Principiile Care Stau La Baza Curriculumului

8/16/2019 Principiile Care Stau La Baza Curriculumului

1/21

Principiile care stau la baza curriculumului

1.Principiul corcondantei particularitatile de virsta.

Programa care are in vederea particularitatile de virsta ale elevilor

precum si actel e normative de stat care coreleaza cu tipologiaactivitatilor,virsta cu accesul la o munca organizata.virsta cueliberarea docuumentelor de componenta profesionala

2.Principiul corelarii cu necesitatile reale de viata

Programa este orentata spre dobindirea acelor competenteprofesionale,care sint necesare pentru satisfacerea necesitatilorproprii(in mediul familiei,casa)elevilor si societatii.

3.Principiul coerentei al echilibrului dintre diverse compuonente alecontinutului educational.

Asigurarea prin continut a coerentei intre cunostintele obtinute laalte discuipline si formarea ciompetentelor profesionale aleelevilor.Este inadmisibil practica anticiparii cunostintelor la Educatiatehnologica.

.Principiul viziunii ecologice asupra cuontinuturilor.

Programa trebuie sa orenteze atentia elevilor in cadru proiectariicontinuturilor spre urmatoarele procese integrative Eu si mediulambiant Eu activitatea mea de munca si natura.

! Principiul concordantei generalizate.

Pe de o parte programa trebuie sa "ee in concordanta cu spatiulistorico#cultural in care functioneaza scoala sa ia in considerare

speci"cul national traditii mostenite.Principiile didactice ale disciplinei educatiei tehniologice.

1.$aracter stiinti"c2.Principiul respectarii particularitatilor de virsta3.Principiul cu caracter dinamic al instruirii si caracter deschis..Principiul studierii disciplinei dupa modulurui!.Principiul etnocultural.

%.Principiul oentarii profesionale.&.Principil spri'inirea spre traditiile populare.


2/21

.Principiul corelatiei dintre teorie si practica..Principiul tinutului notal

1*.Principiul realizarii instruitrii intr#un cerc deschis

a)+bserva cu eleviib)$aracterizam,analizam,comparamc) $ercetarea obiectivelord)$omparareaproiectareae)espect in consecutivitate actiunilorf) ealizareag)-eri"careah)Evaluarea.

+biectivele educatiei tehnologice.

1 $unostinte

a)$unostinte in domeniul stiintelorb)nformatii cu privire la notiunile de baza despre munca

despre rolul si locul muncii in societate si viata omuluic) $unostinte despre diferite activitati economiced)nformatii despre istoria marilor descoperiri in domeniul

stiintei si tehniciie)nformatii despre evolutia tehnologiilor in domeniile de

baza ale activitatii economice.f) nformatii generale despre popor stat oras despre modul de

traig)$unoasterea unor obiceiuri si ritualuri precum si a unor

tehnici si tehnologii de confectionare a obectelor siritualuri,.

2.$unoasterea in domeniul artei

a) $unoasterea in domeniul artelor traditionale si almestesugurilor.

b)ndformatii despre utilizarea diverselor marteriale formecromatica decoruri in ata traditionala.

3.$apacitati de tip cognitiv

a)+bservarea faptelor si fenomenelor in procesul deformare a deprinderilor in diferite activitati de munca


3/21

b)/emorarea si reproducerea priceperilor de muncaac) Analiza sinteza si compararea obiectelor confectionate.d)0tilizarea in practica a unor ustensile.

$a pacitati privind relfectia.

a)$unoasterea capacitatilor personale pentru a realizadiferite activitati productive

b)Autoaprecierea autocontrolul si autoaprecierea princompararea articolelor

c) Elaborarea independenta a deciziilor personale inconfectionarea obecelor de munca

d)Autoeprimarea si autorealizarea prin prezentarea

produsului de munca individualae)Autoaprecierea propriilor capacitati alegearea in cunostintade cauza a viitoarei profesii.

! $apacitatile psihomotrice

a)$apacitati motrice generaleb)$apacitati motrice "nec) itmul de lucru.

ucate raditionale

Bucătăria moldovenească este denumirea sub care este cunoscută de străini

totalitatea tradi iilor, obiceiurilor i gusturilor gastronomice dinț ș Republica

Moldova. Ad litteram, ca sens primar, sintagma „bucătăria moldovenească” ar

putea defini i ansamblul de tradi ii culinare din spa iul regiunii geografico-ș ț ț

istorice Moldova. Totu i, acestea nu sunt individualizate i diferen iate suficient deș ș ț

mult fa ă deț bucătăria românească per ansamblu. Bucătăria moldovenească este

compusă n principal din alimente tradi ionale europene, cum ar fiț carne de

vită, carne de porc,cartofi, varză i o varietate deș cereale.

