecata trebuie sa facă dovada acestora cel mai târziu la momentul încheierii dezbaterilor. 

,!!,!,  Instanta poate sa reducă din oficiu cheltuielile de judecata reprezentând onorariul avocatului atunci când acesta este vădit disproporționat in raport de valoare si complexitatea cauzei ori cu cu activitatea desfășurată de avocat ținându-se seama si de circumstantele cauzei.

Nu vor putea fi insa niciodată micșorare cheltuielile de judecata având ca obiect taxa de timbru precum si sumele cuvenite martorilor pentru taxeled e deplasare. Ca regula cheltuielile de judecata vor fi suportated e partea care a pierdut procesul insa numai la cererea adversarului sau. Prin urmare cel care pierde procesul va suporta atât cheltuielile pe care le -a efectuat el,precum si cele facute de cel care a câștigat procesul,apreciindu-se ca este in culpa procesuala , cererea lui nefondata fiind aceea care a determinat efectuarea acestor cheltuieli.

1.Cu toate acestea ,partii ale carei pretenții sau apărări au fost in integralitate admise i se vor acorda integral cheltuielile făcute cu exceptia situației in care pârâtul a recunoscut la primul termen la care părțile sunt legal citate pretențiile reclamantului, caz in care acesta nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata 

2. In situația in care pretențiile care formează obiectul cererii de chemare in judecata au fost admise in parte instanta va stabili in ce măsura fiecare dintre parti poate fi obligată la plata acestor cheltuieli , in acesta situație instanta va acorda partii care a câștigat procesul numai parte din cheltuielile efectuate corespunzatoarea pretentiilor admise 

3. Dacă cererea reclamantului a avut mai multe capete de cerere si doar o parte au fost admise sau dacă ambele parti au formulat cereri ,admise total sau parțial, instanta va compensa dupa caz total sau parțial cheltuielile de judecata.

4. In cazul coparticiparii procesuale cheltuielile de judecata vor fi suportate in mod egal proporțional sau solidar in raport de poziția partilor din proces sau de natura raportului juridic existent între ele .

 

  EFECTELE HOTĂRÂRII JUDECATORESTI

1.dezinvestirea instanței prin hotărârea pronunțata

2.autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul si considerentele hotărârii ,hotărârea judecătorească prin care se ia o măsura provizorie nu are autoritate de lucru judecata asupra fondului. Când hotărârea este supusa apelului sau recursului autoritatea de lucru judecat are un caracter provizoriu. Efectele lucrului judecat au in vedere faptul ca nimeni nu poate fi chemat in judecata de 2 ori in aceeași calitate in temeiul aceleiasi cauze si aceluiasi obiect-autoritatea de lucru judecat se invoca pe calea excepție de instanta sau de parti in orice stare a procesului inclusiv in fata instanței de recurs( excepție de fond,absoluta,peremptorie)

3. Are Forța probanta a unui înscris autentic 

4. Când este executorie sau definitiva poate fi pusă in executare silită dacă cel care a pierdut procesul nu își executa de buna voie obligația înscrisă in hotarâre. Totodata hotărârea judecătorească este obligatorie si produce efecte numai între parti si succesorii acestora in drepturi 

  EXECUTAREA PROVIZORIE A HOTĂRÂRII DE PRIMA INSTANTA 

ART 449

Vizează acele situații in care hotărârea poate fi pusă in executare dupa ce a fost pronunțata in fata primei instanțe deși in mod normal ea este supusa cailor de atac. Executarea provizorie poate fi de drept ( ART 448) sau poate fi judecătorească atunci când judecătorul apreciază ca se impune încuviințarea executării provizorii a hotărârii in raport de dreptul dedus judecății sau când apreciază ca neluarea acestei măsuri ar fi prejudiciabila pentru creditor.

      ÎNDREPTAREA,COMPLETAREA,LĂMURIREA HOTĂRÂRII JUDECATORESTI

sediul materiei: 442-447

A. Îndreptarea hotărârii 

In intermediul acestei proceduri pot fi îndreptate erorile sau omisiunile referitoare la numele ,calitatea si sustinerile partilor precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotărâri sau încheierii. Îndreptarea se poate efectua la cererea persoanei interesate sau din oficiu . La judecatat cererii de îndreptare citarea partilor nu este necesară ( obligatorie) insa este posibila atunci când instanta apreciază ca părțile trebui sa dea anumite lămuriri-se poate formula oricând cererea de îndreptare a erorii materiale, chiar dacă e culpa reclamantului sau a instanței atâta timp cat e vorba de îndreptare a erorii materiale referitoare la nume,denumire...

Instanta se pronunța asupra cererii de îndreptare printr-o încheiere care este supusa acelorasi cai de atac ca si hotărârea în legătura cu care s-a solicitat îndreptarea 

B.Lămurirea hotărârii 

Intervine in cazul in care sunt necesare lămuriri referitoare la întinderea,întelesul sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă acesta din urma cuprinde dispoziții contradictorii. 

Cererea de lămurire se formuleaza la cererea partii interesate ,aceasta , solicitând instanței care a pronunțat hotărârea sa lămurească dispozitivul sau sa înlăture Dispozițiile potrivnice.  Instanta va soluționa cerera de lămurire a hotărârii printr-o încheiere dacă in camera de consiliu cu citarea partilor ,aceasta atasandu-se atâta la dosarul cauzei cat si la dosarul de hotarâre a instanței 

C. Completarea hotărârii 

Completarea hotărârii intervine atunci când instanta a omis sa se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal,accesoriu sau asupra unei cereri conexe sau incidentale.Termenul de formulare al completării este acela prevazut de lege pentru exercitarea hotărârii asupra căreia sesolicita completarea ,iar in situația hotărârilor pronunțate in căile extraordinare de atac sau in fond dupa casarea cu reținere in termen de 15 zile de la pronuntare.

Cererea se soluționează de urgentă cu citarea partilor ,totodata aceasta procedura își găsește aplicabilitatea si atunci când instanta omite sa se pronunțe asupra drepturilor martorilor,expertilor,interpreților .

