of 131/131
Obiectul de reglementare al codului. Noul Cod de procedură civilă constituie unansamblu complex de norme juridice prin care sunt reglementate ambele fa ze ale procesului civil, Ju d e ca ta ş i executarea silită, in scopul infăptuirii justiţiei in materie civilă. Se impune menţionarea aspectului ca nu orice proces civii parcurge atat faza judecăţii, cat şi pe aceea a executării silite, existand posibilitatea ca hotărarea judecătorească obţinută in urma epuizării primei faze sa fie executată din iniţiativă proprie de către debitor, fără a fi necesar concursul organelor de executare silită, sau ca hotărarea respective să nu conţină dispoziţii susceptibile d e aducere Io indeplinire p e cale de executare silită. Totodată, beneficiarul unei hotărari judecătoreşti are posibilitatea să renunţe la valorificarea drepturilor recunoscute in cuprinsul acesteia, nedemarand procedura executării silite impotriva debitorului său. Ca atare, obiectul noului Cod de procedură civilă este reprezentat de totalitatea normelor juridice care stabilesc codrul şi regulile privind desfăşurarea celor două faze ale procesului civil, putand fi divizate, in consecinţă, in norme d e procedură contencioasă şi necontencioasă, pe de o parte, şi in norme d e executare silită, pe de altă parte. Aplicabilitatea CPC - in primul rand, noul Cod de procedură civilă reprezintă procedura de drept comun in materie civilă. Prin urmare, ori de cate ori o lege specială in materie civilă nu prevede norme derogatorii proprii de la dispoziţiile prezentului cod in privinţa procedurii de soluţionare şi de executare silită a raporturilor juridice pe care le reglementează, se va recurge, in consecinţă, la normele corespunzătoare din cadrul acestuia. Caracterul de drept comun stabifit prin art. 2 alin. (1) NCPC absolvă legile speciale in materie civilă de obligativitatea stipularii in cuprinsul lor a unor norme de trimitere la dispoziţiile codului pentru regulile de procedură de la care nu au derogat. Pentru eliminarea oricăror posibile riscuri de interpretare incorectă sau neunitară, unele legi speciale au prevăzut totuşi in mod expres completarea normelor lor cu cele ale Codului de procedura civila, accentuandu-i astfel caracterul de drept comun - in al doilea rand, in afara caracterului de procedură de drept comun in materie civilă, codul este aplicabil şi in alte materii, in măsura in care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privitoare la drepturile omului. Interpretarea şi aplicarea Codului de proceduri 1

Procedura Civila

  • View
    77

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

PROCEDURA CIVILA

Text of Procedura Civila

Sintez procedur civil _ art 1- 23 CPC

Obiectul de reglementare al codului. Noul Cod de procedur civil constituie unansamblu complex de norme juridice prin care sunt reglementate ambele fa ze ale procesului civil, Ju d e ca ta i executarea silit, in scopul infptuirii justiiei in materie civil.Se impune menionarea aspectului ca nu orice proces civii parcurge atat faza judecii,cat i pe aceea a executrii silite, existand posibilitatea ca hotrarea judectoreasc obinut in urma epuizrii primei faze sa fie executat din iniiativ proprie de ctre debitor, fr a fi necesar concursul organelor de executare silit, sau ca hotrarea respective s nu conin dispoziii susceptibile d e aducere Io indeplinire p e cale de executare silit. Totodat, beneficiarul unei hotrari judectoreti are posibilitatea s renune la valorificarea drepturilor recunoscute in cuprinsul acesteia, nedemarand procedura executrii silite impotriva debitorului su.Ca atare, obiectul noului Cod de procedur civil este reprezentat de totalitatea normelor juridice care stabilesc codrul i regulile privind desfurarea celor dou faze ale procesului civil, putand fi divizate, in consecin, in norme d e procedur contencioas i necontencioas, pe de o parte, i in norme d e executare silit, pe de alt parte. Aplicabilitatea CPC in primul rand, noul Cod de procedur civil reprezint procedura de drept comun in materie civil.Prin urmare, ori de cate ori o lege special in materie civil nu prevede norme derogatorii proprii de la dispoziiile prezentului cod in privina procedurii de soluionare i de executare silit a raporturilor juridice pe care le reglementeaz, se va recurge, in consecin, la normele corespunztoare din cadrul acestuia. Caracterul de drept comun stabifit prin art. 2 alin. (1) NCPC absolv legile speciale in materie civil de obligativitatea stipularii in cuprinsul lor a unor norme de trimitere la dispoziiile codului pentru regulile de procedur de la care nu au derogat. Pentru eliminarea oricror posibile riscuri de interpretare incorect sau neunitar, unele legi speciale au prevzut totui in mod expres completarea normelor lor cu cele ale Codului de procedura civila, accentuandu-i astfel caracterul de drept comun in al doilea rand, in afara caracterului de procedur de drept comun in materie civil, codul este aplicabil i in alte materii, in msura in care legile care le reglementeaz nu cuprind dispoziii contrare.Aplicarea prioritar a tratatelor internaionale privitoare la drepturile omului. Interpretarea i aplicarea Codului de proceduri civil in concordan cu Constituia i cu reglementrile internaionale. Principiul supremaiei ConstituieiDispoziiile privind drepturile i libertile persoanelor existente in noul Cod de procedur civil vo r fi interpretate i aplicate, in primul rand, in concordan cu Constituia.Obligativitatea deciziilor Curii Constituionale. in acest context, se impune menionarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituie, potrivit crora, de la data publicrii, deciziile Curii Constituionale sunt general obligatorii i au putere numai pentru viitor. in interpretarea acestei dispoziii, Curtea Constituional a statuat in jurisprudena sa astfel: Puterea de lucru judecat ce insoete actele jurisdicionale, deci i deciziile Curii Constituionale, se ataeaz nu numai dispozitivului, ci i considerentelor pe care se sprijin acesta. Astfel, atat considerentele, ca t i dispozitivul deciziilor Curii Constituionale sunt general obligatorii, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituie, i se impun cu aceeai for tuturor subiectelor de drept.Declaraia Universala a Drepturilor Omului. Totodat, dispoziiile privind drepturile i libertile persoanelor existente in noul Cod de procedur civil vor fi interpretate i aplicate in concordan cu Declaraia Universal o Drepturilor Omului. De altfel, potrivit art. 20 alin, (1) din Constituia Romaniei, chiar dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate in concordan cu Declaraia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romania este parte.Pactele i tratatele internaionale. De asemenea, interpretarea i aplicarea dispoziiilor privind drepturile i libertile persoanelor existente in noul Cod de procedur civil se va face in concordana cu pactele i tratatele internaionale. fiind de competena inaltei Curi de Casaie i Justiie. Aplicarea prioritara a reglementarilor internaionale. Potrivit art. 20 alin. (2) din Constituia Romaniei, dac exist neconcordane intre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu excepia cazului in care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.Aplicarea prioritar a dreptului Uniunii Europene . Aderarea Romaniei la Uniunea European a avut loc la data de 1 ianuarie 2007, Tratatul de aderare fiind semnat anterior, pe data de 25 aprilie2005, la Luxembourg.Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituia Romaniei, ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actufui de aderare. in conformitate cu alin. (3) al aceluiai articol, prevederea menionat se aplic, in mod corespunztor, i pentru aderarea la actele de revizuirea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene Art. 4 NCPC constituie transpunerea tn p la nul normelor juridice procesuale a unor dispoziii constituionale. De asemenea, aceast dispoziie ii gsete corespondentul i in materia dreptului substanial, in cadrul art. 5 NCC.