!el mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria moldovenească, precum i ceaș

românească per ansamblu, este mămăliga. "ceasta este o fiertură

de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament pentru tocăni eț iș

preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână iș oriciș de porc. #inurile

locale nu lipsesc de pe cele mai multe mese.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_rom%C3%A2neasc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alimenthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_vit%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_vit%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_porc&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartofhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cerealehttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2ncarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83m%C4%83ligahttps://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83in%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Porumbhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tochitur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Tochitur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2nt%C3%A2n%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98oric&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98oric&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldoveneschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldoveneschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_rom%C3%A2neasc%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Alimenthttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_vit%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_vit%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_porc&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartofhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Cerealehttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C3%A2ncarehttps://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83m%C4%83ligahttps://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83in%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Porumbhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tochitur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Sm%C3%A2nt%C3%A2n%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98oric&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldoveneschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vin_moldoveneschttps://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova


4/21

Tradi ională pentru bucătăria basarabeană sunt feluri de mâncare care combinăț

diverse legume, cum ar fi ro iiș , ardei

gras, vinete,varză, fasole, ceapă, usturoi, praz i altele. $egumele sunt folositeș

n salate iș sosuri, ele sunt coapte, aburite, murate, sărate sau marinate.

%rodusele din carne de in un loc special, mai ales ca primul curs i aperitivă. &upaț ș

din carne de pui, cunoscută sub numele de bor ș'ciorbă( este foarte populară.

)riptura de porc la grătar iș c*iftelele din carne de vită i miel sunt comune. !arneaș

de pe te este de multe ori marinată i apoi pusă laș ș grătar .

)eluri de mâncare de sărbătoare tradi ionale includț sarmale umplute cu carne

tocată, pilaf 'un fel de mâncare de orez(, +eleu, fidea,carne de pui, altele. Masa desărbătoare este, de obicei, decorată cu elemente de patiserie, cum ar fi produse de

patiserie pră+ituri,role, c*ifle i o varietate de umpluturi 'brânză, fructe, legume,ș

nuci, etc(.

n anumite regiuni, bucătăria diferitelor minorită i este predominantă. n zonele deț

est, ucrainenii mănâncă bor ș n sud, bulgarii servesc mangea tradi ională 'sos cuț

carne de pui(, n timp ce găgăuzii pregătesc shorpa, o supă de carne de oaie foartecondimentată n comunită ile ruse tiț ș se gătesc pelmeni. e asemenea, populari

sunt col una iiț ș umplu i cuț brânză proaspătă, carne, sau cartofi.

eguli de comportament la masa

1.Mîncăm ca să trăim,dar nu trăim ca să mîncăm.

2.Trebuie să ne spălăm pe mîini înainte şi după mîncare.

3.Coatele nu trebuie să ocupe masa.

4.Nu ne grăbim să începem masa cu lăcomie.

5.Nu orbim cu gura plină.

!."ă nu bem apă direct din sticlă.

#.Cititul nu este permis la masă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99iihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99iihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardei_gras&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardei_gras&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vinetehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fasolehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ceap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Usturoihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Prazhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Salatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Soshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciorb%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiftelehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83tarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmalehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pilaf&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jeleu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidea&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_pui&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Patiseriehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pr%C4%83jituri&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Rolehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chifl%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainenii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgarii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ru%C8%99ii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ru%C8%99ii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pelmenihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Col%C8%9Buna%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Col%C8%9Buna%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99iihttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardei_gras&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardei_gras&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Vinetehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Varz%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fasolehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ceap%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Usturoihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Prazhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Salatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Soshttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciorb%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Chiftelehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83tarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmalehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pilaf&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jeleu&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidea&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Carne_de_pui&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Patiseriehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pr%C4%83jituri&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Rolehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chifl%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainenii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgarii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ru%C8%99ii_din_Republica_Moldovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Pelmenihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Col%C8%9Buna%C8%99ihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2nz%C4%83


