9
Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor acve de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă” Titlul proiectului: „MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților mesteșugăreș în turismul local - alternavă viabilă de revitalizare a spațiului rural” Contract număr: POSDRU/135/5.2/S/131192 Beneficiar: Asociaţia PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural” POSDRU/135/5.2/S/131192

Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

  • Upload
    lythuan

  • View
    241

  • Download
    3

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forței de muncă”Titlul proiectului: „MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților mesteșugărești în turismul local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”Contract număr: POSDRU/135/5.2/S/131192Beneficiar: Asociaţia PartNET – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă

MEȘTERUL TURISTIC - Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local - alternativă viabilă

de revitalizare a spațiului rural”POSDRU/135/5.2/S/131192

Page 2: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

CAPITOLUL I

I. CADRUL GENERAL

PREZENTAREA PROIECTULUI

Dezvoltarea regională și coeziunea a pus Europa în fața unui proces continu de expansiune

teritorială, manifestat în tendințe de menținere și chiar de creștere a decalajelor regionale în privința

potențialului economic și utilizării resurselor. Prin fenomenul accentuării globalizării se observă din

ce în ce mai mult rolul regiunilor în dezvoltarea de ansamblu a susținerii procesului economic,

acestea fiind considerate elemente active şi cauze ale dezvoltarii economice.

În scopul atenuării acestor tendințe, Uniunea Europeană s-a angajat printr-un efort comunitar

susținut, să vină în ajutorul structurilor economice și regionale fragile din spațiul European,

utilizând diferite categorii de instrumente ce stau la baza politicilor regionale: înființarea Fondului

de Coeziune și a Fondurilor Structurale, crearea de condiții pentru dezvoltarea inițiativelor locale

și crearea de noi locuri de muncă.

Misiunea Asociației PartNET - Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă este de a contribui la

dezvoltarea durabilă pe plan economic, social și cultural, la nivel local, regional, național și

internațional, în mediul urban și rural.

MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul local -

alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural” face parte din obiectivul strategic al

îmbunatățirii competențelor specifice unei ocupații din domeniul turistic ce valorifică produsele

meșteșugărești a persoanelor fără loc de muncă din mediul rural, derulat de Asociația PartNET -

Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă din București în perioada aprilie 2014 – decembrie

2015, în parteneriat cu Centrocoop - Uniunea Națională a Cooperației de Consum; Consiliul

Județean Neamț; Asociația de Promovare a Dezvoltării Regionale și Integrării Sociale;

Consiliul Județean Dâmbovița; Consorzio Consulting – Italia.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 5.2: Promovarea măsurilor active de

ocupare, domeniul major de intervenţie 5.2: „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor

rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă".

Obiectivul general al proiectului constă în valorificarea abilităților meșteșugărești ale

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă/șomeri din mediul rural, în mici afaceri, activități

ale lucrătorilor independenți sau ocupații orientate și integrate în turismul local, prin:

Servicii de informare și consiliere profesională;

Programe de formare profesională pentru adaptarea la piața muncii;

Page 3: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Formare profesională în ocupații ce dezvoltă abilitățile în arta și tradiția

meșteșugarească;

Formare profesională în ocupații din domeniul turistic ce valorifică abilitățile în arta

și tradiția meșteșugărească;

Consiliere și asistență pentru începerea unei activități independente;

Sprijin pentru revitalizarea și dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale prin acțiuni de

marketing și integrare în diferite structuri;

Rețele și parteneriate pentru facilitarea schimbului și integrarea bunelor practici.

Proiectul oferă persoanelor din mediul rural instrumentele necesare în vederea autoocupării

și generării de noi locuri de muncă, inclusiv exemple de bune practici europene de dezvoltare a

inițiativelor private în mediul rural. Astfel, obiectivul general al proiectului contribuie la

îndeplinirea obiectivului general al POS DRU, prin dezvoltarea capitalului uman și creșterea

competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și

asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă

și inclusivă, atât pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă din

mediul rural, beneficiari directi ai activităților de formare, cât și pentru 336 de persoane în

crearea de mici afaceri sau inițierea unei activități ca lucrător independent, beneficiarii de

consiliere și asistență tehnică în cadrul centrelor de sprijin ce vor fi înfiinţate/dezvoltate în cadrul

proiectului.