! !!!!!!!  Îndreptarea ,lămurirea,înlăturarea dispozitiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu pot fi obținute decat prin intermediul acestor proceduri ,neputând forma obiect al vreunei cai de atac.

Dispoziții generale referitoare la căile de atac

ART 456-465 anumite reguli comune in materia exercitării caii de atac

In primul rând căile de atac se clasifica in-cai ordinare de atac( apelul)-cai extraordinare de atac(recursul,Contestația in anulare,revizuirea ) nu poate fi exercitata decat pentru motivele limitative si expres prevăzute de lege

Legalitatea caii de atac ART 456

Regula este ca hotărârea judecătorească este supusa cailor de atac prevăzute de lege chiar dacă in dispozitivul ei judecătorul a menționat o alta cale de atac.Din punct de vedere al ordinii exercitariicai lor de atac regula este ca ele ,căile extraordinare de atac , nu pot fi exercitate atâta timp cat partea are posibilitatea formulării apelului. Cu toate acestea legea prevede cu titlu de excepție posibilitatea partii de a exercita in termenul de apel direct recurs dacă părțile consimt expres prin înscris autentic sau prin declarație verbala data in fata instanței a care-i hotarâre se ataca ca renunța la exercitarea apelului . Recursul poate viza doar încălcarea regulilor de drept material .

Unicitatea caii de atac

Regula este ca o ca,e de atac împotriva unei hotărâri poate fi exercitata o singura data. In situația in care prin hotărârea pronunțata au fost solutionate si cereri accesorii având in vedere principiul accesoriul urmează soarta principalului, hotărârea in întregul ei va fi supusa caii de atac prevazute de lege pentru cererea principala .In situația in care prin aceiasi hotarâre sunt solutionate mai multe cereri principale sau incidentale unele susceptibile de apel iar altele de recurs ,hotărârea in întregul ei este supusa apelului . Dacă hotărârea cu privire la o cerere principala nu este supusa niciunei cai de atac ,celelalte cereri sunt supuse cailor de atac, in condițiile prevazute de lege.

Drept procesual civil 08.04.2014

Apelul

Sediul  materiei – art. 456-482Este o cale de atac ordinara de reformare (se judeca de instanta superioara a celei care a pronuntat hotararea) comuna, devolutiva (se reanalizeaza fondul cauzei, suspensiva de executare (prin insasi  declararea caii de atac se suspenda executarea)

In ceea ce priveste obiectul apelului  (ce hotarari sunt supuse apelului),  regula este ca hotararile pronuntate in prima instanta. Desi pronuntate in prima instanta nu pot fi atacate cu apel:- hotarare de stramutare- hotarare de renuntare la judecate sau la dreptul pretins- hotararea pronuntata in baza recunoasterii pretentiilor.

Incheierile premergatoare- pot fi atacate doar odata cu fondul cauzei (cand pentru fondul cauzei este prevazute calea de atac a apelului atunci si incheierea va fi supusa apelului).Felurile apelului1. Apelul principal2. Apelul incident3. Apelul provocatApelul incident este introdus de catre intimat impotriva partii potrivnice in cadrul procesului in care se judeca apelul principal printr-o cerere proprie care sa urmareasca schimbarea hotararei data in prima instanta.Apelul incident se formuleaza de catre intimat odata cu intampinarea la apelul principalPrima instanta- admite in parte cererea lui R-20.000 leiR-> PObiectul cererii – obligarea lui P la [plata sumei de 30.000 leiR formuleaza apelApelant reclamant – intimat parat(daca intimatul a iesit din termenul de apel, el poate face apel incidental pe care il formuleaza prin intampinare – aderare la apelul principal – are un termen de formulare a intampinarii, odata cu intampinarea va formula apelul incidental incercand sa schimbe hotararea primei instante, contrar cererii reclamantului)

Apelul provocat se exercita tot de catre intimat, insa, impotriva altui intimat din apelul principal sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acest din urma apel ar fi de natura sa produca consecinte juridice asupra situatiei sale din proces.R – se respinge CCJ – PP – cerere de chemare in garantie – se respinge ca ramasa fara obiectR – apelant reclamant – formuleaza apel impotriva intimatului paratIntimatul parat formuleaza apel provocat

Ambele apeluri (incident, provocat) se introduc dupa implinirea termenului de exercitare a apelului odata cu intampinarea la apelul principal. In ipoteza in care apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil, ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident si provocat raman fara obiect

Subiectele apelului

Exercitarea cailor de atac poate fi facuta numai de partile aflate in proces (reclamant, parat, terti intervenienti sau procuror in cazurile prevazute de lege). In situatia in care, intervenientul accesoriu exercita apel fara ca partea in folosul careia a intervenit in fata primei instante sa fi exercitat

apel, apelul intervenientului accesoriu se va respinge ca neavenit.

In caz de coparticipare procesuala, oricare dintre participanti poate declara apel insa, doar pentru ocrotirea intereselor proprii in proces, cu exceptia situatiei in care lucreaza ca mandatar al celorlalti. In cazul in care coparticiparea rezulta ca urmare a unei obligatii solidare si indivizibile, apelul unuia dintre coparticipanti va profita si celor care fie n-au declarat apel, fie apelul acestora a fost respins fara a fi cercetat pe fond. In cazul in care partea a fost reprezentata in fata primei instante prin mandatar avocat, mandatarul poate exercita calea de atac, chiar daca nu a primit mandat in acest scop; aceasta intrucat vizeaza pastrarea unui drept supus unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lui. In mod exceptional, apelul poate fi exercitat si de catre o persoana care nu a figurat ca parte in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata:

1. In cazul dobanditorului cu titlu particular al unui drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului, daca transmisiunea a avut loc dupa pronuntarea primei hotarari in fata primei instante si inainte expirarea termenului de apel.2. Creditorul a carui creanta este certa si exigibila poate sa exercite drepturile si actiunile debitorului cu exceptia situatiei in care sunt strans legate de persoana acestuia atunci cand debitorul refuza sau neglijeaza sa le exercite prejudiciind astfel interesele creditorului. (actiunea oblica)

