PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞmagic-mm.ro/upload/doc/35-Studiu Maramures.pdf · ADDVANCES | STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 5

2 MAGIC – INSTRUMENTE DE COMUNICARE ŞI MANAGEMENT ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE ÎN REGIUNEA DE GRANIŢĂ

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ

A JUDEŢULUI MARAMUREŞ


CUPRINS

1. Descriere generală ..................................................................................................................................... 6 Scurt istoric ...................................................................................................................................................................................... 7 Localizare şi acces .......................................................................................................................................................................... 8 Structura administrativă ................................................................................................................................................................... 8 Suprafaţă şi relief ............................................................................................................................................................................ 9 Reţeaua hidrografică ..................................................................................................................................................................... 10 Clima ............................................................................................................................................................................................. 10

2. Analiza resurselor .................................................................................................................................... 11 2.1. Capitalul natural .................................................................................................................................................................... 12

2.1.1. Resurse naturale ............................................................................................................................................................. 12 2.1.2. Resurse energetice ......................................................................................................................................................... 16

2.2. Capitalul uman ....................................................................................................................................................................... 20 2.2.1. Situaţia demografică din judeţul Maramureş ................................................................................................................... 20 2.2.2. Situaţia educaţiei şi formării profesionale iniţiale ............................................................................................................ 28 2.2.3. Situaţia ocupării forţei de muncă ............................................................................................................................... 29

2.3. Capitalul social ............................................................................................................................................................... 33 2.4. Capitalul antropic .................................................................................................................................................................... 34

3. Competitivitate economică şi mediul de afaceri ................................................................................... 39

4. Dezvoltare urbană şi infrastructura ........................................................................................................ 46 4.1 Aspecte generale .................................................................................................................................................................... 47 4.2 Aşezări urbane – scurtă prezentare ........................................................................................................................................ 50 4.3 Infrastructura aşezărilor urbane din judeţul Maramureş .......................................................................................................... 54

4.3.1 Infrastructura de acces .................................................................................................................................................... 54 4.3.2 Infrastructura tehnico-edilitară ......................................................................................................................................... 57 4.3.3 Locuinţe ........................................................................................................................................................................... 59 4.3.4 Spaţii verzi şi zone de agrement ...................................................................................................................................... 61

5. Dezvoltare rurală şi agricultura .............................................................................................................. 64 5.1 Fondul funciar din judeţul Maramureş ..................................................................................................................................... 65 5.2 Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş ................................................................................................. 68 5.3 Producţia agricolă vegetală ..................................................................................................................................................... 69 5.4 Producţia agricolă animală ...................................................................................................................................................... 70

6. Resurse umane – educaţie, învăţământ ................................................................................................. 72

7. Dezvoltare comunitară şi socială ........................................................................................................... 78

7. Dezvoltare comunitară şi socială ........................................................................................................... 78 7.1 Sistemul sanitar ....................................................................................................................................................................... 79 7.2 Servicii sociale ......................................................................................................................................................................... 82 7.3 Protecţie socială ...................................................................................................................................................................... 83

8. Mediu ........................................................................................................................................................ 88 8.1 Schimbările climatice ............................................................................................................................................................... 89 8.2 Emisii de poluanţi atmosferici .................................................................................................................................................. 90 8.3 Apa .......................................................................................................................................................................................... 90 8.4 Solul ........................................................................................................................................................................................ 91 8.5 Deşeurile ................................................................................................................................................................................. 91

9. Turism ....................................................................................................................................................... 92 9.1 Resursele turistice ale judeţului Maramureş ........................................................................................................................... 93

9.1.1 Bisericile de lemn din Maramureş .................................................................................................................................... 93 9.1.2 Mănăstirile ........................................................................................................................................................................ 94 9.1.3 Cimitirul vesel de la Săpânţa ........................................................................................................................................... 94 9.1.4 Mocăniţa de pe Valea Vaserului ...................................................................................................................................... 94 9.1.5 Ariile protejate .................................................................................................................................................................. 95 9.1.6 Staţiunile montane şi balneare ......................................................................................................................................... 95 9.1.7 Atracţii culturale ............................................................................................................................................................... 95

9.2 Infrastructura turistică a judeţului Maramureş ......................................................................................................................... 96 9.2.1 Agenţii de turism .............................................................................................................................................................. 96 9.2.2 Centrele de informare turistică ......................................................................................................................................... 96 9.2.3 Agenţii de voiaj CFR ........................................................................................................................................................ 97 9.2.4 Alte informaţii turistice ...................................................................................................................................................... 97

9.3 Analiza ofertei turistice – structuri de primire turistică ............................................................................................................. 98 9.4 Analiza cererii turistice – circulaţia turistică în judeţul Maramureş ........................................................................................ 101

ADDVANCES | STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 5

10. Capacitate administrativă, E-guvernare, IT&C .................................................................................. 103 10.1 Capacitatea administrativă .................................................................................................................................................. 104 10.2 E-guvernare şi IT&C ............................................................................................................................................................ 105

11. Cooperare teritorială ........................................................................................................................... 107 11.1 Programe de cooperare teritorială eligibile în judeţul Maramureş ....................................................................................... 108 11.2 Relaţii internaţionale: înfrăţire şi colaborare ........................................................................................................................ 109 11.3 Implicarea judeţului Maramureş în asociaţii internaţionale ................................................................................................. 111 11.4 Comerţul internaţional ......................................................................................................................................................... 111

12. Analiza SWOT ...................................................................................................................................... 112

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ


Capitolul 1

1. Descriere generală


Scurt istoric Provincie aparent „închisă în sine” prin coordonatele sale geografice, depozitară a unei civilizaţii româneşti tradiţionale, dar şi loc de interferenţe etnice, Maramureşul a jucat un rol important în ansamblul istoriei româneşti şi nu numai. Constituit din o parte a fostelor „ţări”ale Maramureşului, Chioarului, Lăpuşului şi Codrului, actualul judeţ Maramureş are o istorie străveche, aşa cum au dovedit-o cercetările arheologice care au scos la iveală urme ale prezenţei omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, existenţa umană fiind evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice. Atestat documentar în anul 1199 (când se consemnează desfăşurarea unei vânători în pădurile Maramureşului la care participa şi regele maghiar Emeric), Maramureşul a fost caracterizat, din punct de vedere al organizării politico-administrative, de cnezate şi voievodate româneşti (cnezatul Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara, cel al Cosăului etc) a căror evoluţie a fost întreruptă de cucerirea maghiară, rezistenţa în faţa acestei ofensive fiind atestată documentar cel mai sugestiv în cazul lui Bogdan de Cuhea, numit în documentele maghiare ale anilor 1342-1343 „fost voievod” şi „infidel”. De altfel, acelaşi Bogdan trece munţii în anul 1359 şi contribuie la formarea statului medieval Moldova, având, de atunci, un loc aparte în tradiţia istorică românească. „Ţara Maramureşului” (termen întâlnit pentru prima dată într-un document din anul 1299) se remarcă după cucerirea maghiară şi introducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a comitatului, prin continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul nobilimii româneşti, inclusiv în planul spiritualităţii, este bine documentat. Astfel, în anul 1391, mănăstirii de la Peri îi este conferit statutul de stavropighie, iar egumenului de acolo prerogative cvasi-episcopale, la Peri realizându-se şi traducerea unor cărţi religioase în limba română. În secolele următoare, Maramureşul, Chioarul sau Lăpuşul au aparţinut alternativ, din punct de vedere administrativ, fie de principatul Transilvaniei, fie de Ungaria, un moment important constituindu-l Unirea lui Mihai Viteazul (1599-1600), când o mare parte a zonei, inclusiv Cetatea Chioarului, a intrat în stăpânirea sa. Istoria politică nu poate să nu consemneze participarea cetăţenilor din zonă la momente precum revoluţia de la 1848-1849 sau la mişcarea naţională a românilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Şişeşti” sau George Pop de Băseşti sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care au pregătit, prin demersurile lor, actul Unirii de la 1918, în urma căruia Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-a unit cu România. Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv oraşul Baia Mare, intrau în componenţa judeţului Satu Mare. Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea Baia Mare, ulterior Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ Maramureş, cât şi din judeţele Satu Mare şi Sălaj. După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a constituit judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi în prezent, prin includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile Maramureş, Baia Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a câtorva de pe văile Someşului şi Sălajului. Astfel, termenul „Maramureş” începe să definească o altă realitate administrativă decât până atunci. Reşedinţa judeţului a devenit municipiul Baia Mare, oraş atestat documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie spectaculoasă, atât din punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori în anul 1930 la aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un centru urban important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică specifică. Dacă până în 1989 industria minieră, chimică şi metalurgică au avut ponderea cea mai însemnată în economia judeţului, astăzi, activităţile tradiţionale ale zonei au fost treptat înlocuite sau completate de cele derivând din mediul concurenţial oferit de sistemul politic democratic şi de integrarea României în Uniunea Europeană. Prin mărturiile trecutului şi frământările cotidiene ale prezentului, judeţul Maramureş este o structură administrativă care ne dezvăluie că tradiţia şi modernitatea se pot manifesta într-o simbioză perfectă.



Capitolul 1

Localizare şi acces Judeţul Maramureş este aşezat în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei. La nord, judeţul se învecinează cu Ucraina, la vest cu judeţul Satu Mare; la sud cu judeţele Sălaj, Cluj, Bistrița Năsăud, iar la est cu judeţul Suceava. Distanţa dintre punctele extreme vest şi est ale judeţului este de 160 km, iar dintre cele de nord şi sud este de 60 km, ceea ce conferă Maramureşului o formă alungită în direcţie longitudinală. În limitele geografice, judeţul Maramureş are o suprafaţă de 6.304 km2 (2,6% din suprafaţa României). Acces Accesul rutier:

dinspre judeţul Suceava: DN 18: Iacobeni - Cârlibaba - Borşa - Sighetu Marmaţiei - Baia Mare;

dinspre judeţele Bistriţa Năsăud, Cluj: DN 17C: Salva Năsăud – Sângeorz Băi – Romuli – Moisei;

dinspre judeţele Sălaj şi Satu Mare: DN 1C (E58): Uzhhorod - Mukacheve – Livada - Baia Mare – Gildau – Dej - Beclean – Suceava.

Acces feroviar. Baia mare este conectată direct, prin intermediul căilor ferate, atât de Satu Mare şi de alte puncte feroviare ale regiunii, cât şi de regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest. Accesul aerian se realizează prin intermediul Aeroportului Internaţional Baia Mare.

Structura administrativă Structura administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Baia Mare – reşedinţă de judeţ, Sighetu Marmaţiei), 11 oraşe (Baia Sprie; Borșa; Cavnic; Dragomirești; Seini; Săliștea de Sus; Șomcuta Mare; Ulmeni; Tăuţii Măgherăuş, Tg. Lăpuş; Vișeu de Sus), 33 de localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, 63 comune şi 214 sate. Din datele recensământului populaţiei desfăşurat în anul 2002, a rezultat un total al populaţiei de 515.648 locuitori, ceea ce reprezintă 2,6% din populaţia totală a ţării, respectiv situarea pe locul 17 ca număr de locuitori între judeţele ţării. Un număr de 302.884 locuitori trăiesc în mediul urban, iar restul de 212.764 locuitori trăiesc în mediul rural, cu o densitate medie de 82,2 locuitori/km2. După etnie structura populaţiei se împarte astfel: români 82,04%, maghiari 9,1%, ucraineni 6,7%, rromi 1,75%, germani 0,4%, alte naţionalităţi 0,12%. Municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului Maramureş, este un important centru urban din nord-vestul României. Este situat în partea vestică a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m faţă de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică şi 23°10' - 23°30' longitudine estică. În componenţa municipiului Baia Mare intră şi localităţile Blidari, Firiza, Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafaţă de 23.471 ha. La nord se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groși, la est cu oraşul Baia Sprie şi la vest cu Tăuţii Măgherăuş. Maramureşul este împărţit în patru zone etnografice, fiecare cu obiceiuri şi stiluri de viaţă proprii: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului şi Ţara Maramureşului. Ţara Lăpuşului se află în partea de sud a judeţului, Maramureşul istoric, sau Ţara Maramureşului, este localizat în partea de SE a judeţului. Ţara Chioarului este localizată în sud şi Ţara Codrului în spaţiul dintre Culmea Codrului şi Valea Someşului, partea de sud vest a judeţului.


Suprafaţă şi relief Cu o suprafaţă de 6.304,0 km2 judeţul Maramureş reprezintă 2,6% din teritoriul României, deși ca nivel de dezvoltare economică şi socială există un decalaj semnificativ faţă de alte judeţe, în special faţă de București - Ilfov. Relieful judeţului Din punct de vedere al formelor de relief judeţul are următoarea structură:

Zona de șes reprezintă o suprafaţă de 7,5 %

Zona de deal reprezintă suprafaţa de 38,8 %

Zona de deal – munte reprezintă suprafaţa de 53,7%

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului este alcătuit în principal din masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale Carpaţilor Orientali - (cca. 76,5% din suprafaţa judeţului), la care se adaugă în partea de sud şi vest unităţi aparţinând: Dealurilor Vestice (cca. 14,5% din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor Transilvăneni (7% din suprafaţa judeţului) şi Podișului Someșean (2% din suprafaţa judeţului). Principalele trepte de relief se desfășoară între 2303 m altitudine maximă (Vf. Pietrosu Rodnei) şi 120 m altitudine minimă (Lunca Someșului, în dreptul localității Seini). Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin Carpaţilor Orientali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:

Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf. Pietrosu - 2303m, Vf. Puzdrele - 2189m, Vf. Galaţiu - 2048m)

Munţii Maramureșului, în nord, cu înălţimi maxime în: Farcău - 1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m. Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului şi are un nivel colinar general cuprins între 750 – 800 m în care văile râurilor Mara, Iza şi Vișeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase: Vișeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomirești, Borșa. Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaș - Gutâi - Țibleș - Căliman - Harghita, situaţi pe rama vestică a cristalinului Carpaţilor Orientali. Se întind de la Pasul Huta - 587 m până în Pasul Neteda - 1039 m, cu altitudinea maximă în Vf. Gutâi 1443 m. Munţii Țibleș reprezintă continuarea Munţilor Gutâi, făcând parte din lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din roci sedimentare, străbătute de roci subvulcanice şi care formează principalele vârfuri - Țibleș 1839 m, Hudin 1611 m, Văratec 1349 m şi cel mai înalt, Vf. Bran 1953 m. Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o altitudine medie de 200 m. Este situată în partea de vest a judeţului, fiind înconjurată la nord şi est de Munţii Gutâi, deschizându-se spre vest prin culoarul Someşului.



Capitolul 1

Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea Lăpuşului (cuprinde un nivel colinar de 450 – 550 m), Culmea Breaza (înălţimea maximă de 974 m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400 – 600 m). Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810 m în Vf. Florii), masivul Ţicău (Prisaca 660 m), Dealurile Chioarului (se află la 250 – 500 m), Culmea Codrului - Vf. Tarniţa, Dealurile Asuajului şi Sălajului (coboară de la 300 la 200 m).

Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică are o lungime de 3.100 km. Densitatea acesteia este în medie între 0,5 - 0,7 km/km2. Cursurile de apă ale judeţului sunt reprezentate de Tisa cu afluenţii săi: Vișeu (cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara, Ieud, Botiza), ce taie depresiunea printr-o vale largă mărginită de terase, de Someșul din sud, cu afluenții: Lăpuş, Bârsău, precum şi de izvoarele cu apă minerală: Borșa, Crăciunești, Breb, Botiza. Hidrografia este întregită de lacuri naturale glaciare situate în munții Rodnei şi Gutâiului, de cele cu sare de la Ocna Șugatag şi Coștiui, precum şi de amenajările de la Strâmtori-Firiza, cu circa 18 milioane mc apă pentru alimentarea municipiului Baia Mare, şi de cele de la Runcu-Brazi-Firiza.

Clima Regimul climatic ce caracterizează judeţul Maramureş se încadrează în sectorul de climă continental-moderată şi cel cu climă de munte, având ca specific un regim termic moderat, umezeală relativ mare cu precipitaţii atmosferice bogate. Temperaturile aerului înregistrează valori anuale cuprinse între -1,0°C şi +9,0°C. Cantitatea anuală de precipitaţii este cuprinsă între 700 -1400 mm, mai mare în partea nordică şi nord-vestică a judeţului. Frecvenţa medie anuală a vânturilor se caracterizează printr-o circulaţie a aerului dinspre vest, cu o frecvenţă medie anuală de circa 18-20% şi a celui din nord cu o frecvenţă aproximativă de 10-11% (Ocna Șugatag). Vitezele medii anuale se menţin între 3 şi 3,8 m/s, iar în munţi ating peste 50 m/s.


2. Analiza resurselor

ANALIZA RESURSELOR JUDEŢULUI MARAMUREŞ


Capitolul 2

2.1. Capitalul natural

2.1.1. Resurse naturale

2.1.1.1. Arii protejate Judeţul Maramureş are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de 38 arii protejate, după cum urmează:

- 3 rezervaţii ştiinţifice; - 1 parc naţional - Parcul National Munţii Rodnei, care este, de asemenea, rezervaţie a biosferei UNESCO, având suprafaţa

de 47.227 ha, din care 10.000 sunt incluse în teritoriul administrativ al judeţului Maramureş; - 17 monumente ale naturii; - 13 rezervaţii naturale; - 1 parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului, cu o suprafaţa de 148.850 ha; - 3 arii protejate de interes local.

Datorită suprafeţei totale a ariilor naturale protejate, județul Maramureş se situează pe poziţia a doua la nivel național privind suprafața acestora. O mare parte din ariile naturale protejate din judeţul Maramureş prezintă în componenţa lor zone umede, având un regim special de ocrotire şi conservare, Mlaştina Iezerul Mare; Turbăria Tăul Negru; Defileul râului Lăpuş (confluenţa cu râul Cavnic); zona vârfului Farcău şi a lacului Vinderel; Tisa cu afluenţii principali: Vişeu, Iza şi Săpânţa; Someş cu afluenţii: Lăpuş, Sălaj şi Bârsău. Printre cele mai importante, Parcul Naţional Munţii Rodnei, este arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind încadrat conform clasificării I.U.C.N. în categoria a II- a – Parc Naţional – Rezervaţie a Biosferei, SIT NATURA 2000 (SCI şi SPA). Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de 46.339 ha. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. În parc sunt incluse rezervaţii ştiinţifice (Pietrosu Mare – 3.300 ha, Piatra Rea – 409 ha) şi o serie de arii declarate rezervaţii naturale:

- Rezervația mixtă „Peştera şi Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha) - Rezervația speologică „Peştera Cobăşel” (1 ha) - Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei” (50 ha) - Rezervația mixtă Bila – Lala (2568 ha) - Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha) - Rezervația Valea Cormaia (50 ha) - Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (5 ha)

Munţii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistriţa Aurie, Someşul Mare, Vişeu şi Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munţi, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foştilor gheţari cuaternari. Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mica şi Lacul Stiol. Din întregul lanţ carpatic oriental, Munţii Rodnei păstrează cel mai bine urmele gheţarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde există importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhăescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: câteva circuri glaciare suspendate, circuri glacio-nivale şi nişe nivale. Calcarele din jumătatea sudică a Munţilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin câteva peșteri remarcabile: Jgheabul lui Zalion, Baia lui Schneider etc. Flora parcului este extrem de bogată, fiind semnalate peste 1.100 de specii de plante superioare. Fauna acestui parc este caracteristică pentru Carpaţii Orientali. Râurile de aici reprezintă habitatul tipic al unor specii, precum: păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau boişteanul (Phoxinus phoxinus). Dintre reptile, şopârla de munte (Lacerta vivipara) - specie relict - este semnalată în habitatele specifice. Pentru păsări sunt reprezentative în acest parc speciile de talie mare, precum cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix) - zona fiind una dintre ultimele din România unde mai există această specie, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc. Mamiferele sunt reprezentate în special de: capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota - colonizata în Munţii Rodnei), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), jderul de copac (Martes martes) etc.


Pe teritoriul judeţului Maramureş se găseşte Parcul Natural Munţii Maramureşului, al doilea ca întindere din România, având suprafaţa de 148.850 hectare, ceea ce reprezintă mai mult de 10 la sută din totalul ariilor protejate din ţară (cca 1,4 mil. hectare), fiind surclasat doar de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Parcul Natural Munţii Maramureşului este situat în nordul judeţului Maramureș, în zona localităţilor Borşa, Moisei, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova şi Bistra, incluzând masivul Munţilor Maramureşului până la frontiera româno-ucraineană. Munţii Maramureşului reprezintă cel mai înalt masiv montan situat pe graniţa de stat a României, punct de convergenţă al mai multor regiuni etnografice (Maramureşul românesc, Zakarpattia, Bucovina de Sud şi de Nord, Galiţia). Situaţi în partea nordică a Carpaţilor Orientali, Munţii Maramureşului se învecinează la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munţii Rodnei şi depresiunea Maramureşului, iar la nord cu munţii Rahiv, Cernahora şi Civcin (Ucraina). Munţii Maramureşului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prezentând o structură extrem de complexă. Structura geologică este caracterizată de larga dezvoltare a pânzelor de sariaj de vârstă cretacică, pânze de soclu ce aparţin Unităţii Dacidelor Mediene. Substratul geologic determină o morfologie extrem de variată a zonelor înalte, ceea ce reprezintă un unicat în Carpaţi. În interiorul parcului există patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind: Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV; Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii – 800 ha – categoria IV IUCV; Vârful Farcău - Lacul Vinderel – Vârful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV; Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV. Flora şi fauna sunt caracteristice Carpaţilor Orientali, cu o biodiversitate ridicată datorită factorilor ecologici existenţi. Din punct de vedere al formaţiilor de pădure există molidişuri pure, amestecuri de molid, brad şi fag, făgete pure montane şi de deal, goruneto-făgete şi gorunete. Fauna de mamifere este, de asemenea, completă; nu lipsesc specii trecute în Cartea Roşie a Europei, precum râsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreo¬la), lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au dispărut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrâns, în fauna Europei.

2.1.1.2. Fondul funciar. Fondul forestier Învelişul de soluri pe cuprinsul judeţului Maramureş este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiţionează formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca şi în depresiunile colinare Maramureş şi Lăpuş apar solurile brune şi solurile podzolice argiloiluvionare (Depresiunea Baia Mare). În dealurile Chioarului şi în nordul podişului Someşan, acestora li se adaugă solurile negre de fâneaţă. În arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici iar în munţii vulcanici (Gutin, Igniş) andosolurile formate pe roci vulcanice. Solurile aluviale sunt puţin răspândite (cca. 32 ha ) în luncile Someşului, Lăpuşului, Izei, etc. Calitatea solurilor este afectată atât din motive antropice cât şi din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activităţile de metalurgie neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafaţă de cca. 30000 ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul poluării chimice a solului se poate evidenţia caracterul cumulativ şi remanent al poluării acestui factor de mediu. (sursa: APM Maramureş)



Capitolul 2

Situaţia fondului funciar în anul 2007 este prezentată în tabelul următor:

Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2007

Anul 2007

Hectare %

Total 630.436 100,00%

Agricolă 310.545 49,26%

Arabilă 83.946 13,32%

Păşuni 100.113 15,88%

Fâneţe 120.232 19,07%

Vii şi pepiniere viticole 242 0,04%

Livezi şi pepiniere pomicole 6.012 0,95%

Terenuri neagricole total 319.891 50,74%

Păduri şi altă vegetaţie forestieră 288.699 45,79%

Ocupată cu ape, bălţi 5.340 0,85%

Ocupată cu construcţii 11.476 1,82%

Căi de comunicaţii şi căi ferate 6.379 1,01%

Terenuri degradate şi neproductive 7.997 1,27%

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Suprafaţa agricolă reprezintă 49,26% din suprafaţa totală de a judeţului, iar suprafaţa arabilă reprezintă 13,32% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv 27,03% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa ocupată cu păşuni reprezintă 15,88% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv 32,24% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa ocupată cu fâneţe reprezintă 19,07% din suprafaţa totală a judeţului, respectiv 38,71% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa ocupată cu vii reprezintă doar 0,04% din suprafaţa totală a judeţului, doar 242 de hectare fiind cultivate cu această cultură. Suprafaţa ocupată cu livezile totalizează 6.012 hectare, reprezentând aproximativ 1% din suprafaţa totală a judeţului. Suprafaţa agricolă judeţeană/cap de locuitor se situează la 0,60 ha, uşor sub media naţională de 0,68 ha/cap de locuitor. 45,79% din suprafaţa judeţului Maramureş este ocupată cu păduri şi altă vegetaţie forestieră. În cifre absolute, fondul forestier al judeţului Maramureş totalizează 288.699 hectare, ceea ce reprezintă 4,51% din fondul forestier al României. 204.371 hectare din fondul forestier este administrat de Direcţia Silvică Baia Mare. Acest fond este arondat după cum urmează: 15 ocoale silvice cu suprafeţe cuprinse între 6.205 ha (O.S. Şomcuta) şi 32.251 ha (O.S. Vişeu); 61 districte silvice; 323 cantoane silvice; 3 păstrăvării. 97,14% din fondul forestier al judeţului este reprezentat de păduri: 48,5% răşinoase, 51,5% foioase. Speciile de floră şi faună sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice, de Direcţia Silvică Baia Mare sunt: ciuperci (gălbiori – 50 t, hribi – 250 t, ghebe – 300 t, altele – 60 t), fructe de pădure (afine –240 t, zmeură – 70 t, mure – 250 t, măceșe – 60 t) (sursa: APM Maramureş).