Principiile fundamentale ale procesului civil

Cu titlu de noutate legislativ, noul Cod de procedur civil a reglementat in mod expres principiile fundamentale ale procesului civil, consacrate pan in present numai in literatura de specialitate juridic i in practica instanelor judectoreti. Accesul la justitie Obligaia judectorului de a primi i soluiona cererile de competena instanelor judectoreti. Judectorul are obligaia de primi cererile formulate, independent de modalitatea in care acestea au fost trimise instanei judectoreti, inclusiv in situaia in care cererea este depus la dosar in cursul edinei de judecat. Obligaia de soluionare o cererii. Odat primit i inregistrat cererea pe rolul instanei judectoreti, judectorul are obligaia de a o soluiona, in conformitate cu dispoziiile legale aplicabile. Chiar i in ipoteza in care legea nu prevede dispoziii exprese pentru rezolvarea cererii respective sau este incomplet, judectorul va trebui s recurg la alte norme juridice sau principii de drept incidente, pronunand o soluie. Dac legeaeste neclar, judectorul are obligaia de a o interpreta in conformitate cu principiile de drept pentru a o putea aplica in cazul dedus judecii. Dezinvestirea instanei judectoreti de soluionarea cererii prin pronunarea unei soluii de declinare a competenei sau a uneia de trimitere a dosarului unei alte instanei sau unui alt complet ca efect al admiterii excepiei de conexitate sau de litispenden nu are semnificaia denegrii de dreptate, din moment ce aceast instan a pronunat o soluie in cauz, iar drepturile deduse judecii vor fi tranate de ctre o alt instan, nermanind prin urmare nesoluionate. Soluionarea cererii in lipsa unor norme legale aplicabile. in ipoteza in care legea nu instituie norme aplicabile unui caz concret dedus judecii, instana judectoreasc este obligat s apeleze la uzane, ca practici statornicite in timp pentru soluionarea chestiunii respective sau, in lipsa acestora, la dispoziii legale privitoare la situaii asemonatoare, pe care le va aplica printr-o interpretare extensiv. Dreptul la un proces echitabil, Instituirea acestui principiu al procesului civil are la baz dispoziii constituionale, precum i prevederi existente in Declaraia Universal a Drepturilor Omului, in tratate i in alte reglementri internaionale. Dreptul 1a un proces echitabil constituie o component a principiului preeminenei dreptului intr-o societate democratic, nefiind suficient ca legea s recunoasca persoanelor drepturi substaniale in msura in care acestea nu sunt insoite i de garanii fundamental de ordin procedural, de naturi a le pune in valoare. Dreptul la o instanta reprezinta o garanie a unui proces echitabil, Acest drept nu poate fi conceput in absena dreptului iniial al persoanei de a sesiza instana respective. Cea de-a doua component a dreptului la o instan este dreptul justiiabiului de a obine pronunarea unei soluii, in urma examinrii cauzei sale, de ctre instana pe care a sesizat-o. hotrarii. Cea de-a treia component a dreptului la o instan o reprezint dreptul de a obine executarea hotrarii pronunate in cadrul procesului. Astfel, in jurisprudena Curii Europene s-a statuat faptul c dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dac ordinea jurid ica intern a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciar definitiva i obligatorie s rman inoperant in privina uneia dintre prile procesului, i anume a celei care a obinut-o in favoarea saPentru a constitui o garanie a unui proces echitabil, instana care soluioneaz cauza trebuie s indeplineasc exigene de independen i imparialitate i sa fie stabilit de lege. In ceea ce privete condiia stabilirii instanei prin lege, aceasta se referi nu numai la necesitatea reglementrii legislative a existenei i organizrii instanei, dar i a compunerii i constituirii sale.Instanta europeana a stabilit in jurisprudena sa c, pentru a determina daca o instan este independenta, trebuie luai in considerare urmtorii factori: modul de desemnare i durata mandatului membrilor care o compun; existena unei protecii adecvate impotriva presiunilor exterioare; posibilitatea de a se verifica dac instana prezint sau nu aparena de independen in sensul de incredere pe care, intr-o societate democratic, instanele trebuie s o inspire justiiabiliior. Independena instanei se apreciaz nu numai in raport cu prile, cat i faS de celelalte puteri statale - executiv i legislativ.Potrivit jurisprudenei Curii Europene, imparialitatea const in absena oricrei prejudeci sau a oricrei idei preconcepute privitoare la soluia unui proces. Noiunea de imparialitate se apreciaz dintr-o dubl perspectiv: pe de-o parte, ea are in vedere un demers subiectiv, ce semnific incercarea de a determina convingerea personali a unul judector intr-o anumit imprejurare (imparialitatea subiectiva), iar, pe de alt parte, ea cuprinde i un demers obiectiv, ce urmrete a se determina dac judectorul ofer toate garaniile suficiente spre a exclude, in persoana sa, orice bnuial legitim {imparialitate obiectiv).Imparialitatea subiectiv se prezum pan la proba contrar. Cerina imparialitii obiective impune judectorului in privina cruia exist o aparen de lips de obiectivitate s se abin de la soluionarea cauzei respective, chiar i in ipoteza in care judectorul, potrivit convingerii sale intime, nu a r fi prtinitor Termenul optim i previzibil. O alta garanie pentru un proces echitabil vizeaz exigenele impuse procedurii de judecat, fiind necesar ca aceasta s se desfoare in termen optim t previzibil, potrivit art. 6 alin. (1) NCPC. Noiune. Noul cod a preferat folosirea noiunii de termen optim i previzibil in locul celei uzitate de Convenie, i anume a celei de termen rezonabil, terminologia aleas desemnand ins acelai principiu al celeritii procedurilor judiciare, intr-o modalitate mai explicit. Termenul optim de soluionare a unei cauze implic durata care asigur cea mai bun eficien in realizarea justiiei, iar previzibilitatea acestuia confer prilor posibilitatea de a estima evoluia etapelor procesuale in timp.Termenul in care justiia este infptuit este esenial pentru garantarea eficacitii sale, inclcarea sa fiind de natur s atrag rspunderea statului, ins numai in cazul intarzierilor imputabile autoritilor judiciare.Criterii de apreciere a caracterului rezonabil. Instana europeana a precizat c aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare trebuie s fie fcut in fiecare cauz in parte, in funcie de circumstanele sale, precum i prin raportare la criteriile consacrate in materie de jurisprudena Curii, i anume: complexitatea cauzei in fapt i in drept, comportamentul prilor in proces si comportamentul autoritilor statale competente, acest din urm criteriu putand s cuprind, in anumite situaii, i importana litigiului pentru cei interesai.Curtea European a decis c nici activitatea unui expert nu poate constitui unmotiv justificat pentru prelungirea unei proceduri judiciare, deoarece acesta ii desfoar activitatea sub controlul instanei de judecat, care trebuie s-l oblige s respecte. Cerina soluionrii cauzei intr-un termen rezonabil impune in sarcina judectorului obligaia de a dispune toate msurile permise de lege pentru a asigura desfurarea cu celeritate a procesului. Celeritatea trebuie s caracterizeze orice procedur de soluionare a unei cauze, chiar i a celor pentru care legea nu prevede in mod expres o procedur urgent, noiunile de celeritate i de urgen fiind distincte in terminologia ju r id ic i (celeritatea impune judectorului obligaia de a evita ca procesul s treneze pe rolul instanei, urmrind respectarea termenelor legale i a celor judectoreti i aplicand sanciunile corespunza toare in caz de nerespectare a acestora de ctre pri, in timp ce urgena oblig judectorul s aplice normele derogatorii legale care reglementeaz o atare procedur, legea inasi apreciind c pricina respectiv impune o celeritate sporit in soluionare in raport de celelalte cauze.Cu titlu exemplificativ, cererile urmtoare implic o procedur urgent de soluionarepotrivit noului Cod de procedur civil: contestaia la executare, contestaia in anulare, cererea de instituire a msurilor asigurtorii, cererea de emitere a ordonanei preediniale, cererea de emitere a ordonanei de plat, cererea de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fr drept.Noul Cod de procedur civil a introdus o serie de prevederi avand ca scop respectarea intocmai a duratei optime i previzibile a unui proces civil.Astfel, potrivit art. 201 alin. (3), (4) i (S) NCPC, primul termen de judecat va fi fixat de ctre judector in cei mult 60 de zile de la data rezoluiei, un atare termen putand fi redus, in procesele urgente, in funcie de circumstanele cauzei.De asemenea, in conformitate cu art- 238 alin. (1) NCPC, la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, judectorul, dup ascultarea prilor, va estima durata necesar pentru cercetarea procesului, inand cont de imprejurrile cauzei, astfel incat procesul s fie soluionat intr-un termen optim i previzibil, durata astfel estimate fiind consemnat in incheiere.Pentru cercetarea procesului, judectorul are obligaia de a fixa termene scurte, chiar de la o zi ia alta, fiind inciden instituia termenului in cunotin. Pentru asigurarea celeritatii procedurii judiciare, judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurii de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen, iar cand este cazul, instant va ordona luarea masurilor de refacere ale acestor proceduri. De asemenea,instana va putea dispune ca in cunotina rea prilor s se fac i telefonic (cu obligaia grefierului de a intocmi un referat in acest sens), telegrafic, prin fax, pot electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare care asigur, dup caz, transmiterea textului actului supus comunicrii ori intiinarea pentru prezentarea la termen, precum i confirmarea primirii actului, respectiv a intiinrii, dac prife au indicat instaneidatele corespunztoare in acest scop Totodat, judectorul poate stabili pentru pri, precum i pentru ali participani in proces indatoriri in ceea ce privete prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relaii scrise, rspunsul scris la interogatoriul comunicat, asistarea i concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum i orice alte demersuri necesare soluionrii cauzei, toate aceste persoane putand fi incunotinate in modalitile prezentate anterior. inclcarea dreptului prilor la soluionarea procesului intr-un termen optim i previzibil poate fi invocat pe calea contestaiei privind tergiversarea procesului, reglementat de Titlul IV al Crii a ll-a a codului, aceasta vizand luarea unor msuri legale pentru ca respectiva situaie s fie inlturat.Judecarea cauzei in mod echitabil. Alte cerine. Menionm faptul c art. 6 alin. (1) NCPC face referire, in privina dreptului la judecarea unei cauze in mod echitabil, doar la termenul optim i previzibil de desfurare a procesului i la soluionarea sa de ctre o instan independent, imparial i stabilit de lege, in condiiile in care in exigenele impuse procesului din perspectiva art. 6 parag. 1 din Convenie sunt incluse, in afara termenului rezonabil, i publicitatea dezbaterilor, egalitatea armelor, motivarea hotrarilor i controdictorialitatea.Toate aceste cerine suplimentare ii gsesc reglementarea in nou Cod de procedur civil, fcand ins obiectul unor articole distincte [art. 17 - publicitatea; art. 8 - egalitatea; art. 14 contradictorialitatea. Un alt principiu fundamental al procesului civil il constituie legalitatea, aceasta reprezentand o cerin obiectiv intr-un stat de d re p tu] i o garanie a desfurrii in condiii optime a mecanismului de infptuire a justiiei. Legalitatea exclude arbitrariul i lipsa de previzibilitate. Procesul trebuie s se desfoare potrivit normelor legale care-l reglementeaz, atat in ceea ce privete judecata i executarea silit, cat i sub aspectul competenei, compunerii i constituirii instanei.Orice msur a judectorului in cadrul procesului trebuie s fie in deplin consononocu legea i sa se intemeieze p e aceasta, in caz contrar hotrarile sate fiind susceptibile de a fi desfiinate in cile de atac. Prile i ceilali participani ia procesul civil sunt, de asemenea, datori sa respecte prescripiile legale, orice act efectuat de ctre acetia cu nerespectarea legii urmand a fi cenzurat de ctre instan. Egalitatea prilor in procesul civil constituie un principiu fundamental al acestuia i, totodat, o garanie a unui proces echitabil. Constituia Romaniei prevede in art. 16 alin. (1) regula c, fr privilegii i fr discriminri, cetenii sunt egali in faa legii i a autoritilor publice, printre care se enumerm bineineles, i cea judectoreasc. Principiul egalitii este reluatin cadrul art. 124 alin. (2) din Constituie, prevzandu-se faptul c justiia este unic, imparial i egal pentru toi. Egalitatea prilor in procesul civil are semnificaia faptului c acestea au dreptul s fie judecate de ctre aceleai organe a i puterii judectoreti, dup aceleai reguli de drept procedurale, beneficiind de drepturi procesuale egale, in raport de cauza concret dedus judecii, independent de caracterul contencios sau necontencios al procedurii. Prin urmare, in situaii identice, prilor nu li se poate acorda un tratament diferit. Prin principiul disponibilitii se inelege faptul c prile pot determina nu numai existena procesului, prin declanarea procedurii judiciare i prin libertatea de a pune capt procesului inainte de a interveni o hotrare asupra fondului preteniei supuse judecii, ci i coninutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, in privina prilor, obiectului i cauzei, precum i a etapelor pe care l-ar putea parcurge.Prin raportare la cuprinsul articolului in discuie(art 9 c pc), principiul disponibilitii prilor in procesul civil are urmtoarele componente [footnoteRef:1]: [1: Explicatii suplimntare gasiti la pg. 36-39]

a) dreptul persoanei interesate sau al altei persoane, organizaii ori autoriti sau instituii publice sau de interes public, care nu justific un interes personal, de a porni sau nu procesul;b) dreptul de o determina cadrul procesual, atat din punctul de vedere al obiectului, cauzei i prilor, cat i din perspectiva aprrilor formulate in proces;c} dreptul de a pune capat procesului, prin efectuarea unor acte procesuale de dispoziie. Obligaiile prilor in desfurarea procesului. Obligaia de a contribui la desfurarea fr intarziere a procesului. Procesul civil implic nu numai drepturi procedurale in beneficiul prilor, dar i obligaii procedural in sarcina acestora. In msura in care prile nu-i respect obligaia de a-i indeplini actele de procedur in condiiile, ordinea i termenele stabilite de lege sau de judector, legea prevede o serie de sanciuni, i anume nulitatea, decderea, perimarea, prescripia dreptului de a obine executarea silita, care pot conduce la pierderea procesului chiar i in ipoteza in care, din punct de vedere al dreptului substanial, pretenia dedus judecii ar fi fost intemeiat. Obligaia de prezentare a unui mijloc de prob. Potrivit alin. (2) al articolului analizat(art 10 cpc) , dac o parte deine un mijloc de prob, judectorul poate, la cererea celeilalte pri sau din oficiu, s dispun infiarea acestuia, sub sanciunea plii unei amenzi judiciare. Obligaiile terilor n desfurarea procesului, nu numai participanii au stabilite in sarcin obligaii procedurale, dar i terii, strini de proces, in msura in care instana a dispus obligarea lor la efectuarea unui demers necesar realizrii justiiei. Principiul bunei credine Partea trebuie s-i exercite drepturile procedurale i s-i execute obligaiile procedural cu bun-credin, avand ca atare convingerea intim c efectuarea prestaiei sale este in deplin concordan cu dispoziiile legale.In ipoteza d in care partea exercit un drept procedural cu rea-credind, deturnandu-lde la scopul pentru core a fo s t recunoscut de lege t inclcand drepturile procedurale aleunei alte pri, svarete un abu2 de drept procedural. in literatura de specialitate juridic s-a menionat c abuzul de drept procedural presupune urmtoarele elemente:a) un element subiectiv, care const in exercitarea cu rea-credin a dreptului procedurain scop de ican, fr justificarea unui interes special i legitim, ci numai cu intenia de a-l vtma pe adversar, pentru a diminua sau intarzia posibilitile de aprare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l constrange la abandonarea susinerilor sale ori la concesii;b) un element obiectiv, care const in deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege;In plus fa de aceste elemente, noul Cod de procedur civil instituie i un alt element obiectiv, consecin a deturnrii dreptului procedural de la finalitatea sa legal, i anume inclcarea drepturilor procedurale ale unei alte pri.