5/21

$alorile nutritie ale produselor alimentare

Valori nutritionale fainoase

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %

%aine de grau alba /0/ 12,3 / 45 3/,1

%aine de grau intermediara /44 0,3 2,0 4/,/ 36,/

%aine de grau neagra /54 0,5 1,/ 50,4 33,4

%aine de secara /37 6,0 1,3 56,4 52,/

%aine de gra*am /48 7,1 1 41 -

!ornuri, c*ifle /87 12,4 2,8 43,4 33,4

9rez decortificat 344 4,8 1 64,0 15

:ris 345 11,/ 2,0 63,3 15

)ulgi de ovaz 30/ 13,8 8,3 84,3 1/

%aste fainoase obisnuite 382 4,8 1 64,7 1/,4

%aste fainoase cu ou 388 12,/ /,/ 67,1 11,0

Biscuiti 336 0,/ 7,4 65 8

http://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_fainoase.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_fainoase.html


6/21

Valori nutritionale lactate


$apte de vaca integral 86 3,4 3,8 5,0 06

$apte de vaca partial degresat

;;43 3,4 / 5,7 00

$apte de vaca batut integral 85 3,4 3,8 3,7 00

;aurt gras 44 3,/ 3,/ 3 72

;aurt slab 32 3,3 2,1 3,7 7/

Branza grasa de vaci 148 13 7 5,4 62

Branza slaba de vaci 76 16 1,/ 5 64

Branza de burduf 336 /0 /0 2,4 37

Branza telemea de oaie /62 16 /2 1 44

Branza telemea de vaca /53 16 16,/ 1 46

!ascaval /03 /4 17 1 42

Branza topita grasa /61 /2 /2,3 1 44

http://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_lactate.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_lactate.html


7/21

Valori nutritionale carne si preparate din carne


!arne de vaca slaba 110 /1 3 - 65

!arne de vitel slaba //8 10,3 18,3 - 85,3

!arne de vaca grasa 521 // 34 - 65

!arne de porc slaba 153 /2,5 8,3 - 6/

!arne de porc semigrasa /80 18,4 /1,4 - 82,7

!arne de porc grasa 300 14 34 - 57

!arne de oaie slaba 155 /2 8,4 - 6/

!arne de oaie semigrasa 331 16 /0 - 45

!arne de miel /82 10 /2 - 8/

!arne de gaina slaba 1/0 /2 4 - 63

!arne de gaina grasa 186 17 7,4 - 62

!arne de curca slaba 167 /5,4 0,4 - 84,0

!arne de rata 138 17,8 8 - 64

!arne de caprioara 122 /2 1,7 - 68

!arne de iepure 70 // 1 - 64

http://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_carne.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_carne.html


8/21

!arne de mistret 115 // /,5 - 65

)icat de bovine 158 /2 4 5 6/

)icat de porc 158 17 8 3 6/

$imba de bovine /26 18 14 2,5 80,5

Rinic*i de bovine, de porc 1// 10 3 - 68

&unca presata 3/5 10,5 /8,6 - 4/

%arizer, crenvurst, polonez /07 12,1 /8,8 - 81

%ate de ficat 182 0,6 1/ 3,/ 68,1

Valori nutritionale peste si preparate din peste


!rap 125 10,7 /,0 - 66

&alau 03 17,5 2,5 - 60,5

&tiuca 0/ 17,1 2,5 - 67,5

!onserve de stavrizi in ulei'numai pestele(

/26 //,4 1/,3 - 40,8

Valori nutritionale oua

http://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_peste.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_oua.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_peste.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_oua.html


9/21


9u de gaina integral 161 15 1/ 2,8 6/

:albenus 'ou de gaina( 385 18 3/ 2,3 4/

"lbus 'ou de gaina( 46 13 2,/ 2,4 08

Valori nutritionale legume proaspete


"rdei gras rosu 37 1,3 2,5 6,3 72,/

"rdei gras verde /4 1,1 2,/ 5,8 7/,6

"rdei umplut; cu orez 115 1,5 0 0,/ 03

Bulion de tomate 82 3,8 - 11,48 02

!artofi noi 02 1,6 2,/ 16,5 02,4

!astraveti 17 1,3 2,/ /,7 75,3

!astraveti murati in otet 14 - - 3,8 74

!eapa uscata 41 1,4 2,/ 12,4 06,8

!eapa verde /2 1 2,/ 0,4 74,3

!iuperci 34 4 2,4 /,4 00,5

http://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_legume.htmlhttp://www.doctor.info.ro/valori_nutritionale_legume.html