Fondul cinegetic

Efective evaluate şi recoltele de vânat, Maramureş, 2007

Suprafaţa fondului cinegetic a judeţului Maramureş însumează 585.725 hectare. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcţie de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniş de cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoşul de munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele. În râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser, alături de păstrăv şi lipan trăieşte cea mai valoroasă specie de salmonide, lostriţa.

Sursa: INS

2.1.1.3. Resurse hidrografice În condiţiile unui relief predominant muntos, judeţul Maramureş este caracterizat printr-o reţea hidrografică bogată, aici existând ape freatice din abundenţă care asigură în permanenţă alimentarea cu apă a râurilor mici. În partea nord-estică a judeţului, Tisa superioară drenează toţi afluenţii care au izvoarele pe versanţii sud-estici ai Munţilor Maramureşului şi nordul Munţilor Rodnei, precum şi numeroasele pâraie care coboară din munţii Gutâi-Ţibleş. Toate râurile gravitează spre Depresiunea Maramureşului, considerată ca o adevărată piaţă de adunare a apelor. Vişeul izvorăşte din apropierea pasului Prislop, străbate regiunea muntoasă, după care intră în Depresiunea Maramureş. Dintre afluenţi săi cei mai importanţi amintim: Negoiescu, Izvorul Dragoş, Repedea, Ţâşla, Vaserul şi Ruscova. Iza izvorăşte de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna. Are un curs aproape paralel cu Valea Vişeului, iar dintre afluenţii săi amintim: Rona, Ieudul, Slătioara şi cel mai important afluent al său, Mara cu care se uneşte la Vadu Izei. Someşul este cel mai mare râu care străbate partea de sud-vest a judeţului. Cei mai importanţi afluenţi sunt: Sălajul şi Lăpuşul. Lăpuşul este colectorul aproape unic al apelor de pe versanţii sudici ai munţilor Gutâi, Ţibleş, Lăpuş şi izvorăşte de sub vârful Văratecul. Dintre afluenţii mai importanţi: Rohia, Suciu, Cavnic, şi Săsar. În judeţul Maramureş sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane şi depresionare, prezentând interes turistic, precum şi 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol. Menţionăm lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhăescu, Izvorul Bistriţei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura, Morărenilor, precum şi lacurile de dizolvare şi prăbuşire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Şugatag şi Coştiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentraţii aproape de saturaţie (30 g/l) şi are proprietăţi terapeutice, la care se adaugă fenomenul de heliotermie. Lacul Albastru, în apropiere de oraşul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m şi o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prăbuşirea într-o galerie de mină) şi compoziţia chimică a apei. Acumulările antropice au o suprafaţă de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane mc apă), asigurând alimentarea cu apă potabilă şi industrială în zona Baia Mare - Baia Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitură şi producerea de energie electrică. Se află în execuţie sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane mc apă în final). (sursa: APM Maramureş)

Anul 2007 Efectivele evaluate

Recoltele de vânat

Capra neagră 101 0

Căprior 3.016 55

Cerb comun 1.425 7

Iepure de câmp 5.459 621

Lup 86 0

Mistreţ 1.489 147

Pisica salbatică 146 0

Râs 62 0

Urs 165 0

Viezure 331 4

Vulpe 1512 367

Cocoş de munte 438 7

Fazan 3370 480

Potârniche 995 0



Capitolul 2

2.1.1.4. Resurse naturale neregenerabile În judeţul Maramureş acumulările de minerale au compoziţii diferite, constituite în zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judeţului sunt reprezentate de: - minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băiţa, Herja, Baia Sprie, Şuior, Cavnic, Băiuţ, Poiana Botizii, Ţibleş, Baia Borşa (Gura

Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucăţii) şi Vişeu (Măcârlău, Novicior); - mineralizaţiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borşa, Vişeu (Măcârlău şi Catarama); - mineralizaţiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roşie, Dealu Crucii, Şuior, Băiţa; - acumulările de minereu de fier şi mangan de la Răzoare; - depozitele de bentonită de la Răzoare şi Valea Chioarului; - acumulări de şisturi bituminoase în raza localităţilor Vişeu, Borşa, Săcel, Tg. Lăpuş; - roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diverse construcţii şi ca placaje

decorative; pietriş şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş, Vişeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

2.1.2. Resurse energetice Judeţul Maramureş nu are încă politici regionale energetice, dar există interes, iar până în prezent Consiliul Judeţean Maramureş a iniţiat o serie de acţiuni care vor avea ca rezultat elaborarea unei strategii energetice şi a unui plan de acţiune pentru promovarea surselor regenerabile şi a eficienţei energetice. Astfel, în parteneriat cu alte instituţii a înfiinţat Agenţia de Management Energetic Maramureş, proiect cu finanţare europeană prin care s-a constituit o structură specializată în domeniul energetic. De asemenea, a elaborat şi implementează mai multe proiecte în domeniul energiei. În Maramureş există potenţial important pentru producerea de energie din resurse hidro şi biomasă, chiar şi potenţial geotermal, dar toate acestea necesită investigaţii mai ample

Harta resurselor regenerabile disponibile

Sursa: MEF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 Legenda: I. Delta Dunării (energie solară); II. Dobrogea (energie solară şi eoliană); III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă); IV. Munţii Carpaţi (IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest ( biomasă, microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 – Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

2.1.2.1. Potenţialul hidroenergetic Micropotenţialul este parte integrantă a potenţialului energetic al României şi dacă, până în prezent s-a pus accent în special pe realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri > 10 MW, România va face demersuri pentru valorificarea în continuare a micropotenţialului pentru a răspunde cerinţelor Directivei Uniunii Europene privind sursele regenerabile de energie. Conform Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice – ISPH, dacă se are în vedere tot potenţialul hidroenergetic amenajabil prin centrale hidroelectrice de mică putere, se constată că acesta echivalează cu aproape 80% din energia produsă de Porţile de Fier I, cu deosebirea că MHC-urile sunt distribuite pe întreaga suprafaţă a ţării şi că realizarea acestora ar determina creşteri economice în toate zonele ţării. România dispune de resurse de apă relativ modeste atât ca resurse hidrologice cât şi ca potenţial hidroenergetic. Aceasta rezultă din faptul că reţeaua cursurilor de apă se formează practic la altitudinea de 1400-1500 mdM şi are debite care, la punctul de vărsare în Dunăre (principalul colector al râurilor ţării) sau la ieşirea din ţară, ajung până la cca 180 m3/s. Cum nevoile de apă pentru populaţie, industrie şi pentru irigaţii, pe de o parte cresc în timp, iar pe de altă parte, România este o ţară cu resurse energetice primare clasice limitate, amenajarea potenţialului hidrologic şi hidroenergetic trebuie să se facă cu o deosebită atenţie.


Conform Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, la 31.12.2005 erau în exploatare 296 microhidrocentrale având puterea instalată Pi = 364 MW şi Em = 1082 GWh/an. De menţionat că energia produsă efectiv de aceste centrale este de cca 30% - 40% din energia de proiect. Micropotenţialul amenajat la 1.01.2005 totalizează 380 de microhidrocentrale (MHC-uri) şi Centrale hidroelectrice de mică putere (CHEMP) având puterea instalată de 500 MW şi energia medie de proiect 1508 GWh/an. Acest micropotenţial amenajat cuprinde: MHC aflate în exploatare şi MHC aflate în execuţie şi MHC casate. Din totalul de 380 MHC existente un număr de 209 microhidrocentrale se află în administrarea Hidroelectrica S.A., principalul administrator al hidropotenţialului amenajat al României, 49 MHC (13% din total) sunt în execuţie şi 35 MHC (9% din total) sunt casate

sau casate parţial. În general, calculul micropotenţialului începe din zona în care cursul de apă prezintă un debit permanent tot timpul anului, având un debit multianual de cel puţin 50 l/s şi o pantă mai mare de 10 m/km, pe râuri care nu sunt prinse în schemele mari de amenajare hidroenergetică. Micropotenţialul tehnic amenajabil reprezintă puterea sau energia electrică care ar putea fi produsă prin amenajarea hidroenergetică a cursurilor de apă cu potenţial redus. România are o reţea hidrografică dispusă radial faţă de coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cu scurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţelei hidrografice fiind de 0,5 km/km2.

Din punct de vedere hidroenergetic, teritoriul României a fost împărţit în 4 bazine: Olt, Mureş, Tisa-Someş şi Ialomiţa. Cursurile de apă aparţinând bazinului hidrografic Olt (nu sunt incluse în schemele mari de amenajare) care au fost inventariate în lucrare, au o suprafaţă însumată a bazinelor lor hidrografice de 31.066 km2 şi o lungime totalizând 5.029 km. Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Olt este de 45% din totalul efectuat pe cele 4 bazine. Cu toate că amenajarea hidroenergetică existentă a râului Olt este cea mai importantă de pe râurile interioare, potenţialul rămas de amenajat este semnificativ. Astfel, potenţialul teoretic liniar însumează 457.906 kW şi are o pondere de 48%. Bazinul hidrografic al râului Mureş, situat în partea centrală şi de vest a României, este cuprins între Carpaţii Orientali, Meridionali şi Apuseni, iar sectorul său inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei. Suprafaţa bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă inventariate din cadrul bazinului hidrografic Mureş totalizează 15.340 km2, iar lungimea corespunzătoare este de 3.050 km. Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Mureş este de 22%, respectiv 28% din totalul efectuat pe cele 4 bazine luate în calcul în această etapă. Bazinul hidrografic Someş-Tisa. Afluent al fluviului Dunărea, Tisa superioară drenează toţi afluenţii care îşi culeg izvoarele de pe versanţii vestici ai Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) şi ai Munţilor Maramureş, din nordul Munţilor Rodnei şi Lăpuşului, precum şi numeroasele pâraie nordice şi estice care sosesc din eruptivul Oaş – Gutâi - Tibleş. Toate râurile din vest gravitează spre depresiunea tectonică a Maramureşului, considerată ca o adevărată piaţă de adunare a apelor. Având în vedere faptul că râul Someş este afluent al râului Tisa, care udă teritoriul României pe o lungime nu prea mare în raport cu toată lungimea sa, cele două râuri au fost analizate împreună. Suprafaţa cumulată a cursurilor de apă în bazinele hidrografice Someş-Tisa este de 21.065 km2 însumând o lungime de 2.689 km. Ponderea suprafeţei bazinale şi a lungimii râurilor din bazinul Tisa-Someş este de 30%, respectiv 24% din totalul efectuat pe cele 4 bazine luate în calcul. Potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă analizate totalizează 177.197 kW şi are o pondere de 19%, iar potenţialul specif ic mediu al acestora este de 65,4 kW/km. Potenţialul tehnic amenajabil s-a determinat pentru sectoarele de râu cu p > 150 kW/km, rezultând dintr-un total de 311 sectoare de râuri inventariate, 35 sectoare de interes. Astfel, potenţialul tehnic amenajabil a totalizat Pi = 38.361 kW şi Em = 223 GWh/an, care reprezintă 16% din totalul pe cele 4 bazine. Spre deosebire de alte bazine hidrografice, bazinul hidrografic Ialomiţa este mai puţin înzestrat din punct de vedere al valorificării potenţialului (mai ales în partea sudică) decât alte bazine hidrografice. S-au inventariat un număr de 22 de sectoare de cursuri de apă care însumează o suprafaţă a bazinelor lor hidrografice de 1.753 km, având o lungime totală de 321 km. Aceste cursuri de apă se caracterizează prin pante relativ mici 10÷50 m/km şi potenţial specific < 150 kW/km modest. Potenţialul teoretic liniar este de 20.898 kW, reprezentând o pondere de 2% din totalul celor 4 bazine şi pmed = 57,4 kW/km. Ca o concluzie, se poate afirma că în bazinul hidrografic Olt există destule posibilităţi de amenajare a micropotenţialului hidroenergetic liniar, Mureşul deţine şi el o pondere de 32%, urmat de Tisa-Someş cu 16%.



Capitolul 2

Potenţialul hidroenergetic al bazinului Tisa-Someş Ca parte a bazinului Tisa-Someş, Tisa superioară, afluent al fluviului Dunărea, drenează toţi afluenţii care îşi culeg izvoarele de pe versanţii vestici ai Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) şi ai Munţilor Maramureş, din nordul Munţilor Rodnei şi Lăpuşului, precum şi numeroasele pâraie nordice şi estice care sosesc din eruptivul Oaş – Gutâi - Țibleș. La ieşirea din munţi, râul primeşte din stânga afluent, râul Vişeu. De aici, Tisa formează graniţa naturală între ţara noastră şi Ucraina. Afluenţii principali ai Tisei sunt: Vişeu, Iza, Săpânţa şi Turul. Râul Someş îşi are izvoarele în România, străbate România şi Ungaria şi se varsă în râul Tisa, în Ungaria. Are două izvoare în Carpaţii Orientali şi anume Someşul Mare, care izvorăşte din Munţii Rodnei şi curge spre sud-vest, şi Someşul Mic, care izvorăşte din Munţii Apuseni (pârâurile Someşul Cald şi Someşul Rece) şi curge spre nord-est. Someşul primeşte ca afluenţi principali: Someşul Mare, Lăpuş, Şieu, Almaş şi Someşul Mic. Bazinul hidrografic Tisa-Someş are în componenţa sa judeţul Maramureş şi o parte din judeţele Suceava, Satu Mare, Cluj şi Bistriţa Năsăud. Amplasamentele stabilite pe teritoriul judeţului Maramureş pentru acest bazin sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Amplasamente microhidroenergetice potenţiale

Denumire centrală Cursul de apă

Cădere brută (m) Debitul instalat (mc/s) Puterea instalată

(MW)

Energie Medie

(GWh/an)

Repedea Ruscova 25 10,70 1,8 8,7

Șieu Iza 40 2,90 0,8 4,3

Poienile Botiza 110 1,06 0,8 4,4

Dragomireşti Boicu 55 1,96 0,7 4,0

Breboaia Mara Mara 75 1,00 0,5 2,8

Săpânţa Săpânţa 45 3,37 1,0 5,7

Sursa: Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice

2.1.2.2. Potenţial biomasă Biomasa constituie pentru România, o sursa regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare. Valorificarea potenţialului energetic al biomasei ar putea să acopere aproximativ 65% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia total consumată.

energie geotermală

2%energie solară

12%

energie eoliană17%

hidroenergie4%

biomasă65%

Potenţialul României în domeniul producerii de energie verde

Sursa: MEF, Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020


Din punct de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost împărţit în opt regiuni şi anume: 1. Delta Dunării – rezervaţie a biosferei 2. Dobrogea 3. Moldova 4. Munţii Carpaţi (Estici, Sudici, Apuseni) 5. Platoul Transilvaniei 6. Câmpia de Vest 7. Subcarpaţii 8. Câmpia de Sud Potenţialul energetic tehnic al biomasei este estimat pentru 2010 de cca.518.400 TJ/an. 471.000 TJ/an sunt estimaţi a fi generaţi pe baza biomasei vegetale, 24.600 TJ/an sunt estimaţi a fi generaţi pe baza biogazului, iar 22.800 TJ/an sunt estimaţi a fi generaţi pe baza deşeurilor urbane. La nivelul judeţului Maramureş, potenţialul energetic tehnic al biomasei este de 2062 TJ/an. 71,29% din acest potenţial este estimat a fi obţinut pe baza biomasei agricole, iar 26,71% pe baza biomasei forestiere. Biomasa este reprezentată de: reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc, deşeuri din industria de prelucrare a lemnului (rumeguş, talaj), deşeuri agricole (tulpini), biogaz, deşeuri şi reziduuri menajere.

Biomasa este principalul combustibil rural fiind folosit mai ales pentru încălzirea spaţiului şi a apei, precum şi pentru gătit. Toţi combustibilii fosili provin din biomasă şi deci biomasa poate fi cu uşurinţă transformată în combustibili solizi, lichizi sau gazoşi bazaţi pe carbon. Biomasa din lemn reţine şi CO2 atmosferic. În viitor, cantităţi mari de biomasă vor fi transformate în combustibili mai convenabili. De exemplu biogazul cu 60 % metan, produs fie din dejecţiile animalelor fie direct din depozitele de deşeuri, poate fi folosit la generarea energiei electrice, la gătit sau la iluminat. Reziduul fermentatoarelor de biogaz este un excelent îngrăşământ agricol. Potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică (INS), circa 45% din populaţia României (10,13 milioane locuitori) trăieşte în zonele rurale şi are ca ocupaţie de bază agricultura sau alte activităţi rurale. Deşi 98% din gospodării beneficiază de electricitate, numai 7% din acestea (0,27 din 3,81 milioane) sunt conectate la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Principalul combustibil pentru încălzire şi pregătirea hranei este biomasa (lemne, deşeuri lemnoase sau din agricultură) iar 98% din gospodării folosesc sobele pentru încălzire. Numai 2% dintre gospodării sunt dotate cu sisteme de încălzire centralizată. Chiar şi acestea din urmă folosesc la gătit, în mare măsură, sobele cu combustibilul solid (biomasa). Cele mai convenabile resurse regenerabile (în funcţie de costurile de utilizare şi volumul de resurse) şi tehnologii utilizate pentru producerea energiei electrice sunt centralele hidroelectrice inclusiv microhidrocentralele, turbinele eoliene şi centrale cu cogenerare care utilizează biomasă, iar pentru producerea de energie termică sunt biomasa şi energia solară.



Capitolul 2

2.2. Capitalul uman Sustenabilitatea resurselor umane necesită, într-o primă fază, o evaluare cât mai precisă a capitalului uman şi a dinamicii acestuia pe termen scurt, mediu şi lung. Evaluarea resurselor umane este dirijată şi de propunerile Comisiei Europene vis-a-vis de axarea Cooperării Europene în Educaţie şi Formare pe patru direcţii strategice:

Punerea în aplicare a învăţării pe parcursul întregii vieţi; Îmbunătăţirea calităţii, a eficienţei şi a rezultatelor sistemelor de educaţie şi formare; Promovarea echităţii şi cetăţeniei active; Creşterea inovaţiei şi creativităţii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educaţie şi formare.

La nivelul României a fost elaborat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) ce stabileşte axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1.650.000 de persoane. Pentru o apreciere exhaustivă a capitalului uman din judeţul Maramureş sunt luaţi în vedere o serie de indicatori referitori la situaţia demografică, situaţia educaţiei şi formării profesionale, situaţia ocupării forţei de muncă şi situaţia incluziunii sociale.

2.2.1. Situaţia demografică din judeţul Maramureş

Populaţia stabilă a judeţului Maramureş a înregistrat în perioada 2000 – 2009 un trend descendent, valoarea minimă fiind cea aferentă anului 2008 cu 511.828 persoane. În comparaţie cu anul 2000, efectivul populaţiei judeţului Maramureş din anul 2009 a scăzut cu 19.009 persoane (-3,6%). La nivelul populaţiei stabile din mediul urban avem însă parte de o evoluţie a efectivului cu 16.827 persoane (+5,9%), în timp ce la nivelul populaţiei stabile din mediul rural trendul este unul descendent: -35.836 persoane (-14,5%). Raportându-ne la evoluţia populaţiei de sex masculin din judeţul Maramureş, în intervalul 2000 – 2009 aceasta a scăzut cu 11.097 persoane (-4,2%). O involuţie demografică mai moderată înregistrează persoanele de sex feminin, în perioada 2000 – 2009 numărul acestora scăzând cu 7.912 persoane (-2,9%).

Evoluţia populaţiei în judeţul Maramureş, pe medii şi sexe, în perioada 2000 – 2009 UM: număr persoane

Total Urban Rural

Anii Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin

2000 530.955 262.845 268.110 284.256 139.396 144.860 246.699 123.449 123.250

2001 530.605 262.560 268.045 284.468 139.399 145.069 246.137 123.161 122.976

2002 520.635 256.901 263.734 275.357 134.416 140.941 245.278 122.485 122.793

2003 519.057 255.981 263.078 274.876 133.986 140.890 244.181 121.995 122.186

2004 516.562 254.692 261.870 300.136 146.305 153.831 216.426 108.387 108.039

2005 515.610 254.044 261.566 303.119 147.668 155.451 212.491 106.376 106.115

2006 515.313 253.732 261.581 303.097 147.478 155.619 212.216 107.177 105.962

2007 513.000 252.394 260.606 301.749 146.654 155.095 211.251 105.740 105.511

2008 511.828 251.667 260.161 300.778 146.032 154.746 211.050 105.635 105.415

2009 511.946 251.748 260.198 301.083 146.146 154.937 210.863 105.602 105.261

Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Cea mai semnificativă modificare procentuală a efectivului populaţiei din judeţul Maramureş faţă de anul anterior a avut loc în anul 2002 (-1,88%). Involuţia demografică este însă una constantă în intervalul 2000 – 2008, modificarea procentuală a populaţiei faţă de anul anterior fiind, în permanenţă, una negativă. Totuşi semnalăm evoluţia populaţiei cu 118 persoane în anul 2009 (0,02%). Densitatea populaţiei din judeţul Maramureş a fost, de asemenea, în scădere în intervalul 2000 - 2008. Dacă în anul 2000 densitatea populaţiei era de 84,2 locuitori / km2, în anul 2008 valoarea densităţii populaţiei se ridică la 81,1 locuitori / km2. Acelaşi trend îl are şi densitatea populaţiei de la nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Nord-Vest sau de la nivelul României. În comparaţie cu densitatea populaţiei înregistrată în judeţul Maramureş, densitatea populaţiei de la nivel naţional este superioară valoric, iar cea de la nivel regional este inferioară. Cu toate acestea, în anul 2009 densitatea populaţiei din judeţul Maramureş face un salt uşor, ajungând la 81,2 locuitori / km2.


Şi în comparaţie cu densitatea populaţiei înregistrată la nivelul UE-27, densitatea populaţiei din judeţul Maramureş este mai mică. Diferenţa dintre acestea se acutizează însă în ultimii ani, pe fondul scăderii constante a locuitorilor / km2 în judeţul Maramureş şi a creşterii uşoare a densităţii populaţiei / km2 la nivelul UE-27.

Modificarea procentuală a populaţiei faţă de anul anterior şi densitatea populaţiei / km2 în perioada 2000 - 2008

Anii Modificarea procentuală a populaţiei faţă de anul

anterior Densitatea populaţiei (Locuitori / km2)

Judeţul

Maramureş Regiunea Nord-

Vest România

Judeţul Maramureş

Regiunea Nord- Vest

România UE-27

2000 -0,33% -0,14% -0,15% 84,2 83,4 94,2 112,2

2001 -0,07% -0,19% -0,11% 84,2 83,3 94,1 112,5

2002 -1,88% -2,88% -2,66% 82,6 80,9 91,6 112,8

2003 -0,30% -0,44% -0,28% 82,3 80,5 91,3 113,3

2004 -0,48% -0,26% -0,28% 81,9 80,3 91,1 113,9

2005 -0,18% -0,02% -0,24% 81,8 80,3 90,9 114,3

2006 -0,06% -0,49% -0,22% 81,7 79,9 90,7 114,8

2007 -0,45% 0% -0,21% 81,3 79,9 90,5 :

2008 -0,23% -0,19% -0,17% 81,1 79,7 90,3 :

2009 +0,02% -0,01% -0,13% 81,2 79,7 90,2 :

: date nedisponibile Sursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, calcule proprii

Din totalul populaţiei înregistrate la 1 ianuarie 2009 în judeţul Maramureş, 49,17% sunt persoane de sex masculin şi 50,82% sunt persoane de sex feminin. Distribuţia populaţiei pe sexe este uşor mai echilibrată atât decât cea existentă la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest (48,73% persoane de sex masculin şi 51,27% persoane de sex feminin), cât şi decât cea existentă la nivelul României (48,71% persoane de sex masculin şi 51,29% persoane de sex feminin).