Procurorul poate sa exercite caile de atac in actiunile avand ca obiect apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor pusa sub interdictie, disparutilor, precum si alte persoane prevazute de lege chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata.Instanta competenta sa solutioneze apelul- Este instanta ierarhic superioara celei a carei hotarare se ataca, aceasta fiind tribunalul in cazul hotararilor pronuntate de judecatorie si Curtea de Apel in cazul hotararilor pronuntate de Tribunal (ICCJ nu solutioneaza apelul)- Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii daca legea nu dispune altfel- Exista anumite situatii expres si limitativ prevazute de lege, cand termenul de apel curge de la un alt moment decat cel al comunicarii hotararii (se numesc cazuri de echipolenta)i. cererea prin care se solicita comunicarea hotararii adversaruluiii. in cazul comunicarii facute odata cu incheierea de incuviintare a executarii siliteiii. depunerea cererii de apel inainte de comunicarea hotarariiMotivarea apelului se face in acelasi termen prevazut de lege pentru exercitarea caii de atac.

Intreruperea termenului de apelIntervine prin moartea partii care are interes sa faca apel, caz in care, un nou termen de apel va incepe sa curga dupa o noua comunicare facuta mostenitorilor la cel din urma domiciliu al partii pe numele mostenirii.Prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, caz in care, va incepe sa curga un nou termen de apel, dupa ce hotararea va fi comunicata titularului dreptului.

Sanctiunea in cazul nedepunerii cererii de apel in termen

Apelul declarat peste termen va fi respins ca tardiv, iar hotararea de prima instanta va deveni definitiva, intrucat recursul nu poate fi exercitat omissio medio.

Cererea de apelprobe, motivele de drept si de fapt – sub sanctiunea decaderii nu nulitatiitaxa de timbru 50% din valoarea cererii de chemare in judecata, lipsa ei putandu-se complinind pana la primul termen

Efectele cererii de apel

Investirea instantei de apel;

Efectul suspensiv de executare – hotararea de prima instanta nu poate fi pusa in executare silita atata timp cat s-a formulat apel, cu exceptia a celor hotarari care se bucura de executare provizorie de drept sau judecatoreasca;

Efectul devolutiv – daca este exercitat in termen, apelul provoaca o noua judecata in fond chiar si atunci cand apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, caz in care, judecata in apel se va face numai pe baza celor invocate la prima instanta. Uneori apelul nu are caracter devolutiv, intrucat apelantul nu solicita judecata in fond sau rejudecarea fondului, ci anularea hotararii pronuntate in prima instanta si respingerea sau anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii ( autoritate de lucru judecat, exceptia lipsei de interes sau netimbrarea)

Si in fata instantei de apel, judecata acestei cai de atac se va face in conformitate cu principiul disponibilitatii, astfel incat, instanta nu poate proceda la aceasta noua judecata de fond, decat in limite stabilite de apelant. Daca hotararea pronuntata in prima instanta a fost atacata numai partial, ceea ce nu a fost supus apelului trece in autoritatea de lucru judecat, iar instanta de apel nu poate modifica acele aspecte sau afecta partile care nu au declarat apel.  Ca regula, in apel nu pot fi formulata cereri noi. Cu toate acestea, pot fi solicitate pentru prima data, in fata instantei de apel, dobanzile, ratele, veniturile ajunge la termen si orice alte despagubiri ivite dupa pronuntate hotararii in prima instanta. Compensatia legala poate fi invocata pentru prima data in fata instantei de apel, insa nu si compensatia judiciara.

Depunerea cererii de apel si pregatirea dosarului de apel471 NCPC – 1 ian. 2016 aplicare

Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii. Presedintele instantei, sau inlocuitorul acestuia va inainta dosarul instantei de apel impreuna cu apelurile facute dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile- presedintele instantei de apel, sau inlocuitorul acestuia, de indata ce primeste dosarul, va lua prin rezolutie masuri in vederea repartizarii aleatorii la un complet de judecata- daca cererea de apel nu indeplineste cerintele legii, acestea vor fi comunicate in scris reclamantului (apelant), punandu-i-se in vedere ca in termen de 10 zile de la comunicare sa completeze sau sa modifice cererea de apel- dupa regularizarea cererii de apel, completul de judecata va dispune comunicarea motivelor de apel intimatului, cu mentiunea ca in termen de 15 zile de la comunicare sa formuleze intampinare;- intampinarea se comunica apelantului care in termen de 10 zile de la comunicare, trebuie sa formuleze raspuns la intampinare de care intimatul va lua cunostinta de la dosarul cauzei- in termen de 3 zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza primul termen de apel, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei- in functie de natura pricinii si de urgenta acesteia, instanta poate dispune ca aceste termene sa fie scurtate- judecarea apelului se face cu citarea partilor.

Judecarea apelului

Judecata in apel se face in conformitate cu dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta in masura in care nu sunt potrivnice.In ceea ce priveste regulile speciale1. Instanta de apel va verifica in limitele investirii de catre apelant situatia de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta2. Motivele de ordine publica pot fi invocate din oficiu de instanta de apel

3. Instanta de apel va putea dispune refacearea sau completarea probelor administrate la prima instanta, daca apreciaza ca sunt necesare pentru solutionarea cauzei4. Se pot administra orice probe noi daca au fost propuse prin cererea de apel sau intampinare, ori daca necesitatea lor rezulta din dezbateri.

Solutii pe care le poate pronunta instanta de apel

Instanta poate respinge apelul ca nefondat, il poate anula sau poate constata perimarea lui, cazuri in care hotararea primei instante este pastrata.Daca instanta de apel constata ca in mod gresit prima instanta a rezolvat procesul pe baza unei exceptii procesuale fara a intra in cercetarea fondului sau judecata s-a facut in lipsa partii nelegal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul evocand fondul.