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI VOR FI IMPLEMENTATE ÎN 12 JUDEȚE DIN 4

REGIUNI:

Regiunea

Nord-Est

Regiunea

Sud-Est

Regiunea

Sud-Muntenia

Regiunea

Centru

Iași Tulcea Prahova Brașov

Neamț Constanța Argeș Sibiu

Suceava Vrancea Dâmbovița Covasna

Proiectul pornește de la aptitudinile native ale acestor persoane și urmăreste valorificarea la

maxim pentru a asigura ocuparea pe piața muncii sau într-o activitate indepedentă, luând în

considerare contextul turistic local. Astfel proiectul oferă acestor persoane posibilități reale de

ocupare în vederea obținerii de venituri profesionale ce pot asigura un nivel minim decent de viață

pentru ei și familiile lor.

Page 4: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

1.1 REZULTATELE PRECONIZATE A SE ÎNREGISTRA ÎN CADRUL

PROIECTULUI

12 Studii privind competențele și activitățile meșteșugărești în județele de implementare;

1876 persoane informate și consiliate profesional;

Minim 1568 de șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor

participa la un program de formare în Competențe sociale si civice;

Minim 980 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la

un program de formare într-o ocupație din domeniul meșteșugăresc;

Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la

un program de formare într-o ocupație din domeniul turistic;

Minim 336 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor fi consiliați

pe tema elaborării unui plan de afaceri și respectiv inițierea unei afaceri independente;

Minim 251 șomeri/ persoane fără un loc de muncă din mediu rural vor obține un loc de

muncă sau vor crea o afacere independentă;

Minim 24 conferințe organizate pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale la nivel

regional;

25 șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă din mediul rural vor participa la o vizită

de studii de minim 5 zile în Germania.

Activitățile de formare în ocupații specifice domeniului meșteșugăresc și turistic favorizează

ocuparea mai facilă a unui loc de muncă a persoanelor care, deși dețin abilități, nu le pot valorifica

datorită lipsei certificărilor sau a unor competențe suplimentare necesare.

1.2 ALTE ACTIVITĂȚI DEZVOLTATE

ÎN CADRUL PROIECTULUI

În cadrul proiectului se va urmări înființarea și dezvoltarea rețelelor și parteneriatelor pentru

facilitarea schimbului și integrării bunelor practici, astfel:

Se vor investiga bune practici în Germania privind crearea de meșteșugari a unor mici

afaceri, privind integrarea activității meșteșugărești tradiționale în turismul local și privind

rolul ghizilor turistici în promovarea și dezvoltarea sectorului meșteșugăresc;

Se va organiza o vizită de studii pentru 25 de persoane din grupul țintă interesate de

inițierea unei mici afaceri în domeniul meșteșugăresc pentru identificarea de bune practici în

inițierea și operarea unor astfel de inițiative în Germania;

Se va elabora un Compediu de bune practici privind inițierea/operarea de mici afaceri în

domeniul meșteșugăresc și a unui Compediu de bune practici privind suportul diferitelor

ocupații din turism în sprijinul micilor meșteșugari.

Page 5: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

CAPITOLUL II

2.1 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI ECONOMIC AL JUDEŢULUI

Ţinutul Secuiesc (maghiară: Székelyföld, germană: Szeklerland) este o zonă istorică din

România, situată în estul Transilvaniei, locuită în majoritate de secui-maghiari şi împărţită, în mod

tradiţional, în scaune. Că şi suprafaţa, Ţinutul Secuiesc cuprinde cea mai mare parte a judeţelor

Covasna şi Harghita, precum şi o parte din judeţul Mureş.

Secuimea cuprinde munţii interiori ai Carpaţilor Orientali, între Călimani şi Giurgeu,

respectiv, Persanii de Nord şi Baraolt, pătrunzând până în centrul bazinului Transilvaniei, în zona

Târgu Mureş.