Populaţia judeţului Maramureş pe medii şi sexe, la 1 ianuarie 2009

49,17%

48,54%

50,08%

50,82%

51,46%

49,92%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total populaţie

Urban

Rural

Populaţia judeţului Maramureş pe medii şi sexe, la 1 ianuarie 2009

Masculin Feminin

În ultimii ani poate fi remarcată o stagnare a gradului de urbanizare a judeţului Maramureş în jurul valorii de 58,8%. Comparativ cu gradul de urbanizare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (53,27% în anul 2009) sau din România (55,05% în anul 2009), nivelul de urbanizare din judeţul Maramureş este superior. Astfel, la 1 ianuarie 2009, 58,81% din populaţia judeţului Maramureş avea domiciliul stabil în mediul urban, în timp ce 41,19% din locuitori aveau domiciliul în mediul rural.

Efectivul populaţiei urbane şi gradul de urbanizare al judeţului Maramureş, Regiunii Nord-Vest şi României, în perioada 2006 - 2009

2006 2007 2008 2009

Populaţia

urbană Grad de

urbanizare Populaţia

urbană Grad de


urbană Grad de


urbană Grad de

urbanizare

Judeţul Maramureş 303.097 58,80% 301.749 58,80% 300.778 58,80% 301.083 58,81%

Regiunea Nord-Vest 1.445.295 53% 1.459.163 53,50% 1.454.412 53,40% 1.449.957 53,27%

România 11.926.178 55,20% 11.914.343 55,20% 11.872.270 55,10% 11.835.100 55,05%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii



Capitolul 2

Distribuţia populaţiei judeţului Maramureş pe grupe de vârstă denotă cu claritate prezenţa fenomenului de îmbătrânire al populaţiei. Scăderea constantă a efectivului de populaţie cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, concomitentă cu creşterea efectivului de populaţie cu vârsta cuprinsă între 15-59 ani şi, mai ales, peste 60 ani caracterizează dinamică demografică a judeţului Maramureş încă din anul 1990. Dacă în acest an populaţia stabilă cu vârsta până în 14 ani însuma 26,3% din populaţia totală, în anul 2008 ponderea acestora a ajuns la 11,8%. Pe de altă parte, dacă în 1990 efectivul populaţiei cu vârsta peste 60 ani se cifra la 12,4% din totalul populaţiei, în anul 2008 ponderea acestora a ajuns la 17,4%.

Populaţia judeţului Maramureş pe grupe de vârstă, în perioada 1990 - 2008

Anii Total

Pe grupe de vârstă Pondere pe grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

1990 559.393 147.210 342.920 69.263 26,3% 61,3% 12,4%

1995 537.477 122.700 339.348 75.429 22,8% 63,1% 14,0%

2000 530.955 107.697 341.894 81.364 20,3% 64,4% 15,3%

2001 530.605 104.831 343.283 82.491 19,8% 64,7% 15,5%

2002 520.635 99.574 337.668 83.393 19,1% 64,9% 16,0%

2003 519.057 95.356 339.826 83.875 18,4% 65,5% 16,2%

2004 516.562 91.866 339.785 84.911 17,8% 65,8% 16,4%

2005 515.610 88.618 341.049 85.943 17,2% 66,1% 16,7%

2006 515.313 86.958 341.530 86.825 16,9% 66,3% 16,8%

2007 513.000 85.019 368.061 77.920 16,6% 71,7% 15,2%

2008 511.828 60.170 362.588 89.070 11,8% 70,8% 17,4%


Populaţia judeţului Maramureş pe grupe de vârstă, în perioada 1990 - 2008

26,3% 20,30%11,80%

61,3%64,40%

70,80%

12,4% 15,30% 17,40%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1990 2000 2008

Populaţia judeţului Maramureş pe grupe de vârste, în perioada 1990 - 2008

60 ani şi peste

15 - 59 ani

0 - 14 ani

Gradul de îmbătrânire demografică este, de asemenea, din ce în ce mai accentuat. Dacă în 1990, la 1000 de locuitori cu vârsta până în 15 ani reveneau 470,5 persoane cu vârsta peste 60 ani, în anul 2008 la 1000 de locuitori cu vârsta până în 15 ani revin 1480,3 persoane cu vârsta peste 60 ani. Procentul de îmbătrânire al populaţiei este mai accentuat în judeţul Maramureş decât la nivel naţional, unde în anul 2008 gradul de îmbătrânire demografică era de 1279,4‰.

În timp ce gradul de îmbătrânire demografică a avut un trend ascendent, rata de înlocuire a forţei de muncă (persoane în vârstă de 0-14 ani ce revin unei treimi din persoanele în vârsta de 15-59 ani, calculat la 1000 de locuitori) a înregistrat o scădere de la 1287,8 persoane în anul 1990 la 497,8 persoane în anul 2008. Acest indicator arată faptul că peste 15 ani la 1000 de persoane active ce au depăşit vârsta legală de muncă vor reveni doar 497,8 persoane, rămânând un deficit al forţei de muncă de aproape 500 de persoane.


Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei de muncă în judeţul Maramureş, în perioada 1990 – 2008

Anii Gradul de îmbătrânire demografică Rata de înlocuire a forţei de muncă

Judeţul

Maramureş România

Judeţul Maramureş

România

1990 470,5‰ 652,5‰ 1287,8‰ 1171,3‰

1995 614,7‰ 831,8‰ 1084,7‰ 1010,3‰

2000 755,5‰ 1008,9‰ 945,0‰ 885‰

2001 786,9‰ 1046,3‰ 916,1‰ 858,2‰

2002 837,5‰ 1088,3‰ 884,7‰ 839,8‰

2003 879,6‰ 1129,7‰ 841,8‰ 801,6‰

2004 924,3‰ 1169,7‰ 811,1‰ 765,6‰

2005 969,8‰ 1216,2‰ 779,5‰ 734,3‰

2006 998,5‰ 1237,2‰ 763,8‰ 715,2‰

2007 916,5‰ 1258,4‰ 693,0‰ 707,5‰

2008 1480,3‰ 1279,4‰ 497,8‰ 700‰


Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei de muncă în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

755,5 786,9 837,5

879,6 924,3 969,8 998,5916,5

1480,3

945 916,13 884,66

841,8 811,09 779,51 763,83692,97

497,83

0,0

200,0

400,0

600,0

800,0

1000,0

1200,0

1400,0

1600,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Gradul de îmbătrânire demografică şi rata de înlocuire a forţei de muncă în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

- UM: ‰ -

Gradul de îmbătrânire demografică Rata de înlocuire a forţei de muncă

Durata medie a vieţii în cadrul judeţului Maramureş în anul 2008 este de 72,4 ani, mai ridicată în rândul persoanelor de sex feminin (76,17 ani) şi mai scăzută în rândul celor de sex masculin (68,78 ani). Cu toate acestea, durata medie a vieţii a înregistrat o evoluţie uşoară în intervalul 1990 – 2008, atât pentru persoanele de sex feminin (cu 4,03 ani mai mult în anul 2008, faţă de anul 1990), cât şi pentru persoanele de sex masculin (cu 3,4 ani mai mult în anul 2008, faţă de anul 1990).

Durata medie a vieţii în judeţul Maramureş, pe sexe, în perioada 1998 – 2007 UM: ani

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

1990 68,62 65,35 72,14

1995 67,73 63,86 72

2000 69,01 65,51 72,77

2001 69,83 66,66 73,2

2002 70,07 66,82 73,51

2003 69,92 66,35 73,74

2004 70,18 66,53 74,13

2005 70,76 67,22 74,5

2006 71,17 67,84 74,63

2007 71,53 68,02 75,19

2008 72,4 68,78 76,17




Capitolul 2

Durata medie a vieţii în judeţul Maramureş, pe sexe, în perioada 2000 – 2008

69,0

69,8

70,1

69,9

70,2

70,8

71,2

71,5

72,4

65,5

66,7

66,8

66,4

66,5

67,2

67,8

68,0

68,8

72,8

73,2

73,5

73,7

74,1

74,5

74,6

75,2

76,2

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 100,0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Durata medie de viaţă, pe sexe, în perioada 2000-2008

Ambele sexe Masculin Feminin

Rata de natalitate din judeţul Maramureş a înregistrat valori cuprinse între 10,3‰ şi 11,6‰ în intervalul 2000 – 2008, cea mai mare valoare fiind cea din anul 2000, iar cea mai mică fiind cea din 2003 şi 2007. Pe de altă parte, rata de mortalitate se cifrează tot în jurul valorilor de 10‰ - 11‰, devansând totuşi rata natalităţii începând cu anul 2002, an în care rata sporului natural atinge minimul negativ (-1‰). În mediul urban rata sporului natural rămâne pozitivă în perioada 2000-2008, numărul născuţilor vii fiind mai mare decât numărul deceselor. În mediul rural însă rata sporului natural este negativă, cea mai mică valoare fiind înregistrată în anul 2005 şi în anul 2008 (-3,1‰).

Numărul de născuţi vii, numărul de decese şi sporul natural în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 - 2008

Total Urban Rural

Anii Născuţi-

vii Decese

Sporul natural

Născuţi-vii

Decese Sporul natural

Născuţi-vii

Decese Sporul natural

2000 6142 5774 368 3113 2567 546 3029 3207 -178

2001 5742 5710 32 2926 2626 300 2816 3084 -268

2002 5396 5918 -522 2736 2640 96 2660 3278 -618

2003 5331 5766 -435 2785 2604 181 2546 3162 -616

2004 5689 5775 -96 3367 2886 481 2322 2889 -577

2005 5660 5790 -130 3505 2981 524 2155 2809 -654

2006 5552 5648 -96 3457 2946 511 2095 2702 -607

2007 5283 5408 -125 3250 2919 331 2033 2489 -456

2008 5505 5277 -130 3401 2820 524 2104 2457 -654



Rata de natalitate, rata de mortalitate şi rata sporului natural în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 – 2008

UM: Persoane la 1000 de locuitori

Total Urban Rural

Anii Născuţi-

vii Decese Sporul

Născuţi-vii

Decese Sporul Născuţi-

vii Decese Sporul

2000 11,6 10,9 0,7 10,9 9 1 12,2 12,9 -0,7

2001 10,8 10,8 0,1 10,2 9,2 1 11,4 12,4 -1,1

2002 10,4 11,4 -1 9,6 9,2 0,3 10,8 13,3 -2,5

2003 10,3 11,1 -0,8 10,1 9,4 0,7 10,4 12,9 -2,5

2004 11 11,2 -0,2 11,2 9,6 1,6 10,7 13,3 -2,6

2005 11 11,2 -0,3 11,5 9,8 1,7 10,1 13,2 -3,1

2006 10,8 11 -0,2 11,4 9,7 1,7 9,8 12,7 -2,9

2007 10,3 10,5 -0,2 10,7 9,6 1,1 9,6 11,7 -2,1

2008 10,7 10,3 -0,3 11,2 9,3 1,7 9,9 11,6 -3,1

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Rata natalităţii şi rata mortalităţii în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2007

9,5

10

10,5

11

11,5

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Rata natalităţii şi rata mortalităţii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 -2007

Spor natural pozitiv Spor natural negativ Rata natalităţii Rata mortalităţii

Comparativ cu datele obţinute la nivel european în ceea ce priveşte rata natalităţii în perioada 2000-2006, judeţul Maramureş a înregistrat un număr mai ridicat de noi născuţi la 1000 de locuitori. Astfel, în anul 2000 rata natalităţii în judeţul Maramureş a fost de 11,6‰, în timp ce rata natalităţii din UE-27 a fost de 10,6‰. Începând cu anul 2007 însă, rata natalităţii de la nivel european devine superioară celei din judeţul Maramureş: 10,6‰ în UE-27, faţă de 10,3‰ în judeţul Maramureş în anul 2007 şi 10,8‰ în UE-27 şi 10,7‰ în judeţul Maramureş în anul 2008.

Rata natalităţii în EU-27 şi România, în perioada 2000-2008

UM: Noi născuţi la 1000 de locuitori

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

UE-27 10,6 10,4 10,3 10,3 10,5 10,4 10,6 10,6 10,8*

România 10,5 9,8 9,7 9,8 10 10,2 10,2 10 10,3

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 10,7 10 9,8 10 10,2 10,7 10,5 10,2 10,7

Judeţul Maramureş 11,6 10,8 10,4 10,3 11 11 10,8 10,3 10,7

* previziuni Eurostat Sursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat

Rata mortalităţii infantile atinge o valoare de 10‰ în anul 2008, cu peste 5‰ mai mică decât rata mortalităţii infantile înregistrate în anul 2000. Cea mai ridicată valoare a ratei mortalităţii infantile din acest interval este cea din anul 2002 (16,7‰), în timp ce valoarea cea mai scăzută este cea din anul 2008 (10‰). Rata mortalităţii infantile variază în funcţie de mediu (urban-rural), astfel încât ea este aproape dublă în mediul rural (14,7‰), decât în mediul urban (7,1‰). Această situaţie este întâlnită aproape în toţi anii din intervalul 2000-2008, singurul an în care rata mortalităţii infantile este mai ridicată în mediul urban, fiind anul 2005 (13,7‰).



Capitolul 2

Mortalitatea infantilă şi rata mortalităţii infantile în judeţul Maramureş, pe medii, în perioada 2000 - 2008

Decese la o vârstă sub 1 an

Rata mortalităţii infantile (persoane la 1000 de născuţi - vii)

Anii Total Urban Rural Total Urban Rural

2000 94 46 48 15,3 14,8 15,8

2001 79 37 42 13,8 12,6 14,9

2002 90 45 45 16,7 16,4 16,9

2003 71 31 40 13,3 11,1 15,7

2004 77 36 41 13,5 10,7 17,7

2005 73 48 25 12,9 13,7 11,6

2006 62 29 33 11,2 8,4 15,8

2007 55 33 22 10,4 10,2 10,8

2008 55 24 31 10 7,1 14,7


Rata de fertilitate a înregistrat o uşoară scădere în intervalul 2004-2007, de la o rată de 41,5‰ în anul 2004, ajungând la o rată de 39,10‰ în anul 2007. Anul 2008 se remarcă însă printr-o revenire a ratei de fertilitate, aceasta cifrându-se la 41,1 născuţi vii la 1000 femei în vârsta fertilă. Fluctuaţia acestui indicator este vizibilă în funcţie de categoriile de vârstă. Astfel, cea mai ridicată rată de fertilitate este cea înregistrată în cadrul grupei de vârstă 25-29 ani, urmată de categoria de vârstă 20-24 ani şi 30-34 ani.

Rata de fertilitate în judeţul Maramureş, pe categorii de vârstă, în perioada 2004-2008

UM: născuţi – vii la 1000 de femei în vârsta fertilă

Categorie de vârstă 2004 2005 2006 2007 2008

Rata de fertilitate Judeţ Maramureş 41,50 41,40 40,80 39,10 41,1

15-19 ani 32,20 31,00 31,00 30,00 34,3

20-24 ani 87,20 86,50 81,20 75,00 76,6

25-29 ani 88,50 87,70 85,60 82,80 84,8

30-34 ani 47,50 49,40 51,30 50,00 52,9

34-39 ani 18,20 17,90 18,30 17,40 19,6

40-44 ani 4,30 3,60 3,90 4,10 4,4

45-49 ani 0,20 0,10 0,10 0,20 0,2


Atât rata de nupţialitate, cât şi rata de divorţialitate au avut o uşoară evoluţie în perioada 2000-2008. Astfel, de la o rată de nupţialitate de 6,7‰ în anul 2000, s-a ajuns la o rată de 6,9‰ în anul 2008, iar de la o rată de divorţialitate 1,5‰ în anul 2000, s-a ajuns la o rată de 1,9‰ în anul 2008. Atât numărul de căsătorii la 1000 de locuitori, cât şi numărul de divorţuri la 1000 de locuitori, sunt mai ridicate în mediul urban din Judeţul Maramureş, decât în mediul rural.

Numărul de căsătorii şi numărul de divorţuri, pe medii, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

Total Urban Rural

Anii Căsătorii Divorţuri Căsătorii Divorţuri Căsătorii Divorţuri

2000 3546 819 1960 615 1586 204

2001 3200 823 1798 616 1402 207

2002 3458 823 1987 628 1471 195

2003 3606 933 2086 727 1520 206

2004 3744 1050 2420 770 1324 280

2005 3719 906 2386 678 1333 228

2006 3677 806 2307 583 1370 223

2007 4185 1016 2598 766 1587 250

2008 3553 956 2317 746 1236 210



Rata de nupţialitate şi rata de divorţialitate, pe medii, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2008

UM: căsătorii / divorţuri la 1000 de locuitori

Total Urban Rural

Anii Căsătorii Divorţuri Căsătorii Divorţuri Căsătorii Divorţuri

2000 6,7 1,5 6,8 2,14 6,4 0,82

2001 6 1,6 6,3 2,1 5,7 0,8

2002 6,6 1,6 6,9 2,2 6 0,8

2003 6,9 1,8 7,6 2,63 6,2 0,84

2004 7,2 2 8 2,55 6,1 1,29

2005 7,2 1,8 7,8 2,22 6,3 1,06

2006 7,1 1,6 7,6 1,91 6,4 1,05

2007 8,2 2 8,6 2,5 7,5 1,18

2008 6,9 1,9 7,7 2,5 5,8 1

Sursă: Institutul Naţional de Statistică Atât soldul migraţiei interne în judeţul Maramureş cât şi soldul migraţiei internaţionale în acest judeţ ating în perioada 2004-2006 valori negative. Aceasta înseamnă că numărul celor sosiţi cu domiciliul în această unitate administrativ-teritorială depăşeşte numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul, iar numărul celor care emigrează în alte ţări din judeţul Maramureş depăşeşte valoric numărul celor care imigrează în această unitate administrativă din alte state. Mai mult decât atât, şi după 2006 soldul migraţiei interne continuă să atingă valori negative. Ecartul dintre persoanele care sosesc cu domiciliul în mediul rural din judeţul Maramureş şi persoanele care pleacă cu domiciliul din mediul rural nu este atât de mare, fapt ce conduce la existenţa unui sold al migraţiei interne în mediul rural pozitiv în per ioada 2004-2005 şi cu o valoare negativă moderată în perioada 2006-2008. Pe de altă parte, soldul migratoriu în rândul mediului urban din judeţul Maramureş înregistrează valori negative mult mai mari.

Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în judeţul Maramureş, în perioada 2004 – 2008

Total Urban Rural

Anii Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold

2004 6420 5522 -898 3936 2959 -977 2484 2563 79

2005 5113 4738 -375 3158 2632 -526 1955 2106 151

2006 6389 5414 -975 3957 3005 -952 2432 2409 -23

2007 7548 6310 -1238 4749 3435 -1314 2799 2875 -76

2008 6971 5865 -1106 4411 3082 -1329 2560 2783 -223


Migraţia internaţională, pe sexe, în judeţul Maramureş, în perioada 2004 - 2006

Anii Imigranţi Emigranţi Soldul migraţiei internaţionale

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

2004 44 29 15 348 136 212 -304 -107 -197

2005 37 29 8 282 114 168 -245 -85 -160

2006 69 48 21 330 132 198 -264 -84 -177




Capitolul 2

2.2.2. Situaţia educaţiei şi formării profesionale iniţiale Populaţia şcolară din judeţul Maramureş poate fi cuantificată în funcţie de standardul internaţional de clasificare al educaţiei dezvoltat de UNESCO: ISCED 0 – învăţământul preşcolar, ISCED 1-3 – Învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional şi ISCED 4-6 – Învăţământul postliceal şi superior. Cea mai mare parte a populaţiei şcolare din judeţul Maramureş este cuprinsă în categoria ISCED 1-3 (72.314 persoane), urmată de populaţia înregistrată în învăţământul preşcolar (16.955 persoane). Se observă, însă, o diminuare a populaţiei şcolare din această unitate administrativ-teritorială de la 99.369 persoane în anul 2006 la 97.179 persoane în anul 2008. Învăţământul liceal, postliceal şi superior reprezintă singurele nivele educaţionale marcate de o evoluţie numerică a populaţiei şcolare între anii 2006 şi 2008. Populaţia şcolară din judeţul Maramureş este mai slab reprezentată în ceea ce priveşte categoria ISCED 4-6 (învăţământul postliceal şi superior), în comparaţie cu ponderea acestui nivel educaţional din totalul populaţiei şcolare din România (21,60%) sau UE-27 (19%).

Populaţia şcolară din judeţul Maramureş, în funcţie de nivelul educaţional în perioada 2006-2008

UM: Număr elevi

2006 2007 2008

Total 99.369 98.163 97.179

ISCED 0 17.321 17.476 16.955

Învăţământ preşcolar (grădiniţe) 17.321 17.476 16.955

ISCED 1-3 74.676 73.238 72.314

Învăţământ primar 23.597 22.935 21.398

Învăţământ gimnazial 24.736 23.416 23.144

Învăţământul special (cl. I-VIII) 601 550 526

Învăţământ liceal 17.761 19.154 20.983

Învăţământ profesional 7.981 7.183 6.263

ISCED 4-6 7.372 7.449 7.910

Învăţământ postliceal 821 754 1009

Învăţământ superior* 6.551 6.695 6.901

*exclus învăţământul superior particular Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Populaţia şcolară din judeţul Maramureş, România şi UE-27, în anul şcolar 2007 / 2008

ISCED 017,4%

ISCED 1-374,4%ISCED 4-6

8,1%

Populaţia şcolară din judeţul Maramureş pe nivele de educaţie, în anul şcolar 2007 / 2008

ISCED 013,2%

ISCED 1-367,8%

ISCED 4-6

19,0%

Populaţia şcolară din UE-27

ISCED 014,8%

ISCED 1-363,6%

ISCED 4-6

21,6%

Populaţia şcolară din România


În ceea ce priveşte gradul de cuprindere în învăţământ (raportul dintre numărul elevilor dintr-o anumită categorie de vârstă şi populaţia totală din respectiva categorie de vârstă), acesta este inferior gradului de cuprindere înregistrat la nivel naţional. Astfel, în anul şcolar 2006 / 2007 rata de cuprindere din judeţul Maramureş a fost de 67,80%, în timp ce rata de cuprindere înregistrată la nivel naţional a fost de 77,30%. Discrepanţa cea mai mare apare la categoria de vârstă 19-23 ani. Dacă în judeţul Maramureş gradul de cuprindere al populaţiei cu vârsta cuprinsă între 19 şi 23 de ani este de 26,50%, la nivel naţional acesta se dublează, ajungând la 55,90%.

Gradul de cuprindere în învăţământ, în judeţul Maramureş şi în România, în anii şcolari 2004 / 2005 – 2006 / 2007

2004 / 2005 2005 / 2006 2006 / 2007

Judeţul

Maramureş România

Judeţul Maramureş

România Judeţul

Maramureş România

Total 3-23 ani 66,30% 74,9% 67,30% 76% 67,80% 77,3%

3-6 ani 83,50% 81,6% 83,80% 80,4% 86,30% 80,9%

7-10 ani 94,40% 98% 94,20% 98% 91,80% 97%

11-14 ani 91,40% 93,6% 92,20% 96,2% 92,50% 95%

15-18 ani 67,70% 74,9% 68,50% 73,5% 71,30% 75,7%

19-23 ani 21,30% 45,7% 24,90% 51,2% 26,50% 55,9%


2.2.3. Situaţia ocupării forţei de muncă

Resursele de muncă din judeţul Maramureş se află în uşoară diminuare în ultimii ani, ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei. Astfel, de la 328.100 de persoane din anul 2005, în anul 2007 resursele de muncă se cifrează la 326.000, cu 2.100 mai puţine persoane. Din totalul resurselor de muncă, o pondere mai mare o au persoanele de sex masculin (51,71%), decât persoanele de sex feminin (48,28%). Populaţia activă civilă (cuprinde şomerii înregistraţi şi populaţia ocupată civilă) din judeţul Maramureş a înregistrat, în anul 2007, 205.700 persoane, rata de activitate a resurselor de muncă fiind de 63,10%. În anul 2007, în judeţul Maramureş populaţia ocupată civilă se cifra la 198.660 persoane, cu 1.440 mai puţine persoane decât în anul 2005 (-0,75%). Cea mai mare parte a populaţiei ocupate civile activează în domeniul Agricultură, vânătoare şi silvicultură (72.500 persoane – 36,50%), Industria prelucrătoare (43.900 persoane – 22,10%) şi Comerţ (22.500 persoane – 11,3%). Dacă însă sectorul industriei prelucrătoare şi cel al comerţului au înregistrat o creştere a ponderii în cadrul populaţiei ocupate civile, în perioada 2005-2007, sectorul agricol a avut un trend descendent, de la o pondere de 48,3% în anul 2005, ajungând la o pondere de 38,1% în anul 2006 şi 36,5% în anul 2007. Rata ocupării în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani este de 60,90% în anul 2007, cu aproape 10 puncte procentuale sub obiectivul Strategiei Lisabona pentru anul 2010, de 70%.