10/21

!iuperci des*idratate 313 51,6 1,6 32,0 11,6

!onopida 32 /,0 2,3 3,7 71,8

!onopida in apa 12 2,7 - 1,4 74

ovlecei 10 2,7 2,1 3,/ 73,6

)asole verde 33 / 2,/ 4,6 07,5

)asole verde in apa /2 1,4 2,5 /,5 75,5

:*iveci in bulion /4 1,/ 2,4 3,0 73,4

Mazare in apa 50 /,5 2,4 0,1 08,4

Mazare verde boabe 78 0,5 2,4 15 61

Morcov 54 1,4 2,3 0,0 06,/

Morcovi des*idratati 3,5 7,3 1,4 81,5 15,8

%asta de tomate 7/ 5,6 - 16,8 80

%atlagele rosii /4 1,1 2,3 5,3 73,7

%atlagele vinete /6 1,3 2,/ 5,0 71,8

Ridic*i // 1,7 2,3 /,7 75,/

Ridic*i de luna 11 2,8 2,1 3,0 75,0

Rosii in bulion 32 1,6 2,5 5,6 7/,3


11/21

&panac /4 3,4 2,3 / 72,1

&parang*el in apa 14 2,0 2,1 /,6 78

&uc de tomate /3 1,1 - 5,8 73

Tocana de legume 75 1,5 8 4,4 03,4


12/21

!irese amare 02 1 2,5 16,0 68

!orcoduse 54 2,8 2,1 12,/ 0/

ude 01 1,3 2,8 15,4 03

:repfuri 30 2,4 2,/ 8,4 07

:utui 88 2,4 2,4 15,/ 0/

$amai 32 2,7 2,6 8,/ 07

Mandarine 52 2,0 2,1 0,6 00

Mere 65 2,3 2,5 18,7 0/

=ectarine 48 2,8 2,1 13,0 08

%epeni galbeni /3 2,4 2,1 4 75

%epeni verzi /7 2,4 2,1 4,5 71

%ere 63 2,8 2,8 18 0/

%iersici 48 2,7 2,1 1/,5 03

%ortocale 56 2,0 2,/ 12,1 06

%rune 65 2,8 2,1 16,/ 60

&truguri 122 /,1 1,6 10,4 01


13/21

#isine 84 1,/ 2,4 13,8 04

>meura 86 1,5 2,8 13,8 03

olul apei in viata omului

Apa este cel mai important constituent al organismului uman (70% din tesuturile

corpului uman). Omul pierde zilnic prin transpiratie si prin secretii naturale pana

la 2,5% liri de apa. De aceea este foarte necesar sa ne completam rezervele de

apa, pentru a ne simti mai ine. !ara "rana, omul poate sa reziste cateva

saptamani, dar fara apa, are zile numerate. Desi nu e#ista o doza foarte e#actarecomandata, sase pa"are de apa zilnic sunt considerate suficiente pentru o una

sanatate a organismului. !emeile care alapteaza au nevoie crescuta de apa

datorita cantitatii eliminate in procesul de lactatie.

Apa, atat de pretioasa pentru sanatate, este adesea inlocuita cu cafea,

auturi acidulate, alcool. $rin folosirea acestor auturi, organismul are nevoie de

tot mai multa apa, pentru a putea elimina sustantele nocive, ce intra in

compozitia lor. ofeina si alcoolul des"idrateaza organismul. Apa este singurul,

cel mai important catalizator in scaderea si mentinerea greutatii. Apa activeazametaolismul, impiedica depunerea de grasime, a&uta la reprimarea poftei de

mancare si a spasmelor de foame. ercetarile au aratat, ca limitarea consumului

de apa provoaca marirea depunerilor de grasime si invers. 'inic"ii nu

functioneaza normal fara o cantitate suficienta de apa. n acest caz, o parte din

sarcina lor este transmisa ficatului. !icatul are rolul sa transforme rezervele de

grasime in energia necesara corpului. Daca ficatul e#ercita lucrul rinic"ilor,

atunci lucreaza ineficient, prelucreaza mai putine grasimi, grasimile se depun si

sporesc greutatea corpului.

$ersoanele cu surplus de greutate treuie sa consume mai multa apa decat

cele slae, c"iar si litri pe zi. u cat este mai mare greutatea, cu atat este mai

mare efortul metaolic. Apa a&uta si la mentinerea tonusului muscular, oferindu*

le musc"ilor proprieatea naturala de a se contracta, prevenind des"idratarea. De

asemenea, a&uta la evitarea atarnarii pielii, care urmeaza de oicei dupa o

scadere rusca in greutate. elulele isi iau suficienta apa si pielea capata un

aspect sanatos.

ei care retin apa in organism incearca sa rezolve aceasta prolema limitand

consumul de apa. orpul percepe acest lucru drept o amenintare si incearca sa

pastreze fiecare picatura. Atunci apa se acumuleaza in spatiul intracelular. Asta

duce la umflarea e#tremitatilor. +ustantele diuretice aduc o usurare temporara.


