Procedura Civila - Curs Briciu

  • View
    799

  • Download
    25

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Procedura Civila.Curs Bun

Text of Procedura Civila - Curs Briciu

Drept Procesual Civil 1

Forma, Materia si Metoda Procesului CivilForma procesului civil: Procesul incepe prin sesizarea instantei, continua cu dezbaterile si se finalizeaza prin hotarare.Sesizarea: Proc. Civil NU incepe ex oficiu, fiind manifestarea unor interese de regula private. Ca regula, nu vom avea pronuntari, investiri din oficiu. Sunt situatii exceptionale cand instanta se investeste din oficiu, insa valorile de acolo nu sunt tipice pentru procesul Civil. Exp. de exceptii: Art. 165 avem o dispoz prin care se arata ca cereera de punere sub interdictie se poate face de catre instanta din oficiu. -art. 918 (divort): instanta se va pronunta chiar daca partile nu au cerut asupra exercitarii autoritatii parintesti+contrib.parintilor etc. + asupra numelui pe care sotii-l vor purta dupa divort. -Art. 17 CP Penala: solutionarea civila a laturii civile atunci cand partea vatamata e un minor fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa.Dezbaterile: cea mai ampla parte a procesului. Hotararea: Actul final si care cuprinde 2 componente: a. o componenta care are valoare unui comandament (0 obligatie pt parti) caracterizata prin executio;b. o componenta de rationament logic = cognitio sau CONSIDERENTELE.Materia procesului este compusa din CONFLICTUL dintre parti, raportul litigios dedus judecatii. De fapt, toata lumea este intr-un raport de contradictorialiate latenta. Atunci cand devine acuta, intervine procesul.Metoda procesului Persoana care vrea sa deduca judecatii o cauza, de regula, angajeaza un avocat, iar avocatul face o prima incadrare a cauzei. Intampinarea= actul prin care paratul isi exprima pozitia fata de pretentiile reclamantului.1) Judecatorul, chiar daca trebuie sa afle adevarul, este supus el insusi legii, asadar, pentru a ajunge la rezultatul final, judecatorul se supune legii, iar nu propriei constiinte (art.7 N.C.P.C.)2) Judecatorul NU se poate pronunta pe cale de reglementare, adica judecatorul aplica legea la cazuri particulare; el nu se poate substitui legiuitorului creand drept, intrucat s-ar intampla un exces de putere (Art.5 alin. (4).) Textul are si neajunsuri din moment ce fiecare judecator poate sa interpreteze cum doreste legea=>o practica neunitara. Element de corectie a practicii neunitare: -R.I.L. (I.C.C.J. stabileste care este interpretarea corecta a unui text de lege, interpretare OBLIGATORIE pentru celelalte instante; judecatorii de la I.C.C.J. ajunge un fel de legiuitor. Insa, NU se creaza o lege, ci se interpreteaza o lege; Legiuitorul poate modifica oricand un text de lege;)- Cand exista o problema noua de o importanta deosebita si o instanta care se afla in ultimo grad, aceasta poate sesiza ICCJ pentru dezlegarea problemei de drept noi sau dificile. Dupa dezlegarea problemei date de ICCJ, instant de fond solutioneaza cauza in conformitate cu interpretarea data.3) Situatia in care legea da posibilitatea judecatorului sa aiba o apreciere suverana asupra unor elemente. Exemple: a. Stramutarea unei cause; aceasta hotarare nu se motiveaza=>un drept suveran de apreciere; b. La recurs art. 498c. Ordonanta presedintiala: aici judecatorul motiveaza.

PROCESUL : Este o activitate infaptuita de instante, parti, si angajatii instantei(exp. grefieri) in vederea infaptuirii justitiei de catre instante pentru apararea drepturile si intereselor legitime ale persoanelor fie in vederea pronuntatii unor hotarari judecatoresti, fie pentru executarea unor hotarari sau ALTOR TITLURI. 1) Justitia se infaptuieste de catre instante;2) Justitia inseamna si realizarea unor interese legitime, iar nu numai drepturi;3) Procesul are 2 parti: partea de judecata si partea de executare.4) Notiunea de proces nu se refera numai la ce se intampla in instant.Uneori e posibil sa existe numai una dintre aceste faze, de exemplu cand una dintre parti executa de buna voie obligatia sa=>nu mai ai nevoie de faza de executare.Faza judecatii are mai multe etape:5) Faza scrisa: Cererea de chemare in judecata+ inampinarea;6) Etapa cercetarii;7) Faza de dezbatere a procesului: partile pun concluzii finale;8) Faza deliberarii: instanta adopta Solutia dupa care o pronunta;9) Faza cailor de atac.IZVOARELE PROCEDURII CIVILE SI NORMELE DE PROCEDURAIzvoare: Tratate si Conventii internationale la care Romania este parte (C.E.D.O. art. 6 par.1); Regulamentul 1215/2012; se aplica atunci cand avem element de extraneitate. Codul de procedura civila: Spre deosebire de VCPC, NCPC este mai amplu, el preluand foarte mult din doctrina. Structura nu difera mult pastrand traditia procesuala, fiind inspirat, in principal, din regulile procedurale elvetiene. Are 7 carti. Domeniul de aplicare al CPP: Art. 2 = Aplicare generala, adica este dreptul comun. NU exista procedura contencioasa sau contraventionala, ci acestea sunt derogari de la procedura civila. CPP se aplica si in materie penala atunci cand regulile procedurii penale lasa nereglementata o situatie. Alte legi: c.a.; contaventii; legea dialogului social; l.s. 31/1990; etc.Raportul dintre normele procesuale: Specialia generalibus derogant; Generalia specialibus non derogant; O norma speciala anterioara nu poate fi abrogata printr-o norma generala ulterioara DECAT daca se prevede in mod expres!! Exp. Art. 83 lit. k). din legea 76/2013 (L.P.A.)Exista 3 categorii de norme: A. De organizare judecatoreasca: stabilesc organizarea sistemului judiciar in ansamblu, precum si compunerea si constituirea completelor de judecata; CPP + legea 304/2004 + legea 303/2004;B. De competenta: stabilesc atributiile instantelor in raport cu alte organe ale statului sau intre ele (de grad diferit sau de acelasi grad, dar teritorial distribuite diferit). C. De procedura propriu-zise: stabilesc regulile de judecata, formele actelor si termenele in care actele pot fi facute. Importanta clasificarii: caracterul reglementar al procedurii civile=> regula e ca normele sunt IMPERATIVE, desi guverneaza raporturi private.Exista si norme dispozitive, insa cuvantul dispozitiv nu le reprezinta cel mai bine, intrucat dispozitivul presupune ca partile pot deroga in avans. In procedura se manifesta prin imposibilitatea invocarii incalcarii ei => SI NORMA DISPOZITIVA E OBLIGATORIE, DAR INCALCAREA EI NU POATE FI INVOCATA DE ORICINE SI ORICAND.Normele de organizare sunt, in genere, DE ORDINE PUBLICA. Avem si de ordine privata totusi. Norme de incompatibilitate absoluta si de incompatibilitate relative. Normele de competenta: GENERALA: Imperative; MATERIALA: Imperative; TERITORIALA: Regula este caracterul relativ (dispozitiv) => numai cand legea prevede au character de ordine publica.Normele de procedura propriu-zisa: De ordine publica sau de ordine privata, in functie de interesul ocrotit. Ordine publica exemple: termenele;Ordine privata exemple: art. 256- conventiile asupra probei; art. 315;

Aplicarea IN TIMP a legiiPrima regula: Neretroactivitatea legii noi. Treaba e complicata, intrucat procesul civil este o succesiune de acte, iar nu un act singular. Potrivit NCPP: 1).Procesele in curs de judecata precum si executarile silite incepute sub legea veche, raman supuse legii vechi!!! (Potrivit VCPP regula era aplicarea imediata a legii noi=> acelasi proces putea fi guvernat de mai multe legi).2). Competenta: Procesele in curs la data schimbarii competentei printr-o lege noua, vor fi judecate in continuare de instantele legal-investite sub legea veche. Si in caz de casare cu trimitere se aplica tot legea veche!3). In ambele coduri: in cazul in care se desfiinteaza o instanta legal investita, dosarele se trimit instantei competente potrivit legii noi. (daca vine regionalizarea de exemplu))4). Hotararile sunt supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.PROBELE : vorbim de admisibilitatea, administrarea si puterea doveditoare a probei. Admisibilitatea+Puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale: se aplica legea care era in vigoare la data proceducerii sau savarsirii faptelor ce fac obiectul probatiunii=> NU se aplica in cazul unui delict civil (delictul civil nu are probe preconstituite). In cazul tuturor celorlalte probe care nu sunt preconstituite sau nu sunt prezumtii legale, se aplica regula de la inceputul procesului. De administrare: Se aplica legea de la data SOLICITARII PROBEI- art. 26 alin. (2) (derogare de la regula potrivit careia se aplica regula de la inceputul procesului).