Principalele statistici privind piaţa forţei de muncă din judeţul Maramureş

2005 2006 2007

Resurse de muncă 328.100 326.300 326.000

Feminin 158.600 156.900 157.400

Masculin 169.500 169.400 168.600

Populaţia activă civilă 209.500 205.800 205.700

Rata de activitate 15-64 ani (%) 63,90% 63,10% 63,10%

Populaţia ocupată civilă 200.100 197.600 198.660

Rata ocupării 15-64 ani (%) 61% 60,60% 60,90%




Capitolul 2

Populaţia ocupată civilă din judeţul Maramureş, pe sectoare de activitate, în perioada 2005 – 2007

UM: mii persoane

2005 2006 2007

număr pondere număr pondere număr pondere

Total economie 200,1 100% 197,6 100% 198,66 100%

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 96,7 48,3% 75,2 38,1% 72,5 36,5%

Industrie, din care: 48,2 24,1% 46,6 23,6% 46,1 23,2%

Industria extractivă 3,5 1,7% 2,3 1,2% 0,7 0,4%

Industria prelucrătoare 42,8 21,3% 42,4 21,5% 43,9 22,1%

Energia electrică şi termică, gaze şi apă 1,9 0,9% 1,9 1% 1,6 0,8%

Construcţii 6,3 3,1% 7,3 3,7% 8,5 4,3%

Comerţ 21 10,5% 22,2 11,2% 22,5 11,3%

Hoteluri şi restaurante 2 1% 2,2 1,1% 2,7 1,4%

Transport, depozitare şi comunicaţii 9,2 4,6% 10 5,1% 10,3 5,2%

Intermedieri financiare 1,5 0,7% 1,5 0,8% 1,6 0,8%

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 5,5 2,7% 5,7 2,9% 5,8 2,9%

Administraţia publică şi apărare 3,1 1,5% 3,2 1,6% 3,5 1,8%

Învăţământ 9,8 4,9% 9,8 5% 9,7 4,9%

Sănătate şi asistenţă socială 8,5 4,2% 8,8 4,5% 8,8 4,4%

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 4,7 2,3% 5,1 2,6% 5,2 2,6%


Numărul salariaţilor din judeţul Maramureş a avut, în perioada 1990 – 2007 o involuţie de 79.400 de persoane (-45,76%). Din numărul total de salariaţi, în anul 2007, un procent de 60,6% erau muncitori (57.000 persoane). De altfel, ponderea muncitorilor din totalul de salariaţi a suferit o involuţie de aproape 20 de procente în perioada 1990-2007.

Numărul salariaţilor din judeţul Maramureş, în perioada 1990 - 2007

Anii Total salariaţi din care: muncitori

mii persoane mii persoane pondere

1990 173,5 137,2 79,1%

1995 130,7 92 70,4%

2000 95,2 64,4 67,6%

2001 97 64,2 66,2%

2002 91,9 58,7 63,9%

2003 90,7 55,5 61,2%

2004 94,9 60,5 63,8%

2005 92,7 57,7 62,2%

2006 93 55,8 60,0%

2007 94,1 57 60,6%


Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă Maramureş în anul 2008 se cifra la 7.577 persoane, valoarea maximă din intervalul 1991-2008 fiind atinsă în anul 2000, cu 21.303 persoane. Din totalul şomerilor înregistraţi în anul 2008, aproximativ 45,33% erau persoane de sex feminin (3.435 persoane). Rata şomajului din judeţul Maramureş are o valoare de 3,7% în anul 2008, valoare superioară celei din anul 1991 (3,4%). Între aceştia ani, rata şomajului a avut o evoluţie remarcantă până în anul 2000 (an în care este atinsă valoarea maximă de 9,2%), urmată de o scădere moderată până în anul 2007. În rândul persoanelor de sex feminin, rata şomajului din anul 2008 este inferioară celei generale (3,5%). În comparaţia cu rata şomajului din judeţul Maramureş, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest se înregistrează în anul 2008 o valoare mai scăzută a şomajului (3,3%), în timp ce rata şomajului de la nivel naţional atinge o valoare mai ridicată decât cea din judeţul Maramureş (4,4%).


Şomajul şi rata şomajului în judeţul Maramureş, în perioada 1991 - 2008

Anii

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă Maramureş

din care: persoane de sex

feminin

Rata şomajului Rata şomajului - femei (%)

Judeţul Maramureş

Regiunea Nord-Vest

România Judeţul

Maramureş

Regiunea Nord-Vest

România

1991 9.103 4.777 3,4 3,2 3 3,8 3,9 4

1995 17.845 10.657 7,2 8,6 9,5 9,5 10,8 11,4

2000 21.303 9.794 9,2 8,5 10,5 8,5 7,9 10,1

2001 15.731 6.443 6,9 6,8 8,8 5,8 6,3 8,4

2002 13.928 4.806 6,5 6,8 8,4 4,7 6 7,8

2003 11.213 4.808 5,4 5,4 7,4 4,8 5 6,8

2004 9.551 3.858 4,6 4,2 6,3 3,8 3,8 5,6

2005 9.449 4.082 4,5 4 5,9 4 3,6 5,2

2006 8.153 3.144 4 3,6 5,2 3,2 3,1 4,6

2007 7.068 2.825 3,4 2,9 4 2,8 2,8 3,9

2008 7.577 3.435 3,7* 3,3* 4,4* 3,5* 3,3* 4,4*

*date provizorii Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Evoluţia ratei şomajului în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

9,2

6,96,5

5,44,6 4,5

43,4 3,7*

8,5

5,8

4,7 4,8

3,8 43,2

2,83,5*

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia ratei şomajului, în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

Rata şomajului din care, feminin*date provizorii

Distribuind şomerii înregistraţi la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă Maramureş în anul 2008, observăm că cea mai mare parte sunt absolvenţi cu studii primare, gimnaziale sau profesionale (68,4%), aceştia fiind urmaţi de şomerii cu studii liceale şi postliceale (22,3%) şi, mai apoi, de cei cu studii universitare (9.3%).

Şomerii înregistraţi în judeţul Maramureş pe nivele de educaţie, în perioada 2006-2008

UM: Număr şomeri

2006 2007 2008

Număr Pondere Număr Pondere Număr Pondere

Total 8153 100% 7068 100% 7577 100%

Primar, gimnazial şi profesional 5872 72,0% 5008 70,9% 5180 68,4%

Liceal şi postliceal 1759 21,6% 1561 22,1% 1692 22,3%

Universitar 522 6,4% 499 7,1% 705 9,3%




Capitolul 2

Şomerii înregistraţi în judeţul Maramureş pe nivele de educaţie, în anul 2008

Primar, gimnazial şi profesional -

5.180 persoane68,4%

Liceal şi postliceal -

1.692 persoane22,3%

Universitar -705 persoane

9,3%

Şomerii înregistraţi în judeţul Maramureş, pe nivele de studii, în anul 2008

Din totalul şomerilor înregistraţi în anul 2007 în judeţul Maramureş, o pondere semnificativă o reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-49 ani (30%) şi între 30-39 ani (27,4%). Pe o poziţie terţă în cadrul şomerilor din judeţul Maramureş, se situează persoanele cu vârsta până în 25 de ani (16,10%).

Şomerii înregistraţi în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi Judeţul Maramureş, pe categorii de vârstă, în anul 2007

Regiunea Nord-Vest Judeţul Maramureş

Total din care femei Total din care femei

Număr % Număr % Număr % Număr %

Total 32846 100% 14366 100% 7068 100% 2825 100%

Sub 25 ani 5981 18,2% 2755 19,2% 1141 16,1% 579 20,5%

Între 25-29 ani 3194 9,7% 1354 9,4% 503 7,1% 239 8,5%

Între 30-39 ani 9120 27,8% 3930 27,4% 1936 27,4% 606 21,5%

Între 40-49 ani 8396 25,6% 3774 26,3% 2123 30,0% 824 29,2%

Între 50-55 ani 3882 11,8% 1581 11,0% 871 12,3% 426 15,1%

Peste 55 ani 2271 6,9% 702 4,9% 494 7,0% 151 5,3%

Sursă: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă


2.3. Capitalul social

Capitalul social al unei societăţi poate fi analizat în funcţie de reţeaua de asociaţii voluntare, organizaţii neguvernamentale, asociaţii profesionale, grupuri caritabile, iniţiative cetăţeneşti, toate acestea reprezentând structuri de legătură între diverse entităţi publice şi private. La nivelul României, în anul 2007, erau înregistrate 93.250 organizaţii ale administraţiei private, din care 66,6% sunt fundaţii şi asociaţii culturale şi sportive (62.101 organizaţii). Sindicatele şi confederaţiile sindicale se cifrau la 8.424 unităţi (9%), iar uniunile profesionale şi patronale erau în număr de 3.785 unităţi (4%).

Numărul organizaţiilor administraţiei private, pe tipuri de organizaţii, în România, în perioada 2000 – 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 39.838 40.271 55.152 56.891 57.518 78.113 87.539 93.250

Sindicate, confederaţii sindicale 5.042 5.038 6.065 6.550 6.852 7.338 8.034 8.424

Partide, formaţiuni politice, coaliţii 88 86 118 54 54 54 54 54

Uniuni profesionale şi patronale 883 936 1.533 1.748 1.816 2.750 3.724 3.785

Fundaţii, asociaţii culturale şi sportive 22.152 22.485 33.052 32.888 32.595 51.184 57.350 62.101

Organizaţii religioase 11.673 11.726 14.384 15.651 16.201 16.787 18.377 18.886


În judeţul Maramureş au fost identificate următoarele confederaţii, federaţii sindicale şi sindicale:

1. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia (C.N.S.L.R. – Frăţia). Este cea mai mare organizaţie naţională, independentă de partidele politice, de organele de stat şi de patronat, cuprinzând 800.000 de sindicalişti la nivel naţional. CNSLR Frăţia cuprinde 38 de federaţii profesionale şi 42 de uniuni judeţene (filiale), printre care şi judeţul Maramureş. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia este afiliată Confederaţiei Europene (ETUC), confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Libere (ICFTU), în această ultimă confederaţiei fiind membră în comitetul executiv.

2. Blocul Naţional Sindical (B.N.S.). BNS este o organizaţie sindicală confederativă ce reuneşte pe baza liberului consimţământ organizaţii sindicale de tip federativ. Fiind una din cele mai active confederaţii sindicale din România, Blocul Naţional Sindical este alcătuit din 39 de federaţii din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind reprezentat la nivel naţional prin cele 36 de filiale judeţene.

3. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa (C.N.S.C.A.). Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA" a fost creată în 1990 în scopul de a realiza o reprezentare reală şi autentică a lucrătorilor din România. Confederaţia este total independentă faţă de guvern sau grupuri politice şi este deschisă oricui spre aderare. În prezent, 42 de federaţii profesionale sunt afiliate la CNS “Cartel ALFA” reprezentând domenii de activitate diverse, atât din sectorul public, cât şi privat. De asemenea, CNS "Cartel ALFA" coordonează activitatea a 42 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesionale.

4. Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (C.S.D.R.). Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) este o confederaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, afiliată la ETUC (Confederaţia Europeană a Sindicatelor) şi la CMT (Confederaţia Mondială a Muncii). CSDR are afiliate 20 federaţii profesionale şi de ramură, atât în sectorul bugetar, cât şi în cel privat, care acoperă următoarele domenii de activitate: învăţământ, industria alimentară, industria materialelor de construcţii, industria textilă, prelucrarea lemnului, asistenţa socială şi îngrijirea sănătăţii, minerit, agricultură, transporturi, cultură, cercetare, mass-media, industria constructoare de maşini şi echipamente, finanţe-bănci, precum şi 40 de uniuni teritoriale.

5. Confederaţia Sindicală Naţională Meridian (C.S.N.) Confederaţia Sindicală Naţională Meridian s-a constituit în 1994 prin unirea a două federaţii: Federaţia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din România şi Federaţia Sindicatelor din Industria Cauciucului din România. C.S.N. Meridian are afiliate un număr de 26 federaţii sindicale de ramură şi 42 de filiale teritoriale la nivelul fiecărui judeţ şi a Municipiului Bucureşti.

Conform datelor oferite de Uniunea Generală a Industriaşilor din România, cea mai ridicată rata de sindicalizare de la nivel naţional poate fi întâlnită în sectorul industriei extractive (85%), acesta fiind urmat de industria grea (Metalurgie şi produse din metal, Maşini şi echipamente, Maşini şi aparate electrice şi electronice, Mijloace de Transport), cu un procent de 83%. În sectorul silviculturii, rata de sindicalizare este de 27%, iar în sectorul agricol întâlnim o rată de sindicalizare de 37%.



Capitolul 2

Rata de sindicalizare, pe sectoare de activitate, în România

Sector de activitate Rată de sindicalizare

Agricultură 37%

Silvicultură 27%

Energie, gaze şi ape 61%

Industrie extractivă 85%

Chimie, Procesarea Petrolului, Cauciuc şi Mase Plastice 76%

Industria grea 83%

Metalurgie şi Produse din Metal

Maşini şi echipamente

Maşini şi aparate electrice şi electronice

Mijloace de Transport

Industria uşoară 50%

Industria alimentară, băuturi, tutun

Industria textilă, a confecţiilor, pielăriei şi încălţămintei

Construcţii 40%

Comerţ, hoteluri şi restaurante 30%

Transporturi şi comunicaţii 57%

Servicii publice 30%

Asigurări sociale 61%

Sursa: Uniunea Generală a Industriaşilor din România

Pentru asigurarea unor relaţii de parteneriat social – administraţie, patronat, sindicate – care să permită informarea reciprocă cu privire la problemele care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, în cadrul Prefecturii Maramureş s-a instituit o Comisie de Dialog Social. Potrivit Evaluării activităţii Instituţiei Prefectului Judeţului Maramureş, în anul 2008 au avut loc un număr de 10 întâlniri ale comisiei de dialog social, care au abordat diferite teme, precum:

identificarea soluţiilor privind gestionarea, finanţarea activităţii de închidere a minelor şi de conformare a mediului;

accesul autorităţilor locale la spaţiile din incintele miniere pentru proiecte de regenerare economică şi mediu;

stingerea datoriilor financiare istorice către comunităţile miniere pentru proiecte de regenerare economică;

disfuncţionalităţi în îndeplinirea atribuţiilor personalului la Ocolul Silvic Poienile de sub Munte;

raporturile dintre autorităţi, inclusiv cele locale, cu responsabilităţi în administrarea actului educaţional şi cadrele didactice;

analiza acordării drepturilor salariale în sistemul sanitar;

respectarea Contractului colectiv de muncă de ramură pentru personalul din ramura asistenţă socială;

soluţionarea unor aspecte privind implementarea HG 479/2003, republicată privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

soluţionarea unor aspecte privind revendicările federaţiilor reprezentative din cultură;

soluţionarea problemei proprietarilor de cai;

prezentarea poziţiei Guvernului României privind cererea de aplicare a majorării salariilor din învăţământ cu 50%; probleme investiţionale.

În urma acestor întâlni au fost transmise informări autorităţilor administraţiilor publice centrale şi s-a solicitat sprijin atunci când soluţionarea problemelor ridicate a fost de competenţa acestora.

2.4. Capitalul antropic Municipiul Baia Mare constituie unul din polii de dezvoltare ai României, cu potenţial semnificativ de influenţă regională şi extra-regională. Produsul intern brut al judeţului Maramureş realizat în anul 2006, a fost de 5.932,2 milioane RON, clasându-se pe locul al treilea în cadrul regiunii, după judeţele Cluj şi Bihor. PIB pe cap de locuitor, în acelaşi an, a fost de 11.486 RON, respectiv 3.282 euro, fiind ultimul judeţ din regiune, în ceea ce priveşte acest indicator. Comparativ cu PIB pe cap de locuitor la nivelul EU 27 şi la n ivel naţional, judeţul Maramureş realizează 13,9% respectiv 72,9%, din acestea.


Poziţia geografică, resursele naturale şi tradiţia meşteşugărească în prelucrarea resurselor de care dispune judeţul, constituie factorii care au stat la baza dezvoltării economice a judeţului. Economia judeţului are o veche tradiţie industrială. Încadrându-se în acelaşi context naţional, după anii ’90 industria grea a judeţului s-a prăbuşit, extragerea şi prelucrarea minereurilor neferoase fiind activitatea principală în judeţ. Aşadar, s-au dezvoltat industriile prelucrătoare a lemnului şi alimentare, precum şi comerţ. În anul 2007, unităţile locale active în sectorul comerţ au realizat o cifra de afaceri de 3.941 milioane lei, cu 2,6% mai ridicată decât cifra de afaceri realizată de firmele din industria prelucrătoare. Aşadar, 77% din cifra de afaceri totală a unităţilor locale active în industrie, comerţ şi servicii, din judeţul Maramureş este realizată de firmele din comerţ şi industrie prelucrătoare.

Cifra de afaceri a unităţilor locale active, pe activităţi ale economiei naţionale, judeţul Maramureş

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Cifra de afaceri (milioane lei preturi curente)

2005 2006 2007 % din total

TOTAL 6.708 7.817 10.102 100%

Industrie extractivă 53 74 36 0,4%

Industrie prelucrătoare 2.268 2.626 3.840 38,0%

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 377 189 166 1,6%

Construcţii 432 626 916 9,1%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice

2.758 3.256 3.941 39,0%

Hoteluri şi restaurante 71 89 118 1,2%

Transport, depozitare şi comunicaţii 473 563 650 6,4%

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

219 304 326 3,2%

Învăţământ 1 2 2 0,0%

Sănătate şi asistenţă socială 6 14 16 0,2%

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 50 74 91 0,9%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Maramureş

Cifra de afaceri realizată de firmele active în domeniul industriei prelucrătoare se situează pe locul secund, însă investiţiile brute (517 milioane lei) în acest domeniu, precum şi personalul angajat (35.702 persoane), îl clasează pe primul loc. Industria prelucrătoare a judeţului are la bază industria prelucrării lemnului, 48,3% din fondul forestier al judeţului aflându-se în proprietate privată, în anul 2007. În contextul economic actual, perspectivele economiei judeţele se bazează atât pe dezvoltarea turismului, cât şi dezvoltarea altor industrii. La nivelul României, consumul de energie primară are o distribuţie echilibrată între gaze naturale (36,4%), ţiţei şi produse petroliere (24,2%), cărbune şi cocs (23,0%). Producţia internă de energie primară s-a menţinut constantă (circa 28 mil. tep), creşterea producţiei de cărbune compensând scăderea producţiei de ţiţei şi gaze naturale. Pe fondul creşterii consumului de energie primară, dependenţa de importuri a crescut de la 27,1% in anul 2000 la circa 36% în anul 2005. Mare parte din energia electrică produsă în România în 2005 a fost produsă în centralele electrice pe cărbune (36,9%) şi în centralele hidroelectrice şi RER (34,5%). În centralele electrice pe hidrocarburi s-a produs 19,02% din totalul energiei electrice produse, iar în centralele nuclearoelectrice doar 9,3%. În judeţul Maramureş nu există în funcţiune instalaţii mari de ardere pentru producerea energiei electrice sau termice. Pentru producerea energiei electrice există 8 microhidrocentrale cu o funcţionare sezonieră, funcţie de debitele râurilor pe care sunt instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia şi 2 pe pârâul Vişeuţ şi Fântâna). Principalul furnizor de energie electrică pe raza judeţului Maramureş este Agenţia de Furnizare Baia Mare din cadrul companie i SC Filiala de Furnizare a Energiei Electrice “Electrica Furnizare Transilvania Nord” SA. Agenţia din Baia Mare furnizează energie electrică pentru 197.170 clienţi din judeţul Maramureş, din care 13.005 agenţi economici şi 184.165 consumatori casnici. Alimentarea cu energie termică in sisteme centralizate de distribuţie se realizează prin centrale termice (CT) şi centrale electrice de termoficare (CET), care furnizează energie termică pentru un oraş, o zona a oraşului, sau un cartier. În ultimii ani, consumu l total de căldură a scăzut lent, în principal din cauza diminuării consumului industrial. Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică şi cogenerarea reprezintă în România sub-sectorul energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice şi morale a instalaţiilor şi echipamentelor, pierderilor energetice totale mari între sursă şi clădiri (de



Capitolul 2

35 - 77%), resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, întreţinere, reabilitare şi modernizare şi nu în ultimul rând datorită problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice. Procentual, numărul locuinţelor racordate la sisteme centralizate de încălzire urbană reprezintă 57,9% din totalul locuinţelor din mediul urban şi 30,7% din totalul locuinţelor. Producţia şi distribuţia energiei termice şi a apei calde este asigurată în judeţul Maramureş de către EnergoTerm SA. O mare parte din locuitorii judeţului deţin microcentrale, fiind debranşaţi de la reţeaua de termoficare centrală, contribuind astfel la restrângerea activităţii agentului de termoficare. Poziţionarea geografică a judeţului reprezintă un avantaj în domeniul transporturilor. Infrastructura de transport a judeţului este slab dezvoltată, atât din punct de vedere al densităţii în teritoriu, cât şi din punct de vedere al gradului de modernizare. Reţeaua rutieră a judeţului are 1.718 km de drumuri publice, din care doar 30,8% sunt modernizate (530 km), restul sunt fie cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (469 km), fie pietruite (552 km), fie de pământ (167 km). Densitatea drumurilor publice din judeţul Maramureş este de 26,7 km/100 km2, situând judeţul sub densitatea pe ţară care este de 29,2 km/100 km2 sau sub densitatea pe Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest care este 28,3 km/100 km2.

Principalele drumuri publice – naţionale, judeţene şi comunale – din judeţul Maramureş sunt: Drumul european E 58; Drumuri naţionale principale: DN 1C Dej – Baia Mare – Livada,

DN 19 Oradea – Carei – Satu Mare – Livada – Sighetu Marmaţiei; Drumuri naţionale secundare: DN 18 Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Borşa – Cârlibaba – Iacobeni;

DN 17C Bistriţa-Năsăud – Telciu – Moisei. Prin intermediul căilor ferate este asigurată conexiunea Municipiului Baia Mare atât cu Municipiul Bucureşti, cât şi cu zona de vest a ţării (Satu Mare – Oradea – Arad – Timişoara). Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala 400: Braşov – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare (518 km), dar şi de magistrala 409: Salva – Vişeu de Jos – Sighetu Marmaţiei (118 km). Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Maramureş este în general bună. Cu toate acestea, nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 – 80 km/h. Judeţul Maramureş dispune de un aeroport amplasat pe drumul naţional DN1C, la o distanţă de 7 km de Municipiul Baia Mare, în oraşul Tăuţii-Măgherăuş. Prin acest aeroport se asigură legături interne cu capitala ţării, dar şi legături internaţionale prin cursele charter. Învecinându-se cu Ucraina, în frontiera aferentă judeţului se află următoarele puncte de trecere a frontierei:

Punctul de Trecere a Frontierei SIGHETU MARMAŢIEI, în regim de trafic internațional cu specific rutier. Corespondent pe teritoriul ucrainean este Punctul Solotvino.

Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport BAIA MARE, în regim de trafic internațional cu specific aeroportuar, Punctul de Trecere a Frontierei VALEA VIŞEULUI – NEOPERAŢIONAL, în regim de trafic internațional cu specific

feroviar. Corespondent pe teritoriul ucrainean este Punctul Delovoe. Agricultura judeţului se încadrează în tendinţele de declin naţionale, situaţie determină de fragmentarea excesivă a proprietăţii (gospodăriile de subzistenţă fiind predominante), dotarea slabă cu maşini şi utilaje, situaţia precară a infrastructurii rura le, folosirea redusă a îngrăşămintelor chimice sau naturale şi a pesticidelor, reducerea dramatică a suprafeţelor irigate, degradarea solului, deficitul cronic de resurse de finanţare. Deşi aproximativ 50% din suprafaţa judeţului este teren agricol, doar 13,2% din suprafaţa totală este arabilă. Suprafaţa cultivată a suferit o scădere în intervalul 1990-2008. În ciuda acestui fapt, producţia agricolă vegetală a evoluat semnificativ, în special în cazul unor culturi precum: cartoful, porumbul boabe, furajele perene, varza albă, floarea soarelui.