14/21

ea mai una metoda pentru a depasi edemele va fi, sa oferi corpului ceea ce el

necesita o cantitate mai mare de apa. Astfel, apa acumulata in organism va fi

elierata.

4orme de organizare si intemeiere a bucatariei

Economia de spatiu, confortul si accesul facil la diferite obiecte din bucatariereprezinta primele cerinte pe lista cu dorinte a fiecarei gospodine. Daca in fiecare zipierzi timp pretios incercand sa gasesti prin dulapuri si sertare ceea ce iti trebuie, a

venit vremea sa afli ca exista cateva reguli de urmat in ceea cepriveste organizarea bucatariei, care iti vor usura munca.Specialistii in design interior considera ca una dintre cele mai simple metode

de organizare a bucatariei este aceea de a o imparti in mai multe sectoare, in functiede activitatea ta zilnica in acest spatiu. Astfel, daca vei aseza toate obiectele care auaceeasi utilitate intr-un singur loc, vei reusi sa le gasesti mai repede si vei economisitimp si spatiu pretioase.

Grupati obiectele in functie de gradul lor de folosinta si alocati-le dulapuri specifice. La

fel, creati si o zona pentru tigai si cratite; obiectele trebuie sa fie cat mai aproape de

locul in care vor fi folosite. Asezati pungile de plastic si ambalajele impreuna intr-un

sertar aproape de frigider pentru a va face munca mai rapida cand depozitatiresturile. Depozitati instrumentele esentiale impreuna la mica distanta de zona de

gatit. Asezati in ordine recipientele de plastic si capacele pentru cratite - fiecaretrebuie sa aiba propriul spatiu bine organizat. Daca aveti des musafiri la cina, ideal

este sa pastrati mereu tacamurile intr-un ulcior sau canita de efect. Chiar si sub

dulapuri, spatiul poate fi bine utilizat, fie pentru iluminare, un aparat, sau in acest

caz, o tija pentru prosopul de bucatarie.

Alimentatia echilibrata a elevilor

Un plan alimentar sănătos pentru un copil include trei mese principale

care să conţină o varietate de alimente. “Astfel, potrivit recomandărilor

internaţionale, pentru o alimentaţie optimă în perioada copilărieicarbohidraţii ar trebui să ocupe cea mai mare parte din alimentaţia unui


15/21

copil - aproximativ 54, urmaţi de proteine !"#$ %i lipide !&4$.

'urse importante de carbohidraţi sunt cerealele inte(rale %i produsele

derivate !p)inea, pastele, ore*ul %i biscuiţii simpli sunt c)teva

exemple$. +aoritatea proteinelor !#" din aportul total de proteine$ artrebui să fie de ori(ine animală !carne slabă, ouă, lactate de(resate sau

semide(resate$, iar &" de ori(ine ve(etală !fasole, năut, linte, ma*ăre,

nuci %i seminţe$, iar sursele de lipide recomandate sunt cele de ori(ine

ve(etală !ulei de măsline, in, s)mburi de stru(uri$, afirmă

nutriţionistul /icoleta 0upiţă.

+icul deun îmbunătăţe%te performanţa mentală a copilului %iconcentrarea la activităţile %colare. Acesta ar trebui să conţină o porţie

de cereale, o porţie de proteine !de exemplu 4-5 mi(dale$ %i o porţie de

lactate !un pahar de lapte$. 1r)n*ul trebuie să conţină alimente diverse

%i consistente. Un meniu sănătos de pr)n* poate include o ciorbă de

le(ume %i o porţie de pe%te cu două felii de p)ine inte(rală. 2ina trebuie

să conţină o porţie de cereale, una de proteine %i alta de le(ume. 3eexemplu, & de (rame de carne de pui cu ore* %i salată de crudităţi.

3eoarece copiii consumă ener(ie constant în timpul activităţilor %colare

%i extra%colare, este recomandat ca părinţii să inte(re*e (ustări între

mese în planul alimentar *ilnic, astfel înc)t cel mic să se concentre*e

mai u%or la activităţile de peste *i.

6ustările dintre mesele principale trebuie să furni*e*e fiecare & din

necesarul total de calorii pentru o *i. Astfel, la o (ustare se pot consuma

alimente care să se încadre*e în maximum # de 7ilocalorii. 'tudiile

au arătat că (ustările bo(ate în (răsimi pot contribui pe termen lun( la

instalarea obe*ităţii infantile, explică /icoleta 0upiţă, specialist /estl8

/es9ui7 1lus.