Termen optim si previzibil (criterii): complexitatea procesului, dificultatea dezbaterii, atitudinea partilor, caile de atac ce se pot exercita.Atitudinea partilor este un caz de neinculpare a statului. Conditia termenului rezonabil este o obligatie DE REZULTAT pentru stat, iar nu una de diligenta. Statul nu se poate exonera de raspundere, invocand numarul mic de judecatori, aglomerarea instantelor, etc. Termenul rezonabil mai este incalcat si datorita nr.din ce in ce mai mare a persoanelor care apeleaza la instanta. Termenul optim si previzibil: ne referim la faza de judecata, faza de executare si, atunci cand exista proceduri prealabile, si la procedurile prejudiciare, adica tot ce inseamna rezolvarea problemei deduse judecatii.Termen previzibil: Sa stiu cam cat va dura un proces (lucru imposibil in opinia prof.Briciu). Vezi art.238 ncpc. Cererea introductiva cuprinde si probele. Intampinarea cuprinde apararile, probele si exceptiile invocate de parat=> judecatorul isi poate prefigura un plan al procesului, putand aproxima cam cat va dura procesul.Alte aplicatii ale princiului in discutie: perimarea (art. 416 ncpc); termenul in cunostinta (art. ): daca ai fost la proces sau ai semna PERSONAL citatia, se prezuma ca stii toate celelalte termene; contestatia privind tergiversarea procesului: procedura total noua. Garanteaza respectarea principiului termenului optim si previzibil. Art. 522 (Facand aceasta contestatie, ai acces direct la CJUE, nu mai trebuie sa astepti terminarea procesului.)Instanta sa fie independenta, impartiala si stabilita de lege Art.6 NCPCIndependenta este: FUNCTIONALA (instantele nu trebuie sa apartina nici executivului si nici legislativului separatia puterilor in stat - ). Chiar atunci cand executivul are atributii de judecare, exista totusi posibilitatea de a te adresa justitiei si PERSONALA (este vorba de statutul judecatorilor numirea, avansarea, demiterea judecatorilor. La noi numirea judecatorilor se face de catre presedinte, la propunerea CSM; Promovarea este exclusiv in mana CSM; demiterea are loc numai pentru motive expres prevazute de lege;) Impartialitatea este: OBIECTIVA (reprezinta aparenta de impartialitate); rudenie, tutela, relatii de prietenie, etc. Efectul este ca, daca vcpc avea niste cauze de incompatibilitate strict prevazute de lege, ncpc a fost obligat ca, dupa ce enumera 3 motive de recuzare la art.41, inca 12 la art.42, sa zica alte elemente care. Recuzarea = mijlocul prin care partea invoca incompatibilitatea; Abtinerea = judecatorul spune el singur ca este incompatibil; SUBIECTIVA (forul interior al judecatorului);Principiul legalitatii: Procesul se desfasoara conform legii. Nu e prea complicat acest principiu. Judecatorul nu judeca potrivit convingerilor lui, ci DUPA LEGE. Nu conteaza ca legea e proasta, el este obligat sa o aplice; Nu judeca in echitate (numai in arbitraj se poate); Judecatorul poate sa INTERPRETEZE legea!!!...extrem de important; Legea este formulate la general, iar judecatorul trebuie sa o aplice in cazuri particulare.PRINCIPIUL CONTRADICTORIALITATIIEste reglementat in art. 14 ncpc si presupune posibilitatea partilor de a dezbate orice problema de drept sau de fapt pusa in discutie in cauza respectiva. In primul rand instanta nu poate hotari decat dupa citarea sau infatisarea partilor. Contradictorialitatea nu inseamna prezenta neaparat a partilor, ci numai asigurarea posibilitatii partilor de a se prezenta!. Exceptii (sub aspectul citarii): Procedura necontencioasa (nu exista parat); Proceduri urgente (exista parat, dar e urgent.); de exemplu ordonanta presedintiala; asigurarea unor dovezi ce ar putea disparea; Sechestrul judiciar si poprirea (apelul la astea e cu citare); Partile trebuie sa-si aca cunoscute reciproc si in timp util (scrie in art.14): 1. Cand sustii o pretentie, aparare sau proba, trebuie sa o prezinti instantei; Sentinta nu se poate pronunta pe baza unor inscrisuri sau concluzii depuse dupa inchiderea dezbaterii.2. De regula, pretentiile, apararile si probele se anunta dinainte in cererea de chemare in judecata, in intaminare sau in raspunsul la intampinare. Art.201. In intampinare paratul trebuie sa arate exceptiile=> trebuie sa anunte exceptiile in intampinare, ca sa nu ia prin susprindere pe reclamant. Instanta va da un termen celeilalte parti un termen pentru a-si pregati apararea. Obligatia de a expune corect si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute; Dreptul partilor de a discuta si argument orice chestiune de fapt sau de drept invocate in cursul procesului de catre orice participant la proces. PRINCIPIUL CARE VIZEAZA SI INSTANTA!!!, NU DOAR PARTILE. Hotararea va fi supusa numai pe (art.1 alin.(6) ); PRINCIPIUL DREPTULUI LA APARAREIn sens material: crearea unu complex de drepturi care asigura posibilitatea ca partea sa-si apara interesele (dreptul de a fi citat, dreptul de a face cereri, de a recuza judecatorii, de a participa la dezbateri); In gneral, aceste garantii se gasesc in continutul dreptului la aparare.In sens formal: posibilitatea de a avea un avocat sau consilier juridic (pentru persoanele juridice).In civil, prezenta avocatului reprezinta o optiune. Important: in faza recursului, prezenta avocatului este OBLIGATORIE (cererea, intampinarea, sustinerea, nu pot fi facute decat prin avocat sau consilier juridic art.13 ncpc+ art.83,84 ncpc.) De ce s-a recurs la aceasta solutie? Accesul la justitie nu este absolut=> poate urmari ingradiri. In recurs nu se mai apreciaza situatia de fapt!!! In recurs se discuta doar drept. Recursul este o chestiune tehnica, impregnat de procedura. Exista 2 exceptii:1. Art.13: Daca partea sau mandatarul acesteia (sot sau ruda de gradul 2 cu partea=> NU orice mandatar) este licentiat/a in drept. 2. Art. L.P.A.: Instantele sau parchetele pot fi reprezentate de presedintele instantei, conducatorul parchetului.Ce se intampla daca partea nu are bani sa angajeze un avocat? Se pote numi un avocat din oficiu (OUG 51/2008 ajutorul public judiciar). Pana se decide daca meriti sau nu ajutor public jdiciar, se intrerupe termenul de recurs.Citarea prin publicitate: cand reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si a intreprins toate mijloacele pentru a-l afla. Daca nu se prezinta, instanta va desemna un curator judiciar dintre avocatii desemnati de barou, curator care va sustine argumentele favorabile partii lipsa.

PRINCIPIUL ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUIExista 2 tipuri de proceduri: acuzatoriala (judecatorul nu se manifesta, tace si asculta=> va da dreptate celui pe care il intelege) si inchizitoriala (rolul activ al judecatorului care intervine in dezbatere, ridica probleme noi pe care partile nu le-au invocat, propune probe noi chiar daca partile se impotrivesc; ajuta partile sa-si faca apararea). La noi e o combinatie=> judecatorul are un rol activ ponderat pentru a nu deveni partinitor. Judecatorul staruie pentru solutionarea amiabila a cauzei; Art.21, 27; Invita partile sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii; Chiar judecatorul poate informa partile cu privire la avantajele medierii; La partaj si la divort se vorbeste mai mult despre impacare. Daca nu reuseste sa-i impace, pune in discutia partilor aspecte de fapt si de drept chiar daca nu sunt invocate de parti. Poate administra probe nepropuse de parti sau chiar impotriva vointei acestora; Nu poate administra din oficiu probe nelegale (exp. sa administreze proba cu martori cand nu este permisa.) DACA JUDECATORUL NU-SI EXERCITA ROLUL ACTIV, PARTILE NU SE POT PLANGE IN CAILE DE ATAC=> ESTI LA CHEREMUL JUDECATORULUI. Prostia cere mila, dar nu creeaza drepturi. Judecatorul poate sa introduca in proces parti pe care reclamantul nu le-a indicat (art.78 ncpc): in materie neconcioasa sau in materie contencioasa (in acest ultim caz, numai daca legea prevede). Exp. art. 436 NCC. Si unde nu exista o prevedere expresa a legii cum ca o anumita parte trebuie sa figureze in process, dar, fata de natura raportului, participarea ei ar fi necesara, judele poate sa puna in discutia partilor (nu-l introduce din oficiu) introducerea cuiva in proces (exp. partaj judiciar: judecatorul fie respinge cererea, fie atrage atentia reclamantului si paratilor ca trebuie introdusi in proces toti coproprietarii, dar partile il introduce pe tert in proces, nu judele). Judecatorul poate da o calificare corecta actelor juridice (ii zici apel si de fapt e recurs). Judele nu poate schimba denumire sau temeiul juridic impotriva vointei partilor. Rolul active al judelui nu poate sa depaseasca limitele investirii!=> Judele se pronunta, in toate cazurile, numai cu privire la ce I s-a cerut=> JUDECATORUL NU POATE SCHIMBA OBIECTUL, acesta este stabilit de reclamant (plus petita- dai mai mult- sau extra petita dai altceva decat s-a cerut-).