Situaţia fondului funciar după modul de folosinţă

Anii Suprafaţa totală Suprafaţa agricolă din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

2001 630436 311190 83826 101064 119884 246 6170

2002 630436 311190 83826 101064 119884 246 6170

2003 630436 311183 83824 101072 119900 230 6157

2004 630436 311177 84009 101022 119762 230 6154

2005 630436 311155 83998 101017 119756 230 6154

2006 630436 311116 83928 101006 119725 251 6152


2007 630436 310545 83946 100113 120232 242 6012


În anul 2008 producţia de cereale boabe s-a ridicat la 89.480 tone, din care 66% reprezintă producţia de porumb boabe. În anul 2008 s-a înregistrat o scădere de 30% faţă de anul anterior pentru producţia de cartofi, ajungând la 156.610 tone. Producţia de legume se cifrează la 24.084 tone, iar cea de floarea soarelui la 1.319 tone. Anul 2008 a adus pentru producţia de fructe o evoluţie de 57% faţă de anul precedent. Speciile de pomi cele mai cultivate sunt merii, prunii, cireşii şi vişinele, perii şi nucii. Alte culturi sunt reprezentate de piersici, nectarine, caise, zarzăre şi căpşune. Efectivele de animale, pe toate categoriile de animale, au înregistrat o scădere considerabilă în perioada 1990-2008. În ceea ce priveşte producţia agricolă animală în judeţul Maramureş, în anul 2007, aceasta se ridică la 26.346 tone carne, 2.186 mii hl lapte, 101 milioane bucăţi ouă şi 146 tone miere. În timp ce producţia de carne, ouă şi miere a avut un trend negativ în intervalul 2005-2007, producţia de lapte a înregistrat un trend pozitiv, de la 1907 mii hl în anul 2005, ajungându-se la 2.186 mii hl în anul 2007. România se află în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte infrastructura de bază, situându-se în continuare sub media Uniunii Europene. Infrastructura tehnico-edilitară din judeţul Maramureş este destul de dezvoltată pe segmentul urban: toate localităţile urbane sunt racordate la sistemul de furnizare a apei potabile şi 85% din ele (11 localităţi) sunt racordate la sistemul de canalizare publică. Însă, doar municipiul Baia Mare este racordat la sistemul de furnizare a energiei termice. În mediul rural sunt racordate la reţeaua publică de apă potabilă 79,4% dintre localităţi, iar la reţeaua de canalizare publică doar 25,4% dintre localităţi. În anul 2008 în judeţul Maramureş s-a evacuat în emisari un volum total de 17.978,41 mii mc de ape uzate epurate. Din volumul total, 10.999,47 mii mc sunt ape uzate orăşeneşti care sunt epurate în 10 staţii de epurare cu treaptă mecanică şi biologică şi în 4 staţii de epurare numai cu treaptă mecanică. Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă, la sursă, cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. În judeţul Maramureş depozitele de deşeuri municipale nu sunt prevăzute cu instalaţii de compostare a deşeurilor; de asemenea, nu există în prezent: staţii de transfer, staţii de tratare mecano-biologică şi staţii de sortare a deşeurilor. Judeţul Maramureş nu dispune de instalaţii de tratare termică a deşeurilor municipale şi nu se realizează eliminarea deşeurilor municipale în instalaţii de incinerare. Amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială a judeţului se încadrează într-o etapă în plină dezvoltare socio-spaţială. În judeţul Maramureş procesul de urbanizare se realizează prin dezvoltarea continuă a oraşelor existente, printr-o tendinţă de înglobare economică şi socială a localităţilor rurale aflate în imediata lor vecinătate. Zonele urbane reprezintă un cadru complex ce include zonele rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, de cercetare şi învăţământ precum şi cele comerciale. De asemenea, infrastructura constituie un element fundamental asigurând interconexiuni spaţiale interne şi externe, iar dezvoltarea sistemului urban în ansamblul său depinde în mare măsură şi de managementul axat pe dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului la aceasta. În cursul anului 2008, în judeţul Maramureş, procesul de dezvoltare urbană a cuprins numeroase construcţii şi modernizări de spaţii de locuit, construcţii de spaţii comerciale şi administrative, reabilitări ale unor clădiri cu modificarea destinaţiei iniţiale, amenajări de spaţii de agrement şi sport, construcţii de drumuri şi poduri, etc. În acest sens, în anul 2008, în contextul planului de dezvoltare a zonelor rezidenţiale, accentul a fost pus pe construirea şi reamenajarea unor spaţii în vederea asigurării de locuinţe familiilor tinere.



Capitolul 2

Aşadar, fondul de locuinţe din judeţul Maramureş este caracterizat de o creştere moderată continuă în perioada 2000 – 2007, an în care au fost înregistrate 186.025 locuinţe, din care 111.051 locuinţe (59,7%) în mediul urban. Suprafaţa locuibilă a avut un trend ascendent în ultimii ani, ajungând la 7260,3 mii metri pătraţi arie desfăşurată în anul 2007. Suprafaţa medie a unei locuinţe din judeţul Maramureş este de 39 metri pătraţi. Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile urbane din judeţul Maramureş aproape s-a dublat în perioada 2000 – 2007. Astfel, dacă în anul 2000 suprafaţa spaţiilor verzi măsura 276 hectare, în anul 2007 aceasta a crescut cu 92 procente, ajungând la 531 hectare. Judeţul Maramureş se bucură de un patrimoniu cultural bogat, cele mai reprezentative fiind cele peste 100 biserici de lemn, din care opt fac parte din patrimoniul cultural UNESCO: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti. În acelaşi spirit evlavios stau mărturie şi cele 15 mănăstiri şi schituri: Mănăstirea Bârsana, Schitul Chiuzbaia, Mănăstirea Dragomireşt i, Mănăstirea Habra, Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci, Mănăstirea Moisei, Mănăstirea Naşterea Domnului, Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului, Schitul Naşterea Maicii Domnului, Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Rohita, Mănăstirea Sfânta Treime, Mănăstirea Sfântul Ilie, Mănăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul, Mănăstirea Sfântul Nicolae, Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Schitul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, Schitul Valea Sasului. Unicitatea culturii şi firii optimiste maramureşene este Cimitirul vesel de la Săpânţa, caracterizat de morminte viu colorate, ornamentate adesea cu picturi naive şi versuri umoristice. Judeţul Maramureş se bucură şi de importante resurse culturale, materializate prin muzee, case memoriale, cetăţi, etc. Cele mai însemnate atracţii culturale sunt:

Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piaţă Centrală (Circulus fori), în prezent Piaţa Libertăţii. Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru, Casa Lendvay etc.

Turnul Ştefan, anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.

Casa Iancu de Hunedoara, sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta.

Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 şi 1737, folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Turnul Măcelarilor, construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.

Aşezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului Muzeul de istorie Baia Mare Muzeul de istorie şi arheologie Maramureş Muzeul Rezistenţei Anticomuniste – Memorialul Sighet Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare Muzeul de Mineralogie Baia Mare.


3. Competitivitate economică şi mediul de afaceri

COMPETITIVITATE ECONOMICĂ ŞI MEDIUL DE AFACERI


Capitolul 3

Dezvoltarea economică a unei regiuni este rezultatul eforturilor depuse atât de sectorul administrativ-guvernamental, cât şi de sectorul mediului de afaceri sau al societăţii civile, în general, sub imboldul creşterii bunăstării populaţiei. Dezvoltarea economică presupune, astfel, o evaluare minuţioasă a stării socio-economice a unei regiuni şi o evidenţiere a punctelor slabe şi a punctelor tari ale acesteia, astfel încât să se poate stabili periodic anumite obiective ce trebuie atinse la nivel regional. Indicatorii ce au fost utilizaţi în analiza nivelului de dezvoltare economică a judeţului Maramureş se referă atât la nivelul investiţiilor străine directe, la produsul intern brut, dezvoltarea mediului de afaceri, salariul mediu net, comerţul internaţional cu bunuri cât şi la fondul funciar, producţia industrială sau producţia agricolă. Viziunea este una de ansamblu ce include şi anumite date statistice referitoare la Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, România sau chiar UE-27. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, regiune din care face parte şi judeţul Maramureş, se bucură de doar 4,50% din investiţiile străine din România. Investiţiile străine directe se concentrează, în mare parte, în zona capitalei, dintr-un total de investiţii de 42.770 milioane de euro în anul 2007, Municipiului Bucureşti revenindu-i 27.516 milioane euro (64,30%). Dacă din perspectiva valorii absolute, investiţiile străine directe în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au crescut în perioada 2004-2007 (1.035 milioane euro în anul 2004 şi 1.907 milioane euro în anul 2007), din perspectiva valorii relative, investiţiile străine directe în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au înregistrat un trend negativ (6,90% în anul 2004 din totalul investiţiilor din România şi 4,50% în anul 2007 din totalul investiţiilor din România).

Investiţiile străine din România, pe regiuni de dezvoltare, în perioada 2004 – 2007

UM: milioane euro

2004 2005 2006 2007

Valoare % din total ISD Valoare % din total ISD Valoare % din total ISD Valoare % din total ISD

Total 15.040 100% 21.885 100% 34.512 100% 42.770 100%

Bucureşti 8.426 56% 13.264 60,60% 22.205 64,30% 27.516 64,30%

Centru 1.038 6,90% 1.610 7,40% 2.559 7,40% 3.541 8,30%

Sud 1.273 8,50% 1.388 6,30% 2.228 6,50% 2.942 6,90%

Sud-Est 1.752 11,60% 1.838 8,40% 2.653 7,70% 2.448 5,70%

Vest 1.093 7,30% 1.491 6,80% 1.948 5,60% 2.365 5,50%

Nord-Vest 1.035 6,90% 1.257 5,80% 1.570 4,60% 1.907 4,50%

Sud-Vest 405 2,70% 745 3,40% 938 2,70% 1.379 3,20%

Nord-Est 18 0,10% 292 1,30% 411 1,20% 672 1,60%

Sursă: Banca Naţională Română

Produsul intern brut al judeţului Maramureş este de 5932,2 milioane RON, cu 3353,6 milioane RON mai mult decât în anul 2002. Ritmul de creştere al produsului intern brut în această unitate administrativ-teritorială este însă apropiat ritmului de creştere de la nivel naţional. Astfel, dacă PIB-ul din România a avut o evoluţie de 127 puncte procentuale, PIB-ul din judeţul Maramureş a înregistrat o evoluţie de 130 procente.

Produsul intern brut în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în perioada 2002-2006

UM: milioane RON

Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006

TOTAL 152017 197427,6 247368 288954,6 344650,6

Regiunea Nord-Vest 18439,1 23715,3 29852,5 34323,1 40806,2

Cluj 5900,7 7638,7 9711,7 11505,1 13558,6

Bihor 4685,8 5864,1 7352,5 8007,4 9475,4

Maramureş 2578,6 3278,2 4290,4 4833,8 5932,2

Satu Mare 2265,4 2859,4 3630,7 4006 4699,7

Bistriţa-Năsăud 1695,9 2241,9 2716,4 3423,6 4086,3

Sălaj 1312,7 1833 2150,8 2547,2 3054


Dacă din punctul de vedere al produsului intern brut înregistrat la nivelul întregii unităţi administrativ teritoriale, judeţul Maramureş se situează pe poziţia terţă în cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest, din punctul de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor, judeţul Maramureş ocupă ultima poziţie. Astfel, în anul 2006 valoarea PIB / locuitor era de 11.486 RON în judeţul Maramureş, cu 4.463 RON mai puţin decât valoarea PIB / locuitor la nivelul României, şi cu 3.466 RON mai puţin decât valoarea PIB / locuitor în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.


Pentru a putea compara produsul intern brut / locuitor din judeţul Maramureş cu produsul intern brut / locuitor de la nivelul Euro 27, am recurs la transformarea din RON în Euro. Astfel, dacă în anul 2006, valoarea PIB / locuitor în judeţul Maramureş era de 3.282 euro, la nivelul UE-27 valoarea produsului intern brut înregistrat era de peste 7 ori mai mare (23.600 Euro).

Produsul intern brut pe cap de locuitor în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în perioada 2002-2006

UM: RON


TOTAL 6.963 9.068 11.394 13.341 15.949

Regiunea Nord-Vest 6.675 8.622 10.882 12.514 14.952

Cluj 8.511 11.139 14.153 16.504 19.836

Bihor 7.761 9.738 12.287 13.420 15.913

Bistriţa-Năsăud 5.326 7.030 8.513 10.789 12.822

Satu Mare 6.040 7.649 9.743 10.835 12.749

Sălaj 5.240 7.340 8.643 10.346 12.394

Maramureş 4.945 6.304 8.281 9.374 11.486


Produsul intern brut pe cap de locuitor, în anul 2006

UM: Euro / locuitor


Euro 27 20.500 20.700 21.600 22.500 23.600

România 2.200 2.400 2.800 3.700 4.500

Regiunea Nord-Vest 2.112 2.287 2.721 3.476 4.272

Judeţul Maramureş 1.565 1.672 2.070 2.604 3.282

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat

Produsul intern brut pe cap de locuitor, în anul 2006

23600

4500

4272

3282

1 5001 10001 15001 20001 25001

Euro 27

România

Regiunea Nord-Vest

Judeţul Maramureş

PIB / locuitor în anul 2006-euro / locuitor-

În anul 2007, în judeţul Maramureş erau înregistrate 10.846 unităţi locale active, din care 10.813 erau întreprinderi mici şi mijlocii (99,7%). Din totalul unităţilor locale active, aproximativ 37% au ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntu l, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice (3.996 unităţi locale active), acestea fiind urmate de unităţile locale active din industria prelucrătoare (1.746 unităţi – 16%) şi unităţile locale active care activează în sectorul tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (1.454 unităţi – 13,4%). Din totalul unităţilor locale active din judeţul Maramureş, un procent de 87,23% sunt întreprinderi ce au un număr de maxim 9 angajaţi (microîntreprinderi), 10,67% sunt întreprinderi ce au un număr de angajaţi cuprins între 10 şi 49 persoane (întreprinderi mici), 1,78% sunt întreprinderi ce au un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 249 persoane (întreprinderi mijlocii), iar 0,3% sunt întreprinderi ce au un număr mai mare de 250 angajaţi (întreprinderi mari).



Capitolul 3

Unităţi locale active din judeţul Maramureş pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2007

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 1) Total Din care, IMM-uri

Maramureş 10.846 10.813

Industrie extractivă 45 44

Industrie prelucrătoare 1.746 1.723

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 17 15

Construcţii 1.369 1.369


3.996 3.994

Hoteluri şi restaurante 501 501

Transport, depozitare şi comunicaţii 1.102 1.099

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 1.454 1.454

Învăţământ* 31 31

Sănătate şi asistenţă socială* 106 106

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 206 205

*include numai unităţile locale cu activitatea de învăţământ, sănătate sau asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale Sursă: INS

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din judeţul Maramureş din anul 2007 este de 10.102 milioane RON, cifra medie de afaceri / unitate locală activă fiind de 900.000 RON. În anul 2006, cifra medie de afaceri / unitate locală activă din judeţul Maramureş era de 800.000 RON, în timp ce cifra medie de afaceri / unitate locală activă de la nivel naţional era de peste 1,3 milioane RON. Sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice a înregistrat o cifră de afaceri de 3.941 milioane RON, la polul opus aflându-se sectorul învăţământului cu doar 2 milioane RON. Suma investiţiilor brute în bunuri corporale se ridică la 1.390 milioane RON în anul 2007, cu aproape 80 puncte procentuale mai mare decât totalul investiţiilor brute din anul anterior (780 milioane RON). O mare parte din investiţiile brute întreprinse s-au realizat în unităţi locale active din sectorul industriei prelucrătoare (517 milioane RON – 37,2%). De asemenea, sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul s-a bucurat, în anul 2007, de investiţii brute semnificative (355 milioane RON – 25,53%). La polul opus se situează sectorul învăţământului, sector ce a beneficiat de investiţii brute în valoare de doar 1 milion RON. Personalul (salariat şi nesalariat) unităţilor locale active din judeţul Maramureş se cifrează la 80.525 persoane în anul 2007, cu 935 mai multe persoane decât în anul 2005. Aproape jumătate din aceştia sunt angajaţi în unităţi locale active din sectorul industriei prelucrătoare (35.702 persoane – 44,33%). Ca pondere din personalul total din judeţul Maramureş, pe poziţia secundă se situează personalul din comerţ cu ridicata şi amănuntul (18.452 persoane – 22,91%).

Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active din judeţul Maramureş, pe activităţi, în anul 2007

Cifra de afaceri - milioane RON-

Investiţii brute - milioane RON-

Personal

TOTAL 10.102 1.390 80.525

Industrie extractivă 36 24 824

Industrie prelucrătoare 3.840 517 35.702

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 166 38 991

Construcţii 916 139 9.367


3.941 355 18.452

Hoteluri şi restaurante 118 37 2.416

Transport, depozitare şi comunicaţii 650 173 6.460

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor

326 93 4.486

Învăţământ 2 1 79

Sănătate şi asistenţă socială 16 3 321

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 91 10 1.427



Între metodologiile de calcul ale productivităţii muncii, există una care utilizează cifra de afaceri şi numărul de salariaţi în calcularea acestui indicator. Raportând cifra de afaceri la numărul de salariaţi, obţinem un nivel al productivităţii muncii de 84.068 RON / salariat în judeţul Maramureş, în anul 2006. Comparativ cu productivitatea muncii din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (106.557 RON / salariat) sau cu productivitatea muncii de la nivel naţional (133.978 RON / salariat), valoarea productivităţii muncii din judeţul Maramureş este inferioară. Mai mult decât atât, ritmul de evoluţie a productivităţii muncii în judeţul Maramureş (evoluţia 2004-2006 este de 31%) este uşor mai scăzut decât ritmul de creştere al productivităţii muncii de la nivelul întregii regiuni (evoluţia 2004-2006 este de 32,84%) sau de la nivel naţional (evoluţia 2004-2006 este de 32,44%).

Productivitatea muncii (Cifra de afaceri / număr salariaţi) în perioada 2004-2006

UM: RON

2004 2005 2006

Judeţul Maramureş 64.129 72.377 84.068

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 80.214 90.388 106.557

România 101.161 112.759 133.978


6412972377

84068

8021490388

106557101161112759

133978

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2004 2005 2006

Productivitatea muncii (cifra de afaceri / număr salariaţi) în perioada 2004-2006

- UM: RON-

Judeţul Maramureş Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest România

Cât priveşte câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Maramureş, în anul 2007 acesta se cifrează la 843 RON, valoarea maximă fiind înregistrată în sectorul intermedierilor financiare (2.191 RON), iar valoarea minimă în sectorul pescuit şi piscicultură (390 RON). Evoluţia câştigului salarial mediu net în intervalul 2005-2007 este de 41,44 procente, câştigul salarial mediu net în anul 2005 fiind de 596 RON / lună. Câştigul salarial mediu net în UE-27 în anul 2007 este de 1468 Euro, de peste 6 ori mai mare decât salariul mediu net din judeţul Maramureş (234 Euro).

Câştigul salarial mediu net, în perioada 2005-2007

UM: Euro

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Euro 27 1371 1411 1468

România 207 247 289

Regiunea Nord-Vest 189 222 260

Judeţul Maramureş 166 201 234

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat



Capitolul 3

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Maramureş, pe activităţi, în anul 2007

UM: RON

Anul 2007

Total economie 843

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 744

Pescuit şi piscicultură 390

Industrie 662

Industrie extractivă 1098

Industrie prelucrătoare 617

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1382

Construcţii 797

Comerţ 655

Hoteluri şi restaurante 527

Transport, depozitare şi comunicaţii 769

Intermedieri financiare 2191

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 900

Administraţie publică şi apărare 1988

Învăţământ 1338

Sănătate şi asistenţă socială 982

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 596


Evoluţia câştigului salarial mediu net, în perioada 2006-2007

1371

207 189 166

1411

247 222 201

1468

289 260 234

0%

20000%

40000%

60000%

80000%

100000%

120000%

140000%

160000%

Euro 27 România Regiunea Nord-Vest Judeţul Maramureş

Evoluţia câştigului salarial net, în perioada 2005-2007-euro-


Indicele producţiei industriale (evoluţia faţă de aceeaşi lună a anului precedent) în judeţul Maramureş este de 99,9% în luna decembrie a anului 2008: indicele producţiei industriale prelucrătoare este de 100%, iar indicele producţiei industriale din sectorul energie electrică şi termică, gaze şi apă este de 94,9%. Cea mai mare valoare a indicelui producţiei industriale a fost înregistrată în luna ianuarie (110,1%), în timp ce cea mai mică valoare a indicelui producţiei industriale a fost înregistrată în luna noiembrie (94,7%).


Indicele producţiei industriale în judeţul Maramureş, în anul 2008

UM: % faţă de aceeaşi lună a anului precedent

2008

2008/2007 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Total judeţ 110,1 109,1 107,5 108,5 110,4 108,6 107,6 103,1 109,5 108,3 94,7 99,9 106,5

Industrie prelucrătoare 110,5 109,2 107,7 108,6 110,5 108,7 107,6 103,1 109,6 108,4 94,8 100 106,6

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

93,2 106,9 105,7 106,9 96,2 94,6 98,5 94,5 102,8 95,9 81,9 94,9 97,7

Sursă: Buletinul Statistic Lunar Maramureş

DEZVOLTARE URBANĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ


Capitolul 4

4. Dezvoltare urbană şi infrastructura


4.1 Aspecte generale Amenajarea teritorială reprezintă o activitate de interes general ce are la bază o analiză multidimensională a unei regiuni, luându-se în considerare axa economică, socială, culturală şi ecologică. Amenajarea teritorială vizează, astfel, obţinerea unui cadru natural armonios care să asigure satisfacerea nevoilor şi să răspundă valorilor recunoscute ale comunităţilor. Procesul de urbanizare în judeţul Maramureş a avut în ultimii ani două direcţii principale. Pe de o parte s-a înregistrat o creştere a numărului oraşelor existente, iar, pe de altă parte, s-a semnalat o creştere a numărului localităţilor rurale aparţinând de municipii şi oraşe. Astfel, aşa cum putem observa din tabelul următor, în intervalul 2000 – 2008, numărul oraşelor din judeţul Maramureş a ajuns de la 6 în anul 2000, la 11 în anul 2008. Şi numărul satelor aparţinând de municipii şi oraşe a crescut în intervalul anterior enunţat de la 16 în anul 2000, la 28 în anul 2008, semn că o parte din aşezările urbane a suferit şi o extindere spaţială. Prin alipirea unor sate de municipii şi oraşe, numărul localităţilor rurale din judeţul Maramureş a suferit o depreciere în anul 2004, ajungând la 213 sate de la 226 sate înregistrate în anul anterior.

Organizarea administrativă a judeţului Maramureş, în perioada 2000 - 2008

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Municipii 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Oraşe 6 6 6 6 11 11 11 11 11

Localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor : : 20 20 33 33 33 33 33

Comune 62 62 63 64 63 63 63 63 63

Sate 226 226 226 226 213 213 214 214 214

Sate aparţinând de municipii şi oraşe 16 16 16 16 28 28 28 28 28

: date nedisponibile Sursă: Institutul Naţional de Statistică

Localitatea cu cea mai ridicată suprafaţă intravilană este Borşa, cumulând circa 22,7% din suprafaţa totală intravilană din rândul aşezărilor urbane din judeţul Maramureş (4.230 ha). Alte localităţi cu o suprafaţă intravilană semnificativă sunt: Municipiul Baia Mare (3.300 ha), Oraşul Tăuţii-Măgherăuş (2.297 ha), Municipiul Sighetu Marmaţiei (1.694 ha) şi Oraşul Şomcuta Mare (1.565 ha). Pe de altă parte Oraşul Ulmeni nu deţine decât 76 hectare suprafaţă intravilană, reprezentând doar 0,4% din totalul suprafeţei intravilane a municipiilor şi oraşelor din judeţul Maramureş.

Suprafaţa intravilană a municipiilor şi oraşelor din judeţul Maramureş, în anul 2007

UM: Hectare

Localitatea Suprafaţa intravilană

Total 18.649

Municipiul Baia Mare 3.300

Municipiul Sighetu Marmaţiei 1.694

Oraş Baia Sprie 1.003

Oraş Borşa 4.230

Oraş Cavnic 745

Oraş Dragomireşti 819

Oraş Săliştea De Sus 490

Oraş Seini 600

Oraş Şomcuta Mare 1.565

Oraş Târgu Lăpuş 345

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 2.297

Oraş Ulmeni 76

Oraş Vişeu De Sus 1.485


Municipiul Baia Mare este localitatea cu cel mai ridicat număr de locuitori (139.154 persoane), reprezentând aproximativ 46,21% din toată zona urbană a judeţului Maramureş. Municipiul Sighetu Marmaţiei deţine o populaţie ce cumulează 41.309 persoane, ocupând poziţia secundă la nivelul întregii unităţi teritorial-administrative. Pe de altă parte există oraşe cu o populaţie sub 10.000 locuitori



Capitolul 4

(Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş, Ulmeni), marea majoritate a acestora intrând în categoria comunelor devenite oraş în anul 2004.