16/21

Această problemă poate fi combătută prin ale(erea unor (ustări

echilibrate care să asi(ure alimentaţia diversificată a copilului. :

(ustare echilibrată poate fi compusă dintr-un produs lactat !un pahar de

lapte sau un iaurt$ %i un fruct sau o le(umă !de exemplu, o banană sau o portocală care are un conţinut bo(at de vitamina 2$, ceea ce satisface

rapid apetitul celui mic, cu un consum redus de calorii. 1entru a oferi

laptelui un (ust delicios, el poate fi preparat cu "-4 lin(uriţe de cacao,

care pe l)n(ă bunătatea (ustului de ciocolată, îi asi(ură copilului o

serie de vitamine importante precum vitamina 2, vtamina ;, vitaminele


17/21

. $u8itul se transmite cu m6nerul 6nainte, iar foarfecelecu inelele 6nainte:

!. Acele, foarfecele, cu8itul se p7streaz7 6n cutii speciale:

%. 4u se fac mi9c7ri bru9te cu m6na 6n care se 8ine acul,cu8itul sau foarfecele, ca s7 nu r7nim persoana deal7turi:

&. $u8itul se mi9c7 dinspre sine (nu invers), av6nd gri'7ca m6na sau genunchiul s7 nu se a=e 6n fa8a t7i9ului:

. nstrumentele de t7iat trebuie s7 "e bine ascu8ite:

. Ascu8imea cu8itului sau a foarfecelui nu secontroleaz7 cu degetul: ea poate " veri"cat7 t7ind overgea de salcie.

Agrotehnica cresterii plantelor

Atât plantele cât şi toate organismele , pe timpul vieţii lor se gsesc !n strânsinterdependenţ cu mediul care le !ncon"oar. Elementele constitutive ale mediului

natural care intervin !n viaţa plantelor, delimiteaz aria specific de rspândire aunei specii şi determin capacitatea de sintez a materialului vegetal, sunt factoride vegetaţie. #ecolta obţinut depinde de gradul !n care fiecare factor şi toţi factorii

!mpreun se afl la valorile optime cerute de biologia plantei. Aceast condiţie esterar !ndeplinit la nivel global, !ns se poate ameliora prin $-alegerea soiului sau %ibridului cultivat-adaptarea te%nologiei de cultivare-diri"area factorilor de vegetaţie pentru a aduce factorii de vegetaţie la valori cât maipropice pentru dezvoltarea plantelor. &ondiţiile de mediu sunt componentele naturale ale mediului de viaţ alplantelor care compun cadrul spaţial al existenţei vegetaţiei şi a vieţii pe pmântfr un rol direct, activ !n viaţa plantelor. #elieful, roca, structura solului formeazcadrul spaţial al vegetaţiei şi al acţiunii factorilor de vegetaţie şi sunt influenţate defactorii de vegetaţie şi de intervenţia omului.'actorii de vegetaţie pot fi clasificaţi dup originea şi modul lor de acţiune.Dup origine, factorii de vegetaţie pot fi$-factori abiotici$ factori climatici (lumina, cldura, aerul, apa atmosferic) şi factoriedafici (substanţele nutritive, apa din sol !n toate formele sale şi organismele vii

aflate !n sol)-factori biotici $ organismele vii din sol şi interacţiunile dintre elementeleconstitutive ale biocenozei.


18/21

'iecare dintre factorii de vegetaţie sunt la fel de necesari, lipsa sau excesuloricruia determinând limitarea producţiei. *rincipalii factori de producţie sunt$a) lumina

b) temperatura

c) apad) aerule) elementele nutritive din solf) solul. +/A este indispensabil procesului de fotosintez. *rin fotosintez seacumuleaz energie solar sub form de biomas ca energie potenţial integrat !nplante. 0n prezenţa luminii şi a clorofilei, dioxidul de carbon absorbit de ctrefrunze şi apa absorbit de rdcini formeaz substanţe tot mai complexe(monoza%aride, poliza%aride). 'r lumin nu s-ar forma clorofila, plantele arrsri şi ar creşte consumând substanţele de rezerv din seminţe, dar la scurt timps-ar alungi, s-ar etiola şi ar pieri.

Dac s-ar opri fotosinteza, prima dat ar disprea plantele, apoi animaleleerbivore, apoi carnivorele, iar dup aceea omul.

Din cantitatea total de energie solar plantele absorb aproximativ 123 şifolosesc doar 4-53, rar 23, !n funcţie de planta cultivat. *lantele au nevoie de lumin pe !ntreaga perioad de vegetaţie, unele c%iar de lagerminare.