Pentru a caracteriza un act de procedura ca fiind abuziv, este necesar intrunirea cumulativ a urmtoarelor condiii:a) autorul actului s fie titularul dreptului procedurol in cau2 i sa aib capacitatea procesual de a-l exercita;b) dreptul procedural s fie exercitat in limitele sale externe, fixate de lege. Actul abuziv nu se confund cu actul nelegal. Constituie, de pild, un act abuziv introducerea unei cereri de chemare in judecat vdit netemeinic - stabilirea paternitii unui copil din afara cstoriei, fr ca reclamanta s fi intreinut relaii intime cu paratul, in scopul de a-l atrage intr-un scandal public, cererea de chemare in judecat respectand ins toate condiiile prevzute de Codul de procedur civil pentru formularea sa valabil. Dimpotriv, reprezint un act de procedur nelegal cererea de chemare in judecat care nu cuprinde semntura reclamantului;c) dreptul procedural s fie deturnat de la scopul pentru care o fo s t recunoscut de /ege. in exemplul dat anterior, finalitatea pentru care legea a recunoscut dreptul iniierii aciunii in stabilirea paternitii copilului din afara cstoriei, i anume acela de determinare a relaiilor de rudenie, este deviat spre scopul denigrrii imaginii de familie a paratului;d ) dreptuI proceduraI s fie exercitat cu rea-credin, titularul su urmrind producereaunui rezultat vtmtor prii adverse prin exercitarea actului de procedur respectiv;e} exercitarea abuziv a dreptului procedural s fi produs consecina inclcorii drepturilorprocesuale ale unei alte pri. Spre exemplu, formularea repetat a unor cereri neintemeiate de recuzare a completului de judecat poate avea caracter abuziv, intrucat conduce la inclcarea dreptului celeilalte pri la soluionarea cauzei intr-un termen optim.Sanciuni

Noul Cod de procedur civil sancioneaz cu amend judiciar, ca abuz de drept procesual, in temeiul art. 187 alin. ( ! ) pct. 1 lit. a), introducerea, cu rea-credin, a unor cereri principale, accesorii, adiionale sau incidentale, precum i pentru exercitarea unei ci de atac, vdit netemeinice. Este de menionat c simplul fapt al respingerii unei cereri de chemare in judecat ca neintemeiat sau respingerea unei ci de atac ca nefondat, in lipsa intrunirii condiiilor menionate anterior, nu conduce ia concluzia exercitrii abuzive a dreptului de formulare a cererii respective.Constituie forme de abuz procedural formularea, cu rea-credin, a unei cereri de recuzare sau de strmutare, obinerea, cu rea-credin, a citrii prin publicitate a oricrei pri, obinerea, cu rea-credin, de ctre reclamantul cruia i s-a respins cererea a unor msuri asigurtorii prin care paratul a fost pgubit, contestarea, cu rea-credin, de ctre autorul ei a scrierii sau semnturii unui inscris ori a autenticitii unei inregistrri audio sau video, toate acestea fiind sancionate de lege cu amend judiciar.La cererea prii creia i s-a cauzat o vtma re prin exercitarea de ctre cealalt parte a drepturilor procesuale in mod abuziv, aceasta din urm poate fi obligat de ctre instana judectoreasc la plata de despgubiri pentru prejudiciul material i moral produs.De asemenea, neindeplinirea cu rea-credin a obligaiilor procesuale de ctre pri este de natur s conduc la obligarea acestora la plata unei amenzi judiciare, precum i, la cererea prii vtmate, la despgubiri pentru prejudiciul material i moral produs.Spre exemplu, neaducerea la termenul fixat de instan a martorului incuviinat, de ctre partea care, din motive imputabile, nu i-a indeplinit aceast obligaie constituie o abatere judiciar sancionat de lege cu amend.Este de menionat faptul prevederii exprese a posibilitii obinerii de ctre partea vtmat a daunelor morale pentru un prejudiciu de atare natur produs prin abuzul de drept procedural sau prin neexecutarea obligaiilor cu rea-credin. De asemenea, obligarea prii la piaa daunelor materiale sau morale nu inltur posibilitatea sancionrii sale cu amend judiciar, natura juridic a sumelor fiind distinct- daunele au rol reparator in timp ce amenda judiciar are funcie sancionatorie. Dreptul la aprare reprezint un principiu constituional, consacrat in a r t 24 din Constituia Romaniei. Astfel, potrivit acestei dispoziii, dreptul la aprare este garantat, iar in tot cursul procesului prile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu, aceste prevederi regsindu-se i in legea 304/2004. ATENIE !!! este vorba despre art 13 cpc , iar al. 2 cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstitutionale. fiind declarant neconstitutional de catre CCR[footnoteRef:2] . [2: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_38897/Decizia-CCR-nr-462-2014-referitoare-la-exceptia-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-13-alin-2-teza-a-doua-art-83-alin-3-si-art-486-alin-3-din-Codul-de-procedura-civila.html]