Instanta d apel nu va retine cauza spre solutionare ci o va trimite spre rejudecare primei instante in ipoteza in care partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. Trimiterea spre rejudecare, poate fi dispusa o singura data in cursul procesului.

Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, precum si necesitatea administrarii unor probe dispusa de catre aceasta instanta sunt obligatorii pentru judecatorii fondului. In situatia in care exceptia de necompetenta a primei instanta a fost invocata in conditiile legii, insa aceasta a respins-o, iar instanta de apel stabileste ca prima instanta a fost necompetenta va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre solutionare instantei  competente sau altui organ cu activitate jurisictionala competenta. Daca instanta de apel constata ca ea era cea competenta sa solutioneze cauza in prima instanta, va anula hotararea atacata si va judeca in fond. In ipoteza in care, hotararea pronuntata in prima instanta este afectata de un alt motiv de nulitate decat necompetenta, instanta de apel va anula hotararea atacata si va retine cauza spre solutionare.Judecata in apel, apelantului nu i se poate crea in propria cale de atac o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata.

Procedura civila-curs 15.04.2014

Pe 28 nu se face seminarul, eventual recuperam marti pe 29

Recursul

-este o cale de atac extraordinara( se exercita numai pt motivele expres si limitative prevzute de lege) de reformare intrucat se judeca de inst superioara si in principu nesuspensiva de executare. Sed materiei- art 483-502

Recursul constituie o cale de atac care se poate exercita numai in cazurile si conditiile expres prevazute de lege si care vizeaza numai legalitatea hotararii atacate.

Obiectul recursului

1. Constituie hot date in apel care sunt susceptibile de recurs in conditiile in care legea nu suprima aceasta cale de atac;

2. Hotararile date fara drept de apel – renuntare la judecata, renuntare la drept, stramutarea etc.

Nu pot fi atacate cu recurs:

- Hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a)- i) adica toate hot pronuntate in prima instanta de judecatorie

Art. 483 al.2-De taiat val de 500.000 lei, pana in ianuarie 2016 e valabila suma de 1.000.000 lei

- Hotararile date de instanta de apel in cazurile in care legea prevede ca hot de prima instanta sunt supuse numai apelului;

- Cererile evaluabile in bani in valoare de pana la un milion de lei( dispozitiile art. 483 al. 2 referitoare la faptul ca nu sunt supuse recursului cererile evaluabile in bani de pana la 500.000 lei se va aplica litigiilor incepute dupa data de 1 ianuarie 2016)

Dpdv al subiectelor

Ca si in caz apelului recursul poate fi exercitat in principiu doar de catre partile care au figurat in procesul in care s-a pronuntat hot atacata. Ministerul public poate exercita recurs in cond art. 92. Recursul poate fi exercitat si sustinut numai prin avocat sau consilier juridic cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia sot si ruda pana la gradul al II-lea inclusiv este licentiata in drept.

Partile in aceasta etapa se numesc recurent si intimat. In cazul recursului incident si al celui provocat calitatea de recurent o poate avea doar intimatul din recursul principal iar calitatea de intimat partea potrivnica in cazul recursului incident si un alt intimat sau o terta persoana care a figurat in procesul in care s-a pronuntat hot atacata dar nu este parte in recursul principal in cazul recursului provocat.

Termenul de recurs- este de 30 de zile de la comunicarea hot daca legea nu dispune altfel. In situatia in care intimatul nu invoca prin intampinare sau din dosar nu reiese ca recursul a fost formulat peste termen, acesta se va considera facut in termen.

Cererea de recurs

-trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:

1. numele, prenumele partilor, datele lor de identificare precum si numele si prenumele si datele de identificare ale avocatului sau ale consilierului juridic care semneaza cererea de recurs;

2. Indicarea hotararii care se ataca;

3. Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

4. Semnatura partii sau a mandatarului partii, a avocatului sau a consilierului juridic;

La cererea de recurs se vor atasa- taxa de timbru si imputernicirea avocatiala sau delegatia consilierului juridic.

Lipsa mentiunilor referitoare la numele, prenumele si datele de identificare ale partilor, indicarea hot care se ataca , semnatura, dovada taxei de timbru

si imputernicirea avocatiala, dupa caz, dovada calitatii consilierului juridic sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese astfel incat cel care le invoca nu trebuie sa mai faca dovada vatamarii.

Efectele cererii de recurs:

1. Investirea instantei ca si in cazul apelului pentru declararea controlului judiciar este nevoie de sesizarea instantei care se realizeaza numai prin cererea de recurs;

2. Suspendarea executarii hot atacate, insa numai in cazurile prevazute de lege ceea ce inseamna ca, ca si regula, recursul nu suspenda executarea. Executarea hot ce se ataca se suspenda de drept atunci cand se formuleaza recurs in urmatoarele situatii:

- In cazurile referitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucarri avand o asezare fixa.

- Si in alte cazuri decat cele in care intervine suspendarea de drept a executarii instanta de recurs poate dispune la cererea recurentului suspendarea hot atacate cu recurs in masura in care legea nnu interzice expres luarea acestei masuri.

Judecarea cererii de suspendare are loc in camera de consiliu cu citarea partilor, compunerea completului de judecata fiind diferita in functie de mom la care s-a depus cererea de suspendare:

- Daca s-a depus inainte ca dosarul sa ajunga instanta de recurs, cererea de suspendare se va solutiona de un complet format din 3 judecatori.

- Daca s-a fixat deja completul de filtru la ICCJ, cererea de suspendare se va solutiona de acest complet.

- In cazul in care cererea de suspendare se formuleaza dupa ce s-a fixat termen in sedinta publica, se va solutiona de completul care judeca recursul pe fond.

Avand in vedere ca legea impune ca cererea de recurs sa fie formulata dar prin avocat sau consilier juridic rezulta ca inclusiv cererea de suspendare trebuie sa fie formulata prin intermediul acestor persoane.