PRINCIPIUL DISPONIBILITATIIProcesul civil este o afacere privata=> de inceputul, mersul si sfarsitul lui se ocupa partile.1. Instanta nu se investeste din oficiu (exceptii: procurorul art.92 - ; punerea sub interdictie; numirea tutorelui; organizatii de protectia consumatorului da in judecata producatorul de exemplu- )2. Obiectul procesului e fixat numai de parti, prin cererile pe care le formuleaza : judele nu poate da mai mult decat s-a cerut sau altceva decat s-a cerut. A admite in parte nu e tot una cu minus petita (derogare: art.918 alin.2 si 3 in material divortului). 3. Partile pot dispune si de soarta procesului (renuntarea la proces, achiesarea la pretentiile reclamantului, transactionarea etc. Instanta nu se poate opune)4. Partea solicita punerea in executare=> nu instanta o pune in executare;5. Procurorul poate ataca orice hotarare si poate cere din oficiu punerea in executare in caz de pasivitate a tutorelui sau curatorului.Aciunea civilaDefinitie:In NCPC: Art 29: ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia dreptului subiectiv sau a unei situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces. Diferita de CCJ; Diferita si de dreptul subiectiv pentru ca ea e reglementata in vederea apararii drepturilor subiective;Mijloacele procesuale: Dr de a formula CCJ; Dr de a fi citat in proces; Dr de a pune concluzii; De a recuza; De a ataca hotararea; De a pune in executare hotararea;Aciunea pare a fi preexistenta CCJ. Ea nu apare odata cu CCJ. CCJ pune in miscare aciunea civila.Raportul dintre dr subiectiv si dr la aciune: Dreptul subiectiv este compus din: Elementul ce d dreptul subiectului activ al raportului juridic de a avea o anumit conduit; Elementul ce d dreptul subiectului activ sa pretinda o anumita conduita din partea subiectului pasiv; Dreptul subiectului activ de a recurge la aciune, atunci cnd subiectul pasiv nu are acea conduita pe care sub activ ar dori sa o aiba, in mod indreptatit - dr la aciuneRaportul dintre dr. subiectiv si dr. la aciune : Briciu: Dreptul la aciune este o componenta a dreptului subiectiv.Deleanu: Dreptul la aciune nu decurge din dreptul sub, pentru c el ar decurge din constitutie, din dreptul de acces liber la justitie. Nu ar fi o componenta a dr. subiectiv, ci ar fi in exterior. Conform profesorului Briciu aceasta opinie nu este corecta, pentru ca dr. accesului liber la justitie a aparut abia in sec 20-21, fata de celalat care a aparut in sec 19.NCC : dr material la aciune art. 2500 face distinctie intre dr. material si dr. procesual la aciune. Dr. material la aciune este supus prescriptiei. In realitate se prescrie doar dr. de a recurge la forta coercitiv a statului pentru a obliga subiectul pasiv s aib acea conduit pretins de subiectul activ; restul aspectelor nu sunt supuse prescriptiei.Dreptul la aciune cuprinde mai multe drepturi, cum ar fi cel de a sesiza instanta, de a recuza, de a ataca, de a executa, etc...Desi am vorbit de drepturi subiective, n mod exceptional, dr. la aciune protejeaza si unele situaii juridice, pe care legiuitorul le-a tratat, dpdv subiectiv si procesual, ca veritabile drepturi; Exp.: Posesia - aciunea posesorie - art 29. Posesia intr la situaia juridic din art 29.Elementele actiunii:1. Partile - e nevoie de cel putin 2 pri. Ele au denumirea de reclamant i prt, dar, n funcie de calea procesual aleas, putem avea i alte denumiri; Exp.: n apel (apelant vs. intimat); n recurs (recurent vs. intimat); n contestaie (contestator vs. intimat); n revizuire (revizuent vs. intimat).Cnd ne referim la pri, ne referim la cei implicai n raportul juridic dedus judecii, la titularii drepturilor , iar nu la reprezentanii lor din proces. Reprezentanii stau n judecat, dar ei nu sunt pri.Sunt situaii excepionale n care pri pot fi i tere persoane ce nu au legtur cu raportul juridic dedus judecii. Aceasta se ntmpl cnd, n calitate de reclamant, apar instituii, organe ale statului crora legea le recunoate calitate procesual. De exemplu: Procurorul, care poate lua initiativa introducerii unei actiuni in protejarea drepturilor minorilor sau a celor pusi sub interdictie - procurorul aici este parte, la fel si minorul, care va sta in proces prin reprezentant. Procurorul nu acioneaz ca un reprezentant al minorului. In general, cnd legea permite astfel de excepii de la regul, de obicei soarta aciunii rmne n minile titularului.2. Obiectul actiunii - protectia dreptului subiectiv dedus judecatii, care poate lua forma unei comisiuni sau a unei abstentiuni - depinde ce i se cere. Obiectul unor aciuni, in mod exceptional, poate fi si protectia unei situatii juridice, de exemplu posesia.In raport cu mijloacele procesuale folosite, obiectul poate cunoaste o anumita particularizare, cum ar fi: in cazul CCJ - ob il reprezinta o prestatie in general; daca vb, de calea de atac (apel sau recurs), ob. apelului este desfiintarea hotrrii pronunate n prim instan; iar al recursului, casarea hotararii.3. Cauza - scopul spre care se indreapta aciunea, vointa celui care reclama precum si vointa celui care se apara.Distinctie: ntre causa petendi ( a aciunii ) si causa debendi (a cererii de chemare in judecata). Sunt fundamental diferite. Causa debendi reprezint temeiul juridic al cererii. Confuzia celor 2 poate fi fatal dpdv procesual. De exp., autoritatea de lucru judecat solicit identitate de cauz. Care cauz? Petendi sau debendi? Ne referim la temeiul juridic, adic cauza CCJ adic causa debendi. Causa petendi poate fi comun n mai multe CCJ: De exp., pentru protecia dreptului de proprietate, poti formula o aciune in revendicare, dar poti introduce i o aciune mixt, in care solicii s i se predea bunul pe care l-ai cumprat n baza unui contract, i se introduce i pe baza dreptului de proprietate si pe obligaia din contract. Sau aciune personal, unde pentru acelai scop avem mai multe cereri; Exp: act in rezoluiune sau aciunea n anulare, temeiurile difera dar scopul este acelasi. De aceea se rezum exclusiv la temeiul de drept pentru care s-a fcut CCJ.Exp. Aciune in nulitate, poate fi i pentru dol i pentru violen, etc.Autoritatea de lucru judecat vizeaz imutabilitatea situatiei judiciare. Deci ne intereseaza causa debendi.Ea trebuie sa fie: Reala Licita MoralaInclcarea caracterului real al aciunii poate conduce la abuz de drept. Exp.: Se declanseaza o aciune, iar CCJ, ca forma, ntrunete condiiile, ns scopul demersului nu este real, el urmrind icanarea, blocarea unei persoane de a i exercita propriul drept. Exp.: Formulez cerere de revendicare pentru a bloca CF.Exemplu: A promite lui B ca i va vinde un bun. Nu i vinde, dar i promite lui C acelai lucru. B l d n judecat pe A, pentru a obine o hotrre ce va ine loc de contract de vnzare. C l d i el n judecat pe A, solicitand acelasi lucru. A formuleaz aprri doar mpotriva lui B, iar n cazul lui C achieseaz.A acioneaz de aceast manier pentru a prejudicia dreptul unui ter, nu pentru a-i proteja drepturile sale.Condiiile de exercitare a actiunii civilen vcpc nu erau prevzute, dar in ncpc sunt prevazute in art. 32 ncpc:1. Sa formuleze o pretentie - ( afirmarea unui drept).2. Sa existe un interes3. Sa existe calitate procesuala4. Sa existe capacitate procesuala1. Afirmarea unui drept doctrina, cnd vorbete de afirmarea unui drept, se refer la aspectul general. Excluzand micile exceptii, in timp ce legiuitorul este mai prudent asa ca spune afirmarea unei pretentii ( intrucat se refera si la sit juridice, nu doar la drepturi).Nici legiuitorul i nici doctrinarii nu vorbesc de caracterul ntemeiat al preteniei sau dreptului. Condiia de exerciiu nu nseamn existena sau inexistena dreptului, ci numai afirmarea acestora. Condiia de exerciiu se verific n avans. Dac exist sau nu dreptul, acest lucru se verifica la final, dupa ce se dezbate fondul.In doctrin, se reine c dreptul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: Sa fie recunoscut sau ocrotit de lege; S fie execitat n limitele sale interne i externe - dr trebuie s imbrace anumite forme juridice; exp.: trebuie formulat n termen, pentru c, altfel, intervine decderea i nu mai are protectie juridica. n limitele interne - scopul - ex cauza fals; S fie exercitat cu buna credin; S fie actual. Actualitatea dreptului vizeaza situaia n care dreptul este supus unui termen sau unei condiii. n aceste ipoteze aciunea va fi respinsa ca prematur. Se refera DOAR la condiia suspensiv. Aciunea va putea fi formulat cnd condiia se va ndeplini i termenul la fel.Excepii : cnd se recunoaste dreptul desi nu este actual: Cererea pt. predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi facut chiar nainte de mplinirea acestui termen. Exp.: Contr de locaiune , cnd nu este titlu executoriu. Oricum efectul de evacuare nu se va produce nainte de expirarea termenului, atunci procesul poate curge pe durata pentru care contractul a fost ncheiat, iar cnd expir, solicit locatarului s predea bunul, iar, dac acesta din urm nu vrea, locatorul vine cu hotrrea judectoreasc i cere executarea. - art 34 NCPC. Obligatia de intretinere sau o alta prestatie periodica. Aciunea pooate fi facuta chiar inainte sa fie scadenta, dar executarea poate fi facuta numai la scadenta. Explicatie: pensia alimentara, este scadenta lunar, ar insemna ca reclamantul sa introduca o aciune in fiecare luna pt a cere executarea. Asa face una singura, iar executarea se face la termen. Si alte cereri pentru executarea la termen a altor obligatii, ori de cate ori se va constata ca acestea pot prentmpina o paguba nsemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac ar atepta mplinirea termenului. Este lasat la aprecierea judecatorului.2. Interesul - Folosul practic al demersului judiciar. Punerea in micare a aciunii civile nu trebuie facut pentru simple orgolii, principii. Folosul practic poate fi material sau moral. Exp.: Divorul; nu este vorba de un interes pecuniar, n principiu este unul moral, de exemplu aciunea paternitatii.Interesul este o condiie i pentru exerciiul oricrui element al aciunii. i cnd se invoc probe, se formuleaz ci de atac etc... exist interes. Exp. Dac partea adversa nu a fost citat la un termen, dar la termen urmtor vine, fr sa invoce=> adversarul nu are interesul s invoce absena prii necitate. Interesul nu e nici legitim nici personal. Partea advers a fost prejudiciat, nu el. Exp.(2). Prile care atac hotrrea pentru c nu au fost citai alii; doar pentru c nu au ctigat cer desfiinarea hotrrii. Exp.(3) Procesomanii. Ctig procesul, dar atac hotrrea pentru c nu a fost citat=> I se va respinge calea de atac ca fiind lipsita de interes.Caracteristici: Condiiile de exercitare ale aciunii civile sunt legale, conform art 33 ncpc.Caracteristicile interesului: Determinat - Trebuie s fie bine conturat la un caz concret, si nu un interes general. Legitim - trebuie sa fie recunoscut de lege. Personal - ex. Daca soliciti o proba ce devine inutila, nu mai e interes personal.Sunt uneori apreciate ca fiind excepii de la caracterul personal al interesului: aciunea oblica - este o aparenta exceptie, ntruct creditorul are interesul mediat, acest interes exista in realitate; actiunile colective (de exemplu anpc: interesul este al consumatorului in concret; alt exemplu: aciunea sindicatului pentru protecia drepturilor membrilor sindicatului se permite, chiar dac interesul este al membrilor de fapt, nu al sindicatului=> este o exceptie partiala, pentru ca sindicatul asta face, protejeaza drepturile membrilor si). Alt exemplu: procurorul, care nu are un interes personal, ci este vorba despre interesul minorului, etc... Nscut i Actual: Actualitatea interesului merge n genere cu actualitatea dreptului, dar sunt situaii n care legea permite exercitarea de aciuni, considernd c dreptul nu este actual ns interesul este. Exp: Art. 952 alin 3 ncpc - sechestrul asigurator instnta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar si cnd creanta nu este exigibil, n condiiile prevzute de articol.Art 359 asigurarea probelor - nu avem proces, pentru c dreptul nu este nc actual, dar se contureaz ca am putea avea. De exemplu (1): avem o persoan cu o boala incurabil ce trebuie audiat - am interes actual, pentru c, atunci cnd voi aciona n instan, cel mai probabil ea nu va mai fi. Exp. (2): o construcie ce se va modifica, sau demola, si nu mai pot face expertiza pe care o pot face acum.Art 2312 ncc - fidejusorul nu are nc drept de regres pentru c nc nu a pltit, ns el, fiind urmrit pentru plat, are interes.nLipsa interesului sau a unei conditii a interesului determina respingerea actiunii ca fiind formulata de o persoana far interes. Este de ordine publica, dat hotrrea nu e purttoare de Autoritate de Lucru Judecat.3. Calitatea procesual (legitimatio ad causam)Este identitatea dintre partile procesului si subiectele raportului juridic dedus judecatii, adic: identitatea reclamantului cu subiectul activ, i identitatea prtului cu subiectul pasiv al procesului.Transpune n plan procesual realitatea din dreptul substantial.Art 36 definitia.Exemplu: divor; aciunea n tgada paternitii - legea spune clar care sunt prtile, cine are calitate procesual activ i pasiv.In cazul aciunilor reale, calitatea procesual activ o are titularul dreptului, n schimb, calitatea procesual pasiv, o poate avea orice persoan care aduce atingere dreptului subiectului activ. Exp.: Uzucapiunea - cea mai grea ipotez.Exceptii : Organizaiile sindicale; Asociaiile pentru protecia consumatorului; Ong-uri cu scopul proteciei drepturilor omului sau a unui interes legitim in combaterea discriminarii - dac discriminarea aduce atingere unei comuniti sau unui grup de persoane (Legea pentru combaterea discriminarii). Procurorul art. 92 ncpc, 245 alin.1 litera c1 CPP pentru desfiinarea unui act in legtur cu care aciunea de fals nu a mai putut fi pus in miscare, din cauza morii autorului, prescripiei etc, dar actul este totui fals. Acioneaz indiferent de persoanele din cauz, nu neaprat minori, disprui sau interzii.Cnd vorbim de calitatea procesual, nu vorbim de existena sau inexistena dreptului subiectiv dedus judecii, ci vorbim exclusiv de modul n care prezint reclamantul lucrurile. Dac reclamantul chiar are dreptul subiectiv, se va stabili n fond. Exemplu: la aciunea n anulare, reclamanul invoc nulitatea absolut a contractului; acest reclamant era un tert fa de contract care demonstra c are interes, ns aprarea prilor din contract era c el (terul) nu invoc n mod corect nulitatea absolut, ntruct, n realitate, este vorba de nulitatea relativ a contractului. Calitatea se verific n raport cu ceea ce cere reclamantul. Aa c degeaba prtul dorea respingerea aciunii ca introdus de o persoan lipsit de interes. Dac la sfrit, dup analizarea fondului, se constat c era vorba de nulitatea relativ a contractului, atunci aciunea se respinge ca nefondat.Proba calitii revine reclamantului=> Reclamantul dovedete i calitatea sa activ i calitatea pasiva prtului.