O garanie a acestui principiu este reprezentat de ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentrii, asistenei juridice i, dup caz. a aprrii, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justiie sau pentru prevenirea unui litigiu.Dei partea are dreptul s nu se prezinte personal in sala de judecat, ci prin reprezentant, instana poate dispune infiarea in persoan a prilor, chiar i atunci cand acestea sunt reprezentaprincipiului. Principiul contradictorialitii in procesul civil presupune ca orice aspect privitor la litigiu sa fie pus in discuia parilor, iar actele de procedur i inscrisurile sa f ie comunicate intre acestea, in condiiile legii, astfel incat s aib posibilitatea de a-i exprima opinia in legtur cu problemele de drept substantial sau de drept procedural ori de fapt in dezbatere. intre principiul contradictorialitii, principiul dreptului la aprare i principiulegalitii prilor in procesul civil exist o relaie indisolubil, primul constituind o garanie a respectrii celorlalte dou principii.Principiul contradictorialitii guverneaz atat faza judecii propriu-zise, cat i faza executrii silitete (spre exemplu, in incercarea de impcare a prilor). Principiul contradictorialitii constituie o garanie a unui proces echitabil prin prisma exigenelor cerute de a r t 6 parag. 1 din Convenia european procedurii de judecat propriu-zise.Este de reinut c, dei principiul contra dictorialitii i cel al egalitii armelor rezul din garania mai general a dreptului la un proces echitabil, instana europeana distinge, in privina aplicrii lor, cu privire la comunicarea pieselor dosarului. Astfel, dac absena comunicrii unei piese se raporteaz numai la una dintre pri, in timp ce partea cealalt a cunoscut-o, Curtea examineaz situaia astfel creat prin prisma principiului egalitii armelor, care impune tratarea egal a prilor in privina lurii (a cunotin despre toate piesele unui dosar, de natur a conduce la soluia pe care o va pronuna tribunalul.Dimpotriv, daca amandou prile au fost private in aceeai msur de posibilitatea de a lua cunotin de coninutul unei informaii utile produse judectorului, fr ca ele s fie in msur s o discute, aceast situaie trebuie discutat pe terenul principiului contra dictorialitii, cu exigenele sale.Citarea sau infiarea prilor. Pentru ca principiul contra dictorialitii s fie respectat nu este necesar ca partea s a - ifi exprimat efectiv opinia, ci este suficient s i se fi conferit aceast posibilitate.Astfel, instana nu poate hotri asupra unei cereri decat dup citarea sau infiarea prilor, dac legea nu prevede altfel. Ca atare, principiul contra dictorialitii este respectat chiar dac nicio parte nu se prezint, ins au fost legal citate, instana putand dispune msuri in dosar, in msura in care cel puin una dintre pri a solicitat judecarea cauzei in lips, in condiiile art. 411 alin. (1) pct. 2 NCPC. Dac un proces se soluioneaz fr citarea prilor, potrivit legii, i se infieaz numai una dintre pori, instana nu ii va da cuvantul asupra chestiunilor privitoare la proces, pentru nu inclca principiul contradictorialitii, precum i dreptul la aprare al prilor adverse i egalitatea acestora in procesul civil.Este de menionat faptul c sintagma fr citare'nu este similar celei fr dezbateri' sau f r prezena prilor", intrucat in msura in care toate prile se infieaz in sala de judecat la termen, intr-un proces care se judec potrivit legii fr citare, instana este obligat s le acorde cuvantul asupra diverselor chestiuni ce presupun contradictorialitate.Tot in virtutea principiului contradictorialitii, prile trebuie s ii fac cunoscute reciproc i in timp util, direct sau prin intermediul instanei, dup caz, motivele de fa p t i d e drept pe care ii intemeiaz preteniile $i aprrile, precum i mijloacele de prob de care ineleg s se foloseasc, astfel incat flecare dintre ele s ii poat organiza aprarea.Prile au obligaia de a prezenta situaia de fa p t la care se refer preteniile i aprrile lor in mod corect i complet, fr a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute, precum i de a ii expune un punct d e vedere propriu fa de afirmaiile prii adverse cu privire la imprejurri de fapt relevante in cauz. Acest text legal impune prilor o conduit corect, de natur s contribuie la aflarea adevrului in procesul civil.Principiul contradictorialitii implica dreptul porilor de o discuta i argumenta orice chestiune d e fa p t sau de drept invocat in cursul procesului de ctre orice participant la proces, inclusiv de ctre instan din oficiu, in vederea valorificrii acestui drept codul impunand in sarcina instanei obligaia de a supune discuiei prilor toate cererile, excepiile i imprejurrile de fapt sau de drept invocate. Oralitatea constituie principiul fundamental al procesului civil, potrivit cruia dezbaterile in cadrul acestuia au loc verbal. Aceast regula de drept exista i in reglementarea anterioar, fiind cuprins in art. 127 CPC 1865, in conformitate cu care pricinile se dezbteau verbal, dac legea nu dispunea altfel. Oralitatea contribuie la asigurarea principiului contradictorialitii prilor t n procesul civil, precum i la exercitarea dreptului lor la aprare.Caracterul verbal al procesului se refer la dezbateri, atat asupra fondului cauzei, cat i asupra oricrei alte chestiuni de fapt sau de drept supuse discuiei prilor, nefiind necesar ca prile s-i formuleze susinerile orale in scris pentru a fi reinute de ctre instan la pronunarea unei soluii.Ca regula, orice cerere adresata instanelor judectoreti trebuie s fie formulat in scris, potrivit art. 148 alin. (1) NCPC.Totui, prin excepie de la regula menionat anterior, regsim aplicaii ale principiului oralitii in urmtoarele exemple:- declaraia de abinere se face in scris de indat ce judectorul a cunoscut existena cazului de incompatibilitate sau v e rb a lin edin, fiind consemnat in incheiere [art. 43 alin. (3) NCPC];- c e re re a de recuzare se poate face ve rbali n edin sau in scris pentru fiecare judector in parte, artandu-se cazul de incompatibilitate i probele de care partea inelege s se foloseasc (art. 47 alin. (1) NCPC];- in cazul reprezentrii persoanei fizice printr-un mandatar neavocat, dreptul de reprezentare mai poate fi dat i prin declaraie verbal, fcut in instan i consemnat in incheierea de edin, cu artarea limitelor i a duratei reprezentrii [art. 85 alin. (2) NCPC];- prile pot conveni in scris sau, in cazul litigiilor nscute, i prin declaraie verbal in faa instanei ca procesele privitoare la bunuri i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie judecate de alte instane decat acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial sa le judece, in afar de cazul cand aceast competen este exclusiv (art. 126 alin. (1) NCPC];- cererea adiional precizatoare se poate formula verbal, declaraiile prii fiind consemnate in incheierea de edin (art. 204 alin. (2) NCPC] etc.In noul Cod de procedur civil exist in continuare derogarea de la acest principiu, existent i in reglementarea anterioar, vizand ipoteza in care legea prevede altfel (spre exemplu, ca regul, procedura cu privire la cererile cu valoare redus este scris, potrivit art. 1029 alin. (1) NCPC, ins, prin excepie, instana poate dispune infiarea prilor, dac apreciaz acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre pri, instana putand s refuze o astfel de solicitare in cazul in care consider ca, inand cont de imprejurrile cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale, conform alin. (2) al aceluiai articol].Ca element de noutate, a fost adugat i o alto excepie, i anume aceea in care porile solicit expres instanei ca judecata s se fa c numai p e baza actelor depuse la dosar, refuzand ca atare s pun concluzii verbale. Totodat, in ipoteza in care prile solicit judecarea cauzei in lips t nici nu se prezint, soluionarea pricinii va avea loc numai in baza probatoriului administrat in cauz. in procesul civil, oralitatea este dublat de o procedur scris, astfel incat susinerile prilor, depoziiile martorilor, rspunsurile (a interogatoriu, precum i orice alte chestiuni discutate verbal sunt consemnate i in scris de ctre grefier, pentru a putea conferi posibilitatea exercitrii controlului judiciar asupra msurilor dispuse.Nesocotirea principiului oralitii atrage nulitatea hotrarii pronunate, ce poate fi invocat prin exerciiul cilor de atac. Principiul nemijlocirii, garanie a aflrii adevrului in procesul civil, presupune ca probele sa fie cercetate de ctre instana care pronuna soluia fin a l in cauz, iar nu de ctre o instan diferit, tocmai pentru ca aceasta s le perceap in mod d ire c t formandu-i convingerea in acest mod. Regula este subliniat in art. 261 alin. (1) NCPC, potrivit cruia administrarea probelor se face in faa instanei de judecat sesizate, dac legea nu dispune altfel. n msura in care instana are posibilitatea s administreze mijloace de prob primare, nu trebuie s recurg la mijloace de prob secundare, ce provin din a doua sau din a treia surs.Noul cod instituie o serie de derogri de la principiul nemijlocirii, cazuri in care instana care soluioneaz cauza nu este aceeai cu cea in faa creia au fost administrate dovezile, dintre care enumerm, cu titlu exemplifica tiv administrarea probelor prin comisie rogatorie [art. 261 alin. (2)-{5) NCPC];Nesocotirea principiului nemijlocirii, tn msura in care acesta nu este inlturat de o dispoziie expres, poate conduce, in cile de atac, la schimbarea sau casarea hotrarii astfel pronunate in condiiile in care mijloacele de prob administrate in mod direct in cadrul acestora infirm situaia de fapt reinut de instana a crei hotrare este atacata. Principiul publicitii Acest principiu fundamental, consacrat i in reglementarea anterioara in art. 121 alin. (1) CPC 1865, constituie o garanie a unui proces echitabil din prisma exigenei de transparen impuse procedurii de judecat.Principiul in discuie este preluat in forma identic existent in art. 127 din Constituia Romaniei, fiind reglementat i in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar. publicitatea edinei de judecat este menionat ca regul de desfurare a acesteia i in cadrul art. 10 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului, precum i in art. 14 pct. 1 din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice.Articolul 6 parag. 1 din Convenia european face o dubl referire la principiulanalizat, statuand, pe de-o parte, c orice persoan are dreptul ia judecarea in mod public a cauzei sale, precum i, pe de alt parte, c hotrarea trebuie sa fie pronunat in mod public. Publicitatea reprezint o exigen a procesului echitabil ce are ca scop protejarea justiiabililor impotriva unei justiii secrete, care s nu fie supus controlului public, constituind in acelai timp un mijloc de a prezerva increderea opiniei publice in instanele de judecat.Prin acest principiu se inelege faptul c procesul civil se desfoar, ca regal, in faa instanei, in edin publical in prezena prilor, dar i a oricrei alte persoane strine de litigiu, care dorete s asiste la dezbateri.n vederea respectrii acestui principiu, judecarea proceselor are loc la sediul instanei, dac prin lege nu se dispune altfel, , iar pentru fiecare edin de judecat se intocmete o list cu procesele ce se dezbat in acea zi, care se afieaz pe portalul instanei i la ua slii de edin, cu cel puin o or inainte de inceperea acesteia. Noul Cod de procedur civil instituie dou derogri de ia principiul publicitii edinei de judecat,astfel incat acesta nu poate fi considerat ca avand caracter absolut:- ipoteza desfurrii edinei in camera de consiliu, in cazurile expres prevzute de lege- ipoteza edinei deelorate secrete, din oficiu sau la cerere, in cazurile in care dezbatereafondul ui in edin p u b lic i a r aduce atingere moralitii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieii private a prilor ori intereselor justiiei,n ambele situaii derogatorii existente in noul Cod de procedur civil de la principiul publicitii, prezentate anterior, au acces in camera de consiliu ori in sala de edin prile, reprezentanii lor, cei care ii asist pe minori, aprtorii prilor, martorii, experii, traductorii, interpreii, precum i alte persoane crora instana, pentru motive temeinice, le permite sa asiste la process. Limba desfurrii procesului Articolul 18 NCPC constituie transpunerea in materie procesual civil a normelor constituionale inscrise in art. 128, potrivit crora procedura judiciar se desfoar in limbo romano; cetenii romani aparinand minoritilor naionale au dreptul s se exprime in limba matern in faa instanelor de Judecat, in condiiile legii organice; modalitile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interprei sau traductori, se vor stabili astfel incat s nu impiedice buna administrare a justiiei i s nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesai; cetenii strini i apatrizii care nu ineleg sau nu vorbesc limba roman au dreptul de a lua cunotin de toate actele i lucrrile dosarului, de a vorbi in instan i de a pune concluzii, prin interpret. Ca excepii de la regula desfurrii dezbaterilor in limba roman, pentru facilitarea accesului la justiie, noul cod prevede situaia cetenilor romani aparinand minoritilor naionale i situaia cetenilor strini i a apatrizilor, excepiile vizand exclusiv dezbatente, iar nu i cererile i actele de procedur intocmite in cadrul procesului, care in mod obligatoriu vor fi redactate in limba roman, independent dac provin de la un cetean strin ori apatrid sau cetean roman aparinand unei minoriti naionale. in acest context, art. 150 alin. (4) NCPC prevede ca, dac inscrisurile sunt redactate intr-o limb strin, ele se depun in copie certificat, insoite de traducerea legalizat efectuat de un traductor autorizat; in cazul in care nu exist un traductor autorizat pentru limba in care sunt redactate inscrisuri le in cauz, se pot folosi traducerile realizate de persoane de incredere cunosctoare ale respectivei limbi, in condiiile legii speciale.Cererile i actele de procedur vor fi redactate in mod obligatoriu in limba roman, ins in ipoteza comunicrii cererii de chemare in judecat ctre un parat, cetean strain sau apatrid, care nu cunoate limba roman, aceasta va trebui tradus, in prealabil, prin demersul reclamantului.Cetenii romani aparinand minoritilor naionale au dreptul s se exprime in limba matern in cadrul procedurilor judiciare. De asemenea, cetenii strini i apatrizii care nu ineleg sau nu vorbesc limba roman au dreptul de a lua cunotin de coninutul dosarului, de a vorbi in instan i de a pune concluzii, prin traductor autorizat, dac legea nu prevede altfel.Dezbaterile purtate de pri in limba matern se inregistreaz, consemnandu-se in limba roman. Obieciunile formulate de cei interesai cu privire la traduceri i consemnarea acestora se rezolv de instana de judecat pan la incheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnandu-se in incheierea de edin. Apreciem c aceste obieciuni vor fi rezolvate prin apelarea la un alt traductor, care s confirme sau s infirme cele susinute de ctre traductorul precedent.Interpretul sau traductorul va semna pe toate actele intocmite, pentru conformitate, atunci cand acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fcut in baza traducerii sale.Nerespectarea acestui principiu, cat i a dreptului minoritilor, cetenilor strini i apatrizilor de a se exprima in limba matern i de a beneficia de un traductor autorizat pe parcursul procesului se sancioneaz cu nulitatea hotrarii judectoreti. Regula continuitii instanei este ridicat la nivel de principiu fundamental al procesului civil, fiind totodat dezvoltat in art. 214 NCPC Astfel, potrivit acestui articol, membrii completului care judec procesul trebuie sa ramand aceiai in tot cursul judecii; in cazurile in care, pentru motive temeinice, un judector este impiedicat s participe la soluionarea cauzei, acesta va fi inlocuit in condiiile legii; dac inlocuirea judectorului a avut loc dup ce s-a dat cuvantul in fond prilor, cauza se repune pe rol.Prin continuitatea instanei este desemnat continuitatea completului de judecata, ceea ce semnific faptul c judectorii care il compun trebuie s rman aceiai in tot cursul judecii unui proces, fr s fie schimbai in desfurarea acestuia.Raiunea instituirii acestui principiu o constituie necesitatea ca judectorul s-i formeze convingerea din perceperea personal a intregii desfurri a procesului pentru a avea o viziune cat mai aprofundat asupra cauzei, cu eliminarea riscului ca anumite aspecte neconsemnate in incheiere, dar relevante pentru soluionarea cauzei, s fi fost produse numai in faa unui judector, care ulterior s fie inlocuit din complet.Continuitatea contribuie la corecta soluionare a litigiilor civile prin faptul c judectorii pot reine cu uurin i in intreaga lor complexitate toate aspectele relevante ale cauzeiPot constitui motive temeinice de inlocuire a unui judector de la soluionarea unei cauze, spre exemplu, transferul sau promovarea sa, intrarea acestuia in concediu de cretere al copilului etc. D a c , din motive temeinice, un judector in faa cruia s-au desfurat dezbaterile a fost inlocuit d u pa reinerea cauzei in pronunare, este obligatoriu ca pricina sa f ie repus pe rol, in vederea relurii dezbaterilor in faa acestuia. Ca atare, la deliberare i la pronunarea acesteia vor lua parte numai judectorii in faa crora au avut loc dezbaterile.n ipoteza in care judectorul care a pronunat hotrarea judectoreasc nu este acelai cu cei in faa cruia s*a desfurat etapa cercetrii procesului, nulitatea hotrarii judectoreti pentru inclcarea principiului continuitii completului de judecat este una necondiionat de existena unei vtmri. inclcarea acestui principiu este prevzut i ca motiv de recurs, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 2 NCPC, casarea hotrarii putandu-se cere dac hotrarea a fost pronunat de alt judector decat cel care a luat parte la dezbaterea in fond a procesului. Respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil constituie o indatorire atat pentru pri, cat i pentru instana de judecat, obligaie ce exist de altfel i pentru toate celelalte dispoziii legale cuprinse in cod.Sanciunile care pot interveni in cazul ne respectrii de ctre judector a principiilor fundamentale ale procesului civil pot fi de natur disciplinar, pe de-o parte, tar, pe de a lta parte, hotrarea pronunat de acesta in condiiile expuse poate fi lovit de nulitate. ncercarea de impcare a prilor este prevzuta printre regulile fundamentale ale procesului civil, in considerarea importanei deosebite pe care o deine pentru pri i instan soluionarea amiabila a litigiului.Astfel, prile obin o soluie reciproc convenabila, eficienta i durabil, fcand concomitent economie de timp i cheltuieli, spre deosebire de tranarea litigiului pe cale judiciar, cand rezolvarea conflictului se poate intinde pe perioad indelungat, fiind necesare cheltuieli suplimentare i existand riscul in final ca ambele pri s fie nemulumite de soluia pronunat de instan.ATENTIE!!![footnoteRef:3] art. 2 alin. (1) si (1^2) si art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator au fost declarate neconstituionale [footnoteRef:4] [3: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37729/Decizia-CCR-nr-266-2014-admite-exceptia-de-neconstitutionalitate-a-prevederilor-art-2-alin-1-si-1%5E2-si-art-60%5E1-din-Legea-nr-192-2006-privind-medierea-si-organizarea-profesiei-de-mediator.html ] [4: http://www.euroavocatura.ro/print2.php?print2=lege&idItem=1138]