Depunerea recursului

Se face sub sanctiunea nulitatii la instanta a carei hot se ataca. Daca recursul este de competenta ICCJ presedintele instantei sau inlocuitorul sau primind dosarul a carei hot se ataca va lua prin rezolutie masuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din 3 judecatori care va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului.

Toate recursurile impotriva aceleiasi hot se repartizeaza la acelasi complet. Termenul acordat intimatului pentru depunerea intampinarii, spre deosebire de apel, se dubleaza- 30 de zile. Inclusiv intampinarea formulatat de intimat trebuie semnata de catre avocat sau consilier juridic.

Motivele de casare

Sediul materiei-488- 8 motive de desfiintare a hot.

1. Cand instata nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale=> judecata nu s-a facut cu nr de judecatori prevazut de lege sau la judecata a participat un judecator care nu putea face parte din complet ori care a fost recuzat si instanta in mod gresit a respins cererea de recuzare. Instra sub incidenta acestui motiv lipsa procurorului la judecata pricinii atunci cand legea prevedere ca participarea acestuia este obligatorie;

2. Cand judecatorul nu a fost stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei sau, desi a fost aleatoriu, a fost schimbat cu incalcarea normelor aplicabile pe parcursul judecatii ori daca hot a fost pronuntata de un alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului. Acest motiv atrage casarea hot atacate avand in vedere ca se incalca principiul continuitatii completului de judecata in raport de care, pe parcursul procesului, judecatorii nu se pot schimba decat in mod exceptional pentru motive temeinice iar hot nu poate fi pronuntata decat de judecatorii care au participat la luarea concluziilor pe fond ale partilor.

3. Cand hot s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante. Se poate invoca atat incalcarea competentei generale cat si a celei materiale sau teritoriale exclusive in masura in care acestea au fost invocate in fata primei instante in cond art. 130 insa instanta le-a respins ca neintemeiate.

4. Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti intrand in domeniul puterii legislative sau a puterii executive.

5. Cand instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii. Nulitatea absoluta poate fi invocatat direct in fata instantei de recurs daca legea nu prevede altfel, in timp ce nulitatea relativa poate constitui motiv de recurs doar daca s-a invocat in termen in fata primei instante si in apel.

6. Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii sau straine de natura cauzei. Practic in toate cele trei ipoteze suntem in prezenta unei situatii de nemotivare a hotararii.

7. Cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat ceea ce inseamna ca anterior pronuntarii hot recurate A mai existat o judecata intre aceleasi parti cu acelasi obiect si avand aceeasi cauza finalizata printr-o hot definitiva care nu a fost avuta in vedere la pronuntarea hot recurate.

8. Cand hot a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de dr material. Aceasta ipoteza se refera la situatiile in care instanta recurge la textele de lege de dr material aplicabile spetei dar fie le incalca in litera sau spiritul lor, fie le aplica gresit, interpretarea pe care le-o da fiind eronata.

Motivele de casare nu pot fi primite decat daca ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau in cursul judecatii apelului ori desi au fost invocate in termen, au fost repsinse sau instanta a omis sa se prounte asupra lor.

Judecarea recursului

Recursul se judeca dupa regulile aplicabile apelului in masura in care nu contravin acestuia. Exista insa si deosebiri fata de judecata apelului intrucat recursul nu are caracter devolutiv si nu provoaca o noua judecata in fond ci doar un control al hot atacate in limita motivelor expres prevazute. Pentru dovedirea motivelor de recurs nu se pot administra probe

noi cu exceptia inscrisurilor noi care pot fi depuse sub sanctiunea decaderii odata cu cererea de recurs respectiv odata cu intampinarea. Daca recursul urmeaza sa fie solutionat in sedinta publica, pot fi depuse si alte inscrisuri noi pana la primul termen de judecata. De citit 493 acasa. 497 putem citi dar nu ne cere. 498 o intereseaza

29.04.2014

Contestația in anulare

Art503-508

Este o cale de atac extraordinara,de retractare( se judeca de instanta a care-i hotarâre se ataca),comuna,nedevolutiva si nesuspensiva de executare.( hotărârea atacată poate fi pusă in executare pana la rezolvarea cererii)

Obiectul contestații in anulare

Se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive.

Contestația in anulare poate fi:1. Obisnuita2. Specială

1. Obisnuita 

Se poate exercita împotriva oricărei hotărâri definitive indiferent de instanta de la care provine si indiferent dacă prin hotărârea atacată s-a soluționată sau nu fondul pricinii( adică indiferent dacă litigiul s-a soluționată pe fond sau in baza unei excepției procesuale ), atunci când contestatarul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata , dar numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat prin intermediul apelului sau dupa caz recursului.

Partea nu are optiunea între apel si recurs si Contestație in anulare întrucât ori de câte ori partea avea la dispoziție apelul si recursul si nu le-a folosit ,Contestația in anulare se respinge ca inadmisibila . Cu toate acestea Contestația in anulare este admisibilă atunci când motivului fost invocat prin cererea de recurs ,dar instanta l -a respins pentru ca avea nevoie de verificări de faptincompatibile cu recursul sau dacă recursul fără vina partii a fost respins fără a fi judecat in fond

2. Specială

Obiectul contestații in anulare specială il constituie hotărârile definitive ale instantelor de recurs.- atunci când hotărârea pronunțata in recurs a fost data de o instanta necompetenta absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței si deși se invocate exceptia corespunzatoare instanta de recurs a omis sa se pronunție asupra ei-când dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale ( înscrisuri care au fost depuse la dosarul cauzei si instanta nu le-a luat in considerare sau le-a omis, anularea recursului ca netimbrat deși la dosar fusese depusă taxa de timbru,respingerea recursului ca tardiv deși la dosar

exista plicul care atesta faptul ca recursul a fost formulat in termen in cazul in care acesta se depune prin posta. -când instanta de recurs ,respingând recursul sau admitandul in parte a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare invocate de recurgem țin termen, acest motiv vizeazad oar ipotezele in care recursul a fost respins sau admis in parte nu si ipoteza in care recursul a fost admis in integralitate întrucât in aceasta ultima situație cu prilejul rejudecarii cauzei in fond partea va putea invoca motivele asupra cărora instanta a omis sas e pronunțe.-instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unui din recursuriled eclarate in cauza( este ipoteza in care doua sau mai multe parti aflate pe poziții procesuale diferite exercita calea de atac a recursului insa instanta de recurs omite sa cerceteze unul dintre recursurile declarate in cauza.(1,2,4 pot si invocate si in legatura cu hotărârile care sunt pronunțate de instanta de apel care insa nu pot fi atacate cu recurs)

Sesizarea instanței 

Părțile : contestator si intimat

Contestația in anulare este de competenta instanței care a pronuntat hotărârea atacată. In cazul in care se invoca motive de Contestație care atrag competenta unor instanței diferite nu va opera prorogarea de competenta ci competenta va aparține instantelor diferite in funcție de motivul de Contestație invocat .