Cel care poposeşte pe aceste meleaguri poate cunoaşte aspectele reprezentative ale culturii

populare tradiţionale şi contemporane a populaţiei româneşti şi secuieşti; veţi întâlni produse

meşteşugăreşti specifice zonei, târle şi stâne ale breţcanilor şi oierilor români din Voineşti, ţesături

specifice populaţiei româneşti şi maghiare, formaţii de ţiteră, rapsozi populari, etc. Expoziţiile de

artă populară introduce pe turist în lumea plină de farmec a creaţiei populare locale, îl

familiarizează cu produsele meşteşugăreşti de odinioară şi de astăzi, aici fiind expuse şi ţesături cu

specific local.

Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și

gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe

scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Sugaş). De

asemenea cioplirea, dăltuirea lemnului, împletitul coşurilor, ceramică, reprezintă ocupaţii care

treptat s-au transformat din meşteşuguri în meserii artizanale şi astfel anumite sate s-au transformat

în centre cu aceste domenii de activitate. Produsele meşteşugăreşti din regiune reflectă atât talentul

şi abilităţile meşteşugarilor cât şi stilul şi poziţia socială ale proprietarilor acestora.

2.2 PATRIMONIUL CULTURAL ŞI ISTORIC

AL JUDEŢULUI COVASNA

De-a lungul întregii istorii, patrimoniul etnografic şi folcloric al comunităţilor rurale a jucat

un rol important în definirea identităţii culturale locale. Satul românesc este considerat o sinteză

etnografică, la care au conlucrat întotdeauna spiritul inventiv al omului, timpul şi mediul geografic.

Realităţile etnografice ale judeţului Covasna se înscriu într-o zonă cu valori bine precizate,

integrată armonios în ansamblul culturii populare, ce-şi au interferenţe fireşti cu zonele limitrofe.

Obieceiurile populare strămoşeşti s-au păstrat nealterate în interiorul hotarelor cu întreaga

încărcătură, specificitate, limbă şi port. Acesta este şi motivul pentru care secuiul îşi numeşte tara cu

demnitate: Ţinutul Secuiesc – Tara secuilor.

Aceste meleaguri sunt recunoscute prin arta populară specifică, prelucrarea lemnului,

activităţi în domeniul textile şi meşteşugurile cu argilă care joacă şi azi un rol important în viaţa

locuitorilor. Printre meşteşugurile de prelucrare a lemnului care s-au impus se află inclusiv picture

mobile, lăzile sculptate, dăltuite cu decoraţii.

Page 6: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Datorită poziţiei lor specifică în regiune, şi-au creat o cultură proprie, care include

numeroase noante carpatice, dar şi moldoveneşti. În ciuda faptului că satele lor sunt destul de

răsfirate, cultura lor rămâne unitară. Au un folclor străvechi extreme de bogat, iar obiceiul dansului

popular cuprinde o game extreme de variată.

Bogăţia de vestigii istorice, reprezentată de un mare număr de Cetăţi şi Castele, ca şi de edificii

religioase cum sunt Biserica romano-catolică de la 1245, cu valoroase picturi murale (1330) şi

Bisericile fortificate, din secolele XIV şi XV. Meşteşugurile locale şi bucătăria tradiţională

secuiască fac din “Ţinutul Secuiesc” o zonă de interes pentru vacanţele şi tratamentele turiştilor

precum şi pentru diversitatea tradiţiilor locale.

2.3 OCUPAŢII TRADIŢIONALE

În comunităţile rurale din judeţul Covasna, meşterii satului, indiferent de meşteşugul pe care-l

practică, îl exercită ocazional, în funcţie de nevoile comunităţii căreia îi aparţin: înmormântări,

pomeni, nunţi, botezuri, dar şi pentru activităţile agricole ori economice. Întâlnim şi astăzi persoane

pasionate de meşteşugul învăţat ori preluat de la părinţi care, atunci când comunitatea o cere, în

aceleaşi ateliere şi cu aceleaşi unelte păstrate cu grijă, de-a lungul timpului, meşteşugesc obiecte de

uz casnic sau agricol, ţes, cos ori modelează lutul. Printre ocupaţiile tradiţionale putem enumera:

agricultură ( creşterea oilor – Voineşti; creşterea oilor a dus la dezvoltatea meşteşugurilor

legate de prelucrarea lânii şi a pielii, atât pentru nevoile proprii ,cât şi pentru valorificare.