Articolul 2(1)Daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv, daca este cazul, dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de lege(1.2)Instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, sau dupa declansarea procesului pana la termenul dat de instanta in acest scop, pentru litigiile in materiile prevazute de art. 60 1 alin. (1) lit. a)-f). Rolul judectorului in aflarea adevrului. Articolul 22 NCPC consacr principiul aflrii adevrului in procesul civil, deziderat al oricrei proceduri judiciare intr-un stat de drept. in scopul realizrii acestui principiu, pe lang obligaiile stabifite in sarcina prilor i a terilor in desfurarea procesului in cuprinsul art. 10 i art. 11 NCPC, articolul in discuie instituie o serie de indrumri pentru judector, care sunt dezvoltate ulterior in prevederile noului cod. in demersul su vizand aflarea adevrului, in primul rand. judectorul va soluiona litigiul aplicand dispoziiile legale incidente in cauz, respectand astfel principiuI legalitiin ipoteza in care nu este pe deplin lmurit de circumstanele faptice ale cazului dedus judecii sa u in privina motivrii in drept invocate in susinerea preteniilor ori a aprrilor prilor, judectorul are dreptul de a le cere explicaii, in scris sau oral, in acest ultim caz lmuririle prilor urmand a fi consemnate de grefier in incheiere, la dictarea preedintelui.Acest drept al judectorului se exercit in legtur cu aspectele menionate de pri in actele de procedur efectuate in cauz. Spre exemplu, judectorul poate intreba apelantul care critic pentru netemeinicie hotrarea primei instane, prin care a fost obligat la plata cheltuielilor de intreinere restante, dac debitul a crui plat o invedereaz in calea de atac a fost achitat anterior sau ulterior pronunrii hotrarii primei instane, in msura in care acest aspect nu rezult cu claritate din dosar.Dreptul judectorului de a pune in dezbaterea prilor orice imprejurri de fapt sau de d re p t chiar dac nu sunt menionate in cerere sau in intampinare. Acest drept al judectorului se exercit in legtur cu aspectele nemenionate d e pri in actele de procedura efectuate in cauz, dar care sunt relevante pentru soluionarea cauzei. Spre exemplu, judectorul poate intreba reclamantul care solicit restituirea unei sume de bani achitate in temeiul unui act juridic dac a solicitat anterior, pe calea unui litigiu distinc t desfiinarea acestui act juridic, temei al plii efectuate.Posibilitatea judectorului de a dispune introducerea in cauz a altor persoane, in condiiile legii. Reprezentand o derogare de la principiul disponibilitii prilor in procesul civil, intrucat poate fi exercitat chiar in ipoteza impotrivirii prilor, un atare drept al judectorului este stabilit numai in cazurile expres prevzute de lege, precum i in procedura necontencioas,Dreptul i obligaia judectorului de a da sau restabili calificarea juridic a actelor i faptelor deduse judecii, chiar dac prile le-au dat o alt denumire. in acest context, art. 152 NCPC prescrie faptul c cererea de chemare in judecat sau pentru exercitarea unei ci de atac este valabil fcut chiar dac poart o denumire grei.Spre exemplu, instana, dup punerea acestei chestiuni in discuia prilor, va proceda la calificarea unei cereri de intervenie accesorie in cerere de intervenie principal sau a unei cereri reconvenionale in cerere de chemare in garanie ori a unui recurs in apel (in acest din urm caz in msura in care calea de atac a fost corect menionat in dispozitivul hotrarii atacate).De asemenea, invocarea greit a unui text de lege de ctre o parte nu impieteaz asupra dreptului judectorului de a stabili i aplica textul corect situaiei de fapt fundamentate juridic de ctre parte. Prin urmare, ca regul, denumirea unor acte sau fapte deduse judecii i textul legal nu sunt chestiuni de natur s in judectorul la pronunarea soluiei. intotdeauna ins, dac va proceda conform celor de mai sus, judectorul este obligat s pun in discuia prilor calificarea juridic exact.Prin excepie, judectorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care prile, in virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea ju rid ica i motivele de drept asupra crora au ineles s limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalc drepturile sau interesele legitime ale altora. in afar de excepiile expres prevzute de lege, in temeiul rolului judectorului in aflarea adevrului nu se poate deroga de la principiul disponibilitii prilor in procesul civil.Obligaia judectorului de a se pronuna asupra a tot ceea ce s-a cerut, fr a depi in s l limitele investirii. Aceast regul este dezvoltat in art. 397 alin. (1) NCPC care stipuleaz c instana este obligat s se pronune asupra tuturor cererilor deduse judecii, ea neputand acorda mai mult sau altceva decat s-a cerut, dac legea nu prevede altfel. Cu toate acestea, prin excepie legea prevede anumite situaii n care instana este obligata sa se pronune asupra unor aspecte, det acestea nu au fo s t solicitate de ctre pri. Spre exemplu, potrivit art. 918 alin. (2) NCPC, in procesul de divor, cand soii au copii minori, nscui inaintea sau in timpul cstoriei ori adoptai, instana se va pronuna asupra exercitrii autoritii printeti, precum i asupra contribuiei prinilor la cheltuielile de cretere i educare a copiilor, chiar dac acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divor. in conformitate cu alin. (3) al aceluiai articol, instana se va pronunadin oficiu i asupra numelui pe care il vor purta soii dup divor, potrivit prevederilor noului Cod civil.De asemenea, libertatea prilor de a pune capt procesului, in msura in care este legal, nu poate fi, ca regul, cenzurat de ctre instan. Prin derogare, potrivit art. 81 alin. (2) NCPC, actele procedurale d e dispoziie, fcute in orice proces de reprezentanii minorilor, ai persoanelor puse sub interdicie i ai dispruilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instana apreciaz c ele nu sunt in interesul acestor persoane.Posibilitatea de apreciere a judectorului cu privire fa aplicarea dispoziiilor legale. in toate cazurile in care legea confer judectorului posibilitatea de apreciere sau ii cere s i in i seama de toate circumstanele cauzei, judectorul va ine cont, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerinele echitii i d e buno-credina.Spre exemplu, instana are posibilitatea s refuze amanarea judecarii cauzei pentru lips de aprare, chiar i in ipoteza in care motivele sunt temeinice i nu sunt imputabile prii, in condiiile art. 222 ain. (1) NCPC; dac ins dosarul este complex, cererea de amanare este formulat cu bun-credin, iar partea advers este reprezentat de avocat, echitabil ar fi ca o atare cerere de amanare pentru lip s i de aprare s fie incuviinat.

Aplicarea legii de procedur civil Aplicarea legii noi . Regula general stabilit in prezentul cod este aceea c legea nou de procedur civil se aplic numai proceselor i executrilor silite incepute dup intrarea sa in vigoare, ia r nu i celor demarate anterior i aflate in curs d e desfurare.Noiunea de proces inceput dup intrarea ftt vigoare a leg I i n o I d e procedur civil. Procesul inceput dup intrarea in vigoare a legii noi de procedur civil vizeaz situaia in care data inregistrrii cererii de chemare in judecat la instan se situeaz ulterior datei intrrii in vigoare a legii respective, caz in care este aplicabil aceast lege [procesul incepe prin inregistrarea cererii la instan, in condiii legii, potrivit art. 192 alin. (2) NCPC). Dimpotriv, in ipoteza in care cererea de chemare ?n judecat este inregistrat la instan anterior momentului intrrii in vigoare a legii noi de procedur, aceasta nu se va aplica. Noiunea de executare silit inceput dup intrarea in vigoare a le g ii n o i de procedura civila. Dei procesul civil inglobeaz, ca regul, dou faze (judecata propriu zis i executarea silit), art. 24 NCPC folosete noiunea de proces numai cu sensul de fa za o judecaii propriU'Zise, fr a include i faza executrii silite, textul legal menionat prevzand in mod separat noiunile de procese i executri silite. in aceste condiii, chiar dac cererea de chemare tn judecat a fost inregistrat anterior intrrii in vigoare a noii legi de procedur, aceasta se va aplica executrii silite demarcate in temeiul hotrarii judectoreti obinute in acel proces, dac data cererii de executare silit este ulterioar momentului intrrii in vigoare a legii [executarea silit incepe odat cu sesizarea organului de executare, potrivit art. 622 alin. (2) NCPC, dac prin lege special nu se prevede altfel.n ceea ce privete contestaia ia executare, dat fiind faptul c aceasta constituie un incident in cursul executrii silite [potrivit art. 650 alin. (2) NCPC, instana de executare soluioneaz cererile de incuviinare a executrii silite, contestaiile la executare, precum i orice alte incidente aprute in cursul executrii silite, cu excepia celor date de lege in competena altor instane sau organe, determinarea legii de procedur civil aplicabil acesteia se va face in funcie de momentul demarrii executrii silite (data cererii de executare silit), iar nu prin raportare la data inregistrrii la instan a contestaiei la executare.Cele menionate sunt valabile i in privina cererii de suspendare a executrii silite sau a cererii de intoarcere a executrii silite..Noiunea de proces inceput sub imperiul n o u lu I Cod d e procedur civil. in ceea ce privete noul Cod de procedur civil, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012[footnoteRef:5] prevede faptul c a dispoziiile acestuia se aplic numai proceselor incepute dup intrarea acestuia in vigoare. in acest context se impune menionarea faptului c, potrivit alin. (2) al aceluiai articol din lege, procesele incepute prin cereri depuse, in condiiile legii, la pot, unitai militare sau locuri de deinere inainte de data intrrii in vigoare a noului Cod de procedur civil rman supuse legii vechi, chiar dac sunt inregistrate la instan dup aceast dat. [5: http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_76_2012_punerea_aplicare_codul_de_procedura_civila_legea_134_2010.php]