Transmiterea calitii procesualeTransmiterea calitii procesuale poate opera att pe linie activ, ct i pasiv.Poate avea loc pe cale legal (prin succesiune, sau prin reorganizarea persoanei juridice).Dac intervine o transmitere a calitii procesuale pe cale de succesiune, atunci n proces, va figura partea care mostenete pe cel care se afla n proces, adic pe de cuius (este vorba despre succesorul universal sau cu titlu universal al de cuiusu-lui). Cauza se suspend pn la introducerea n cauz a motenitorilor legali (universali sau cu titlu universal).Poate avea loc i pe cale convenional : cesiune, donatie, preluare de datorie, etcSunt situaii n care calitatea procesual nu poate fi transmis: Divorul - procesul nceteza. Dar avem o exceptie prevzut de art. 925 ncpc, ns aceasta este o situaie sui generis, nu chiar o transmitere de calitate, c doar motenitorii nu dobndesc calitatea de soi.Condiii n care opereaz transmisiunea: procesul s fi fost nceput de titularul dreptuluiEx. 1024 ncc: revocarea donaiei pentru ingratitudine. Aciunea poate fi ndreptat doar mpotriva donatarului. Dac donatarul moare, aciunea poate fi intentat mpotriva motenitorilor.Art. 1391 NCC -Repararea prejudiciului nepatrimonial alin 2 si 3 : daca procesul este in curs, nu poate opera transmiterea calitatii. Alin 4 se aplica doar daca actiunea a fost inceputa de defunct.Categ 3: se distinge intre termenul de introducere a actiunii de catre titularul dreptului si cel al introducerii de catre mostenitori.Art 39 ncpc - procedura de transmitere a calitatii procesuale.Vcpc se referea doar la transmiterea calitatii pentru cauza de moarte, nu si pentru restul. Exemple: Vanzare, cesiune etc.Art 39:In toate cazurile...1. Obligatia cesionarului de a interveni din proprie initiativa in cauza respectiva.2. Instanta poate pastra in proces si instrainatorul dar si pe cel care a primit calitatea procesuala prin transmitere. S-a ajuns la aceasta concluzie pt caot exista conflicte intre cesionar si cedent.Art. 39 alin.3 - hotararea produce de drept efecte, si ii va fi opozabila succesorului. Exemplu: In cursul procesului se vinde bunul litigios. Hot tot isi produce efecte, mai rau chiar, ca suporti efectele fara sa fi intervenit. Excpetie: dc a dobandit bunul cu b c si nu poate fi evins. Ex a dobandit pe cale de CF, procesul nu a fost notat in CF, a i nu avea de unde sa afle de proces. El are efectele CF. E vina reclamantului, nu a lui. Sau exceptie 2: bunuri ce nu au regim de publicitate, el nu avea de unde sa afle, atunci hot nu produce efect impotriva lui.Daca lipseste calitatea procesuala se invoca exceptia lipsei calitatii procesuale - este de ordine publica.Exceptia se solutioneaza inaintea fondului. Nu se mai analizeaza daca exista sau nu dreptate in speta, atata timp cnd nu este vorba de titularii dreptului. In cazul actiunilor reale, de multe ori se confunda exceptia cu fondul. Exceptia se poate uni cu fondul si se pronunta solutia la sfarsitul procesului. Proba calitatii se confunda cu fondul.Respingerea cererii ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa, sau impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Exista ALJ doar pe problema calitatii procesuale, nu si pe problema fondului. Ex.: Cand a introdus initial actiunea, NU avea calitate de mostenitor, dar apoi gaseste testamentul=> nu exist ALJ, ceea ce inseamna ca poate introduce o noua CCJ pentru ca nu exista identitate de cauza intre cele doua cereri.Capacitatea procesuala (legitimatio ad processum) Capacitatea de folosinta - Orice persoana ce are folosinta drepturilor civile ( art 34 si urmatoarele din NCC; art 205 pentru persoane juridice).Exceptie: Asociatiile, societatile, alte entitati fara personalitate juridica. Societatile civile, cabinetele de avocati, notari. Pot sta in justitie atat ca reclamanti cat si ca prti. Art 56 alin 2 ncpc? Tre sa fie constituite potrivit legii.Art 207 ncc? - limitari

Sanctiunea : nulitatea absoluta. Capacitatea de exercitiu- Minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie nu au capacitate de exercitiu - deci stau in proces prin reprezentant - parintele, tutorele sau uneori curatorulCitarea se face prin reprezentant in acest caz, dar indicndu se numele persoanei in cauza.Minorii intre 14-18 au capacitate restransa. Vor fi asistati de reprezentanti si toate actele de procedura trebuie subscrise de reprezentant. Pot fi citati la proces.Curatela judiciara art 58 ncpc -intervine at cnd e urgenta in jud cauzeu sau exista un conflict de interese jurdice intre reprezentant si reprezentat, sau o pers juridica sau o entitate din cele fara pers jd nu are reprezentant.In aceste ipoteze se numeste un curator. Acesta nu se confunda cu cel din codul civil.Caracteristici pentru curatela litis: Se numeste de instanta care judeca procesul si nu de autoritatea tutelara Nu se numeste dintre pers apropiate persoanei in nevoie, ci se desemneaza cintre avocatii desemnati de barou pt instanta respectiva. Curatorul va reprezenta interesele persoanei aflate in nevoie.Cine plateste curatorul?In tacerea legii, se pot imagina urmatoarele variante: 1. varianta 1: statul (potrivit lui Briciu) nu are de ce, pentru ca este vorba de o persoana privata, care nu are temporar reprezentant; 2. varianta 2: curatorul este platit de partea care are interes in derularea procedurii, de principiu de reclamant. Daca minorul sau pusul sub interdictie e reclamant, atunci obligat la plata ar trebui sa fie partea adversa, daca acesta nu plateste, atunci va plati statul.3. varianta 3: ceri reclamantului sa plateasca, dar reclamantul se incadreaza in limitele ajutorului public judiciar.Oug 80/2013.Sanctiune : nulitatea relativa. Daca se invoca exceptia, instanta acorda un termen pentru ca reprezentantul celui lipsit de capacitate sau cu capacitate restransa sa confirme actul procesual facut de cel lipsit de reprezentant. Daca nu confirma, atunci intervine nulitatea relativa. Legea prevede ca poate fi invocata pe toata durata procesului ( derogare ).Daca majorul invoca nulitatea relativa in apel, dupa ce minorul castiga procesul, (desi se apara singur) exceptia se respinge ca lipsita de interes. Daca hotararea nu s-a pronuntat deja, atunci majorul poate invoca cu succes exceptia, deoarece el nu stie cum se va solutiona procesul si ar putea ridica apoi in apel aceasta exceptie reprezentantul minorului.Autorizarea intervine atunci cnd reprezentantul legal al minorului sau pusului sub interdictie doreste sa faca acte de dispozitie, de exemplu o tranzactie, o renuntare la drept, o renuntare la judecata sau o achiesare. Poate sa le faca, dar este nevoie de autorizarea din partea instantei de tutela. Lpa, art 229 pana se infiinteaza...Conditiile de exercitiu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta si se judeca anterior dezbaterii pe fond, cu cateva exceptii ( si anume atunci cnd se uneste cu fondul, si cnd e vorba de capacitatea de exercitiu - nulitatea relativa in acest caz).

Clasificarea actiunilor

1. Dupa scopul urmarit de reclamanta. actiuni in realizare reprezinta majoritatea cazurilor existente in practica si se deduc din art 34 NCPC reclamantul doreste sa i se recunoasca un drept pentru ca ulterior sa il oblige pe parat sa ii recunoasca dreptul dreptul invocat este preexistent, astfel ca ele produc efecte declarative, nu constitutive-se recunoaste ca dreptul exista inca de dinainte de a introduce actiunea

Exemple : actiunea in revendicare-se solicitia sa se recunoasca dreptul de proprietate si paratul sa fie obligat sa lase in deplina proprietate si posesie bunul actiunea in rezolutiune-desfiintarea actului si redobandirea actiunea in anulare-actul este nul si redobandirea a ceea ce s-a transmis prin act

b. actiuni in constatare art 35-actiuni prin care reclamantul solicita instantei sa constate numai existenta sau inexistenta unui drept, fara insa a solicita paratului sa se conformeze dreptului prin a da, a face sau a nu face ceva se regaseau in art 111 din VCPC-se utiliza in special : cand cel care poseda un teren era tulburat in mod sistematic de o alta persoana care pretindea ca este proprietara de drept, astfel ca suferea in permanenta acte de tulburare in cazul unei mosteniri o persoana sustine ca are testament, dar nu il arata coproprietate- preluarea unei coproprietati, dar nu se pun de acord asupra cotelor si nu vor sa intoduca actiune in partaj, vor doar sa li se constate cotele

subclasificare: declaratorii, interogatorii si provocatoriiActiunile declaratorii-partea solicita se se constate existenta/inexistenta unui drept. Pot fi pozitive sau negativeActiuni interogatorii-reclamantul solicita chemarea in judecata a partului pentru a ii solicita o anumita pozitie in legatura cu un dreptDe exemplu, mostenitorii legali chema in judecata pe succesorii testamentari pentru a arata testamentulActiuni provocatorii-reclamantul solicita chemarea in juudecata a unei persoane care pretinde drepturi in legatura c u un drept al reclamantului, iar daca nu il dovedeste, se va stabili cu autoritate de lucru judecat ca paratul nu are dreptul respectiv. Caracteristici1. au ca obiect existenta/ inexistenta unui drept, nu a unui fapt;2. au un caracter subsidiar fata de actiunile in realizare-este cea mai importanta caracteristica doctrina si vechea jursiprudenta , desi nu era reglementata aceasta actiune, spuneau ca se poate introduce actiune in constare numai atunci cand nu exista alta cale, numai atunci exista interesExemple : 1.actiunea in constarea drepturilor de proprietate: daca unul dintre coproprietare solicita numai sa se constate drepturile sale, unele instante au spus ca actiunea in constatare este inadmisibila pentru ca se poate recuerge la actiunea de partaj. Opinia majoritara a fost ca actinea in constatare este valabila in acest caz poentru ca actiunea in constate vizeaza alte situatii si coproprietarii pot fi nu obligati ca pentru dorinta de a isi cunoaste drepturile sa si le si schimbe. De exemplu, coproprietarii inchiriaza un imobil si vor sa stie cum vor imparti chiria sau cum isi vor imparti cheltuielile. Fostii soti dupa divort raman cu niste bunuri proprietate comuna, dar nu stiu cotele .2.un debitor solicita sa se constate ca nu are o datorie fata de creditorul lui-este inadmisibila actiunea debitorului care solicita sa se constate ca nu are nicio datorie fata de creditor pentru ca nu a reusit sa se constate dreptul, pretentia nu este determinata. Este admisibila actiunea in constatarea unei anumite actiuni, fie ca s-a prescris,fie ca a operat compensarea. Ea poate fi utilizata numai cat timp nu a inceput executarea datoriei. Daca a inceput executaea, debitorul poate formula contenstatie la executare.3.art 35 NCPC realizarea nu inseamna neaparat o cerere in sens clasic , poate fi si o contestatie la executareNu sunt susceptibile de executare silita-se refera exclusiv la capatul principal de cerere-se pot cere cheltuielii de judecata de la parat, astfel ca in acest sens actiunea este executorieActiunile in constare duc la deschiderea unei actiuni contencioase, contradictorii, dreptul ramane potrivnic, procedura nu este amiabila. Se solicita recunoasterea dreptului fata de o persoana anume, au autoritate de lucru judecat, nu au legatura cu executarea.

c. actiuni in constituire exemple: divort, punere sub interdictie , stabilirea filiatiei etc de principiu, produc efecte numai ex nuncSunt in general, in materia drepturilor nepatrimoniale. Instanta prin HJ pronuntata, creeaza o situatie juridica noua, diferita de cea care a generat actiunea.Aceste actiuni sunt cele in care la momentul introducerii actiunii exista un drept, la finalizarea procesului exista alt drept.De exemplu, la divort-la momentul introducerii cererii esti casatorit, la final nu mai estiSi in partea de actiuni patrimoniale se regaseste aceasta actiune- ex HJ prin care se suplineste consimtamantul unei parti la incheierea unui contract si se incheie un act de vanzare- cumparare.Actiunea de partaj, conform noului cod, poate fi actiune in constituire pentru ca ea este constitutiva de drepturi, drepturile de la introducerea actiunii sunt altele fata de cele de la finalizarea procesului. Avand in vedere ca se vorbeste despre drepturi nou create pin HJ, aceste actiuni au efecte numai pentru viitor, nu si pentru trecut , spre deosebire fata de actiunile in constare care produceau efecte si pentru trecut.EXCEPTIE : stabilirea filiatiei produce efecte si pentru trecut