Cojocarii, curelarii, şelarii, confecţionau din piele o varietate de sortimente de piese de port:

cojoace, pieptare, căciuli, opinci, chimire, hamuri şi chingi.)

prelucrarea lemnului (prelucrarea lemnului şi dezvoltarea anumitor meşteşuguri legate de

această au dus la excepţionale realizări în domeniul arhitecturii tradiţionale. Meşteri

specializaţi din Ghelinţa lucrau case la comandă pentru a fi transportate şi montate la locul

potrivit);

prelucrarea pietrei (Rocile din judeţul Covasna (andezitele, gresia şi calcarul) sunt materia

primă pentru prelucrarea a numeroase produse: râşnite manuale, pietre funerare, ghizduri

pentru fântâni s.a.)

olăritul (a fost o componentă principală a culturii materiale, atestată încă din neolitic. Pe

cuprinsul judeţului Covasna, existau numeroase localităţi specializate în prelucrarea

lutului: Târgu Secuiesc, Breţcu, Câlnic, Letfalau, Bodoc, Bâţanii Mici, Aita Mare s.a.).

2.4 MEŞTEŞUGURILE POPULARE,

RESURSA DE AUR A TURISMULUI ROMÂNESC

Meşteşugurile tradiţionale sunt privite astăzi, atât ca o atracţie turistică, dar şi ca o

modestă sursă de venit pentru meşterii ce încă le mai practică. Produsele realizate de meşterii

populari au început să fie din ce în ce mai căutate în Târgurile şi Magazinele specializate, atât de

iubitorii de frumos, de cunoscători, cât şi de mulţi turişti străini. Târgu Secuiesc a fost centrul meşteşugăresc cel mai important, unde se lucra mobilier

pentru satele din zonă şi alte produse de pielărie şi fierărie.

Page 7: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Printre principalele meşteşuguri specifice zonei putem enumera:

Meșteșugul prelucrării lânii și fibrelor textile (Ornamentarea pieilor era un atribut

al meşterilor cojocari, curelari, organizaţi în bresle. Dintre produsele lor cele mai

căutate se disting cojoacele ornate cu motive florale).

Olăritul;

Arta textilă și meșteșugul țesutului;

Prelucrarea artistică a lemnului (printre obiectele monumentale din lemn, un loc

important îl constituie stâlpii cu motive sculptate, având diverse semnificaţii, şi

porţile secuieşti din secolele XVIII-XIX, care se impun, atât prin ornamentaţia

bogată în care apar şi figuri fantastice, cât şi prin monumentalitatea lor);

Împletitul nuielelor (un meşteşug practicat de comunităţile de rromi din localităţi

precum : Belin Vale, Zagon, Araci, Hetea, Vâlcele. Pe lângă confecţionarea

lingurilor şi scafelor, meşterii lucrau şi coşuri, mături ş.a.).

În comunităţile rurale covăsnene, meşterii satului, indiferent de meşteşugul pe care-l

practică, îl exercită ocazional, în funcţie de nevoile comunităţii căreia îi aparţin: înmormântări,

pomeni, nunţi, botezuri, dar şi pentru activităţile agricole ori economice. În ciuda faptului că satul

este astăzi asaltat de produse de consum, tot satul este astăzi un furnizor de produse (utilitare și

decorative) de artă populară și pentru piața orașului. În centrul acestei relații, ca un paradox,

meșterul satului își are locul bine meritat, fiind o componentă cheie.