Contestația in anulare poate fi exercitata de oricare dintre părțile care justifica un interes,precum si de ministerul public atunci când a pornit acțiunea sau a participat la judecarea cauzei. Dacă este vorba de o decizie a unei instanței de recurs,cererea trebuie introdusa prin avocat sau dupa caz consilier juridic prin intermediul acestora urmând a fi si sustinute motivele de Contestație in fata instanței competente.

Termenul de exercitare 

Poate fi introdusă in termen de 15 zilei e la data comunicării hotărârii dar nu mai târziu de 1 an de la data la care hotărârea a rămas definitiva. 

Motivarea contestației in anulare se face in același termen de 15 zile sub sanctiunea nulității.

In ceea ce privește timbrarea contestației in anulare aceasta se timbreaza cu o taxa fixa in cuantum de 100 lei.

Judecata contestației in anulare

Judecata se facem e urgentă si cu precădere potrivit regulilor aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată. Prin urmare ,Contestația in anulare se va judeca dupa regulile de la prima instanta dacă se formuleze i potriva unei hotărâri rămase definitive in fata acestei instanțe ,iar dacă este vorba de o decizie a instantei de apel sau de recurs,potrivit regulilor aplicabile in fata acestor instanțe.

Întâmpinarea este obligatorie si se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 5 zile înaintea judecății,contestatorul luând cunoștiință de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.

Suspendarea executării hotărârii atacate

Ca regula Contestație in anulare nu este suspensia de executare,insa instanta sesizată poate acorda la cererea contesatorului si condiționat de plata de către aceasta a... Suspendarea executării hotărârii atacate .

Dacă motivul de Contestație este fondat sau întemeiat instanta va pronunța o sg hotarâre prin care va anula hotărârea atacată si va soluționa cauza. Dacă soluționarea cauzei la același termen de judecata nu este posibila instanta va pronunța o hotarâre de anulare a hotărârii atacate si va fixa un alt termen de judecata prin care va soluționa cauza.

Hotărârea pronunțata in Contestație in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotărârea atacată.

Revizuire

O cale de atac extraordinara,de retractare ,nesuspensiva de executare.

Obiectul revizuirii il constituie hotărârile definitive pronunțate asupra fondului pricinii sau care evoca fondul. In cazul in care revizuirea vizează motivul prevazut la ART 509 pct 3 ( doar in ceea cepriveste judecătorul ) motivul 4 ,7-10 prin hotărârea atacată nu este necesar sa fie soluționat fondul cea ce inseamna calendarul aceste motive revizuirea poate fi exercitata chiar dacă litigiul a fost soluționat in baza unei excepției procesuale .

Motivele de revizuire ART 509

1. Instanta s -a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut -Nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ( orice cerere pe care am formulat o si instanta nu a luat o in considerare-S-a dat mai mult decat sa cerut 2. Dacă obiectul nu se afla in fiinta. Acest motiv este incident doar in cazul hotărârilor cu o singura condamnare dacă bunul cert si determinat la  a cărui predare a fost obligat debitorul a pierit pana la executarea hotărârii , pentru a se obține obligarea debitorului la plata echivalentului3. Judecător,martor,expert a fost condamnat definitv cu privire la mărturie mincinoasa,insa instanta a ținut cont de mărturia mincinoasa.4. Judecător a fost sancționate disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credinta ( amenzi abuzive,respingerea probelor)sau gravă Neglijenta ( pierderea dosarului,acte din dosar,depozitele martorilor)dacă  influenteaza soluția pronunțata in cauza !!!! 5.motivul presupune îndeplinirea cumulativa a mai multor condiții - înscrisul sa nu fi fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotărârea atacată dar el sa fi existat la data pronunțării acestuia - înscrisul sa nu fi putut fi prezentată in acel proces ,fie pentru ca a fost reținut de partea potrivnică ,fie de împrejurări mai presus de vointa partii- înscrisul sa fie de natura sa conducă la o alta solutie decat cea pronunțata in cauza 6.s-a casat,anulat. ....Motivul presupune dispariția suportului probator al hotărârii atacate prin Desființarea pe orice cale procedurala a hotărârii pe care s-a bazat hotărârea ce formează obiectul revizuirii7. Statul ori alte persoane juridice de drept public.....-nu au fost apărați deloc: lipsa totala de apărare ,deci nu apărarea gresita

sau incompleta-au fost apărați cu viclenie: vizează situația in care manoperele dolozive provin de la cei însărcinati sa pare partea,manopere care au determinat pierderea procesului( sora își pune sub Interdicție fratele ,dar cere sa fie tutore si cu viclenie beneficiaza de drepturi care nu ii revin!!! 8. Exista hotărâri definitive potrivnice date de instanta de același grad sau de grade diferite care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Condiții-sa fie vorba de hotărâri definitive contradictorii chiar dacă prin ele nu s-a soluționat fondul cauzei -sa fie hotărâri pronunțate in același litigiu ,sa fi exista tripla identitate de elemente , parti obiect,cauza,- hotărârile sa fie pronunțate in procese diferite - in al doilea proces sa nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau chiar dacă s-a invocat sa nu se fi discutat -sa se ceara anularea celei de-a doua hotărâri care s-a renunțat cu încălcarea autorități de lucru judecat9. Partea a fost împiedicată sa se înfățișeze la judecata si sa instiinteze instanta ....depinde de la caz la caz ce înseamnă împrejurarea pentru care nu s-a putut  infatisa10. CEDO ,acele condamnări pe care statul roman le suferă de a lungul timpului ,ori de câte ori CE constata o încălcare 11.  Motiv de neconstituționalitatea 