Legea aplicabil proceselor in curs. Alineatul (1) al articolului 25 npc, potrivit cruia procesele in curs de judecat, precum i executrile silite incepute sub legea veche rman supuse acelei legi, consacr o soluie distinct in raport cu legea veche potrivit cruia dispoziiile legii noi de procedur se aplicau, din momentul intrrii ei in vigoare, i proceselor in curs de judecat incepute sub legea veche, precum i executrii silite incepute sub acea lege, dispoziii ce reglementau principiul aplicrii imediate o legii procesuale civile noi.Astfel, in prezent, regula este aceea c, dac data inregistrrii cererii de chemare in judecat se situeaz anterior datei intrrii in vigoare a legii noi, aceasta nu se va aplica judecrii cauzei respective, fiind inciden legeo in vigoare de la momentul inceperii procesului.Legea aplicabil in ipoteza schimbrii competenei instanelor legal investite Procesele in curs de judecat la data schimbrii competente/ instanelor legal investitevo r continua s fie judecate de acele instane, potrivit legii sub care au inceput cu adugarea meniunii c vor fi judecate conform legii sub care au inceput, spre deosebire de vechiul cod in care normele de procedur erau de imediat aplicare).Legea a p lic a b il in ipoteza desfiinrii instanei. in cazul in care instana investit este desfiinat, dosarele se vor trimite din oficiu instanei competente potrivit legii noi, care va judeca ins in raport de legea in vigoare la data inregistrrii cererii.Legea aplicabil mijloacelor de prob in privina condiiilor de admisibilitate i puterii doveditoare. Condiiile de admisibilitate i puterea doveditoare a probelor preconstituite i a prezumiilor legale sunt guvernate de legea in vigoare la data producerii faptelor juridice care fac obiectul probaiunii, iar nu de legea in vigoare la data formulrii sau a incuviinrii cererii de probatorii ori la momentul reinerii lor in ansamblul materialului probator la pronunarea soluiei.Legea aplicabil administrrii mijloacelor de prob. Administrarea probelor se va face potrivit legii in vigoare la dota administrrii lor, soluia legislativ, consacrat i in practica judiciar anterioar, avand ia baz dou argumente: regulile noi de procedur vizeaz, in general, o mai bun administrare a probelor i introducerea in acest scop in legislaie a unor norme simplificate i mai eficiente; administrarea probelor conform legii in vigoare la data administrrii lor nu este de natur sa aduc atingere in vreun fel raporturilor juridice deja stabiliten acest caz, noul Cod de procedur civila derog de la regula instituit in art. 24 NCPC, potrivit creia dispoziiile legii noi de procedur se aplic numai proceselor incepute dup intrarea acesteia in vigoare. Spre exemplu, dac legea nou ar modifica jurmantul martorului, aceasta se va aplica la momentul administrrii probei testimoniale, martorul urmand a rosti noul jurmant, iar nu cel avut in vedere de legea anterioar.Legea aplicabil hotrarilor. in reglementarea anterioar, art. 725 alin. (3) CPC 1865 prevedea faptul c hotrarile pronunate inainte de intrarea in vigoare a legii noi rman supuse cilor de atac i termenelor prevzute de legea sub care au fost pronunate.Este de remarcat c noul Cod de procedur civil a procedat la schimbarea textului menionat in precedent, hotrarile fiind supuse, sub aspectul cilor de atac, motivelor i termenelor, legii in vigoare Io dato Io core o inceput procesul (avand relevan data inregistrrii la instan a cererii de chemare in judecat), iar nu legii in vigoare la data pronunrii sale.Spre exemplu, chiar dac la data pronunrii unei hotrari judectoreti, calea de atac a r fi apelul, potrivit legii In vigoare la acea dat, hotrarea va fi supus recursului, drept cale de atac stabilit pentru respectiva hotrare potrivit legii in vigoare la data inregistrrii cererii de chemare in judecat, aceasta fiind legea inciden.Teritorialitatea legii de procedur. Articolul 28 NCPC vizeaz aplicare o legii procesuale civile in spaiu i prezint un aspect intern i unul internaional.Aspectul intern privete faptul c dispoziiile legii de procedur se aplic proceselor de pe intregul teritoriu al Romaniei, cu excepiile prevzute expres de lege. Alineatul (1) al articolului in discuie desemneaz principiul teritorialitii legii procesuale civile, ce decurge din suveranitatea i independena statelor. Un atare principiu este menionat i in noul Cod civil, in cuprinsul art. 7 alin. (1), potrivit cruia actele normative adoptate de autoritile i instituiile publice centrale se aplic pe intreg teritoriul rii, afar de cazul in care se prevede altfel.Aspectul internaional vizeaz ipoteza raporturilor procesuale civile cu element de extraneitate i se rezolv de normele conflictuale specificate in Cartea VI l-a a codului.

Actiunea civil

Noiunea aciunii civile. Spre deosebire de reglementarea anterioar, noul Cod deprocedur civil definete aciunea civil, trsturile sale caracteristice vizand urmtoarele aspecte:a) aciunea civil cuprinde totalitatea mijloacelor procesuale pe care legea le pune la dispoziia prilor litigante, indiferent de poziia acestora in cadrul procesului civil (reclamant, parat, ter intervenient etc);b) mijloacele procesuale sunt forme de manifestare a aciunii civile, prevzute in mod expres de lege, ce se divid in dou categorii, i anume cereri in justiie i aprri.c) obiectul aciunii civile il constituie protecia pe cale judiciar a drepturilor subiective civile (drepturi reale, drepturi de crean, drepturi de proprietate intelectual etc.) i a unor interese legitime (situaii juridice pentru a cror realizare calea judecii este obligatorie, spre exemplu, divorul din culpa soilor), precum i asigurarea aprrii prilor in proces;d) aciunea civil are caracter unitar, indiferent de dreptul sau interesul ce se valorific prin intermediul acesteia, cuprinzand aceleai mijloace procesuale, dar dobandind, la momentul exercitrii, caracteristicile sau natura dreptului ori interesului care constituie obiectul su (spre exemplu, dac dreptul ce se valorific prin intermediul aciunii este un drept real sau de crean, aciunea va fi una real sau, respectiv, personal).Aciunea civil nu se confund cu cererea de chemare in judecat, aceasta din urm constituind numai una dintre formele concrete de manifestare a aciunii civile, sfera mijloacelor procesuale fiind mult mai larg.De asemenea, aciunea civil nu se suprapune insui dreptului subiectiv civil valorificat prin intermediul su, ci constituie un mijloc legal prin care acesta este aprat, aciu nea c iv ili putand proteja, de asemenea, i anumite situaii juridice pentru a cror realizare calea justiiei este obligatorie.Totodat, aciunea civil i dreptul la aciune sunt dou noiuni distincte, cea de-a doua constituind prerogativa de a pune in micare mijloacele procesuale care alctuiesc aciunea civil.

Elementele aciunii civile. Elementele aciunii civile sunt reprezentate de pri, obiect i cauza, acestea fiind caracteristice nu numai aciunii civile insei, ci oricrei forme procesuale ce intr in coninutul su.Prile aciunii civile sunt reprezentate de persoanele fizice sau juridice intre care exist un litigiu cu privire la un drept subiectiv civil sau la o situaie juridic pentru a crei realizare calea judecii este obligatorie i asupra crora se rsfrang efectele hotrarii judectoreti ce se pronun in cauz {in ipoteza procedurii contencioase) sau de persoanele care se adreseaz instanei judectoreti cu o cerere, fr a urmri stabilirea unui drept potrivnic fa de o alt persoan, precum i, dac este cazul, de persoanele chemate n proces pentru soluionarea cererii respective (in ipoteza procedurii necontencioase).Obiectul aciunii civile vizeaz protecia unui drept subiectiv sau a unei situaii juridice pentru a crei realizare calea justiiei este obligatorie i se concretizeaz in raport de forma de manifestare a acesteia (cu titlu exemplificativ, obiectul cererii de chemare n judecat poate consta in plata unei sume de bani, anularea unui act juridic, revendicarea unui bun imobil, partajarea unor bunuri comune). Tot in cadrul obiectului aciunii civile se include i asigurarea aprrii prilor in proces, prin intermediul aprrilor de fond sau procedural.Cauza aciunii civile reprezint scopul avut in vedere de parte la momentul reclamrii dreptului sau a interesului legitim dedus judecii ori, dup caz, cel vizat prin intermediul aprrii exercitate de parte impotriva preteniilor formulate impotriva sa (spre exemplu, cererea de chemare in judecat avand ca obiect plata unei sume de bani poate avea drept cauz juridic atragerea rspunderii civile delictuale a paratului, invocarea excepieilipsei calitii procesuale pasive are drept cauz impiedicarea judecrii fondului dreptului reclamat prin cererea introductiv).Elementele aciunii civile prezint importan juridic sub aspectul existenei autoritii de lucru judecat, a litispendenei sau a conexitii.Astfel, nu exist autoritate de lucru judecat in ipoteza a dou litigii privind aceleaipri i avand acelai obiect reprezentat de revendicarea unui bun imobil, dac in primul proces reclamantul a invocat nulitatea titlului de proprietate exhibat de parat, iar in al doilea proces a solicitat instanei s acorde preferin titlului su, prin procedeul corn parrii titlurilor de proprietate ale prilor, plecand de la premisa c titlul paratului e$tevalabil, intrucat nu exist identitate de cauz juridic intre cele dou aciuni civile.De asemenea, nu exist litispenden in cazul in care dou litigii privesc aceleai pri i au acelai obiect reprezentat de obligarea paratului la plata unei sume de bani determinate ctre reclamant, ins temeiul juridic al primului ii constituie rspunderea civil delictual, in timp ce temeiul juridic al celui de-al doilea este reprezentat de rspunderea civil contractual, intrucat cauza celor dou aciuni este distinct, nefiind ca atare intrunit condiia cerut pentru existena litispendenei, i anume identitatea de aciune civil.Conexitatea, spre deosebire de litispenden, nu implic condiia triplei identiti intre elementele aciunii civile, ci existena unei stranse legturi intre obiectul i cauza litigiilor, de natur a necesita soluionarea acestora impreun, pentru asigurarea unei mai bune judeci i pentru prevenirea pronunrii unor soluii contradictorii. Ca atare, instana va aprecia in concret asupra oportunitii conexrii a dou sau mai multor pricini, prin analizarea elementelor aciunilor civile ce fac obiectul acestora, statuand asupra existenei sau nu a stransei relaii dintre cauz i obiect. Se pot conexa dou cause avand identitate de pri i de obiect, dar care au un fundament juridic distinct (spre exemplu, contestaii la executare promovate intre aceleai persoane, impotriva aceluiai act indeplinit de executorul judectoresc, in cadrul crora au fost ins invocate motive de nelegalitate diferite).