2.5 CALENDAR AL EVENIMENTELOR

CULTURALE ŞI ARTISTICE

Între trăsăturile caracteristice evoluţiei creaţiei populare contemporane din judeţ se înscrie şi

activitatea cultural-artistică, deosebit de intensă, materializată prin festivaluri folclorice care au

intrat în tradiţia vieţii culturale actuale, constituind o componentă de seamă a mişcării artistice de

amatori, prin ansambluri folclorice care au dus până departe, dincolo de hotarele ţării, faima

cântecului, dansului şi portului popular covăsnean şi, în genere, a celui românesc.

Târgurile anuale şi săptămânale ale meşterilor populari, desfăşurate în diverse localităţi ale

judeţului Covasna, prilejluiesc pe lângă desfacerea unor produse ale artei tradiţionale şi organizarea

de manifestări folclorice. În expoziţia permanentă „Istoria breslelor din oraşul Târgu Secuiesc"

există materiale privind activitatea breslelor din oraş şi, ceea ce este deosebit de important,

numeroase produse meşteşugăreşti de o remarcabilă valoare artistică şi documentară.

Printre cele mai cunoscute întâlniri meşteşugăreşti ale artiştilor populari şi ale publicului

interesat de arta meşteşugurilor putem enumera:

Festivalul Regiunilor Europene – desfăşurat în oraşul Braşov;

Fărşangul, obicei popular maghiar, practicat de Lăsata Secului – Sfântu Gheorghe –

februarie;

„Nedeia Mocănească”, în oraşul Covasna Voineşti;

Page 8: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

Întâlnirea fanfarelor, în comună Reci - Mestecănişul din Reci;

Festivalul folcloric „Ciobănaşul” ,în oraşul Întorsura Buzăului;

Târgul de Tradiţii autentice de la Sfântu Gheorghe

Zilele oraşului Târgu Secuiesc/ Sfântu Gheorghe;

Festivalul Internaţional de Teatru „Atelier” Sfântu Gheorghe;

Festivalul Internaţional de Teatru „Reflex” Sfântu Gheorghe;

Festivalul de Arte Contemporane „PulzArt” Sfântu Gheorghe;

„Zilele oraşului Covasna”;

„Zilele culturale ale Ţinutului Baraolt”.

Toate acestea şi multe alte festivaluri reprezintă totalitatea patrimoniului material şi

imaterial dezvoltat de meşteşugarii locali pentru a facilita posibilitatea dezvoltării cunoştinţelor

despre meşteşuguri, arte şi comunităţi. Valorificarea patrimoniului imaterial va fi asigurată prin

organizarea de ateliere cu tema generală Meşteşugurile şi meşteşugarii de altă dată.

2.6 POTENŢIAL ZONAL ÎN VEDEREA REVITALIZĂRII UNOR

MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE –ANALIZA SWOT

Astăzi meşteşugurile populare merită să devină noi direcţii economice strâns legate de

materia primă locală obţinută din agricultură, păstorit s.a., folosind resursele naturale, braţele de

muncă libere pentru a îndestula cerinţele şi gusturile pieţii contemporane.

În zilele noastre, obiectele de artă populară şi-au redus, în parte, funcţia utilitară în favoarea

funcţiei decorative şi meşterul tradiţional este din ce în ce mai rar, în târgurile meşterilor populari

făcându-şi loc artizanul, creatorul de artă populară, provenit, atât din mediul rural, ca şi din cel

urban, cu orizonturi culturale diferite şi provenind din medii socio-profesionale diverse.

Influenţa noului, dinamica şi evoluţia meşteşugului nu trebuie să altereze valoarea,

autenticitatea şi calitatea obiectului de artă populară, ci trebuie să-l determine pe meşterul popular

să-şi creeze un stil propriu fără să se abată de la simbolurile, formele şi ornamentica tradiţională

Dar şi pentru ei, meşterii satului, schimbările din societate au adus în faţă capriciile pieţei

libere, cerinţele mereu schimbate ale cumpărătorilor, fiind nevoiţi să se adapteze unui soi de

modernitate, ca să reziste. Ei nu fac rabat de la tehnică cu care îşi practică meşteşugul, fie că este

încondeiatul ouălor, ţesutul, olăritul, sculptură în lemn, pictatul icoanelor, dar încearcă să ofere

produselor şi tenta cerută de cumpărător.