Revizuirea poate fi exercita de părțile care au figurat in litigiul încă re s a pronunțata hotărârea atacatasau. De ministerul public la fel ca si in Contestația in anulare .Întâmpinarea este obligatorie ,depusă cu cel puțin 5 zile înainte de judecata . Dezbaterile încă zeul judecata  cererii de revizuire sunt limitate la Admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se întemeiază. Pentru motivele in care legiuitorul impune îndeplinirea numitor condiții revizuirea va parcurge 2 etape -admiterea in principiu-judecata propriu zisa 

Instanta competentaAparține instanței care a pronunțata hotărârea atacată cu exceptia situației in care se invoca contrarietatea de hotărâri cand competenta aparține instanței mai mare in grad fata de instanta care a dat prim hotarâre . In cazul hotărârilor contradictorii,.,,, dacă una dintre ele este ICCJ cererea se soluționează de către aceasta instanta 

Procesual civil- curs 11 06.05.2014

PROCEDURI SPECIALE- contin norme derogatorii

Masurile asiguratorii

3 tipuri de masuri:

- Sechestrul asigurator- art.951-968- consta in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile care pot fi urmarite apartinand debitorului aflate in posesia acestuia sau a unui

tert in scopul valorificarii lor in momentul in care creditorul unei sume de bani va obtine titlu executoriu;

Conditiile de infiintare:

1. Creditorul nu are titlu executoriu dar creanta sa este constatata in scris si este exigibila caz in care creditorul poate solicita infiintarea masurii sechestrului daca dovedeste ca a intentat cerere de chemare in judecata pe fond. Totodata el poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta.

2. Creditorul a carei creanta nu este constatata in scris poate solicita infiintarea masurii daca dovedeste ca a intentat actiune pe fond si depune odata cu cererea de sechestru o cautiune in cuantum de ½ din valoarea reclamata.

3. Creanta creditorului este constatata in scris insa nu este exigibila caz in care creditorul poate solicita infiintarea masuri daca dovedeste ca a intentat actiune pe fond si depune o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta insa numai in ipotezele in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau exista pericolul ca debitorul sa se susatraga de la urmarire sau sa se ? averea.

In oricare dintre cele 3 ipoteze creditorul nu este obligat sa individualizeze in cererea de sechestru bunurile apartinand debitorului asupra carora solicita infiintarea masurii asiguratorii.

Competenta

-apartine instantei care este competenta sa judece cauza in prima instanta.

Procedura de judecata

Cererea de sechestru se solutioneaza in camera de consiliu fara citarea partilor prin incheiere executorie. In cuprinsul aceleiasi incheieri instanta va stabili suma pana la care se incuviinteaza sechestrul precum si cuantumul cautiunii atunci cand este cazul si termenul de depunere al acesteia. In situatia in care creditorul nu depune in termenul acordat cautiunea stabilita de instanta, sechestrul asigurator se desfiinteaza de drept.

Pronuntarea incheierii se poate amana cu cel mult 24 ore iar motivarea incheierii se face in cel mult 48 ore de la pronuntare. Valorificarea bunurilor sechestrate nu se poate face decat dupa momentul in care creditorul obtine impotriva debitorului titlul executoriu in litigiul pe fond, caz in care sechestrul asigurator se va transforma in sechestru executoriu.

Ridicarea sechestrului asigurator

Poate avea loc in mai multe situatii dupa cum urmeaza:

1. In situatia in care debitorul da o garantie indestulatoare, la cererea acestuia instanta va putea ridica sechestrul asigurator judecand cererea in camera de consiliu de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor.

2. In situatia in care cererea din litigiul pe fond, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie a fost anulata, respinsa pe fondul ei, perimata sau creditorul a renuntat la ea, debitorul poate cere ridicarea masurii instanta pronuntandu-se asupra cererii prin incheiere definitiva data fara citarea partilor.

Incheierea prin care instanta se pronunta asupra masurii de sechestru asigurator( sau de poprire asiguratorie) este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la comunicare la instanta ierarhic superioara. Apelul se judeca de urgenta si cu precadere cu citarea in termen scurt a partilor.

- Poprirea asiguratorie

Obiectul popririi

Se poate infiinta asupra sumelor de bani a titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale datorate debitorului de o a treia persoana numita tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Conditiile de infiintare, procedura de judecata, caile de atac- aceleasi ca la sechestru!!!

- Sechestru judiciar

Nu avem sechestrul navelor pt examen.

Sechestru judiciar- indisponibilizarea bunurilor ce formeaza obiectul litigiului sau a altor bunuri prin incredintarea pazei acestora unui administrator sechestru.

Conditii de infiintare:

Se poate infiinta ori de cate ori exista un proces pe fond asupra proprietatii sau altui dr real principal. Masura poate viza toate bunurile ce fac obiectul litigiului pe fond sau doar o parte dintre ele. Cu toate acestea simpla existenta a unui proces in legatura cu anumite bunuri nu justifica prin ea insasi luarea masurii ci trebuie sa se dovedeasca de catre creditor necesitatea infiintarii sechestrului judiciar. Cu toate acestea masura sechestrului judiciar poate fi incuviintata si atunci cand nu exista litigiu pe fond in urmatoarele situatii:

- Asupra unui bune pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;

- Asupra unui bun asupra caruia cel interesat are motive temeinice sa considere ca acesta va fi sustras, distrus sau alterat de posesorul lui actual;

- Asupra unor bunuri care formeaza garantia creditorului atunci cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau sau are motive de banuiala ca debitorul se va sustrage executarii silite.