Cereri in justiieArt 30 . Cereri in justiie. (1) Oricine are o pretenie impotriva unei alte persoane ori urmrete soluionarea in justiie a unei situaii juridice are dreptul s fac o cerere inaintea instanei competente.(2) Cererile injustiie sunt principale, accesorii, adiionale i incidentale.(3) Cererea principal este cererea introductiv de instan. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat i capete de cerere accesorii.(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a cror soluionare depinde de soluia dat unui capt de cerere principal.(5) Constituie ccrere adiional acea cerere prin care o parte modific preteniile sale anterioare.(6) Cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfurare

Cererea principala. Ca definiie, cererea principal este cererea introductiv de instan, prin intermediul creia se declaneaz procedura judiciar. in practica judiciar se folosete ca termen sinonimic pentru cererea principal inoiunea de cerere introductiv ori iniial sau cerere de chemare in judecat (chiar dac aceeai natur juridic de cerere de chemare in judecat o are, spre exemplu, i cererea reconvenionai, care reprezint ins o cerere incidental). ntre cerere principal i capot de cerere principal exist o corelaie de tipul intreg parte, cu meniunea c un capt de cerere principal poate fi parte i dintr-o cerere incidental, iar nu neaprat principal.Cererea accesorie. Ca definiie, cererea accesorie este cererea a crei rezolvare depinde de soluia dat unui capt de cerere principal. Este de remarcat faptul c legiuitorul a specificat aspectul ca modul de rezolvare a cererii accesorii depinde de soluia data unui capt de cerere principal, iar nu de soluia dat cererii principale in ansamblul su, Pentru a califica o cerere drept accesorie este esenial nu numai ca soluia sa s depind de rezolvarea dat unui capt de cerere principal, ci i s se raporteze la captul de cerere principal formulat in acelai proces, iar nu in procese diferite. Astfel, imprejurarea c soluia dintr-o cauz este influenai de soluia dat intr-un alt proces nu este de natur s conduc la concluzia calificrii cererii secundare, formulate pe cale separat,drept cerere accesorie.Cererea adiionat. Ca definiie, cererea adiional este cererea prin care o parte modific preteniile saie anterioare. O astfel de cerere poate fi formulat de ctre reclamant (tn privina cererii principale sau a cererii de intervenie promovate de acesta}, parat (in privina cererii reconvenionale sau a cererii de intervenie formulate de acesta) sau ter intervenient (in privina cererii de intervenie introduse de el).Cererea adiional are ca premis existena unei cereri anterioare (principale, accesorii sau incidentale), ale crei elemente (pri, obiect sau cauz) sunt modificate in cursul procesului de ctre partea care a iniiat-o.Cererea incidental. Potrivit definiiei legale, cererea incidental este cererea formulat in cadrul unui proces in curs de desfurare. Avand in vedere c i cererile accesorii sunt cereri formulate in cadrul unui proces in curs de desfurare, elementele distinctive dintre cererea accesorie i cea incidental, deduse prin raportare la definiia legal a cererii principale i la cea a celei accesorii,constau in faptul c soluionarea cererilor incidentale poate s nu depind de soluia dat unui capt de cerere principal, precum i in imprejurarea c cererea incidental nu este niciodat parte a cererii principale.Ca regul, aceste trsturi ale cererii incidentale permit judecarea sa pe calea unuiproces distinct, independent de cel declanat in urma formulrii cererii principale (spreexemplu, cererea reconvenional, cererea de intervenie principal, cererea de chemare in garanie pot fi formulate i pe calea unui litigiu separat sub forma unor cereri principale). in msura in care cererea este formulat pe cale separat sau dac se dispune disjungerea cererii incidentale din procesul iniial, constituindu-se un dosar distinct, aceasta nu va avea caracter incidental ori, dup caz, i-l va pierde, reprezentand sau devenind cerere principali.Prin excepie, exist posibilitatea ca judecata unei cereri cu caracter incidental, formulate in cadrul unui proces in curs de desfurare, s nu poat fi disjuns de judecata cererii principale, ipoteza redat intllnindu-se cu precdere in privina cererilor care nu reprezint veritabile cereri de chemare in judecat (spre exemplu, cererea de intervenie accesorie, artarea titularului dreptului etc.).Aprri. Art 31 Aprrile formulate in justiie pot fi de fond sau proceduralDefiniia aprrii. Aprarea constituie un alt mijloc procesual legal prin care seexercit aciunea civil, aflat la dispoziia unei pri din proces, prin care aceasta tinde a obine respingerea preteniei formulate impotriva sa sau intarzierea soluionrii obiectului litigiului.Aceste mijloace procesuale se divid in aprri de fond i aprri procedurale.Aprrile de fond. Ca definiie, aprarea de fond reprezint un mijloc procesual prin care partea invoc obieciuni impotriva preteniei formulate impotriva sa, urmrind respingerea acesteia ca neintemeiat, dup examinarea fondului su.Aprrile de fond fac obiectul analizei instanei de ju d e ca , argumentele pentru care au fost reinute sau inlturate fiind cuprinse n considerentele hotrarii judectoreti, fr in s i ca soluia pronunat asupra acestora s se regseasc in mod separat in dispozitivul hotrarii.Pentru invocarea aprrilor de fond, legea nu prevede o form special, acestea putand fi inserate in intampinare sau in note de edin, existand i posibilitatea exprimrii lor verbal in faa instanei, urmat de consemnarea de ctre grefier in incheierea de edin.Aprarea de fond nu este supus timbrrii, tocmai pentru faptul c nu constituie o pretenie proprie a celui care o invoc, ci numai un mijloc de respingere a preteniilor formulate impotriva sa.De asemenea, aprarea de fond nu poate f i disjuns de restul preteniilor, intrucat nu face obiectul unei cereri al crei mod de soluionare trebuie s se regseasc in dispozitiv l nici al unei judeci separate de cererile formulate in cauz, iar, in plus, analiza sa este intim legat de cea a cererii in raport de care a fost invocat.Aprrile procedurale vizeaz excepiile procesuale sau alte incidente de procedur, care nu ar putea fi catalogate strict terminologic drept excepii (recuzarea, strmutarea, suspendarea, spre exemplu). Ca noiune, potrivit art. 245 NCPC, excepia procesual este mijlocul prin care, incondiiile legii, partea interesat, procurorul sau instana invoc, fr s pun in discuie fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului sau constituirea instanei, competena instanei ori ia procedura de judecat sau lipsuri referitoare la dreptul la aciune, urmrind, dup caz, declinarea competenei, amanarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.Incidentelor procedurale NCPC prevede faptul c acestea sunt soluionate de instana in faa creia se invoc, in afar de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.regula este aceea c incidentele procedurale se soluioneaz de instana in faa crora au fost invocate. Prin excepie, exist o serie de incidente procedural care se soluioneaz de ctre o alt instan decat cea investit cu soluionareaprocesului in cadrul crora au fost invocate, i anume:a) delegarea instanei - potrivit art. 147 NCPC, atunci cand, din cauza unor imprejurriexcepionale, instana competent este impiedicat un timp mai indelungat s funcioneze, inalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece procesul. Ca atare, in ipoteza delegrii instanei, inalta Curte de Casaie i Justiie este instana competent s soluioneze acest incident, iar nu instana impiedicat s funcioneze, care a fost sesizat cu soluionarea cererii de chemare in judecat;b) recuzarea sau abinerea in ipoteza imposibilitii alctuirii completului de judecat pentru soluionarea acestora - potrivit art. 50 alin. {2} NCPC, cand, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se poate alctui completul de judecat, cererea se judec de ctre instana ierarhic superioar (spre exemplu, situaia unor instane cu un numr foarte mic de judectori, doi sau trei, dintre care unul este recuzat, iar ceilali sunt abseni din motive medicale);c) strmutarea - potrivit art. 142 alin. (1) NCPC, cererea de strmutare intemeiat pe motiv de bnuial legitim este de competena curii de apel, dac instana de la care se cere strmutarea este o judectorie sau un tribunal din circumscripia acesteia, iar dac strmutarea se cere de la curtea de apel, competena de soluionare revine naltei Curi de Casaie i Justiie. De asemenea, in conformitate cu. art. 142 alin. {2} NCPC, cererea de strmutare intemeiat pe motive de siguran public este de competenainaltei Curi de Casaie i Justiie. Prin urmare, in raport de motivele de strmutare invocate, strmutarea se soluioneaz fie de ctre curtea de apel in circumscripia creia se gsete judectoria sau tribunalul de la care se solicit strmutarea, fie de ctre inalta Curte de Casaie i Justiie, iar nu de ctre instana sesizat cu soluionarea cererii principale i in privina creia se solicit strmutarea.

Art 32 Condiii de exercitare a aciunii civile. (1) Orice cerere poate fi formulati susinut numai dac autorul acesteia:a) are capacitate procesual, in condiiile legii;b) are calitate procesual;c) formuleaz o pretenie;d) justific un interes.(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic, in mod corespunztor, i in cazul aprrilorFiecare dintre cele patru condiii de exerciiu al aciunii civile este analizat distinct de noul cod (capacitatea procesual in art. 56-58, calitatea procesual in art. 36-39, unele aspecte privind pretenia/dreptul in art. 34-35. iar interesul in art. 33).Condiia fo rm u lrii unei pretenii. Formularea unei pretenii este stipulat in modexpres printre condiiile de exercitare a aciunii civile, potrivit art. 32 alin. (1) lit. c) NCPC.pretenia formulai vizeaz un drept subiectiv civil sau o situaie juridicpentru care calea judecii este obligatorie, in raport de care instana este chemat s pronune o soluie. in ceea ce privete dreptul subiectiv civil, acesta trebuie s indeplineasc urmtoarele condiii:a) sa fie recunoscut i ocrotit de lege, adic s nu intre in coninutul unui raport juridic care s contravin normelor legale imperative sau regulilor de convieuire so c ial.b) S fie exercitat in limitele sale externe de ordin material i juridic, precum i in limitele sale interne, adic numai potrivit scopului economic i social in vederea cruia este recunoscut de lege.c) S fie exercitat cu buna-credina. Aceast condiie semnific convingerea titularului dreptului afirmat c este indreptit s procedeze la exercitarea sa. d) S fie actual. in primul rand, dreptul subiectiv civil nu este actual in ipoteza in care este afectat de un termen suspensiv, existena dreptului fiind cert, numai exerciiul su fiind amanat, caz in care cererea se va respinge ca prematur formulat.