Cererea şi valorificarea meşteşugurilor tradiţionale din judeţul Covasna, reprezintă o

condiţie necesară păstrării tezaurului tradiţional şi se dovedeşte a fi o condiţie esenţială a prezervării

identităţii socio-culturale a oricărei comunităţi.

Tradiţionala ospitalitate românească alături de frumuseţea plaiurilor covascene şi de

atractivitatea potenţialului economic al judeţului, constituie argumente de necontestat în favoarea

înscrierii judeţului Covasna pe harta priorităţilor, inclusiv a celor de natura investiţională în turism,

pentru viitorii noştri parteneri interni şi externi.

Page 9: Prezentarea proiectului în cadrul județului Covasna

2.7 UNIVERSUL RURAL COVĂSNEAN FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU

OPORTUNITĂŢILE EUROPENE

Una din trăsăturile fundamentale, caracteristice pentru evoluţia culturii populare în etapa

actuală în judeţ, este bogăţia creaţiei populare prezentă în toate domeniile artei populare - textile,

ţesături, cusături, prelucrarea artistică a lemnului, ceramică, prelucrarea artistică a pietrei.

Există posibilitatea că dezvoltarea micilor ateliere meșteșugărești în mediul rural,

revitalizarea meșteșugurilor uitate şi dezvoltarea turismului rural să devină o oportunitate pentru

aceștia. Oamenii mai în vârstă din sat deţin bogate informaţii cu privire la specificul etnografic al

ocupaţiilor tradiţionale, îndeosebi al creşterii animalelor.

Astăzi, unele noțiuni și concepte importante, ca de exemplu: creator popular, artizan,

meșteșugar, artă populară, au devenit noțiuni care din punct de vedere științific și-au schimbat

conținutul fiind nevoie de o investigație a specialiștilor din mai multe discipline de cercetare

precum etnologie, sociologie, psihologie, istoria artei, management pentru a explica multitudinea

factorilor care influențează astăzi produsul cultural.

Meșteșugul, arta și creația populară sunt elemente definitorii ale identității satului românesc,

fiind și astăzi de un real interes economic și social ,atât pentru creator, cât și pentru consumator.

În județul Covasna, ca şi în celelalte județe ale regiunii Centru, stuația ocupării forței

de muncă în mediul rural este dificilă. Majoritatea populației din rural desfășoară activități agricole,

o mică parte deservind sectorul public ( educație, ocrotirea sănătății, cultură, asistență socială).

Populația mediului rural, activă, este pusă în situația să aleagă între două oportunități: ori să

accepte o muncă pentru un venit modest, condiții nefavorabile, minimul condițiilor de trai, ori ,

soluţia emigrării în mediul urban, sau mai mult, peste hotare, în căutarea unui loc de muncă.

Prin proiectul MEȘTERUL TURISTIC –“Integrarea abilităților meșteșugărești în turismul

local - alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”, desfăşurat de Asociaţia PartNET –

Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă, ne-am propus să intervenim asupra acestor necesităţi de

dezvoltare prin promovarea tradițiilor naționale și meșteșugurilor tradiționale, precum și

încurajarea afacerilor la nivel local.

Proiectul urmărește, pe de o parte, să asigure calificări recunoscute și îmbunătățirea

tehnicilor de producție pentru minim 980 de șomeri / persoane în căutarea unui loc de muncă

din mediul rural și, pe de altă parte, sprijină minim 336 de persoane în crearea de mici afaceri

sau inițierea unei activități ca lucrător independent.

Totodată, acesta surprinde păstrarea noţiunii de identitate culturală, atât de necesară

spaţiului autentic românesc, deformat şi uitat în timp de apariţia unor forme şi expresii culturale

departe de valorile tradiţionale ale satului dar şi în urma unor necesităţi elementare ale oamenilor

locali de a-şi întreţine familiile dar şi de a duce mai departe această moştenire culturală.