2. Dupa natura dreptului dedus judecatiia. personale-se apara un drept de creantab. reale-se aparat un drept realc. mixte: cand se valorifica atat un drept de creanta, cat si un drept real -se cere executarea unui contract de vanzare sau prin care s-a transmis proprietate, iar cel care a dobandit-o are o dubla cauza-se intemeiaza pe dreptul de proprietate transmis si se intemeiaza si pe contract-obligatia de predare a bunului se solicita anularea sau rezolutiunea unui act atunci cand se urmareste dobandirea cu efect retroactiv a dreptului de proprietate

Importanta clasificariia. in materie de competenta teritoriala-cererile reale imobiliare sunt de competenta instantei locului situarii bunului; cererile mixte (imobiliare) cunosc o competenta alternative (locul imobilului si domiciliul paratului)b. in materie de prescriptie-la actiunea reala termenul de prescriptie este mai mare decat la actiunile persoanale. Executarea unor hotarari reale se face in 10 ani, la actiunile persoanale-3 anic. in materia de calitate procesuala-la actiunile personale, calitatea apartine celui care este obligat in raportul obligational dedus judecatii. In materie de actiuni reale, orice membru al societatii are calitate procesula pasiva (daca a nesocotit dreptul). La actiunile reale se confunda problema calitatii cu cea a fonduluiRIL ICCJ-trebuia vazut daca actiunea in pronutarea unei HJ care tine loc de act de vanzare-cumparare in cazul in care promitentul vanzator nu isi indeplineste obligatia de a incheia contractul este reala sau persoana. Importanta era de a determina corect competenta teritoriala.ICCJ a stabilit ca este o actiune persoanala pentru ca trebuie sa ne raportam la natura dreptului dedus judecatii avand in vedere ca este un drept de creanta. Instantele se raportau gresit la efectele hotararii, nu dupa natura dreptului dedus judecatiiORA 2:In raport cu calea aleasa pentru apararea dreptului: Actiuni principale, aditionale, accesorii si incidentaleCererea Principala = cea prin care se declanseaza procesul, actiunea introductiva de instanta;Cererea aditionala = cea prin care se modifica pretentiile anterioare; Cererile accesorii = cele ale caror solutionare depinde de solutia data in cererea principala. Pot fi cereri sau capete de cerere=> Nu intotdeauna avem cereri distincte. Exemple: cererea privind anularea unui act e principala, iar cererea privind restituirea prestatiilor este accesorie;Rezolutiunea e principala, iar restituirea e accesorie; plata capitalului e principala, iar plata dobanzilor este accesorie. Anumite capete de cereri accesorii nu pot fi formulate pe cale separata. De exp. ipoteza anularii: dupa ce s-a pronuntat nulitatea poti cere restituirea prestatiilor (aici capatul accesoriu poate fi cerut printr-o cerere formulata separat), INSA la divort, instanta se pronunta din oficiu cu privire la pastrarea numelui (art. 918 alin.3). Cererea de stabilire a paternitatii poate fi ceruta numai pe cale principala.Cererile incidentale = facute in cursul unui proces deja inceput. Ar putea fi veritabile cereri principale (ca natura juridica). Diferenta este ca ele nu declanseaza procesul, ci intervin in cursul unui proces deja inceput. Exemple: Cererea reconventionala (prin care paratul invoca pretentii proprii in contra reclamantului; aceste pretentii pot fi formulate si pe cale separata.); Cererile de chemare in garantie (cea prin care comitentul il cheama in garantie pe prepus); Cererea de interventie prin care un tert pretinde drepturi proprii in legatura cu obiectul procesului dintre alte persoane;IMPORTANTA CLASIFICARII: art. 123 NCPC: daca reclamantul a investit cu o cerere de chemare in judecata judecatoria, iar paratul formuleaza o cerere reconventionala prin care cere 300.000 lei=> competenta apartine Judecatoriei, desi, in mod normal ar trebui sa apartina Tribunalului, fiind > 200.000 lei. Invers: victima cere de la prepus 300.000 (merge la Tribunal), iar comitentul cere 100.000 lei de la prepus (ramane competent Tribunalul). Art. 460 alin.2 si 3.PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL1. Instante;2. Partile;3. Tertilor participanti la proces;4. Reprezentantii in proces;5. Procurorul;INSTANTENotiunea de instanta are mai multe intelesuri: Institutia in sine (Tb., J, CA). La competenta nu e vorba de complet, ci de instanta ca structura. Judecatorul; cand zice instanta dispune cutare lucru. La incompatibilitati si la masuri procesuale vorbim de acest sens. Sistemul instantelor.

COMPUNEREA COMPLETULUI DE JUDECATA: Inseamna numarul si calitatea judecatorilor care formeaza completul de judecata. In anumite cazuri mai rare, la complet mai participa si alte persoane decat judecatorii, asistentii judiciari (litigiile de munca si asistenta sociala.) 1. Judecatorii sa fi fost desemnati in mod aleatoriu si sa ramana aceiasi pe intreaga durata a procesului, in afara unor situatii temeinice (moartea, avansarea, concediu).2. Numarul de judecatori: In prima instanta avem 1 singur judecator (O singura exceptie: la litigiile de munca e 1 judecator + asistentii judiciari care au doar un vot consultativ); In apel: 2 judecatori; In recurs: 3 judecatori; ICCJ: Judeca in sectii in complete dormate din 3 judecatori. Exista si 4 complete (2 in penal si 2 in celelalte materii) de 5 judecatori cu competenta speciala prevazuta de lege (Astea judeca recursul impotriva hotararilor disciplinare ale CSM si recursul impotriva hotararilor date de ICCJ)CONSTITUIREA COMPLETULUI DE JUDECATA: Numarul de judecatori dar si alte persoane care, nefiind judecatori, neimplicandu-se in actul de justitie, fac parte din complet: grefier, magistrat asistent al ICCJ si procurorul, cand participa la judecata. Sunt autori care afirma ca asistentii judiciari intra in notiunea de constituire a instantei, iar nu de compunere a completului.

Ora 3.Compunerea si constituirea completului de judecata. Incompatibilitate: institutie care garanteaza pastrarea impartialitatii instantei; ea vizeaza in principal aspectele de compunere a completului, DAR si aspecte legate de constituirea completului, mai putin in cazurile in care incompatibilitatea este strans legata de pronuntarea unei hot., cand se aplica numai judecatorilor.CAZURI: Tot ce pe vcpc era incompatibilitate, recuzare si abtinere, sunt reunite astazi in cazurile de incompatibilitate. Recuzarea si abtinerea au ramas in ncpc, dar ca mijloace in sine. Exista 2 categorii de cazui (guvernate de norme de ordine publica si cele guv. De norme de ordine privata). Incepem cu cele DE ORDINE PUBLICA: Judecatorul care, solutionand o cauza prin hotarare sau pronuntandu-se printr-o incheiere interlocutorie, ar fi pus in situatia de a analiza aceeasi cauza in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire. Acest caz vizeaza faptul ca nu-ti poti controla propria hotarare. S-ar incalca logica dublului grad de jurisdictie. De esenta controlului este o alta minte care sa analizeze cauza. Judecatorul care, solutionand cauza sau pronunatandu-se prin incheiere interlocutorie asupra unor aspecte ale cauzei, ar fi pus in situatia de a rejudeca aceeasi cauza ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare. Solutia lui e infirmata si, ca urmare a infirmarii, cauza este trimisa spre rejudecare tot lui.Observatie: Incheierea interlocutorie: cea care rezolva nu in mod final procesul, dar prin care judecatorul se pronunta asupra unor aspecte esentiale ale procesului si este tinut de deciziile luate, nemaiputand sa le schimbe pe parcursul procesului. Art. 235 ncpc. Exp.: cand judecatorul se pronunta asupra exceptiei de prescriptie; daca a stabilit ca o parte are calitate procesuala; daca s-ar pronunta ca NU e autoritate de lucru judecat (daca zice ca e autoritate de lucru judecat, se termina procesul). La procesele de partaj se pronunta o incheiere de admitere in principiu, cand judecatorul stabileste in pricipiu daca sunt coproprietari, care sunt drepturie etc etcBriciu: in cazul casarii cu trimitere nu mi se pare ca textul s-ar aplica cand judecatorul s-a pronuntat pe o exceptie, iar casarea cu trimitere a fost facuta pentru ca acea exceptie a fost dezlegata gresit, pentru ca judecatorul nu s-a pronuntat pe fond, iar in casarea cu trimitere nu va mai putea relua discutia pe exceptie, iar fondul nu a fost antamat deloc=> Judecatorul nu mai este investit cu aceeasi problema=> ar putea judeca tot el. Exp. : judecatorul zice ca cererea e prescrisa iar judecatorul din recurs zice ca nu e prescrisa (un caz de intrerupere a prescriptiei neobservat initial de exemplu)=> caseaza hotararile si trimite spre rejudecare. Judecatorul initial nu ar fi incompatibil, intrucat urmeaza sa se pronunte doar asupra fondului, asupra caruia initial nu s-a pronuntat. (judecatorii, cu care a discutat aceasta problema prof. Briciu, nu sunt de acord cu aceasta opinie) Judecatorul care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat asistent, mediator in aceeasi cauza.Cazurile de INCOMPATIBILITATE RELATIVA (guvernate de norme de ordine privata) ART 42: Nu le enumeram pe toate. Ar putea fi clasificate in 4 capitole:1. Ideea de RUDENIE: partea cu judecatorul; avocatul partii cu judecatorul etc. Art. 42 pct.3,4 de exemplu.2. Ideea de INTERES al judecatorului (direct sau indirect). Art. 42 pct.2,7,12,10.3. Ideea de VRAJMASIE, URA. Art. 42 pct.64. Cand judecatorul s-a ANTEPRONUNTAT. Art. 42 pct.1.Art. 42 alin.2 asimileaza sotul cu concubinu.Atentie: Pe langa cele 12 cazuri, este si pct.13 care nu era in vcpc. alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa

PROCEDURA IN CAZUL ABTINERII SI AL RECUZARIIArt. 54 ncpc zice ca dispozitiile se aplica in mod corespunzator si altor participanti (procuror, magistrat asistent, asistenti judiciari, grefierilor). In mod corespunzator inseamna ca NU chiar toate cazurile de incompatibilitate se aplica acestor categorii. Asadar: Cazurile de la art.41 alin.1, 2 sunt NUMAI pentru judecator; De la 42, doar pct. 1 e specific judecatorilor (antepronuntarea)=> procurorul, chiar daca isi exprima opinia inainte, el nu se antepronunta. Titularii cererii la recuzare sunt partile (prin parte se inteleg chiar si tertii participanti la proces, si procurorul poate fi uneori parte; NU intra in aceasta categorie martorii, expertii, avocatii sau reprezentantii partilor; martorul, expertul, traducatorul NU pot recuza judecatorul. Reprezentantul poate formula o cerere de recuzare, dar in numele partii). Abtinerea este un act individual al judelui, procurorului, grefierului (textul se aplica si altora, in masura in care pozitia lor corespunde cazurilor de incompatibilitate).In ce termen se fac recuzarea si abtinere? Trebuie sa distingem:Incompatibilitati Absolute (Art. 41): Incompatibilitatea se poate invoca in orice stare a pricinii. Art. 45 poate fi putin confuz: Nu spune ca poate fi recuzat oricand, ci ca nu poate participa la judecata chiar daca nu s-a abtinut sau nu a fost recuzat. Recuzarea o poti face pana cand judecatorul pronunta solutia si se deznvestete=> ai doar apel sau recurs, dar nu cerere de recuzare dupa ce a pronuntat hotararea. Daca mai esti in fata judelui, formulezi recuzarea; daca el nu mai face parte din complet, formulezi cerere de anulare a actelor anterioare (daca mai esti in fata acelei instante) sau apel ori recurs.Incompatibilitati Relative (Art.42): Partea interesata va putea formula cererea inaintea oricarei dezbateri. Ce inseamna inaintea oricarei dezbateri? Raspuns: procesul civil e impartit in 2 faze: cercetarea judecatoreasca (se administreaza probele) si dezbaterile pe fond (punerea concluziilor). Aici NU E VORBA DE DEZBATERI PE FOND, ci inainte de orice dezbatere=> inainte chiar si de cercetarea judecatoreasca. Cand discuti despre admisibilitatea unei probe dezbati ceva, ceea ce inseamna ca: daca stii ca persoana e incadrabila in unul dintre cele 13 cazuri, inainte de a antama orice discutie in proces, trebuie sa ridici problema recuzarii!!! ORICE DEZBATERE inseamna asadar inclusiv inainte de cercetarea judecatoreasca, adica inainte de administrarea probelor, inainte de a se lua cuvantul. Daca partea a cunoscut motivul dupa inceperea dezbaterilor, va trebui sa invoce motivul de indata ce motivul este cunoscut ( de indata inseamna chiar sedinta in care a aparut motivul sau, daca apare intre sedinte, la termenul proxim (imediat urmator)!. Adica sa nu lasi sa se desfasoare alte acte de procedura intre momentul in care ai aflat motivul de recuzare si cererea de recuzare in sine. Judecatorul (eventual si ceilalti) poate face cererea de abtinere oricand.Cererile de abtinere (abtinerea nu e un act unilateral ce produce efecte automat, ci e o cerere care se solutioneaza) si de recuzare trebuie solutionate.La Incompatibilitatile Absolute: verificarea daca judecatorul este incompatibil nu e greu de facut. Inainte de primul termen de judecata, grefierul verifica dosarul si, daca un judecator e incompatibil, va intocmi un referat corespunzator.La Incompatibilitatile Relative: trebuie de facut dovada.FORMA : La recuzare, dar si la abtinere e fie in scris, fie verbal in sedinta. Cand e in sedinta, cererea se va mentiona in incheiere!!Ce se indica in cererea de recuzare? fiecare judecator in parte (nu pot spune recuz completul cand e de la 2 in sus; cererea prin care recuzi completul este o cerere informa); cazurile de incompatibilitate; probele;Taxa judiciara de timbru e 100 de lei pentru fiecare membru al completului.Este INADMISIBIL cererea de recuzare care (cazuri in care, in mod constant, instantele considerau ca cererile sunt facute in mod abuziv=> legiuitorul n-a mai lasat la aprecierea instantei abuzul, ci l-a ridicat la nivel legal, creand o inadmisibilitate legala):1. Cererea se refera la alti judecatori decat cei din completul carora le-a fost repartizata cauza. Partea, in vcpc, facea acest lucru pentru ca cererea de recuzare trebuie judecata de alti judecatori=> partea, pentru a amana judecarea, recuza toti judecatorii de la o instanta, invocand acelasi caz de incompatibilitate pentru toti, platea taxa de timbru (formal, totul era ok)=> dosarul se trimitea la o instanta superioara si nu se mai putea judeca in ziua respectiva=> partea obtinea efectul amanarii (caz clar de abuz de drept). Acuma ii poti recuza numai pe cei care fac parte din complet.2. Daca cererea se intemeiaza pe alte motive decat cele de la art. 41 si art.42. In vcpc cazurile de recuzare erau strict limitativ prevazute de lege=> existau situatii care nu se incadrau strict in ele, dar care erau extrem de apropiate de cazul lor. Azi, pct.13 permite si alte situatii decat cele 12, dar care seamana cu ele=> e mult mai permisiv textul din ncpc. E o prevedere mai mult istorica, intrucat pe art. 42 pct.13 se pot incadra multe multe cazuri (relatii de prietenie, vecinatate, judele e nasul unei parti/reprezentantului unei parti etc).3. Ai recuzat un judecator pentru un anumit motiv; s-a respins cererea si formulezi o noua cerere impotriva aceluasi judecator si cu acelasi motiv. Cand cererea e inadmisibila=> poate fi respinsa chiar de judecatorul recuzat!!!CINE JUDECA CEREREA DE RECUZARE SAU DE ABTINERE?In primul rand, fiind o cerere incidentala, se judeca de catre aceeasi instanta. In ce priveste compunerea completului, regula e ca din acel complet NU pot face parte judecatorii recuzati sau care s-au abtinut. Daca e un singur judecator=> cererea e judecata de completul imediat urmartor. Daca e complet colegial, la judecarea cererii raman in complet cei nerecuzati + judecatorul care asigura permanenta completului.In al doilea rand, daca cererea e inadmisibila, completul care judeca e cel nvestit s soluioneze cererea de recuzare, inclusiv judecatorul recuzat. Nici macar nu se analizeaza cererea, ea fiind inadmisibila.In al treilea rand, cand nu se poate forma un complet de judecata la instanta sesizata, va judeca instanta ierarhic superioara. E valabil la instantele mici, mai ales pe perioada vacantei judecatoresti.PROCEDURA DE JUDECATA:a) Cererea de recuzare + cea de abtinere se judeca in camera de consiliu fara citarea partilor;b) Judecatorul poate fi ascultat de complet, dar nu e obligatoriu. Si partile pot fi ascultate, dar nu se prea intampla acest lucru. Daca asculta partea=> ar trebui ascultat neaparat si judecatorul.c) Se pronunta o incheiere IN SEDINTA PUBLICA (chiar daca judecarea are loc in secret);d) Interogatoriul NU este admis ca proba. Ascultarea judecatorului, nu inseamna interogatoriu;e) Daca s-a facut si cerere de recuzare si de abtinere, se judeca mai intai cererea de abtinere. Daca se admite cererea de abtinere=> cererea de recuzare se respinge ca lipsita de obiect. Daca se respinge abtinerea, se solutioneaza recuzarea (pentru ca partea sa aiba posibilitatea de a o ataca in cazul in care se respinge. Ideea e ca, atunci cand cererea de recuzare se respinge ca lipsita de obiect, intrucat s-a admis o cerere de abtinere, solutia de respingere a cererii de recuzare nu mai poate fi atacata).f) Daca cererea e facuta cu rea-credinta=> amenda (se face venit la stat) si despagubiri (le primeste partea daca le cere).SOLUTII POSIBILE + EFECTE:1. Admiterea cererii de abtinere/recuzare=>a) Conduce la indepartarea judecatorului din complet: daca ne aflam la art. 42 pct.11 (sot sau ruda cu un alt membru al completului), NU are loc indepartarea ambilor, ci numai a unuia.b) Cat priveste actele de procedura facute pana la acel moment: prin ncheierea de admitere a abtinerii sau recuzarii, se va stabili si in ce masura se pastreaza actele de procedura efectuate pana la momentul respectiv=> daca nu spune nimic, actele se considera desfiintate. Daca recuzarea sau abtinerea e judecata de instanta ierarhic superioara=> dosarul nu se mai trimite la aceeasi instanta, ci va trimite cauza unei alte instante egale in grad cu cea nvestit iniial, din circumscriptia instantei ierarhic superiorare.REGIMUL JURIDIC AL INCHEIERII (caile de atac ce pot fi exercitate):In cazul abtinerii, indiferent ca s-a admis sau respins, incheierea nu este supusa niciunei cai de atact, intrucat partea nu a reclamat nimic (doar judecatorul a formulat cererea de abtinere). Daca se admite cererea de recuzare, nu e supusa niciunei cai de atac (cel care a formulat cerere e multumit si nu are interes sa o atace). Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacata, dar nu de ndat. Art. 53 zice ca poate fi atacata numai odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza, adica la finalul procesului. Daca ns hotrrea este DEFINITIV, atunci ncheierea se atac cu recurs la instanta superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii definitive pe fond.Calea de atac impotriva incheierii: Daca vorbim de apel si instanta de apel constata ca cererea de recuzare a fost gresit respinsa=> ea va reface actele de procedura ale primei instante si, daca este cazul, va reface chiar si dovezile administrate=> NU se trimite cauza spre rejudecare, insa instanta de apel va reface actele de procedura si, eventual, va administra din nou probele. Aceasta pentru ca instanta de apel este, ea insasi, instanta de FOND! In recurs, daca se admite recursul, atunci cauza trebuie trimisa spre rejudecare=> instanta de recurs va casa hotararea si o va trimite spre rejudecare la instanta de apel sau la prima instanta (in acest din ruma caz cand nu exista apel, cum ar fi in contencios administrativ).Ce se intampla cu procesul de fond cat timp se solutioneaza abtinerea sau recuzarea?La abtinere: in cauza respectiva NU se poate face niciun act de procedura!La recuzare: ea NU DETERMIN SUSPENDAREA procesului=> procesul de solutionare a cererii de recuzare se poate derula, n timp ce, n paralel, se judec n continuare cauza ns nu se poate pronunta hotararea nainte de soluionarea cererii de recuzare. Aceasta prevedere este NOU! n vcpc zicea c, pn nu s-a soluionat recuzarea, procesul este suspendat de drept. Aceasta solutie clasica si corecta a dat nastere unor abuzuri. Judecatorul recuzat va putea administra probe, poate da cuvantul partilor pe fond, dar va ramane in pronuntare. Daca cererea de recuzare e ntemeiat, cauza se VA REPUNE PE ROL, iar noul judecator intrat in complet va proceda la audierea partilor sau chiar se vor reface toate actele de procedura (in functie de ce scrie in incheiere). Daca nu s-ar repune cauza pe rol, s-ar incalca principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare (aceast din urm idee e de la mine, nu e dictat)

PARILEPoarta mai multe denumiri in functie de pozitia lor procesuala. Clasic, denumirile sunt reclamant si parat (in vechile legiuiri erau prigonitor si prigonit)). Mai exist i: apelant vs. intimat; recurent vs. intimat; parat-reclamant (la cerere reconventionala); contestator vs. intimat; n faza executarii avem creditor vs. debitor. In practica putem avea litisconsortiu procesual (coparticiparea procesuala, adica sunt mai multi reclamanti sau mai mult parati).Coparticiparea procesuala:1. Activa; pasiva; mixta;2. Subiectiva; Obiectiva (cand coparticiparea decurge din stransa legatura a unor cereri. De obicei rezulta din conexarea unor dosare).3. Facultativa si Obligatorie (cea mai importanta). Facultativa e regula=> decurge din vointa unor parti de a formula impreuna actiunea sau impotriva unor anumite persoane. Sunt situatii, mai putine ca numar, in care coparticiparea este obligatorie (la partaj trebuie sa figureze TOTI coproprietarii, sub sanciunea nulitii absolute). Cand ceri anularea unui act semnat de mai multe persoane sau ceri anularea absoluta a unui act semnat de mai multe persoane=> i chemi n judecat pe toi semnatarii. Dac nu ar exista coparticipare procesual obligatorie, nu s-ar justifica existena instituiei introducerii forate n proces. La raporturile de rudenie: copilul i prinii vor fi citai n toate cauzele privind filiaia, chiar dac nu sunt pri etcRAPORTURILE DINTRE COPARTICIPANTI: Principiul este independena procesual prilor= > actele fcute de unii nici nu profita, dar nici nu dauneaza celorlalti participanti. Daca sunt mai multi pri i numai unul face apel, pentru ceilali soluia este definitiv. Dac unul dintre pri invoc o excepie, numai el va luat cuvntul pe excepie. Excepia, de la acest principiu al independeei procesuale a prilor, este extinderea efectelor favorabile asupra celorlati: aceasta extindere se produce numai cand e impusa de natura r.j. sau e impusa de o dispozitie legala=> efectele favorabile ale unor acte de procedura, se vor EXTINDE si asupra celorlalti.Exemple de excepii: - art. 634 NCC partajul ; - Art. 419 la perimare (moartea dosarului pentru o indelungata ramanere n nelucrare); Dosarul nu poate s rmn n via pentru unele pri i pentru altele s fie mort.- Daca avem debitori solidari i unul dintre ei formuleaz apel i ctig, artnd c datoria nu exista=> efectele hotararii se vor extinde si asupra celorlalti debitori nediligeni care nu au formulat apel (caz cand rezulta din natura raportului juridic).- Sunt multe cazuri in materie delictuala (Dar nu oricand, ci, de exemplu, cand se demonstreaza lipsa legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu. E clar c vor beneficia i ceilali pri de aceast demonstaie) .OBSERVATII:a). NUMAI ACTELE FAVORABILE SE EXTIND!!! Daca o parte face apel si pierde apelul si e obligat si la cheltuieli de judecata, acestea din urma nu vor fi suportate si de ceilalti care nu au facut apel.b). Cei care beneficiaza de extinderea actelor de procedura si termenelor, vor continua sa fie citati daca nu au termen in cunostinta.Una dintre cele mai importante obligatii ale partilor este cea din art.10 ncpc. La art. 11 ncpc exista o reala obligatie a tertilor. La art. 12 zice de buna-credin; contrariul bunei-credinte e abuzul de drept care inseamna exercitiul unui drept recunoscut de lege, exercitat cu respectarea formelor lui exterioare (deci se respecta art.10), dar scopul este deturnat (partea urmareste un scop contrar legii, nu scopul recunoscut de lege). Partea care savarseste abuz de drept poate fi obligata la amenda sau la daune (materiale sau morale). Alta sanctiune a actului abuziv este respingerea lui fara a fi analizat in fond.