+umina se caracterizeaz prin intensitate, durat şi calitate. 'iecare plant !n parteare cerinţe diferite de lumin. *entru ca plantele cultivate s poat beneficia de cantitatea de lumin necesarsunt recomandate msuri agrote%nice de$4. zonare a culturilor agricole (prin amplasarea culturilor !n diferite zone, !nfuncţie de cerinţele faţ de lumin şi la o anumit densitate)6. orientarea rândurilor pe direcţia /-S5. culturi succesive, duble sau secundare7. culturi intercalate

2. combaterea buruienilor din culturi8. corectarea desimii de semnat1. cultivarea de soiuri şi %ibrizi cu potential ridicat de utilizare a energieiluminoase9. fertilizare şi alte lucrri de !ngri"ire:. folosirea de surse luminoase suplimentare !n spaţiile !nc%ise.

+rnamentica si cromatia roderiei

!ro etatulș reprezintă te*nica de realizare a materialelor te?tile cua+utorul unor unelte metalice lungi cu o ndoitură la vârf, cu a+utorul

https://ro.wikipedia.org/wiki/Unealt%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Unealt%C4%83


19/21

cărora firele sunt mpletite n ablonul materialului.ș "rta de a cro etașoferă posibilitatea de a utiliza o gamă bogată de mbinări de lan urițdin firul de a ăț iș procedeele te*nice care oferă ca rezultat o marevarietate de noi modele a pieselor cro etate. %racticarea cro etării cuș ș

cro eta ncepe odata cușapari iaț esăturilor ț , mpletiturilor din papură iș fibrele te?tilea plaselor pentru pescuit, vânătoare etc. "rta de a cro@eta oferăposibilitatea de a utiliza o gamă bogată de mbinări de laAuri din firul deaAă @i procedee te*nice, care oferă ca rezultat o mare varietate de noimodele a pieselor cro@etate. "cestea prezintă o preAioasă comoară devalori decorative e?primate prin simAul practic @i gustul artistic al artei

populare moldovene@ti.

"cest gen de artă ca ndeletnicire casnică a femeilor, care mai trziu adevenit pentru unele un me@te@ug artistic, are rădăcini timpurii.%racticarea mpletitului cu crligul ncepe odată cu apariAia Aesăturilor,

mpletiturilor din papură @i fibre te?tile, a plaselor pentru pescuit,vnătoare @.a.

!a argumentare a mpletitului timpuriu snt atestările ar*eologice desprecrligul de os, de metal, a căror formă n principiu s-a sc*imbat puAin ișastăzi.

olul artei populatre in devenirea personalitatii elevului

Primul argument este acela că prin artă, oamenii învață să-și expună

sentimentele. De exemplu, un pictor, atunci când pictează o furtună, poate finervos în acel moment, prin realizarea lucrării reușind să-și exteriorizeze

sentimentele. Prin artă nu se înțelege doar pictură, muzică, dans, teatru,

literatură. Oricare dintre acestea ajută la formarea caracterului și personalității

unei persoane, mai ales a tinerilor care astăzi nu prea știu să-și exteriorizeze

sentimentele.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fir&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/A%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/A%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Procedeuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aes%C4%83tur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aes%C4%83tur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Empletitur%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Papur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plas%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Art%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fir&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/A%C8%9B%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Procedeuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aes%C4%83tur%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Empletitur%C4%83&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Papur%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Plas%C4%83


20/21

Al doilea argument se referă la modul de formare al oamenilor, dar la

cunoașterea trecutului. Educarea nu constă doar în a ști să scrii, să citești, ci

și în a-ți cunoaște trecutul și marii reprezentanți ai țării. De exemplu, o

persoană ce nu a vizitat niciodată un muzeu, nu a ascultat niciodată muzicăclasică sau nu a citit niciodată creații ale marilor poeți și scriitori nu are același

nivel de educație cu una care a citit cel puțin o poezie.

În concluzie, arta are un rol în educare tinerilor, unul foarte important,

motivele fiind explicate mai sus. A exclude arta din educația unui copil este

sinonim cu a exclude educația din creșterea unui copil.

>arbatori traditionale

&ărbătorile i obiceiurile moldovene ti poartă nsemne valorice mo tenite din mo i-strămo i prinș ș ș ș șcare consolidează naAiunea @i contribuie la identificarea noastră. Marcate o singură zi saucteva, cu dată fi?ă sau mobilă, dedicate divinită ilor calendaristice, dar i oamenilor, animalelor,ț șpăsărilor, plantelor, fenomenelor terestre i cosmice, sărbătorile i obiceiurile snt cunoscute iș ș șrespectate pnă astăzi. n acest conte?t putem men iona faptul că moldovenii au reu it peț șparcursul istoriei să- i nnobileze via a cu sărbători frumoase i obiceiuri semnificative.ș ț ș

%rin urmare, sistemul de sărbători i obiceiuri este unul destul de comple?, n cadrul căruia s-aușintercalat tradi ii i ritualuri, credin e i supersti ii. in acest motiv n cercetările de specialitate,ț ș ț ș ț ncă nu este definitivată o clasificare e?plicită.