Populaţia în zonele urbane din judeţul Maramureş, la 1 ianuarie 2009

Total Masculin Feminin

Frecvenţă Frecvenţă % Frecvenţă %

Total 511.946 251.748 49,2% 260.198 50,8%

Total mediu urban 301.083 146.146 48,5% 154.937 51,5%

Municipiul Baia Mare 139.154 66.531 47,8% 72.623 52,2%

Municipiul Sighetu Marmaţiei 41.309 19.978 48,4% 21.331 51,6%

Oraş Baia Sprie 16.555 8.025 48,5% 8.530 51,5%

Oraş Borşa 28.148 14.141 50,2% 14.007 49,8%

Oraş Cavnic 5.175 2.467 47,7% 2.708 52,3%

Oraş Dragomireşti 3.160 1.572 49,7% 1.588 50,3%

Oraş Săliştea de Sus 5.078 2.608 51,4% 2.470 48,6%

Oraş Seini 10.225 5.030 49,2% 5.195 50,8%

Oraş Şomcuta Mare 8.006 3.865 48,3% 4.141 51,7%

Oraş Târgu Lăpuş 13.045 6.511 49,9% 6.534 50,1%

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 7.297 3.602 49,4% 3.695 50,6%

Oraş Ulmeni 7.446 3.681 49,4% 3.765 50,6%

Oraş Vişeu de Sus 16.485 8.135 49,3% 8.350 50,7%

Total mediu rural 210.863 105.602 - 105.261 -



Baia Mare

139.154

Sighetu Marmaţiei

41.309

Borşa28.148

Baia Sprie

16.555 Vişeu de Sus

16.485

Târgu Lăpuş13.045

Seini10.225

Şomcuta Mare8.006

Ulmeni7.446

Tăuţii-Măgherăus7.297

Cavnic5.175

Săliştea de Sus

5.078

Dragomireşti3.160

Alta46.387


Din punctul de vedere al densităţii populaţiei în zonele urbane ale judeţului Maramureş, cel mai ridicat număr de locuitori / km2 a fost înregistrat în anul 2008 în reşedinţa de judeţ a Maramureşului (595 locuitori / km2 în Baia Mare). Alte localităţi a căror densitate a populaţiei este superioară densităţii populaţiei de la nivel judeţean sunt: Sighetu Marmaţiei – 304,5 locuitori / km2, Cavnic – 197 locuitori / km2 , Seini – 174,7 locuitori / km2, Baia Sprie – 173,2 locuitori / km2 şi Ulmeni – 90 locuitori / km2.


Densitatea populaţiei în zonele urbane din judeţul Maramureş, în anul 2008

UM: locuitori / km2

Localitate Densitate

Densitate judeţ Maramureş 81,2

Municipiul Baia Mare 595

Municipiul Sighetu Marmaţiei 304,5

Oraş Baia Sprie 173,2

Oraş Borşa 63

Oraş Cavnic 197

Oraş Dragomireşti 35

Oraş Săliştea de Sus 78,7

Oraş Seini 174,7

Oraş Şomcuta Mare 66,6

Oraş Târgu Lăpuş 23,6

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 56,7

Oraş Ulmeni 90

Oraş Vişeu de Sus 38,2

Sursă: Raport anual privind starea mediului în Judeţul Maramureş, anul 2008

Densitatea populaţiei în zonele urbane din judeţul Maramureş, în anul 2008

595

304,5

197

174,7

173,2

90

78,7

66,6

63

56,7

38,2

35

23,6

0 100 200 300 400 500 600 700

Municipiul Baia Mare

Municipiul Sighetu Marmaţiei

Oraş Cavnic

Oraş Seini

Oraş Baia Sprie

Oraş Ulmeni

Oraş Săliştea de Sus

Oraş Şomcuta Mare

Oraş Borşa

Oraş Tăuţii-Măgherăus

Oraş Vişeu de Sus

Oraş Dragomireşti

Oraş Târgu Lăpuş

Densitatea populaţiei în aşezările urbane din judeţul Maramureş, în anul 2008

-locuitori/km2-

În cursul anului 2008, în judeţul Maramureş, procesul de dezvoltare urbană a cuprins numeroase construcţii şi modernizări de spaţii de locuit, construcţii de spaţii comerciale şi administrative, reabilitări ale unor clădiri cu modificarea destinaţiei iniţiale, amenajări de spaţii de agrement şi sport, construcţii de drumuri şi poduri, etc. În ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor rezidenţiale, accentul a fost pus pe asigurarea unor spaţii de locuinţă tinerilor familii. Spre exemplu, în anul anterior, în Tăuţii-Măgherăuş au fost construite nu doar 125 de case de locuit, ci şi o şcoală şi o grădiniţă, facilitând astfel traiul în regiune a viitoarelor familii. Mai mult decât atât, s-au realizat şi lucrări de modernizare a Centrului de Afaceri şi a Muzeului Satului. În anul 2008, în judeţul Maramureş nu doar sectorul rezidenţial s-a dezvoltat, ci şi sectorul comercial prin construirea a trei complexe comerciale „Supermarket Plus”, două în municipiul Baia Mare şi unul în oraşul Târgu Lăpuş. Pe lângă deschiderea acestui supermarket, în Târgu Lăpuş au fost încheiate şi lucrări de extindere a reţelei de canalizare a apei uzate şi s-au continuat modernizările la staţia de epurare.



Capitolul 4

Şi în oraşul Dragomireşti a fost finalizată construcţia staţiei de epurare a apelor uzate. În municipiul Baia Mare, în cadrul unui Proiect ISPA, în cursul anului 2008, au fost continuate lucrările de reabilitare şi modernizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare care includ şi măsurile de reabilitare şi modernizare a Uzinei de Apă şi a Staţiei de epurare municipală. În cursul anului 2008, în Borşa s-au aflat în derulare activităţi de construcţie ale unor obiective de interes cum sunt: Primăria oraşului Borşa, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Pârtia olimpic de schi cu transport pe cablu prevăzut cu telegondolă, podul peste râul Cisla în zona cartierului Rotundu. Şi în oraşul Şomcuta Mare, în cursul anului 2008, au fost demarate o serie de investiţii, una din cele mai importante fiind construirea unei staţii de epurare. De asemenea, a mai fost finalizată şi construcţia unei săli de sport .

4.2 Aşezări urbane – scurtă prezentare Municipiul Baia Mare Situat în partea vestică-centrală a judeţului Maramureş, Municipiul Baia Mare este reşedinţa acestei unităţi administrativ-teritoriale. Baia Mare este amplasată în depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine de circa 228 m faţă de nivelul mării. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) – Secţiunea IV, Municipiul Baia Mare este o localitate de rang II, de importanţă interjudeţeană, ce joacă un rol important de echilibru în sistemul urban. Municipiul Baia Mare reprezintă centrul urban de dimensiunea şi importanţa cea mai mare din zonă. Mai mult decât atât, Baia Mare este al III-lea centru de importanţă regională din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României, fiind elementul de conexiune al zonei adiacente cu teritoriul naţional. Şi din perspectiva infrastructurii, Municipiul Baia Mare joacă un rol fundamental, fiind un important nod rutier şi feroviar şi constituind punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi (Baia Sprie, Recea, Tăuţii-Măgherăuş). Infrastructura feroviară care leagă Municipiul Baia Mare de unele localităţi ridică anumite probleme. Municipiul este deservit de linia 400 Satu Mare - Baia Mare – Jibou - Dej, tronson de cale ferată neadaptată unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere şi nepăz ite. De asemenea, în ciuda faptului că Municipiul Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa aeroportului de la Tăuţii-Măgherăuş, acesta are o infrastructură şi dotări neadaptate unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă şi confort. Menţionăm, de altfel, că în municipiul Baia Mare funcţionează un terminal de transport combinat de mărfuri. Transportul public la nivelul municipiului Baia Mare cuprinde şi legătura cu comunele limitrofe, oraşul Baia Sprie şi oraşele Cavnic şi Ulmeni. Mijloacele de transport circulă pe 12 linii de autobuz, una de troleibuz şi 17 linii speciale (spre unităţile economice la orele de schimb), iar spre comunele limitrofe şi oraşul Baia Sprie pe 10 linii exterioare. Serviciile publice locale sunt prestate de societăţi comerciale pe acţiuni, având ca şi acţionar majoritar Consiliul Local, precum şi de instituţii publice de interes local care au calitatea de ordonatori de credite. Consiliul Local al municipiului Baia Mare este cel care numeşte conducerea acestora şi exercită controlul asupra modului în care acestea funcţionează. Aceste entităţi prestează următoarele servicii publice:

apă potabilă, canalizare, întreţinerea reţelei - SC VITAL SA

transport în comun - SC URBIS SA

energie termică – SC ENERGOTERM SA

asistenţă şi protecţie socială - S.P.A.S

ambient urban, zone verzi - S.P.A.U

administrarea patrimoniului local - S.P.A.P.L.U

salubrizare – SC DRUSAL SA Municipiul Sighetu Marmaţiei Fosta reşedinţă de judeţ a Maramureşului, Municipiul Sighetu Marmaţiei este şi astăzi centrul cultural şi economic al Maramureşului Istoric. Localităţile din componenţa municipiului sunt Şugău şi Iapa.


Dificultatea realizării transportului rutier este cauzată de necesitatea de a traversa Munţii Gutâi, Ţibleş, Rodnei şi Maramureşului. Mai mult decât atât, din totalul de 51,8 km, 11,3 km urmează să fie schimbate datorită nivelului avansat de uzură şi necesităţii urgente de reabilitare. Cele mai importante căi rutiere sunt:

DN 19 spre judeţul Satu Mare, prin Pasul Tihuţa

DN 18 spre Baia Mare, prin Pasul Gutâi

DN 17C spre judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Pasul Şetref

DN 18 spre judeţul Suceava, prin Pasul Prislop Legătura municipiului pe calea ferată este asigurată prin linia normală Sighet – Vişeu de Jos – Salva. Municipiul este tranzitat şi de linia ferată cu ecartament lat pe ruta Rahiv – Valea Vişeului – Sighet – Câmpulung la Tisa – Tesesva, traseu transfrontalier insuficient utilizat. Conexiunea Municipiului Sighetu Marmaţiei cu alte localităţi se poate realiza şi prin intermediul aeroportului Baia Mare (75 km) sau a aeroportului Satu Mare (125 km). Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureş (Valea Izei, Marei, Vişeului si Tisei), şi spre oraşe ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timişoara. Transportul în comun este realizat de societatea Transport Mara-Nord, care deserveşte linii de autobuze bine împărţite în întreg municipiul. Oraş Baia Sprie Situat la o distanţă de 10 km de Municipiul Baia Mare, oraşul Baia Sprie se află la baza sudică a platoului montan Oaş Gutâi Ţibleş, la o altitudine de 380 m. Oraşul Baia Sprie are în componenţa sa următoarele localităţi: Chiuzbaia, Satu Nou de Sus şi Tăuţii de Sus. Începând cu anul 2006, oraşul Baia Sprie este membru fondator al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Sistemul Urban Baia Mare” şi al Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Munţilor Gutin. Oraşul are o bună poziţionare, legând principalele oraşe ale judeţului (Baia Mare – Sighetu Marmaţiei). Cea mai apropiată linie / staţie de cale ferată se afla la 10 km, în Municipiul Baia Mare, oraş cu care Baia Sprie are o bună conectivitate prin reţeaua de transport auto a persoanelor şi mărfurilor. Pe de altă parte, toate legăturile Municipiului Baia Mare cu partea estică şi nordică a judeţului, trec prin Baia Sprie. Reţeaua locală de drumuri acoperă 56 km din care 16 km sunt modernizaţi. Serviciile de comunicare includ telefonia fixă digitală, reţele de telefonie mobile, o reţea extinsă de cablu TV ce acoperă şi satele aparţinătoare. Oraş Borşa Localitatea Borşa este situată la o altitudine de 617 m în Valea Hotarului, 673 m în centrul oraşului şi 823 m în complexul tur istic Gura Fântânei. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la Valea Hotarului, pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului (râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Oraşul Borşa înglobează Băile Borşa şi satele Gura Repedei, Poiana Borşa şi Fântâna. Accesul în Borşa este asigurat de următoarele artere rutiere:

DN 17C – legătură cu Bistriţa-Năsăud şi Dej;

DN 17 – ruta Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Bistriţa;

DN 18 – ruta Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Vişeu de Sus – Moisei – Borşa – Prislop – Şesuri. În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiştilor. Regiunea Borşei este accesibilă şi printr-o cale ferată cu traseul: Salva – Vişeul de Sus – Sighetu Marmaţiei, cu legătură la Borşa. Din păcate, de câţiva ani, Căile Române Ferate au sistat transportul de călători pe ruta Vişeu - Borşa, acesta fiind preluat de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar până în oraşul Vişeu de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.



Capitolul 4

Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de acces pentru turişti, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru călători (vagoane platformă sau vagoane închise). Oraş Cavnic Situat la poalele munţilor Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic, la o altitudine ce variază între 550 – 1050, Oraşul Cavnic se află la o distanţă de 32 km est de Municipiul Baia Mare şi aproximativ 40 km de Municipiul Sighetu Marmaţiei. Cele cinci localităţi care înconjoară oraşul Cavnic sunt: Şiseşti în partea de sud-vest, Ocna Şugatag în partea de nord, Budeşti şi Băiuţ în partea de nord-est şi Cerneşti în partea de sud. Legătura oraşului Cavnic cu celelalte localităţi e asigurată de drumul judeţean DJ184 şi DJ109F:

DJ184 – traseul Baia Sprie – Cavnic (20 km);

DJ109F – traseul Sighetu Marmaţiei – Cavnic (45 km);

DJ109F – Cavnic – Băiuţ (20 km). Cea mai apropiată cale ferată este cea care traversează Municipiul Baia Mare (30 km), iar cel mai apropiat aeroport este cel din Baia Mare – Tăuţii-Măgherăuş (35 km). Transportul urban în Cavnic este asigurat de URBIS S.A. Baia Mare, iar cel interurban de AZUR S.A. Baia Mare. Oraş Dragomireşti Situat în estul judeţului Maramureş, în depresiunea Maramureşului, la 101 km de municipiul Baia Mare, 45 km faţă de Sighetu-Marmaţiei şi 35 km faţă de oraşele Borşa şi Vişeu, oraşul Dragomireşti se întinde pe cursurile a două râuri care îl străbat: Iza şi Baicu. Până în 2004 localitatea Dragomireşti a fost o comună. Prin legea 332 din 8 iulie 2004, comuna a fost ridicată însă la rangul de oraş. Oraşul Dragomireşti se întinde pe o distanţă de 5 km, pe DJ186, care leagă municipiul Sighetu-Marmaţiei de oraşul Borşa. Vecinii oraşului Dragomireşti sunt:

Săliştea de Sus în partea de est;

Bocicoel în partea de nord-vest;

Bogdan Vodă şi Ieud în partea de vest;

Judeţul Bistriţa-Năsăud în partea de sud.

Starea proastă a infrastructurii din oraşul Dragomireşti este o reală problemă pentru localitate, mai ales având în vedere influenţa asupra atragerii investitorilor care să ajute la prosperitatea localităţii prin crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea economică a oraşului. Cel mai important drum de acces este DJ 186 care face legătura cu judeţul Bistriţa-Năsăud şi Baia Mare. Oraş Săliştea de Sus Localitatea Săliştea de Sus este situată în culoarul larg al Văii Izei, cu aspect depresionar ce se înscrie ca o zonă joasă a Depresiunii Maramureş, având un relief de dealuri prelungite cu spinările alungite, dominat de măguri ce depăşesc chiar 1000 m altitudine. Localitatea are o altitudine medie de 670 m şi se desfăşoară de o parte şi de alta a Râului Iza şi a afluenţilor mai importanţi Buleasa şi Valea Câmpu Cailor. Se învecinează la est cu Săcel, în sud cu judeţul Bistriţa-Năsăud, în vest cu oraşul Dragomireşti, în nord-vest cu localitatea Bocicoel, la nord cu Vişeu de Jos, iar în nord-est cu oraşul Vişeu de Sus. Faţă de reşedinţa judeţului, Municipiul Baia Mare, localitatea se află la 115 km, legătura făcându-se peste Pasul Gutâi. Faţă de cel de-al doilea oraş ca mărime al judeţului, municipiul Sighetu Marmaţiei, se află la o distanţă de 56 km, legătura fiind asigurată de


drumul judeţean 186. Staţia de cale ferată Iza este situată în partea estică a localităţii având acest nume deoarece deserveşte majoritatea comunelor de pe Valea Izei. Oraş Seini Situat în extremitatea vestică a judeţului Maramureş, oraşul Seini are ca şi localităţi componente satul Săbişa în partea de est şi Viile Apei în partea de Nord-Vest. Cel mai înalt punct din zonă este dealul Comja (960 m) aflat la nord de oraş. Oraşul este traversat de pârâul Seinel, ce curge pe direcţia nord-sud, vărsându-se în râul Someş. Prin intermediul drumului naţional 1C cu ruta Cluj – Baia Mare – Satu Mare, dar şi prin calea ferată cu staţia C.F.R., oraşul Seini are legătură cu toate localităţile din ţară. Atuul major al amplasării la intersecţia unor artere regionale de comunicaţie terestră, apropiat de două aeroporturi apropiate Baia Mare şi Satu Mare, de două puncte de trecere a frontierei (Ungaria, Ucraina), precum şi existenţa unor puncte vamale apropiate fac din Seini un punct extrem de atractiv în perspectiva dezvoltării. Oraş Şomcuta Mare Atestată documentar în anul 1358, localitatea Şomcuta Mare, veche vatră de civilizaţie şi cultură din zona Chioarului, este situată în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, la 25 km de Baia Mare, pe şoseaua naţională ce leagă municipiul Baia Mare de municipiul Cluj-Napoca şi la o distanţă de 8 km de calea ferată Baia Mare – Dej – Bucureşti. Localităţile aparţinătoare sunt: Buciumi, Vălenii Şomcutei, Finteuşu Mare, Ciolt, Hovrila, Buteasa, Codru Butesii. Infrastructura oraşului Şomcuta Mare cuprinde:

Transport rutier o drumuri locale 70 km. o drumuri judeţene 18 km. o drumuri naţionale 7 km.

Transport de cale ferată – nu

Transport aerian – doar prin intermediul aeroportului din Baia Mare – Tăuţii-Măgherăuş;

Telefonie: un număr mare de utilizatori de telefonie mobilă, Orange şi Vodafone având reprezentanţe în cadru localităţii. Oraş Târgu Lăpuş Târgu Lăpuş, cunoscut în regiune şi sub numele vechi, Lăpuşu Unguresc, este una din localităţile judeţului Maramureş cu cel mai ridicat număr de locuitori. Acest lucru poate fi explicat prin numărul ridicat de sate ce intră în componenţa oraşului Târgu Lăpuş: Boiereni (în partea de sud, la o distanţă de 12 km), Borcut (în partea de nord, la o distanţă de 4 km), Cătun (în partea de vest, la o distanţă de 3 km), Cufoaia (în partea de nord-vest, la o distanţă de 5 km), Dămăcuşeni (în partea de est, la o distanţă de 7 km), Dobricu-Lăpuşului (în partea de nord, la o distanţă de 12 km), Dumbrava (în partea de nord, la o distanţă de 4 km), Fântânele (în partea de vest, la o distanţă de 14 km), Groape (în partea de nord, la o distanţă de 11 km), Inău (în partea de nord, la o distanţă de 8 km), Răzoare (în partea de vest, la o distanţă de 4 km), Rohia (în partea de sud, la o distanţă de 8 km) şi Stoiceni (în partea de nord, la o distanţă de 7 km). Oraş Tăuţii-Măgherăuş Situat în Depresiunea Baia Mare în partea de nord-vest de reşedinţa de judeţ, oraşul Tăuţii-Măgherăuş este străbătut de drumul european 58. Localităţile componente ale oraşului Tăuţii-Măgherăuş sunt: Tăuţii-Măgherăuş, Băiţa, Nistru, Buşog, Bozînta Mare, Merişor şi Ulmoasa. Suprafaţa oraşului este de 12.564 ha din care 1.711 ha este teren agricol, 826 ha păşuni, diferenţa fiind ocupată de vegetaţie forestieră. Dintre naţionalităţile conlocuitoare românilor, amintim maghiari, germani, ucraineni şi rromi. În această localitate este amplasat şi Aeroportul Baia Mare, singurul aeroport de pe raza judeţului Maramureş.



Capitolul 4

Oraş Ulmeni Situat pe malul stâng al râului Someş, oraşul Ulmeni este oraşul cu cea mai scăzută suprafaţă intravilană din rândul municipiilor şi oraşelor din judeţul Maramureş. Oraşul Ulmeni este situat în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, la 35 km distanţă de municipiul Baia Mare şi la 10 km distanţă de Cehu Silvaniei. Localităţi ce aparţin oraşului Ulmeni: Someş-Uileac, Vicea, Arduzel (sat cu populaţie majoritar maghiară), Ţicău, Chelinţa, Mânău. Menţionăm, de asemenea că localitatea Tohat a fost asimilată oraşului Ulmeni. Principalele căi de acces sunt drumul judeţean DJ108A şi magistrala IV feroviară. Oraş Vişeu de Sus Situat la o altitudine de 427 m faţă de nivelul mării, oraşul Vişeu de Sus are înfăţişarea caracteristică a oraşelor de munte. În partea de Nord şi Nord-Est se învecinează cu Munţii Maramureşului şi Republica Ucraina, în partea de Sud-Est cu Munţii Rodnei. Comunele vecine sunt: Moisei, Vişeu de Jos şi Poienile de sub Munte. Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 – privind Stabilirea categoriei judeţelor, municipiilor şi oraşelor, oraşul Vişeu de Sus face parte din categoria a III-a a oraşelor cu locuitori între 10.001 şi 30.000. Vişeu de Sus este situat pe DN18, care face legătura între Sighetu Marmaţiei şi Vatra Dornei. Din Vişeu mai porneşte şi DN17C care face legătura cu municipiul Bistriţa. De asemenea, mai există drumuri judeţene care stabilesc legătura cu mici localităţi sau sate. Gara Vişeu de Sus este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate Române. De aici calea ferată are traseul spre Nord la Valea Vişeului, de unde continuă spre Ucraina şi spre Sighetu Marmaţiei, oraş din care se poate ajunge în Ucraina. Iar traseul spre Sud duce la Salva, de unde există legături pe calea ferată spre Cluj-Napoca şi Suceava. Cel mai apropiat aeroport de Vişeu de Sus este cel de la Tăuţii-Măgherăuş.

4.3 Infrastructura aşezărilor urbane din judeţul Maramureş

4.3.1 Infrastructura de acces Transportul rutier Lungimea drumurilor publice nu reprezintă un avantaj pentru judeţul Maramureş, reţeaua de drumuri publice fiind relativ slab reprezentată. În anul 2008, lungimea drumurilor publice în această unitate administrativ-teritorială era de 1718 km, din care 78,8% (1355 km) sunt drumuri judeţene şi comunale şi 21,1% (363 km) sunt drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice din judeţul Maramureş reprezintă 14,2% din totalul drumurilor publice din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi 2,1% din drumurile publice din România. În comparaţie cu anul 2000, lungimea drumurilor publice a crescut cu 9,5 procente, cele mai mari investiţii realizându-se în rândul drumurilor naţionale, de la 304 km în anul 2000, acestea ajungând la 363 km în anul 2008. Din totalul drumurilor publice din judeţul Maramureş, doar 30,8% sunt modernizate (530 km), restul sunt fie cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (469 km), fie pietruite (552 km), fie de pământ (167 km). Avantajul pe care îl prezintă judeţul Maramureş este acela al deschiderii interne şi internaţionale, judeţul dispunând de căi rutiere internaţionale care facilitează accesul din şi înspre alte state. Cele mai importante căi rutiere internaţionale sunt: Drumul European DN1c (E58) şi DN 18. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, judeţul Maramureş ocupă locul trei în ceea ce priveşte lungimea totală a drumurilor publice, pe primele poziţii situându-se judeţul Bihor şi judeţul Cluj. Aceeaşi ierarhie este întâlnită şi în ceea ce priveşte lungimea drumurilor modernizate sau lungimea drumurilor naţionale.


Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2008

UM: kilometri (1000 m)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 1569 1570 1575 1575 1575 1575 1575 1561 1718

Naţionale 304 304 309 309 310 310 310 305 363

Judeţene şi comunale 1265 1266 1266 1266 1265 1265 1265 1256 1355


Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor, în judeţul Maramureş, în anul 2008

Pietruite552

Modernizate530

Cu îmbrăcăminţi

uşoare rutiere469

De pământ167

Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor, în judeţul Maramureş, în anul 2008

Principalele drumuri publice – naţionale, judeţene şi comunale – din judeţul Maramureş sunt:

Drumul european E 58; Trasee de drumuri naţionale principale: DN 1C Dej – Baia Mare – Livada, DN 19 Oradea – Carei – Satu Mare –

Livada – Sighetu Marmaţiei; Trasee de drumuri naţionale secundare: DN 18 Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Borşa – Cârlibaba – Iacobeni;

DN 17C Bistriţa-Năsăud – Telciu – Moisei.

Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţul Maramureş, în perioada 2005 - 2007



Total

din care modernizate

Total din care

modernizate Total din care modernizate

TOTAL 1.049 457 1.089 481 1.137 506

Municipiul Baia Mare 292 234 292 234 293 235

Municipiul Sighetu Marmaţiei 168 46 168 48 168 49

Oraş Baia Sprie 56 16 56 16 56 18

Oraş Borşa 157 50 157 50 157 52

Oraş Cavnic 40 14 40 14 40 17

Oraş Dragomireşti 16 6 35 10 42 10

Oraş Săliştea De Sus 50 8 50 8 54 8

Oraş Seini 54 25 54 25 54 25

Oraş Şomcuta Mare 9 5 30 19 30 19

Oraş Târgu Lăpuş 26 10 26 11 26 11

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 45 19 45 19 81 34

Oraş Ulmeni 13 6 13 6 13 6

Oraş Vişeu De Sus 123 18 123 21 123 22




Capitolul 4

Densitatea drumurilor publice din judeţul Maramureş este de 26,7 km/100 km2, situând judeţul sub densitatea pe ţară care este de 29,2 km/100 km2 sau sub densitatea pe Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest care este 28,3 km/100 km2. Lungimea străzilor orăşeneşti din judeţul Maramureş se cifra în anul 2007 la 1137 km, cu 88 km mai mult decât în anul 2005. Din aceştia, 25,7% sunt localizate în Municipiul Baia Mare (293 km), acesta fiind urmat de Municipiul Sighetu Marmaţiei (168 km) şi Oraşul Borşa (157 km). Localitatea care stă cel mai prost la capitolul străzi orăşeneşti este Oraşul Ulmeni cu 13 km, din care doar 6 km reprezintă străzi orăşeneşti modernizate.

Transportul feroviar Lungimea totală a căilor ferate din judeţul Maramureş din anul 2008 este de 207 km, aceasta aflându-se într-o moderată dar constantă scădere, începând cu anul 1990. Din totalul liniilor de cale ferate, un procent de 64% reprezintă linii normale cu o cale. Teritoriul judeţului este străbătut de magistrala 400: Braşov – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare (518 km), dar şi de magistrala 409: Salva – Vişeu de Jos – Sighetu Marmaţiei (118 km). Prin intermediul căilor ferate este asigurată conexiunea Judeţului Baia Mare atât cu Municipiul Bucureşti, cât şi cu zona de vest a ţării (Satu Mare – Oradea – Arad – Timişoara). Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Maramureş este în general bună. Cu toate acestea, nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 – 80 km/h.

Lungimea căilor ferate în exploatare, în judeţul Maramureş, în perioada 2006 - 2008


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Total 222 222 222 215 219 207 207 207 207

Linii normale 205 205 205 205 202 179 179 133 133

Linii normale cu o cale 205 205 205 202 133 133 133 133 133

Linii normale cu 2 cai : : : : : 46 46 : :


Transportul aerian Judeţul Maramureş dispune de un aeroport amplasat pe drumul naţional DN1C, la o distanţă de 7 km de Municipiul Baia Mare, în oraşul Tăuţii-Măgherăuş. Prin acest aeroport se asigură legături interne cu capitala ţării, dar şi legături internaţionale prin cursele charter. Transportul public Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de pasageri în judeţul Maramureş se cifra la 102 autobuze şi microbuze şi 11 troleibuze. Cea mai mare parte a autobuzelor şi microbuzelor transportă pasagerii din Municipiul Baia (81 vehicule 79,4%). Mai mult decât atât, toate troleibuzele din judeţul Maramureş aparţin Municipiului Baia Mare. Alte oraşe care beneficiază de autobuze şi microbuze pentru desfăşurarea transportului public sunt Municipiul Sighetu Marmaţiei (12 vehicule – 11,76%) şi Oraşul Borşa (9 vehicule - 8,8%).

Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de pasageri, pe tipuri de vehicule, în judeţul Maramureş, în perioada 2006 - 2008


Autobuze si microbuze

Total 126 113 102

Municipiul Baia Mare 113 101 81

Municipiul Sighetu Marmaţiei 13 12 12

Oraş Borşa : : 9

Troleibuze Total 16 18 11

Municipiul Baia Mare 16 18 11



Calitatea serviciilor de transport în privinţa confortului este necorespunzătoare, nu doar din cauza gradului avansat de uzură a autobuzelor şi troleibuzelor, ci şi din cauza scăderii numărului vehiculelor în ultimii ani, concomitentă cu creşterea numărului de pasageri transportaţi în transportul urban. Astfel, în anul 2008, un număr de 26872,6 mii pasageri au utilizat mijloacele de transport în comun din judeţul Maramureş, revenind o medie de 237,8 mii pe vehicul (total autobuze şi troleibuze). În anul 2005 însă, 22187,3 mii de pasageri au circulat cu mijloacele de transport public, revenind o medie de 156,2 mii de persoane pe vehicul.

Numărul pasagerilor transportaţi în transportul urban, pe tipuri de autovehicule, în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008

UM: Mii persoane


Autobuze si microbuze 22187,3 22299,8 26872,6

Troleibuze 5861 5840 4807


Transportul de persoane pe traseele interjudeţene este asigurat de diverşi operatori locali sau regionali de transport. Calitatea, rapiditatea şi tarifele serviciilor de taximetrie au contribuit la dezvoltarea acestor servicii în ultimii ani.

4.3.2 Infrastructura tehnico-edilitară Infrastructura tehnico-edilitară din judeţul Maramureş este destul de dezvoltată pe segmentul urban: toate localităţile urbane sunt racordate la sistemul de furnizare a apei potabile şi 85% din ele (11 localităţi) sunt racordate la sistemul de canalizare publică. Însă, doar o aşezare urbană este racordată la sistemul de furnizare a energiei termice, această localitate fiind chiar reşedinţa de judeţ a Maramureşului.

Numărul localităţilor din judeţul Maramureş racordate la utilităţile publice, în perioada 2000 - 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Apă potabilă

Total : : : : : : : 63

Urban 8 8 8 8 13 13 13 13

Rural 48 52 52 52 50 50 49 50

Energie termică

Total : : : : : : : 1

Urban 3 3 3 2 2 2 1 1

Rural 2 : : : : 1 : :

Canalizare publică

Total : : : : : : : 27

Urban 8 8 8 8 11 11 11 11

Rural 15 16 15 16 12 13 14 16


În anul 2007 lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile din judeţul Maramureş se cifra la 1552,5 km, din care 18,9% aparţin Municipiului Baia Mare (293 km). Aşezarea urbană care deţine cea mai redusă reţea de distribuţie a apei potabile este Oraşul Seini (6,4 km), acesta fiind urmat de Oraşul Cavnic (9 km) şi Oraşul Borşa (12 km). Pe de altă parte, lungimea conductelor de canalizare publică ajungea, în anul 2007, la 345,3 km, aproximativ 90% din totalul lungimii aparţinând mediului urban (311,9 km). Între localităţile urbane care au cea mai densă reţea de canalizare se remarcă în primul rând Municipiul Baia Mare cu 188,4 km, acesta fiind urmat la o distanţă considerabilă de Municipiul Sighetu Marmaţiei cu 43,5 km. Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor este de 1008,3 km în anul 2007, repartizată în felul următor: 421 km în mediul rural (41,7%) şi 587,3 km în mediul urban (58,3%). În cadrul Municipiului Baia Mare reţeaua de distribuţie a gazelor măsoară 246,9 km, reprezentând un sfert din totalul reţelei de distribuţie a gazelor din judeţul Maramureş.



Capitolul 4

Lungimea reţelelor de distribuţie a utilităţilor publice în judeţul Maramureş, pe localităţi urbane, în anul 2007

UM: Kilometri (1000 m)

Lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile

Lungimea conductelor de canalizare

Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor

Total 1552,5 345,3 1008,3

Mediul rural 920 33,4 421

Mediul urban 632,5 311,9 587,3

Municipiul Baia Mare 293 188,4 246,9

Municipiul Sighetu Marmaţiei 51,5 43,5 26

Oraş Baia Sprie 38,8 13,4 63,5

Oraş Borşa 12 10,5

Oraş Cavnic 9 4 45,7

Oraş Dragomireşti 35,5 1 -

Oraş Săliştea De Sus 17,8 - -

Oraş Seini 6,4 4,8 46,9

Oraş Şomcuta Mare 51 2 61,2

Oraş Târgu Lăpuş 21,2 23,7 37,1

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 40,1 - 35,1

Oraş Ulmeni 24,5 7,3 24,9

Oraş Vişeu De Sus 31,7 13,3 -


Capacitatea totală a instalaţiilor de producere a apei potabile era, în anul 2007, de 184.304 metri cubi pe zi, cea mai ridicată capacitate fiind înregistrată în reşedinţa de judeţ a Maramureşului, ce produce 116.640 metri cubi de apă potabilă pe zi. La polul opus, Oraşul Seini are o capacitate a instalaţiilor de producere a apei potabile de doar 210 metri cubi pe zi. Pe de altă par te, capacitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor se ridica, în anul 2007, la 21.032 mii metri cubi. Şi de această dată în rândul Municipiului Baia Mare este distribuită cea mai mare capacitate de apă potabilă: 12.668 mii metri cubi (60% din totalul capacităţii de apă potabilă distribuită la nivelul judeţului Maramureş).

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile şi capacitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor, în judeţul Maramureş,

pe localităţi urbane, în anul 2007

Capacitatea instalaţiilor de producere a

apei potabile (metri cubi pe zi) Capacitatea de apă potabilă distribuită

consumatorilor (metri cubi pe zi)

Total 184.304 21.032

Municipiul Baia Mare 116.640 12.668

Municipiul Sighetu Marmaţiei 25.920 2.182

Oraş Baia Sprie 4.000 451

Oraş Borşa 6.048 660

Oraş Cavnic 1.085 194

Oraş Dragomireşti 691 100

Oraş Săliştea De Sus 350 120

Oraş Seini 210 40

Oraş Şomcuta Mare 719 107

Oraş Târgu Lăpuş 1.200 223

Oraş Ulmeni 600 94

Oraş Vişeu de Sus 5.350 523


Energia termică distribuită în judeţul Maramureş a suferit o puternică involuţie în perioada 2000 – 2007, de la 149.949 gigacalorii în anul 2000, ajungând la 33,474 gigacalorii în anul 2007. Pe lângă faptul că începând cu anul 2006 Baia Mare este singura local itate din judeţ în care s-a mai furnizat energie termică, şi aici a scăzut considerabil cantitatea de energie termică distribuită. Dacă în anul 2000, în Municipiul Baia Mare era furnizată o cantitate de 132.397 gigacalorii, în anul 2007 valoarea acestora se ridică la doar 33.474 gigacalorii.


Energia termică distribuită în judeţul Maramureş, pe localităţi urbane, în anul 2007

UM: Gigacalorii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 149.949 54.467 51.477 43.386 40.153 39.016 36.805 33.474

Municipiul Baia Mare 132.397 44.787 42.745 42.693 39.513 38.534 36.805 33.474

Municipiul Sighetu Marmaţiei 13.975 8.011 8.011 : : : : :

Oraş Seini 1.669 1.669 721 693 640 362 : :

Oraş Şomcuta Mare 1.045 : : : : : : :

Ocna Şugatag 863 : : : : : : :


Volumul gazelor naturale distribuit în judeţul Maramureş este destul de fluctuant de la un an la altul. Dacă în anul 2006 s-a înregistrat o evoluţie faţă de anul precedent, în anul 2007 volumul gazelor naturale distribuit a suferit o scădere cu 11 procente (124.395 mii metri cubi). În majoritatea oraşelor şi municipiilor racordate la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a putut fi observată o involuţie în intervalul 2005 – 2007, singurul oraş în care volumul gazelor naturale distribuit a crescut fiind Oraşul Tăuţii-Măgherăuş (1670 mii metri cubi în anul 2005 şi 2632 mii metri cubi în anul 2007).

Volumul gazelor naturale distribuit în judeţul Maramureş, pe localităţi urbane, în perioada 2005 - 2007

UM: Mii metri cubi


Total 139.179 139.794 124.395

Municipiul Baia Mare 107.441 108.608 94.681

Municipiul Sighetu Marmaţiei : 83 686

Oraş Baia Sprie 5.741 5.582 5.398

Oraş Cavnic 1.914 1.780 1.348

Oraş Seini 4.745 4.349 3.617

Oraş Şomcuta Mare 2.151 2.005 2.010

Oraş Târgu Lăpuş 2.872 2.603 2.377

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 1.670 2.766 2.632

Oraş Ulmeni 1.730 1.461 1.316


Debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale a crescut în perioada 2000 – 2004, an în care acesta s-a cifrat la 204.066 metri cubi pe zi. Evoluţia cea mai semnificativă s-a realizat în cadrul Municipiului Baia Mare, localitatea în care debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale a atins valoare de 168.480 metri cubi pe zi, cu 44,4% mai mult decât în anul 2000.

Debitul staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale, în judeţul Maramureş, pe localităţi urbane, în perioada 2000 - 2004

UM: Metri cubi pe zi


Total 142.406 154.472 154.472 152.640 204.066

Municipiul Baia Mare 116.640 116.640 116.640 116.640 168.480

Municipiul Sighetu Marmaţiei 15.552 25.920 25.920 25.920 25.920

Oraş Baia Sprie 743 2.000 2.000 2.000 1.500

Oraş Borşa 2.765 2.765 2.765 2.246 2.332

Oraş Cavnic 907 1.381 1.381 868 868

Oraş Târgu Lăpuş 2.333 2.300 2.300 1.500 1.500

Oraş Vişeu De Sus 3.466 3.466 3.466 3.466 3.466


4.3.3 Locuinţe Fondul de locuinţe din judeţul Maramureş este caracterizat de o creştere moderată continuă în perioada 2000 – 2007, an în care au fost înregistrate 186.025 locuinţe. Din rândul acestora, mai bine de jumătate din locuinţe sunt din mediul urban (111.051 locuinţe – 59,7%). În ceea ce priveşte tipul de proprietate cel mai frecvent, menţionăm că 98,3% din locuinţele înregistrate în judeţul Maramureş sunt proprietate majoritar privată.



Capitolul 4

90,0%

95,0%

100,0%

105,0%

110,0%

115,0%

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Evoluţia locuinţelor existente, camerelor de locuit şi suprafeţei locuibile, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2007

- modificarea procentuală faţă de anul anterior -

Locuinţe existente Camere de locuit Suprafaţa locuibilă

Numărul locuinţelor existente la sfârşitul anului pe forme de proprietate şi medii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 176.479 182.462 182.789 183.284 183.799 184.343 185.034 186.025

din care, în mediul urban 96.278 98.158 98.228 103.080 109.746 110.017 110.416 111.051

Proprietate majoritar de stat 7.265 3.023 2.940 3.015 3.095 3.103 3.132 3.124

Proprietate majoritar privata 169.214 179.439 179.849 180.269 180.704 181.240 181.902 182.901


Numărul camerelor de locuit existente în judeţul Maramureş în anul 2007 se ridica la 436.617, ceea ce înseamnă că media de camere pe locuinţă este de 2,3 camere. În comparaţie cu anul 2000 când media de camere pe locuinţă era de 2,2 camere, s-a înregistrat o uşoară evoluţie.

Numărul camerelor de locuit existente la sfârşitul anului pe medii, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 391.905 423.027 424.297 426.062 427.828 429.941 432.589 436.617

Urban 216.625 226.747 227.159 238.791 254.884 255.971 257.478 260.058


Şi suprafaţa locuibilă a avut un trend ascendent în ultimii ani, ajungând la 7260,3 mii metri pătraţi arie desfăşurată în anul 2007. Aceasta înseamnă că suprafaţa medie a unei locuinţe din judeţul Maramureş este de 39 metri pătraţi. În comparaţie cu suprafaţa medie a unei locuinţe din anul 2000 (35 metri pătraţi), valoarea înregistrată în anul 2007 este considerabil mai mare.

Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului pe medii, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

UM: Mii metri pătraţi arie desfăşurată

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 6163 7012,7 7036,9 7070,2 7102,9 7143,3 7189 7260,3

Urban 3296,6 3764 3771,7 3972,7 4246,3 4268,1 4294,8 4340,2


Ca şi tendinţă generală se poate observa că în judeţul Maramureş au fost construite în ultimii ani locuinţe cu o suprafaţă locuibilă uşor mai ridicată faţă de anii anteriori, dar şi cu un număr de camere mai mare. Spre exemplu, în anul 2001 suprafaţa locuibilă a crescut cu 13,8 procente faţă de anul anterior, în timp ce numărul locuinţelor existente a avut o evoluţie de doar 3,4 procente.

Modificarea procentuală a locuinţelor existente, camerelor de locuit şi suprafeţei locuibile faţă de anul anterior, în judeţul Maramureş, în

perioada 2000 – 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Locuinţe existente 100,2% 103,4% 100,2% 100,3% 100,3% 100,3% 100,4% 100,5%

Camere de locuit 100,3% 107,9% 100,3% 100,4% 100,4% 100,5% 100,6% 100,9%

Suprafaţa locuibilă 100,4% 113,8% 100,3% 105,3% 106,9% 100,5% 100,6% 101,1%

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii Addvances


Numărul locuinţelor terminate în anul 2007 în judeţul Maramureş a fost de 1.026 locuinţe, din care 65% au fost construite în mediul urban (667 locuinţe) şi 35% în mediul rural (359 locuinţe). Cel mai ridicat număr de locuinţe terminate în cursul anului 2007 este localizat în Oraşul Borşa (257 locuinţe). Vis-a-vis de suprafaţa locuibilă existentă, în anul 2007 aceasta se cifra la 7.260.251 metri pătraţi arie desfăşurată, din care 4.340.212 metri pătraţi în mediul urban şi 2.920.039 metri pătraţi în mediul rural.

Numărul locuinţelor terminate în cursul anului şi suprafaţa locuibilă existentă în judeţul Maramureş, pe localităţi, în anul 2007

Locuinţe terminate în cursul anului Suprafaţa locuibilă existentă

- Număr - - Metri pătraţi arie desfăşurată -

Total 1.026 7.260.251

Mediul rural 359 2.920.039

Mediul urban 667 4.340.212

Municipiul Baia Mare 115 1.996.896

Municipiul Sighetu Marmaţiei 81 650.377

Oraş Baia Sprie 57 218.795

Oraş Borşa 257 384.456

Oraş Cavnic 1 61.814

Oraş Dragomireşti 10 58.625

Oraş Săliştea De Sus 7 78.345

Oraş Seini 56 132.052

Oraş Şomcuta Mare 18 125.495

Oraş Târgu Lăpuş 8 176.230

Oraş Tăuţii-Măgherăuş 32 101.737

Oraş Ulmeni 2 88.361

Oraş Vişeu De Sus 23 267.029


4.3.4 Spaţii verzi şi zone de agrement Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile urbane din judeţul Maramureş aproape s-a dublat în perioada 2000 – 2007. Astfel, dacă în anul 2000 suprafaţa spaţiilor verzi măsura 276 hectare, în anul 2007 aceasta a crescut cu 92 procente, ajungând la 531 hectare. Nu în toate oraşele şi municipiile din judeţ s-a produs însă o evoluţie a suprafeţei spaţiilor verzi. Spre exemplu, în Municipiul Baia Mare suprafaţa spaţiilor verzi a scăzut cu 60% (de la 200 hectare în anul 2000, la 80 hectare în anul 2007). La polul opus, cel mai surprinzător salt l-a realizat Oraşul Cavnic care de la 15 hectare de spaţiu verde a ajuns la 352 hectare.

Suprafaţa spaţiilor verzi pe localităţi urbane din judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

UM: Hectare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Total 276 266 205 494 499 513 517 531

Municipiul Baia Mare 200 141 80 80 80 80 80 80

Municipiul Sighetu Marmaţiei 11 52 52 12 13 13 13 13

Oraş Baia Sprie 21 21 21 21 21 34 34 35

Oraş Borşa 6 6 6 6 6 6 6 6

Oraş Cavnic 15 23 23 352 352 352 352 352

Oraş Dragomireşti : : : : 1 1 1 1

Oraş Săliştea De Sus : : : : : 1 1 3

Oraş Seini 21 21 21 21 21 21 21 21

Oraş Şomcuta Mare : : : : 2 2 2 2

Oraş Târgu Lăpuş 1 1 1 1 1 1 1 1

Oraş Tăuţii-Măgherăuş : : : : : : 4 15

Oraş Ulmeni : : : : 1 1 1 1

Oraş Vişeu De Sus 1 1 1 1 1 1 1 1




Capitolul 4

Raportând suprafaţa spaţiilor verzi din judeţul Maramureş la numărul de locuitori din această unitate administrativ-teritorială, obţinem o valoare de 10,4 metri pătraţi / cap de locuitor. Această valoare este însă superioară suprafeţei spaţiilor verzi pe cap de locuitor de la nivel regional (8,4 m2/locuitor) sau chiar de la nivel naţional (9,6 m2/locuitor). Cei care beneficiază de cea mai ridicată suprafaţă medie de spaţiu verde sunt cei din Oraşul Cavnic, în anul 2007 aceştia dispunând de circa 671 m2/cap de locuitor.

Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe pe cap de locuitor, în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007

UM: Metri pătraţi / cap de locuitor

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

România 9 9 9,2 9,5 9,3 9,3 9,4 9,6

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 5,6 5,7 5,6 6,9 7 7,1 7,4 8,4

Judeţ Maramureş 5,2 5,0 3,9 9,5 9,7 9,9 10,0 10,4

Municipiul Baia Mare 13,4 9,4 5,6 5,6 5,7 5,7 5,7 5,7

Municipiul Sighetu Marmaţiei 2,5 11,7 12,2 2,8 3,1 3,1 3,1 3,1

Oraş Baia Sprie 13,2 13,3 13,2 13,1 13,0 21,0 20,8 21,3

Oraş Borşa 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,1 2,2

Oraş Cavnic 27,5 41,9 43,0 655,1 661,5 662,8 668,2 671,8

Oraş Dragomireşti : : : : 3,1 3,1 3,1 3,2

Oraş Săliştea De Sus : : : : : 1,9 1,9 5,9

Oraş Seini 22,3 22,2 20,9 20,8 20,7 20,7 20,6 20,6

Oraş Şomcuta Mare : : : : 2,5 2,5 2,5 2,5

Oraş Târgu Lăpuş 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8

Oraş Tăuţii-Măgherăuş : : : : : : 5,7 21,2

Oraş Ulmeni : : : : 1,4 1,4 1,3 1,4

Oraş Vişeu De Sus 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6

Sursă: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii Addvances

Evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi în aşezările urbane din judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada

2000 - 2007

9 9 9,2 9,5

9,3 9,39,4

9,6

5,6 5,7 5,6 6,9 7 7,17,4

8,4

5,2 53,9

9,5

9,7 9,9 10 10,4

0

2

4

6

8

10

12

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi în aşezările urbane din judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în

perioada 2000 - 2007- mp/locuitor-

România Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Judeţ Maramureş

Tabelul următor prezintă cele mai importante spaţii verzi şi zone de agrement din aşezările urbane din judeţul Maramureş din anul 2008. Cele mai numeroase spaţii verzi şi de agrement sunt situate în Municipiul Baia Mare, în ciuda faptului că dimensiunea acestora nu este foarte mare.


Spaţiile verzi şi zonele de agrement din aşezările urbane din judeţul Maramureş, în anul 2008

Municipiu / Oraş Zone de agrement şi spaţii verzi

Municipiul Baia Mare

Centura verde de protecţie a malurilor râului Săsar, Grădina Zoologică, Parcul Municipal, Câmpul Tineretului cu zona Monumentului Ostaşului Român, Parcul Mara, zona Sălii Sportului şi a Bazinului de Înot, Casa Tineretului şi zonele adiacente. Zonele verzi cu suprafeţe mai mici sunt situate în scuaruri şi pieţe: Piaţa Revoluţiei, Piaţa Turnului, Piaţa Tricolorului, Piaţa Millenium, Piaţa Expres Gară, Grădina Cinematografului Dacia, zona Buclă, zona RFN, zona Semilună, scuarul Rozelor

Municipiul Sighetu Marmaţiei Parcul Grădina Morii, Parcul Central din Piaţa Libertăţii, Parcul Dendrologic, Zona Tepliţa şi Plaja Grădina Morii, Parc de Agrement Piaţa de Alimente

Oraşul Baia Sprie Centrul Civic, Piaţa Libertăţii, Valea Chiuzbaia, Staţiunea Mogoşa

Oraşul Borşa Complex Turistic Borşa

Oraşul Cavnic Parc centru, Zona Icoana

Oraş Dragomireşti Parcul de lângă şcoală, Parc pentru joacă copii amenajat pe malul râului Baicu

Oraşul Săliştea de Sus 2 parcuri orăşeneşti (la şcoală şi în centru)

Oraşul Seini Parcurile din centrul oraşului, zone de agrement din apropierea stadionului, etc.