PARTICIPAREA TERILOR LA PROCESFormele de participare a tertilor la proces sunt 2: voluntare (interventia voluntara) si fortate (avem 4 cazuri de forate: 3 clasice si unul mai nou: chemarea in judecata a altor persoane; chemarea in garantie; aratarea titularului dreptului; introducerea in cauza, din oficiu, a altor persoane). Cand vorbim de terti este vorba de persoane care isi disputa drepturi sau interese, iar nu: martori, experti, traducatori etc Acesti terti sunt de fapt parti, dar le zicem asa pentru a-i deosebi de partile initiale.

INTERVENTIA VOLUNTARA (principala si accesorie)Interventia voluntara 1. Principala: atunci cand tertul pretinde dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta. Tertul intervine intr-un proces nceput de alte persoane. A revendic un teren de la B i apare C care zice ca terenul este al lui=> sa-l obligati pe B sa-mi lase mie, nu lui A, n deplina si linistita proprietate terenul. Alt exp.: Intre A si B se desfasoara un proces legat de predarea unor bunuri in baza unui contract de vanzare, iar C intervine si solicita declararea nulitatii absolute a ctr. dintre una dintre parti si el, care ar determina si nulitatea ctr. dintre B si A (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis). Sau proces de partaj in care intervine un tert care zice ca si el are drepturi asupra masei partajabile. Ultimele 2 exemple se refera la drepturi aflate in strns legatur cu dreptul dedus judecii. (Prof. Mihaela Tbrc e de prere c terul nu ar putea formula vreo pretenie, pe aceast cale a interveniei voluntare principale, n legtur cu vreun drept pretins de prt printr-o eventual cerere reconvenional-asta am citit in ncpc comentat-)2. Accesorie: Tertul intervine pentru a sprijini numai apararea uneia dintre parti. Dac n primul caz vorbim de un ter care deduce judecii un drept propriu, la interventia accesorie tertul nu invoca niciun drept propriu pentru a-i fi recunoscut. Acest ter nici pe departe nu este o persoan binevoitoare, lui facandui-se mila de una dintre pri. Tertul are el nsui un interes, ntruct solutia din acel proces ar putea sa influenteze drepturile sale=> vrea sa nu ajunga in situatia in care drepturile sale sa fie puse in discutie. Exemplu frecvent: A revendica un bun de la B, iar tertul C ar avea un drept de dobandire a bunului de la B pentru ca a semnat cu acesta o promisiune de vanzare-cumparare, dar care poata fi pusa in executare numai daca B este proprietar=> are interesul ca B sa devina proprietar si sa-si onoreze promisiunea. C nu-si poate deduce dreptul su de crean n procesul dintre A si B. Iat un exemplu n care cererea de intervenie voluntar accesorie ar fi respins ca fiind lipsit de interes: A cheam n judecat pe B (fostul so) pentru ca instan sa partajeze bunurile pe care le au n comun. T este tatl lui A i i-a donat/vndut (la mprumut nu merge pentru c are interes) acesteia anumite bunuri pe care instana le-a inclus in masa partajabil (masa bunurilor comune). T nu are interes JURIDIC s intre n proces (nu poate s-i justifice interesul prin faptul c dorete ca fica lui s fie mai bogat; acesta nu este un interes juridic! ). Dac ns T doar i-ar fi mprumutat lui A un bun sau anumite bunuri, atunci ar fi avut interes s intre n proces, ntruct mai uor primete bunul de la A dect de la B.Admisibilitatea: Cererea principala nu este admisibilia in urmatoarele materii:a) Cereri cu caracter personal: divortul de exemplu. Daca insa intr-un divort exista un capat de cerere privind partajul, se poate formula cerere de interventie principala in cadrul partajului.b) Litigiile individuale de munca: nu are de ce un alt salariat sa invoce un drept;c) Actiunile posesorii (Tabarca e de o opinie contrara): tertul trebuie sa invoce un drept, insa prin actiunea posesorie nu se apara un drept. Interventia accesorie, de principiu, este admisibla in toate cazurile mai putin in acelea cu caracter strict personal (punerea sub interdictie, recunoasterea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc).Cerere de interventie principala e o veritabila cerere de chemare in judecata!!! Cerere de interventie accesorie este o simpla aparare care ar fi putut fi facuta si de parti, nu investeste instanta cu un nou capat de cerere.Distinctie intre cerere PRINCIPALA si cererea de interventie ACCESORIE. Ambele trebuie sa fie formulate in scris. In timp ce principala trebuie sa imbrace forma de la art. 194 ncpc, cea accesorie e suficient sa imbrace forma unei cereri obisnuite, indeplinind conditiile de la art. 148 (conditii mai lejere). Taxa de timbru la cererea principala e ca la o CCJ, iar cererea accesorie este supusa unei sume fixe, indiferent de valoare obiectului judecatii.Cererea Principala are niste limite de timp mai constrangatoare pentru parti, putand fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante. Poate fi facuta si in apel daca exista consimtamantul partilor initiale, altfel s-ar incalca principiul dublului grad de jurisdictie. Principiul dublului grad de jurisdictie nu e de rang constitutional, ci legal. Nu se poate face in recurs, in contestatie in anulare, in revizuire. Daca recursul dispune casarea cu trimitere la apel sau chiar la prima instanta, s-ar putea face cerere de interventie principala. La revizuire si la contestatie in anulare, daca se admit cererile si se judeca procesul si te afli in fata instantei de apel sau in fata primei instante, atunci cerere de interventie este permisa. Cererea de interventie accesorie, fiind o simpla aparare, poate fi facuta oricand in cursul procesului.Competenta de judecata: Cererea de interventie principala se judeca in principiu de instanta investita cu judecarea procesului in care se intervine, pentru ca e o cerere incidentala. DAR, atunci cand judecata cererii de interventie intarzie judecata cererii principale, ea poate fi disjunsa si judecata separat, caz in care nu se mai aplica regula competenta de judecata a instantei principale intervine si pentru cerera incidentala. 1. Nu intotdeauna se poate disjunge: cand legatura intre cereri este foarte stransa. De exemplu la partaj. Sau in cazul in care tertul pretinde pentru sine chiar dreptul dedus judecatii sau o parte din dreptul dedus judecatii. 2. Daca se dispune disjungerea, instanta care a judecat cererea princpala ramane competenta, dar se judeca SEPARAT. Acelasi judecator, acelasi complet va judeca dar intr-un dosar separat=> PROROGAREA DE COMPETENTA SE MENTINE (e vorba de competenta determinata de natura incidentala a cererii se da la examen ).La cererea accesorie. ESTE IMPOSIBILA DISJUNGEREA.La interventia principala, intervenientul poate formula orice acte de procedura doreste, el fiind aidoma reclamantului. Daca partile initiale decid sa stinga procesul pe cale de renuntare, achiesare, tranzactie, tertul intervenient principal nu e afectat, procesul lui continuand.La accesorie: intervenientul poate face numai actele de procedura ce nu contravin interesului partii in favoare careia a intervenit. Poate formula cale de atac, dar ea va fi considerata neavenita daca nu e formulata si de partea in folosul careia a intervenit. Daca partea renunta la calea de atac sau I se anuleaza/ perima=> cade si calea de atac formulata de intervenientul accesoriu. Acest intervenient accesoriu are asadar o pozitie precara in proces, este dependent de cel in folosul caruia sustine ca a intervenit.ASEMANARI:1. Ambele cereri sunt supuse unei proceduri de admitere in principiu. Cererea se comunica partilor initiale. Apoi are loc procedura de admitere in principiu care are loc cu ascultarea partilor si a intervenientului, chiar daca intervenientul inca nu e parte in proces (o anomalie). Instanta, cand analizeaza admiterea in principiu, verifica daca tertul justifica un interes, iar la principala si un drept care sa aiba legatura cu dreptul dedus judecatii sau sa fie chiar dr. dedus judecatii. Termenul in care e facuta cererea (la principala). La principala, daca vorbim de apel, consimtamantul celorlalte parti implicate in cauza. Daca acestea sunt intrunite se pronunta o incheiere de admitere in principiu (SE ATACA NUMAI ODATA CU FONDUL) sau de respingere ca inadmisibila a cererii (VA FI ATACATA SEPARAT DE FOND IN TERMEN DE 5 ZILE DE LA PRONUNTARE PENTRU PARTEA PREZENTA SI DE LA PRONUNTA PENTRU PARTEA ABSENTA). Se ataca numai cu APEL (=> nu mai poti face recurs), la instanta ierarhic superioara si cu recurs tot la instanta ierarhic superioara (nu la ICCJ), daca este pronuntata de o instanta de apel. Termenul e acelasi de 5 zile. 2. Judecata pricinii principale se suspenda pe parcursul judecarii apelului sau recursului.Efectele admiterii in principiu:A. Investente instanta;B. Intervenientul dobandeste pozitia si drepturile unei parti (va fi citat, I se comunica hotararea);C. Opereaza o prorogare de competenta: Cererea de interventie principala ar putea fi de competenta altei instante=> o eventuala disjungere nu va strica acest lucru.D. Dreptul dedus pe calea cererii de interventie principala devine litigios.E. Intrerupe prescriptia.F. Instanta va acorda un termen partilor initiale in proces, pentru a depune intampinare.G. Impotriva cererii de interventie, reclamantul din procesul initial va putea formula cerere reconventionala, intrucat el devine paraat fata de intervenient.H. Intervenientul ia procedura din starea in care se afla: nu I se vor comunica actele anterioare, dar ARE DREPTUL DE A ADMINISTRA PROBE, dar probele initiale nu se mai refac! SOLUTIILE INSTANTEI:Principala: daca intervenientul pretinde acelasi drept cu cel pretins de reclamant, solutiile sunt radicale=> daca se admite cererea reclamantului, trebuie respinsa cererea de interventie. Daca intervenientul pretinde doar o parte din drepturile reclamantului, poate fi o admitere in parte.Accesorie: soarta ei tine de solutia data in ceea ce il priveste pe cel in favoarea caruia a intervenit. Daca sustii reclamantul si pierde el=> pierde intervenientul. Daca sustii paratul si pierde el=> pierzi tot tu, intervenient. OBSERVATIE: Art 65 alin.(3) zice ca, dupa admiterea in principiu, instanta va da un termen pentru ca partile originare sa depuna intampinarea. Este nevoie de aceasta intampinare, intrucat instanta se pronunta pentru admiterea in principiu. Asadar inca nu i-a dat dreptate PE FOND intervenientului, ci doar a acceptat interventia sa in proces.