"naliznd, ntreg spectrul de sărbători i obiceiuri moldovene ti vom face o trecere n revistă aș șcelor mai reprezentative categorii de sărbători, ncepnd cu cele celebrate la nivel na ional i nuț ș n ultimul rnd cu sărbătorile marcate n familie.

%rin săr"ători snt desemnate zilele n care se comemorează evenimente importante, acestea

fiind marcate prin diferite serbări, solemnită i, care de obicei snt stabilite n mod oficial drept zilețde odi*nă. &ărbătorile de peste an mai snt numite sărbători calendaristice. "ici inem sățmen ionăm sărbătorile recunoscute drept na ionale cele prin care se celebrează un evenimentț țimportant din istoria ării precumț 7 mai C >iua #ictoriei asupra fascismului, /6 august C >iua;ndependenAei Republicii Moldova, 31 august C $imba noastră.

&pre bucuria noastră n Moldova avem multe sărbători oficiale. n categoria aceasta snt inclusei unele sărbători cu caracter religios, recunoscute de biserica cre tin-ortodo?ă. %entru nceput,ș ș

le vom men iona n succesiunea desfă urării pe parcursul anului.ț ș

%rima sărbătoare este cea a "nului =ou C 1 ianuarie n mod tradiAional, festivităAile de "nul =ou,au loc n cadrul familiei sau se sărbătore@te cu prietenii apropiaAi. 9dată ncepute, festivită ileț

http://www.moldovenii.md/md/events/9/5http://www.moldovenii.md/md/events/27/8/http://www.moldovenii.md/md/events/31/8/http://www.moldovenii.md/md/events/1/1http://www.moldovenii.md/md/events/9/5http://www.moldovenii.md/md/events/27/8/http://www.moldovenii.md/md/events/31/8/http://www.moldovenii.md/md/events/1/1


21/21

continuă cu sărbătorile de !răciun, sărbătorite de către Moldova 9rtodo?ă pe 6-0 ianuarie. insărbătorile de primăvară o zi remarcabilă este 1 martie, cnd oamenii dăruiesc rudelor @iprietenilor mărAi@oare simbol al vieAii noi @i nceputului primăverii. Tot n această lună, la 0martie, este sărbătorită >iua ;nternaAională a )emeii. %rimăvara se serbează @i sărbătorireligioase mari, datele cărora snt variabile, adică se modifică de la un an la altul. "@adar,

%a@tele 9rtodo? este sărbătorit după prima lună plină care a urmat ec*inocAiului de primăvară.$a o săptămnă după nceputul sărbătorii %a@telui, ortodoc@ii sărbătoresc %a@tele Bla+inilor. naceastă zi snt comemora i răposa ii, se ntlnesc rudele @i merg mpreună la mormintele celor ț țdragi. 9 zi de sărbătoare este iș 1 mai >iua internaAională a oamenilor muncii. %e 7 mai secelebrează >iua #ictoriei asupra fascismului n Marele Război pentru apărarea %atriei. upăcum am men ionat mai sus >iua ;ndependenAei Republicii Moldova, este sărbătorită pe /6țaugust. %este cteva zile pe 31 august este marcată sărbătoarea „$imba =oastră”.

$raciunul,Pastele
http://www.moldovenii.md/ro/people/2/http://www.moldovenii.md/md/events/8/1http://www.moldovenii.md/md/events/1/3/http://www.moldovenii.md/md/section/418/content/1194http://www.moldovenii.md/md/events/8/3http://www.moldovenii.md/md/events/8/3http://www.moldovenii.md/md/events/1/5/http://www.moldovenii.md/md/events/9/5http://www.moldovenii.md/ro/people/2/http://www.moldovenii.md/md/events/8/1http://www.moldovenii.md/md/events/1/3/http://www.moldovenii.md/md/section/418/content/1194http://www.moldovenii.md/md/events/8/3http://www.moldovenii.md/md/events/8/3http://www.moldovenii.md/md/events/1/5/http://www.moldovenii.md/md/events/9/5

Documents

Principiile Care Stau La Baza Curriculumului