In aceste situatii in care legea nu conditioneaza instituirea sechestrului judiciar de existenta unui proces pe fond, daca partea a obtinut instituirea sechestrului judiciar are obligatia de a introduce actiune pe fond la instanta competentain vederea obtinerii titlului executoriu in termen de cel mult 20 de zile de la data incuviintarii sechestrului judiciar, sub sanctiunea desfiintarii de drept a masurii asiguratorii.

Competenta

Masura sechestrului judiciar se poate lua numai la cererea partii interesate care se adreseaza instantei de fond sesizata cu cererea principala chiar daca procesul se afla intr-o cale de atac.

In cazurile in care masura sechestrului se solicita fara a exista litigiu pe fond, competenta va apartine instantei in circumscriptia careia se afla bunul.

Procedura de judecata

Instanta se pronunta asupra masurii sechstrului judiciar printr-o incheiere supusa apelului in termen de 5 zile de la pronuntare. Cererea de sechestru se judeca de urgenta cu citarea partilor. Instanta poate amana pronuntarea cu 24 ore, iar motivare se face in 48 re de la prnuntare. Hotararea pronuntata in aceasta materie are autoritate de lucru judecat relativa ceea ce inseamna ca desi o prima cerere de sechestru a fost respinsa, daca s-au schimbat imprejurarile, cererea poate fi reiterata sau instanta poate reveni asupra masurii dispuse.

Administratorul sechestru

Este persoana careia i se incredinteaza bunul sechestrat in cazul admiterii cererii. Administratorul sechestru poate fi chiar detinatorul bunului sau un tert strain de proces numit de judecator daca partile nu ajung la un consens.

Masura sechestrului judiciar este adusa la indeplinire de catre executorul judecatoresc care se va deplasa la locul situarii bunului care urmeaza a fi pus sub sechestru si il va da in primire pe baza de proces –verbal administratorului sechestrului. Administratorul sechestrului poate face orice acte de conservare sau de administrarea a bunului, va putea incasa orice venituri sau sume datorate si va putea palti datorii cu caracter curent.

Cu autorizarea instantei care l-a numit va putea sta in judecata in numele parti cu privire la bunul pus sub sechestru. Conditionat de autorizarea instantei judecatoresti administratorul sechestru va putea efectua si acte de dispozitie in sensul ca va putea instraina bunul in cazul in care acesta nu poate fi conservat.

Dpdv al perioadei in care se instituie sechestrul judiciar inceteaza odata cu solutionarea litigiului asupra fondului cand bunul sechestrat este predat aprtii care a castigat prcesul. In cursul procesului sechestrul judiciar poate lua sfarsit prin demisia sau inlocuirea persoanei careia i s-a incredintat bunul sau prin desfiintarea masurii de catre instanta.

Ordonanta presedintiala

Art. 996-1001

Se dispune ori de cate ori este necesara luarea unei masuri provizorii pentru pastrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube care nu s-ar putea repara si pentru inlaturarea piedicilor ce se pot ivi cu prilejul unei executari.

Connditii de admisibilitate

1. Urgenta masurii= ceea ce inseamna ca daca nu s-ar dispune masura in acel moment exista riscul pierderii unui drept. Sunt situatii in care urgenta nu trebuie demonstrata, aceasta fiind prezumata de legiuitor in cazul litigiilor de dr familiei referitoare la exercitarea autoritatii parintesti fata de minor si stabilirea domiciliului acestuia la unnul dintre parinti pana la solutionarea procesului de divort;

2. Neprejudecarea fondului= instanta investita cu solutionarea ordonantei presedintiele nu trebuie sa intre pe fondul dr, aceasta doar ,, pipaie fondul”.

3. Vremelnicia= masura are caracter provizoriu, ea durand pana la solutionarea definitiva a litigiului pe fond sau pana la momentul la care se introduce o alta ordonanta presedintiala avand ca obiect ridicarea masurii;

4. Aparenta de drept in sensul ca instanta sesizata cu cererea de ordonanta doar va analiza aparenta dreptului existent in favoarea uneia dintre parti sau inexistenta acestuia.

Reguli privind judecata

Competenta apartine instantei care solutioneaza fondul dreptului in prima instanta. In raport de urgenta cererii, aceasta se poate solutiona si fara citarea partilor( exceptia) caz in care ordonanta poate fi emisa in aceeasi zi in care cererea este depusa, instanta pronuntandu-se asupra masurii pe baza cererii si a inscrisurilor anexate fara concluziile partilor.

Intampinarea nu este obligatorie.

Judecata se face de urgenta si cu precadere nefiind admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat( expertiza, cercetarea la fata locului). Ca si in cazul masurilor asiguratorii pronuntarea poate fi amanata 24 de ore si redactarea hotararii cu 48 ore.

Termenul de apel este de 5 zile de cu citarea partilor de la pronuntarea sau fara citarea partilor de la comunicare.

O norma speciala nu se completeaza cu o alta norma speciala ci doar cu reguli generale.

Procedura divortului

Art. 914- competenta

Art. 918 al. 2

In divort cererea reconventionala se depune pana la primul termen de judecata pentru motivele de pana acel moment, pentru alte motive se poate si ulterior acestui mom pentru fapte petrecute dupa. Se poate face inclusiv direct in fata instantei de apel.

Cererea reconventionala nu poate fi disjunsa de cererea principala.

- Divort prin acordul sotilor- este posibil ca instanta sa nu motiveze hotararea

- Din culpa comuna. Culpa exclusiva a celuilalt sot) –este posibil ca mostenitorii sa continue judecata. Daca instanta va constata culpa comuna va inchide dosarul, casatoria este desfiintata ca efect al decesului iar celalalt devine sot supravietuitor si vine la mostenire.

- Ca urmare a separatiei in fapt mai mult de 2 ani

- Din motive de sanatate

Pe tot parcursul procesului de divort este obligatorie prezenta reclamantului. Daca sotul reclamant nu se prezinta la judecata cererea se va respinge ca nesustinuta.