INTERVENTIA FORTATAI. CHEMAREA IN JUDECATA A ALTEI PERSOANE (ART. 68 ART. 71 ncpc)Este un mijloc procesual prin care oricare dintre partile originare poate solicita introducerea in cauza a unui tert care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul. Caracteristicile de baza sunt:a). Tertul intervine pentru ca una dintre partile originare doreste, nu el doreste;b). Tertul ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul.Expemple: cedentul in cheama in judecata pe debitorul cedat=> debitorul are interesul sa il cheme in judecata si pe cesionar. Art. 643 NCC: oricare coproprietar poate chema in judecata pe cel care a adus atingere coproprietatiila alin.3 zice ca paratul poate cere instantei introducerea in cauza a celorlalti coproprietari in calitate de reclamanti. Faza e ca paratul nu ar putea opune ALJ dupa ce se judecata si castiga cu un coproprietar, de asta legea ii da voi ca sa ii cheme pe toti in proces=> hotararea le va fi opozabila tuturor coproprietarilor. Aceasta forma nu poate fi utilizata pentru a introduce in proces un nou parat!!!=> daca reclamantul nu a chemat in judecata pe cine trebuie: A cheama in judecata pe B si solicita anularea ctr. de v-c dintre ei, dar afla intre timp ca B a vandut lui C=> degeaba va anula acest contract dintre el si B, pentru ca va trebui sa obtina si anularea ctr. subsecvent. A nu il cheama pe C in termenul prevazut la art. 204 ncpc. Chemarea in judecata a altor persoane se foloseste NUMAI pentru ca hotararea sa ii fie opozabila celui introdus in proces, nu pentru a fi obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Cel introdus in proces are pozitia reclamantului=> NU poate fi obligat sa faca ceva. In primul exemplu (corect): Debitorul i cheama pe cesionar in judecata, nu pentru a-l obliga pe acesta la o prestatie, ci pentru a-i fi opozabila hotararea ce se va pronunta.Daca s-ar admite cererea de chemare in judecata a altei persoane, avem 2 particularitati: daca vorbim de o pretentie baneasca, atunci exista posibilitatea prevazuta de lege ca, paratul sa recunoasca datoria si sa declare ca vrea sa si-o execute fata dde oricare dintre persoanele care isi va dovedi dreptul (la cesiune: debitorul nu contesta faptul ca trebuie sa plateasca, ci el vrea doar sa stie cui sa plateasca. Art. 71 ncpc. Debitorul zice ca iese din proces si consemneaza suma pentru ca instanta sa o dea celui care are dreptate.) Atentie: trebuie neaparat sa fie vorba de o OBLIGATIE BANEASCA!!!; A doua conditie: paratul sa recunoasca datoria; A treia conditie: paratul sa consemneze suma la dispozitia instantei. Cand obiectul CCJ e predarea unui bun sau a folosintei acestuia: paratul va putea iesi din proces daca declara ca da bunul celui care va castiga procesul (la fel ca in primul caz, dar aici nu e vorba de o obligatie baneasca). Grantia executarii este: sechestru judciar pe care il va dispune instanta care va numi si un administrator judiciar pana la momentul la care instanta se va pronunta in mod definitiv.Desi paratul iese din proces, HOTARAREA I VA FI OPOZABILA!, pentru ca el a recunoscut; a executat anticipat.Procedura: Domeniul de aplicare: institutia nu e aplicabila drepturilor nepatrimoniale. Titularul cererii poate fi: reclamantul, paratul, intervenientul principal (are pozitia procesuala a reclamantului). Cine poate fi chemat in judecata: un tert care poate pretinde acelasi dr ca si reclamantul.TERMENUL DIFERA: 1. Pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta (daca cererea este facut de reclamant). Cercetarea procesului merge de la primul termen pana la ultimul, iar etapa dezbaterilor este momentul al care partile pun concluziile finala (ultimul termen). Dupa ce instanta a dispus inchiderea cercetarii judecatoresti, nu se mai admite o cerere pentru introducerea fortata in proces. Cum stim cand se termina cercetarea judecatoreasca? Simplu: instanta da o incheiere in care consemneaza ca s-a terminat cercetarea judecatoreasca.2. Paratul trebuie sa faca cererea odata cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata daca a fost legal citat. Intampinarea se depune in 25 de zile de la primirea CCJ. Exceptional, cand intampinarea nu-i obligatorie, cererea poate fi facuta si la primul termen de judecata. Regula e ca intampinarea o obligatorie. Daca se modifica CCJ de catre reclamant, se va acorda un nou termen paratului pentru a depune intampinare la cererea modificata=> in acest termen paratul va putea depune o cerere de chemare in judecata a altei persoane; Paratul formuleaza o cerere reconventionala (in care parat e reclamantul). Daca se pretinde ca chematul in judecata are un drept concurent cu cel invocat de parat in cererea reconventionala=> paratul, in privinta acelui tert, va putea formula cererea de interventie pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, iar reclamantul (care a devenit parat) va putea formula cererea in termenul de intampinare (se inverseaza rolurile). Cand avem intervenient principal: reclamantul are o pozitie de parat fata de intervenient=> fata de acesta, reclamantul poate formula o cerere de introducere in proces a altei persoane, in termenul in care trebuie sa depuna intampinarea prevazuta la art. 65 alin.3 ncpc.SANCTIUNEA care intervine in cazul nedepunerii in termen: DECADEREA!!!!! (In vcpc, nu se respingea ca tardiva, ci se dispunea judecarea separat=> avem o sanctiune mai drastica in ncpc).FORMA CERERII: trebuie sa aiba forma scrisa (evident).La CCJ a altei persoane, trebuie atasate copii de pe inscrisuri + copie de pe CCJ + copie de pe intampinare. In vcpc aceasta cerere nu era supusa procedurii de admitere in principiu, care se aplica in mod corespunzator, potrivit regulilor de la interventia principala (deci se aplica si art. 64!!!)Dupa admiterea in principiu, tertul dobandeste o pozitie procesuala de reclamant (nu poate fi obligat la a da, a face, sau a nu face). El nu e chiar reclamant, dar are o pozitie specifica reclamantului. Intervenientul nu poate face cerere reconventionala. Daca reclamantul iese din proces, judecata continua.Chemarea in garantieMijlocul prin care: Oricare din partile din proces ar putea introduce in cauza o terta persoana, impotriva careia s-ar putea indrepta cu o cerere in garantie sau in despagubiri, daca ar pierde respectivul proces. A se judecata cu B si ma gandesc la faptul ca exista T care ar fi raspunzator de ceea ce mie mi se intampla in acel dosar si atunci eu, parte initiala in proces, am 2 modalitati de abordare: prima (astept sa pierd procesul si ulterior sa formulez o cerere de despagubire); a doua (nu mai astept sa vad soarta procesului, ci il chem in procesul meu pe cel impotriva caruia ar urma sa ma intorc in ipoteza in care pierd=> castig timp!). De regula, cererea de chemare in garantie e o facultate, nu o obligatie. Chemandu-l pe garant, acesta va fi interesat sa ma apere si pe mine in raporturile cu adversarul meu. Prima tendinta a garantului este nu sa se apere impotriva celui garantat, ci impotriva celeilalte parti. Sunt situatii in care chemarea in garantie e absolut necesara=> daca n-o faci, risti sa pierzi dreptul de regres. Exemple: Art. 1705 ncc: cumparatorul chemat in judecata de un tert care pretinde ca are un drept....trebuie sa il cheme in judecata pe vanzator. Daca nu a facut-o...(citeste articolul). Art. 2310 ncc: alin.2 (read it).Cerere in garantie sau in despagubire: fideiusorul (in dreptul material) e garant; in drept procesual el e cel chemat in garantie (?????:((()Partaj (art. 683 ncc): avem o garantare reala.Despagubire: la comitentul chemat in judecata pentru fapta prepusului=> nu e garantie, ci o veritabila despagubire pe care comitentul trebuie sa o primeasca de la prepus.Chematul in garantie poate, la randul lui, sa cheme in garantie o alta pesoana, dar acesta din urma nu poate chema si el pe cineva in garantie.PROCEDURA: Cererea poate fi formulata de reclamant, parat sau intervenientul principal. Atras in garantie poate fi cel care ar datora garantia sau despagubirile, dar si succesorii universali sau cu titlu universal. Succesorul cu titlu particular, de regula, nu poate fi chemat in garantie. A vinde lui B si B vinde lui C. Garantie pentru evictiune e datorata de A lui B si de catre B lui C, dar B, daca-i evins, nu s-ar putea intoarce impotriva lui C.(aici nu inteleg(???))TERMENUL: 1. Reclamant/Intervenient: pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta.2. Parat: odata cu intampinarea sau pana la primul termen la care e legal citat, daca nu e obligatorie intampinarea. Trebuie sa iei in calcul tot ce s-a discutat la termene la chemarea in judecata a altor persoane. Sub nicio forma cererea nu poate fi facuta in apel!!! Sanctiunea e tot DECADEREA. Forma = forma cererii de chemare in judecata, intrucat ar fi putut facuta oricand pe cale separata.Cererea este supusa admiterii in principiu. (se aplica regulile de la interventia voluntara!! art.64 ncpc) Chematul in garantie nu trebuie sa depuna intampinare cand i se comunica chemarea in garantie, ci el va trebui sa depuna intampinarea numai dupa admiterea in principiu.Tertul are o pozitie independenta, similara pozitiei unui parat in cererea de chemare in garantie, nu a intregului proces. Niciodata chematul in garantie nu va putea fi obligat fata de partea care NU l-a chemat in garantie, nici macar la cheltuieli de judecata=> va fi obligat exclusiv fata de cel care l-a chemat in garantie.Judecata cererii de chemare in garantie: e o cerere cu natura incidentala=> e in competenta instantei care judeca cererea principala. Daca cererea de chemare in garantie ar intarzia cererea principala, instanta poate dispune disjungerea, dar instanta investita initial RAMANE COMPETENTA=>chiar daca, daca ar fi fost depusa separat, ar fi fost competenta o alta instanta.Daca se ajunge la disjungere, cererea de chemare in garantie va fi suspendata pana la judecarea cererii principale. Chematul in garantie, trebuie sa astepte sa vada DACA pierde procesul cel pe care il garanteaza.1. Daca CCG e formulata de parat: La evictiunea: R il cheama in judecata pe P. Paratul P cheama in judecata pe G. Reclamantul revendica de la parat, iar acesta din urma a cumparat bunul de la G. Sa zicem ca se admite cererea lui R=> se va admite si cererea de chemare in garantie a lui P catre G (daca este intemeiata; la evictiunea cam e intemeiata; dar la comitent-prepus, s-ar putea sa nu fie intemeiata daca prepusul a savarsit fapta pentru ca asa i-a dat insarcinari comitentul etc.). Daca se admite CCJ, dar si CCG, paratul poate face apel impotriva reclamantului. IMPORTANT: Si G poate face apel in contra lui P, dar si impotriva lui R (desi intre ei nu exista raporturi procesuale). Daca se admite cererea reclamantului dar nu se admite CCG