Art 33 Interesul de a aciona. Interesul trebuie s fie determinat, legitim, personal, nscut i actual. Cu toate acestea, chiar dac interesul nu este nscut i actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni inclcarea unui drept subiectiv ameninat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente i care nu s-ar putea repara.Prin interes se inelege folosul practic, material sau moral, urmrit de cel care a pus in micare aciunea ctvila, indifferent de forma concret de manifestare a acesteia - cerere in justiie sau aprare de fond ori procedural.Pentru a stabili dac o parte are interes in exercitarea aciunii civile, instana trebuie s prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obine in ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.Interesul trebuie apreciat la momentul formulrii cererii sau al invocrii aprrii, faptul c ulterior acesta nu mai subzist fiind de natur s atrag eventual rmanerea fr obiect a cererii sau a aprrii.Condiia interesului determinat. Condiia determinrii interesului vizeaz stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte in concret in eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalent cu cerina existenei interesului insui.Condiia interesului legitim. Interesul este legitim atunci cand nu contravine normelor imperative ale legii sau regulilor de convieuire social.O astfel de cerin trebuie deosebit de condiia legalitii preteniei formulate, ce ar implica examinarea fondului acesteia.Condiia interesului personal. Interesul trebuie s fie personal, in sensul c celcare recurge la aceast form procedural urmrete s obin, direct sau indirect, un folos practic pentru sine. Este de menionat faptul c noul Cod de procedur civil a specificat printre cerinele interesului numai condiia ca acesta s fie personal, iar nu in mod necesar i direct folosul putand fi realizat i indirect.Condiia interesului nscut i actual. Aceast cerin vizeaz faptul c interesul trebuie s existe in momentul in care se exercit aciunea civil, independent de forma sa concret de manifestare, in sensul c partea nu ar mai obine folosul practic urmrit dac nu a r recurge in acel moment la aciune, fiind ca atare prejudiciat.Excepia lipsei de interes. Forma procedural de invocare a lipsei de interes o constituie excepia procesual cu aceeai denumire, aceasta fiind o excepie de fond (vizeaz inclcarea cerinelor interesului - condiie de exerciiu a aciunii civile), absolute (se incalc norme de ordine public) i peremptorie (admiterea sa conduce la impiedicarea soluionrii fondului cererii).Art 34 Realizarea drepturilor afectate de un termen. (1) Cererea pentrupredarea unui bun la implinirea termenului contractual poate fi fcut chiar inainte de implinirea acestui termen.(2) Se poate, de asemenea, cere, inainte de termen, executarea la termen a obligaiei de intreinere sau a altei prestaii periodice.(3) Pot fi incuviinate, inainte de implinirea termenului, i alte cereri pentruexecutarea la termen a unor obligaii, ori de cate ori se va constata c acesteapot preintampina o pagub insemnat pe care reclamantul ar incerca-o dac aratepta implinirea termenului.Articolul 34 NCPC prevede in mod expres excepiile de la cerina dreptului pretins de a fi actual, aciunile promovate in aceste condiii fiind cunoscute in doctrina juridic sub denumirea de aciuni preventive. Aceste aciuni preventive nu sunt de natur s creeze un prejudiciu debitorului obligaiilor menionate in cuprinsul articolului, intrucat hotrarea judectoreasc obinut va putea fi executat numai la momentul la care dreptul subiectiv al reclamantului a devenit actual (dispozitivul unei astfel de hotrari judectoreti trebuind s prevad in mod expres data la care obligaia paratului devine scadent).Dat fiind faptul c aceste dispoziii sunt instituite pentru protecia sporit a creditorului, cat i datorit aspectului c paratul nu este ?n culp procesual in ipoteza introducerii aciunii inainte de termen, cheltuielile de judecat vor fi suportate de ctre reclamant.

Art 35 Constatarea existenei sau inexistenei unui drept care are interes poate s cear constatarea existenei sau inexistenei unui drept. Cererea nu poate fi primit dac partea poate cere realizarea dreptului pe orice alt cale prevzut de lege.Scopul urmrit criteriu de clasificare a cererilor in justiie. Dup criteriul scopului urmrit de pri, cererile se impart in cereri in constatare, cereri in realizare i cereri in constituire de drepturi.Noiunea cererii in constatare. Ca noiune, cererea in constatare este aceea prin care reclamantul solicit constatarea existenei unui drept al su (cerere in constatare pozitiv) ori inexistena unui drept al paratului impotriva sa (cerere in constatare negativ), indiferent dac dreptul are caracter patrimonial sau nepatrimonial.Trsturile caracteristice ale cererii in constatare. Elementele comune ale cererilor pentru constatarea existenei sau inexistenei unui drept patrimonial sau nepatrimonial sunt urmtoarele:Imprescriptibilitatea Potrivit dispoziiilor art. 2502 alin. (2) pct. 2 NCC, sun imprescriptibile drepturile privitoare la aciunea in constatarea existenei sau inexistenei unui drept Caracterul subsidiar. Cererile in constatare de drepturi au caracter subsidiar in raport cu cererile in realizare de drepturi, motiv pentru care instana de judecat sesizat cu soluionarea unei astfel de cereri in constatare va invoca i va admite, in acest caz, dinoficiu, excepia caracterului subsidiar al cererii in constatare in raport de cererea in realizare, respingand in consecin cererea ca inadmisibil (excepia in cauz fiind o excepie de fond, absolut i peremptorie).Lipsa caracterului executoriu al hotrarilor judectoreti pronunate fn cererile in constatare. Hotrarile judectoreti pronunate in cererile in constatare de drepturi nu constituie titluri executorii, dar, dac prin dispozitiv paratul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant, acest capt accesoriu de cerere reprezint o cerere in realizare, motiv pentru care se poate porni executarea silit pentru obinerea sumelor obinute cu acest titlu.Obiectul cererilor in constatare vizeaz un drept, iar nu o situaie de fapt. Cererile in constatare pot avea ca obiect numai constatarea existenei sau inexistenei unui drept, iar nu a unei situaii de fa p t cu excepia ipotezelor prevzute de dispoziiile art. 3S9-365 NCPC. care reglementeaz procedura asigurrii probelor. in situaia in care cererea are ca obiect constatarea unei situaii de fapt, fiind ins intemeiat pe dispoziiile art. 35 NCPC. instana, din oficiu, va invoca i va admite excepia inadmisibilitii promovrii cererii, respingand-o in consecina.Transformarea cererii in constatare in cerere in realizare i invers. Pan la inchiderea dezbaterilor, reclamantul poate inlocui cererea in constatare printr-o cerere in realizare i invers, dac cererea in constatare poate fi primit, fr a se acorda termen de judecat, instana luand act de precizare i consemnandu-sein incheierea de edin declaraiile verbale ale prii in acest sens. potrivit dispoziiilor art. 204 alin. (2) pct. 4 NCPC. Prin urmare, o eventual invocare de ctre partea advers a excepiei tardivitii modificrii cererii va fi respins ca neintemeiat.Determinarea instanei competente. in cererile pentru constatarea existeneisau inexistenei vreunui drept, competena instanei se determin dup regulile prevzute pentru cererile avand ca obiect realizarea dreptului, potrivit art. 125 NCPC.Timbrarea. Cererile in constatarea existenei sau inexistenei unui drept patrimonial se timbreaz potrivit dispoziiilor art. 2 alin. ( I 1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ce fac trimitere la art. 2 alin. (1) din acelai act normativ, care constituie prevederi cu caracter de drept comun in materia timbrrii pentru cererile in realizarea dreptului. Cererile in constatarea existenei sau inexistenei unui drept nepatrimonial se timbreaz cu tax fix, potrivit dispoziiilor art. 3 lit. a) din acelai act normativ.Cererea in realizare de drepturi. in privina noiunii cererii in realizare, aceasta reprezint cererea prin care reclamantul, ce se pretinde titularul unui drept subiectiv, solicit instanei s il oblige pe parat la respectarea dreptului, iar, dac acest lucru nu mai este posibil, la despgubiri pentru prejudiciul suferit.Hotrarea judectoreasc pronunat intr-o astfel de aciune constituie, de regul, titlu executoriu, spre deosebire de cea prin care a fost soluionat o aciune in constatare, astfel incat poate reprezenta temei pentru demararea procedurii executrii silite.Prin excepie, hotrarea pronunat intr-o aciune in realizare avand ca obiect executarea unei obligaii de a face intuita personae nu este susceptibil de a fi executat silit, din moment ce executarea acesteia implic in mod necesar participarea debitorului, cruia nu i s-ar putea impune in mod direct s execute un fapt strict personal, intrucat aceasta ar conduce la afectarea libertii sale individuale.Cererea in constituire de drepturi. Ca noiune, cererea in constituire de drepturi desemneaz acea cerere prin care reclamantul solicit instanei aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, in scopul de a crea o situaie ju r id ic i n o u l intre pri.Hotrarile pronunate ii vor produce efectele, in principiu, numai pentru viitor. Astfel, fac parte din acest tip de aciuni in constituire de drepturi cererea de divor, cererea pentru punerea sub interdicie sau pentru ridicarea acesteia, cererea de incuviinare a adopiei sau de desfacere a acesteia etc.Prin excepie, e x i ti ipoteze in care, dei se creeaz o situaie ju rid ic i nou, hotrarea pronunat in astfel de aciuni produce efecte i pentru trecut, nu numai pentru viitor (cererile de anularea cstoriei, de stabilire a filiaiei fa de mama sau fa de tat, de t lg ld u ire a paternitii, de anulare a adopiei etc.).

Art 36 Calitatea procesual. Calitatea procesual rezult din identitatea dintre pri i subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecii. Existena sau inexistena drepturilor i a obligaiilor afirmate constituie o chestiune de fond.Ca definiie doctrinar, calitatea procesual presupune existena unei identiti intre persoana reclamantului i cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesual activ), precum i intre persoana paratului i cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecii (calitate procesual pasiv).

Art.37 . Legitimarea procesuala a altor persoane, in cazurile i condiiile prevzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula aprri i de persoane, organizaii, instituii sau autoriti, care, fr a justifica un interes personal, acioneaz pentru aprarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate in situaii speciale sau, dup caz, in scopul ocrotirii unui interes de grup ori generalLegea nu atribuie calitate procesual activ oricror persoane care ar putea justifica un interes, in schimb. in anumite situaii expres prevzute, legea confer legitimitate procesual activ unor persoane care nu invoc un interes direct sau personal. Este de menionat faptul c, in ipoteza in care partea nu justific un astfel de interes, pentru a avea legitimitate procesual, legea trebuie s prevad in mod expres aceast posibilitate. Gsii exemple n carte, dac avei nevoie de exemplificri Ca atare, parchetele pot promova orice aciuni civile, chiar i in ipoteza in care aces