Oraşul Şomcuta Mare Parcul din Centrul Civic, Parcul de la Casa de Cultură, Parcul de lângă stomatologie

Oraşul Târgu Lăpuş Zona Lighet, parc Central

Oraşul Tăuţii-Măgherăuş Lacul Nistru

Oraşul Ulmeni Malurile râului Someş, zona forestieră din împrejurimi

Oraşul Vişeu de Sus Parc orăşenesc, Valea Vinului, Valea Vaserului


DEZVOLTARE RURALĂ ŞI AGRICULTURA


Capitolul 5

5. Dezvoltare rurală şi agricultura


Dezvoltarea rurală a României şi, implicit, a judeţului Maramureş este un domeniu de o importanţă semnificativă, devenit prioritate şi pentru Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât 91% din teritoriul european este reprezentat de zonele rurale. Politica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene îşi propune, astfel, să soluţioneze problemele întâmpinate în zonele rurale şi să crească potenţialul acestora. Potrivit Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltarea Rurală 2007-2013, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie la 1 ianuarie 2009 (9.663.516 locuitori). Restructurarea agriculturii şi revitalizarea economiei rurale pot constitui pârghii importante de dezvoltare. Conform Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, contribuţia agriculturii la produsul intern brut a fost întotdeauna ridicată. Spre exemplu, în anul 2006, valoarea adăugată brută (VAB) a agriculturii a reprezentat 1,2% din PIB şi 13,6% din totalul VAB. Din cauza neutilizării în totalitate a resurselor din agricultură, contribuţia acestui sector rămâne încă scăzută. În judeţul Maramureş, mediul rural întâmpină o serie de probleme importante care necesită o rezolvare urgentă pentru a îndeplini dezideratul unei dezvoltări durabile. Restructurarea agriculturii va avea un impact deosebit asupra economiei rurale din judeţul Maramureş, având în vedere că agricultura continuă să rămână cea mai importantă activitate din spaţiul rural şi reprezintă, deci, o sursă esenţială de venit pentru gospodării. Pentru a putea dezvolta mediul rural din această unitate administrativ-teritorială este însă necesar să pornim de la o evaluare a acestei regiuni: 1. Populaţia din mediul rural din judeţul Maramureş se confruntă cu un puternic declin demografic, ce constituie o reală

provocare pentru dezvoltarea economică a acestei regiuni. Începând cu anul 1990, numărul locuitorilor din zonele rurale este în continuă scădere, în timp ce populaţia urbană a înregistrat o uşoară evoluţie.

2. Rata sporului natural în mediul rural este negativ, în timp ce în mediul urban el menţine valori pozitive. Totuşi durata medie a vieţii unui locuitor din mediul rural este uşor superioară duratei medii a vieţii înregistrate în mediul urban (72,78 ani).

3. Numărul mediu al salariaţilor din sectorul agriculturii şi silviculturii este în continuă scădere, în anul 2007 doar 0,34% din totalul salariaţilor din judeţul Maramureş activând în domeniul agriculturii şi vânătorii, şi 1,15% în domeniul silviculturii şi exploatării forestiere.

4. Câştigul mediu salarial net în sectorul agricol este, începând cu anul 1990, în permanenţă inferior câştigului mediu salarial net din judeţul Maramureş. În silvicultură şi exploatare forestieră se câştigă mai bine, cu toate că, cu excepţia unor ani, şi în acest sector câştigul mediu salarial net este mai scăzut decât câştigul salarial net înregistrat în toate sectoarele de activitate din judeţ.

5. Doar 2,5% din totalul întreprinderilor active din judeţul Maramureş aparţin sectorului agricultură, vânătoare şi silvicultură (269 unităţi) în anul 2007, majoritatea fiind din clasa Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Ponderea întreprinderilor din sectorul agricol din totalul întreprinderilor active din judeţ este însă în uşoară scădere în ultimii ani.

5.1 Fondul funciar din judeţul Maramureş Suprafaţa totală a fondului funciar din judeţul Maramureş, în anul 2007, este de 630.436 hectare, din care 49,25% reprezintă suprafaţă agricolă (310.545 hectare). Cea mai mare parte a suprafeţei agricole este constituită din fâneţe (120.232 hectare – 38,71%), păşuni (100.113 – 32,23%) şi suprafaţă arabilă (83.946 hectare – 27%). Livezile şi pepinierele pomicole se întind doar pe o suprafaţă de 6.012 hectare, reprezentând circa 1% din totalul suprafeţei fondului funciar. Dinamica fondului funciar de după anul 1990 trădează apariţia unui fenomen îngrijorător în judeţul Maramureş, acela al scăderii treptate a suprafeţei agricole în această unitate administrativ-teritorială, în detrimentul terenurilor degradate şi neproductive. În perioada 1990-2007, suprafaţa agricolă din judeţ a scăzut cu 590 hectare, cele mai afectate fiind terenurile arabile (-1.274 hectare) şi livezile şi pepinierele pomicole (-2.516 hectare). Păşunile, fâneţele şi viile şi pepinierele viticole au avut însă un trend ascendent.

Fondul funciar după modul de folosinţă, în judeţul Maramureş, în anul 2007

UM: hectare

Fondul funciar Număr hectare

Suprafaţa totală 630.436

Suprafaţa agricolă 310.545

din care

Arabilă 83.946

Păşuni 100.113

Fâneţe 120.232

Vii şi pepiniere viticole 242

Livezi şi pepiniere pomicole 6.012




Capitolul 5

Fondul funciar din judeţul Maramureş, după modul de folosinţă, în anul 2007

Terenuri neagricole

50,74%Fâneţe19,1%

Păşuni15,9%

Arabilă13,32%

Livezi şi pepiniere pomicole

0,95%

Vii şi pepiniere

viticole0,04%

Terenuri agricole49,26%

Fondul funciar din judeţul Maramureş, în anul 2007

O altă problemă evidenţiată la nivelul judeţului Maramureş este aceea a privatizării masive a pădurilor şi vegetaţiilor forestiere, în special începând cu anul 1996. În anul 2007, 139.385 hectare de păduri erau privatizate, dintr-un total de 288.699 hectare. Aceasta înseamnă că circa 48,3% din fondul forestier a judeţului Maramureş este aflat în proprietate privată. Acest fapt reprezintă o acoperire perfectă a defrişărilor masive întreprinse în acest judeţ în ultimii ani. Prin comparaţie, la nivelul României o pondere de 37% din păduri şi vegetaţii forestiere sunt în proprietate privată, în timp ce în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest aproximativ 54% se află în proprietate particulară. În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare din România, Regiunea Nord-Vest se află pe poziţiile fruntaşe în ceea ce priveşte ponderea pădurilor privatizate. Regiunea de Dezvoltare Centru este însă cea care are cea mai mare parte din fondul forestier privatizat (59,2%). La polul opus, doar 8,4% din pădurile şi vegetaţiile forestiere din Regiunea Bucureşti - Ilfov, 24,7% din pădurile din Regiunea Vest şi 25,9% din pădurile din Regiunea Nord-Est au fost privatizate.

Evoluţia terenului arabil, păşunilor, fâneţelor şi pădurilor şi vegetaţiilor forestiere, în proprietate privată, în judeţul Maramureş, în

perioada 1999-2007

82,7 83,3 83,3 83,3 83,3 83,5 83,5 83,583,4

54,0

79,7 79,7 79,7 79,7 79,675,6

118,4 118,3 118,1 118,1 118,1 118,0 118,0 118,0119,4

35,742,5 41,0

56,165,3 66,8

69,879,5

139,4

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Evoluţia terenului arabil, păşunilor, fâneţelor şi pădurilor şi vegetaţiilor forestiere, în proprietate privată, în judeţul Maramureş, în perioada 1999 -

2007-mii hectare-

Arabilă Păşuni Fâneţe Păduri şi altă vegetaţie forestieră


Localitatea care deţine cea mai ridicată suprafaţă agricolă în judeţul Maramureş, în anul 2007 este oraşul Târgu Lăpuş, cu 15.895 hectare (5,1%), acesta fiind urmat de oraşul Borşa cu 14.181 hectare (4,6%). Alte localităţi ce deţin terenuri agricole semnificative sunt: Poienile de sub Munte, Copalnic-Mănăştur, Şomcuta Mare, Sighetu Marmaţiei, Moisei, Vişeu de Sus, Giuleşti, Suciu de Sus.

Primele zece localităţi din judeţul Maramureş, în funcţie de suprafaţa agricolă, în anul 2007

Localitate Hectare

Total suprafaţă agricolă 310.545

Oraş Târgu Lăpuş 15.895

Oraş Borşa 14.181

Comuna Poienile de sub Munte 9.790

Comuna Copalnic-Mănăştur 8.595

Oraş Şomcuta Mare 7.949

Municipiul Sighetu Marmaţiei 7.780

Comuna Moisei 7.725

Oraş Vişeu de Sus 7.146

Comuna Giuleşti 6.995

Comuna Suciu de Sus 6.638


În judeţul Maramureş în intervalul 1997-2008 suprafaţa totală amenajată cu lucrări de desecare a rămas constantă, valoarea acesteia fiind de 27.212 hectare.

Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de desecare, în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

UM: hectare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaţa totală amenajată 27.212 27.212 27.212 27.212 27.212 27.212 27.212 27.212 27.212

Suprafaţa efectiv irigată 25.655 25.655 25.655 25.655 25.655 25.655 25.655 25.655 25.655


Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de combaterea eroziunii şi de ameliorare a terenurilor se ridică la 36.459 hectare, în timp ce suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj este de doar 6.507 hectare.

Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj şi lucrări de combaterea eroziunii şi de ameliorare a terenurilor, în judeţul Maramureş,

în anul 2008

UM: hectare

Anul 2008

Lucrări de combaterea eroziunii şi de ameliorare a terenurilor - total

Suprafaţa totală amenajată 36.459

Suprafaţa efectiv irigată 34.850

Lucrări de drenaj - total Suprafaţa totală amenajată 6.507

Suprafaţa efectiv irigată 6.507


În ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor din Maramureş pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice sau naturale, observăm că tendinţa ultimilor ani este ca suprafaţa terenurilor pe care se utilizează îngrăşăminte chimice să fie superioară suprafeţei terenurilor pe care se utilizează îngrăşăminte naturale. Astfel, în anul 2008, 44,883 hectare din Maramureş au fost stimulate cu îngrăşăminte chimice, în timp ce 37.500 hectare au primit un adaos de îngrăşăminte naturale. Cantitativ însă (tone 100% substanţă activă), îngrăşămintele naturale sunt utilizate în proporţii mai mari (979.110 tone 100% substanţă activă) decât cele chimice (2.567 tone 100% substanţă activă). Menţionăm de asemenea că 71% din îngrăşămintele chimice utilizate intră în categoria azotoaselor.



Capitolul 5

Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice şi naturale, în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

UM: hectare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Chimice 42.185 36.445 33.377 47.213 43.551 39.837 34.610 60.078 44.883

Naturale 33.907 31.766 32.251 36.401 41.389 44.013 44.418 33.219 37.500


Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat insecticide în anul 2008, în judeţul Maramureş, este de 9,811 hectare, pesticid utilizat pe o suprafaţă tot mai scăzută în ultimii ani. Pe de altă parte, a crescut suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat fungicide (9.368 hectare) şi erbicide (9.441 hectare).

Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

UM: hectare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Insecticide 11.903 13.245 12.315 14.273 15.137 14.648 11.713 12.742 9.811

Fungicide 8.812 8.798 9.372 8.962 9.893 13.378 10.500 12.163 9.368

Erbicide 7.141 5.700 5.766 6.651 10.199 10.816 8.700 9.360 9.441


5.2 Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş se cifrează la 5.955 utilaje în anul 2007, cu 245 mai multe decât în anul 2000. În acest interval, anii 2003-2004 se remarcă prin numărul ridicat de tractoare şi maşini agricole (7,160 utilaje în anul 2003 şi 7.647 utilaje în anul 2004), perioadă după care numărul acestora scade până la 5.199 utilaje. Cele mai multe utilaje agricole înregistrate în judeţul Maramureş sunt tractoarele agricole fizice (2.938 tractoare în anul 2007) şi plugurile pentru tractoare (2.129 pluguri în anul 2007). Semănătorile mecanice sunt în număr de 379 în anul 2007, în timp ce cultivatoarele mecanice se cifrează la 110 utilaje. Alte utilaje agricole utilizate în judeţul Maramureş sunt: combinele autopropulsate pentru recoltat cereale, combine şi maşini pentru recoltat cartofi, prese pentru balotat paie şi fân, maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică, combine autopropulsate pentru recoltat furaje, vindrovere pentru furaje. Menţionăm, de asemenea, că aproape toate utilajele agricole înregistrate în judeţul Maramureş sunt proprietate privată (99,6% din tractoarele şi maşinile agricole).

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş, în anul 2007

Tractoare agricole fizice

49,3%

Pluguri pentru

tractor35,8%

Semanatori mecanice

6,4%

Combine autopropulsate pentru recoltat

cereale3,1%

Cultivatoare mecanice

1,8%

Alte maşini agricole3,6%

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Maramureş, în anul 2007


5.3 Producţia agricolă vegetală În judeţul Maramureş, suprafaţa cultivată pe toate culturile agricole a scăzut în perioada 1990-2008 cu peste 10.000 hectare, principalele culturi care au fost afectate din acest punct de vedere fiind grâul, porumbul boabe şi furajele verzi. Pe de altă parte anumite culturi au beneficiat de o suprafaţă mai mare: cartofii, furajele perene, lucerna, etc. În anul 2008, suprafaţa pe care s-au cultivat cerealele boabe se ridică la 32.926 hectare. Cartofii dispun, de asemenea, de o suprafaţă importantă, această cultură întinzându-se pe 14.784 hectare.

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi, în perioada 2006 - 2008

UM: Hectare


Total 73.805 74.524 75.767

Cereale pentru boabe, din care: 37.927 36.957 32.926

Grâu si secara 6.876 6.212 5.955

Orz si orzoaică 549 490 451

Porumb boabe 21.410 23.565 19.039

Floarea soarelui 1.097 1.426 1.181

Sfecla de zahar 1 32 :

Cartofi - total 15.145 18.595 14.784

Legume - total 2.273 1.916 2.029


În ciuda faptului că suprafaţa cultivată a suferit o involuţie în intervalul 1990-2008, producţia agricolă vegetală a evoluat semnificativ, în special în cazul unor culturi precum: cartoful, porumbul boabe, furajele perene, varza albă, floarea soarelui. În anul 2008 producţia de cereale boabe s-a ridicat la 89.480 tone, din care 66% reprezintă producţia de porumb boabe. Anul 2008 a adus însă pentru producţia de cartofi o depreciere de 30% faţă de anul anterior, ajungând la 156.610 tone. Producţia de legume se cifrează la 24.084 tone, iar cea de floarea soarelui la 1.319 tone. Între localităţile care au înregistrat cele mai consistente producţii agricole vegetale din judeţul Maramureş, în anul 2003, amintim:

Comuna Mireşu Mare – în special grâu şi secară, porumb boabe, floarea soarelui şi legume;

Comuna Satulung – în special grâu şi secară, porumb boabe, floarea soarelui şi legume;

Comuna Băita de sub Codru – în special grâu şi secară, porumb boabe şi floarea soarelui;

Comuna Băseşti – în special grâu şi secară, porumb boabe şi floarea soarelui;

Municipiul Sighetu Marmaţiei – în special porumb boabe, cartofi şi legume;

Oraş Seini – în special porumb boabe, cartofi şi legume;

Oraş Târgu Lăpuş – în special porumb boabe, floarea soarelui şi legume;

Oraş Ulmeni – în special grâu şi secară, porumb boabe şi legume;

Comuna Sălsig – în special porumb boabe, floarea soarelui şi legume.

Producţia agricolă vegetală la principalele culturi, în judeţul Maramureş, în anul 2007

UM: tone


Cereale boabe, din care: 88.001 74.996 89.480

Grâu si secara 14.417 12.502 16.210

Orz si orzoaică 1.211 693 740

Porumb boabe 56.041 51.471 58.997

Floarea soarelui 1.381 1.212 1.319

Sfecla de zahar 28 426 :

Cartofi - total 177.804 221.536 156.610

Legume - total 32.930 23.337 24.084

Struguri 1.340 798 927

Fructe 50.867 31.636 49.728




Capitolul 5

Anul 2008 a adus pentru producţia de fructe o evoluţie de 57% faţă de anul precedent. Speciile de pomi cele mai cultivate sunt merii, prunii, cireşii şi vişinele, perii şi nucii. Alte culturi sunt acelea a piersicilor, nectarinelor, caiselor, zarzărelor şi căpşunelor.

Producţia de fructe pe specii de pomi, în judeţul Maramureş, în anul 2008

Mere

76,7%

Prune

11,6%

Cirese si visine3,9%

Pere3,3%

Nuci2,9%

Alte fructe

1,6%

Producţia de fructe pe specii de pomi, în judeţul Maramureş, în anul 2008

5.4 Producţia agricolă animală

Efectivele de animale, pe toate categoriile de animale, au înregistrat o scădere considerabilă în perioada 1990-2008. În acest ultim an au fost înregistrate 891.747 păsări, 89.162 bovine, 120.641 porcine, 186.466 ovine, 13.957 caprine, 16.211 cabaline, 13.987 familii de albine şi 15.105 iepuri. Localităţile în care au fost identificate, în anul 2003, efectivele cele mai semnificative de animale sunt:

Oraşul Borşa – în special bovine, porcine, ovine şi păsări;

Oraşul Şomcuta Mare – în special bovine, porcine şi păsări;

Oraşul Târgu Lăpuş – în special bovine, porcine, păsări şi ovine;

Comuna Copalnic-Mănăştur – în special bovine, porcine şi păsări;

Municipiul Baia Mare – în special păsări (17% din efectivele de păsări din judeţul Maramureş, în anul 2003);

Comuna Satulung – în special porcine;

Oraşul Seini – în special porcine.

Efectivele de animale, pe categorii de animale, din judeţul Maramureş, în perioada 2006 - 2008


Bovine 104.331 97.020 89.162

Porcine 139.558 124.751 120.641

Ovine 132.235 170.228 186.466

Caprine 12.637 14.930 13.957

Cabaline 14.368 17.472 16.211

Păsări 1.140.909 931.160 891.747

Familii de albine 15.420 16.663 13.987

Iepuri 9.100 16.987 15.105


În ceea ce priveşte producţia agricolă animală în judeţul Maramureş, în anul 2007, aceasta se ridică la 26.346 tone carne, 2.186 mii hl lapte, 101 milioane bucăţi ouă şi 146 tone miere. În timp ce producţia de carne, ouă şi miere a avut un trend negativ în intervalul 2005-2007, producţia de lapte a înregistrat un trend pozitiv, de la 1907 mii hm în anul 2005, ajungându-se la 2.186 mii hl în anul 2007.


Localităţile care au înregistrat în anul 2003 cea mai ridicată producţie agricolă sunt:

Oraşul Borşa – în special producţia de carne, lapte, ouă şi lână;

Oraşul Târgu Lăpuş – în special producţia de carne, lapte, ouă şi lână;

Municipiul Sighetu Marmaţiei – în special producţia de carne, lapte şi ouă;

Comuna Şiseşti – în special producţia de carne, lapte şi ouă;

Municipiul Baia Mare – în special producţia de carne şi ouă;

Comuna Dumbrăviţa – în special producţia de carne şi lapte.

Producţia agricolă animală în judeţul Maramureş, în anul 2007

Producţia agricolă animală Cantitate

Carne – total (tone greutate vie) 26.346

Carne de bovine (tone greutate vie) 9.015

Carne de porcine (tone greutate vie) 12.164

Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) 2.161

Carne de pasăre (tone greutate vie) 2.996

Lapte – total (mii hl) 2.186

Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) 2.071

Lână –total (tone) 368

Ouă – total (milioane bucăţi) 101

Miere (tone) 146


RESURSE UMANE – EDUCAŢIE, ÎNVĂŢĂMÂNT


Capitolul 6

6. Resurse umane – educaţie, învăţământ


Nivelul cheltuielilor publice pentru educaţie a crescut în ultimii ani de la 3,1% din PIB în anul 2000 la 4,1% în anul 2006, ca urmare a importanţei acestui sector pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Educaţia este un factor decisiv pentru dezvoltare economică a ţării, investiţiile în sectorul educaţional fiind astfel perfect justificabile. În cadrul judeţului Maramureş, principala sursă de finanţare a sistemului educaţional este bugetul local, suma alocată în anu l 2007 acestui sector fiind de 962.514 mii RON. Finanţarea provenită de la bugetul de stat se ridică la 85.029 mii RON, aproximativ 8% din totalul banilor alocaţi de la buget. Per ansamblu, finanţarea de la bugetul de stat şi bugetul local a crescut de aproape 4 ori faţă de anul 2005, an în care finanţarea s-a ridicat la 292.262 mii RON.

Evoluţia finanţării de la bugetul local şi de stat în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2007

UM: mii RON

2005 2006 2007

Total 292.262 551.263 1.060.543

Bugetul de stat 5.970 7.790 85.029

Bugetul local 286.292 543.473 962.514

Sursă: Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş


5.970 7.79085.029

286.292

543.473

962.514

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

1.000.000

2005 2006 2007


-mii RON-

Bugetul de stat Bugetul local

În ceea ce priveşte costurile medii pe elev / preşcolar, în anul 2007 valoarea acestora a ajuns la 24.501 RON / elev, de mai bine de două ori mai mare decât costurile medii pe elev sau preşcolar din anul 2005 (11.254 RON). Realizând o distribuţie a costurilor medii pe elev / preşcolar pe nivele educaţionale, observăm că învăţământul de profil tehnologic a înregistrat cea mai ridicată valoare a costurilor medii / elev (32.111 RON), acesta fiind urmat de învăţământul liceal cu 28.954 RON. Pe de altă parte, învăţământu l preşcolar are o valoare a costurilor medii / preşcolar de 21.214 RON. Ecartul între costurile medii / elev sau preşcolar pe niveluri de educaţie poate fi explicat fie prin nivelul mediu de calificare a personalului didactic (exprimat în grade didactice) şi ponderea personalului calificat în total personal, fie prin numărul de elevi pe post didactic, fie prin nivelul efortului financiar al consiliilor locale în asigurarea condiţiilor materiale şi de întreţinere şi modernizare a şcolilor. Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, costurile medii / elev sau preşcolar din judeţ sunt cele mai ridicate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.



Capitolul 6

Costurile medii pe elev / preşcolar în judeţul Maramureş, în anul 2007

UM: lei

Anul Costuri medii / elev

Anul 2005 11.254

Anul 2006 2.103

Anul 2007 24.501

din care: Învăţământ preşcolar 21.214

Învăţământ primar 22.118

Învăţământ gimnazial 26.312

Învăţământ liceal 28.954

Învăţământ profil teoretic 27.819

Învăţământ profil tehnologic 32.111

Învăţământ profesional 22.402


Numărul unităţilor şcolare din judeţul Maramureş a înregistrat o scădere simţitoare în intervalul 2005 – 2007, de la 291 unităţi şcolare înregistrate în anul 2005, ajungându-se la 199 unităţi şcolare înregistrate în anul 2007. Unităţile care s-au diminuat simţitor sunt şcolile din învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv învăţământul special), numărul acestora practic înjumătăţindu-se: 201 şcoli primare şi gimnaziale în anul 2005 şi 116 şcoli primare şi gimnaziale în anul 2007. Cea mai mare parte a unităţilor şcolare din anul 2007 se încadrează în nivelul ISCED 1-3 (154 unităţi – 77,38%), acestea fiind urmate de unităţile şcolare de tipul grădiniţelor (41 unităţi – 20,60%).

Unităţile şcolare din judeţul Maramureş, pe niveluri de educaţie, în perioada 2005 - 2007


Total 291 195 199

ISCED 0 51 41 41

Învăţământ preşcolar (grădiniţe) 51 41 41

ISCED 1-3 237 151 154

Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv învăţământul special) 201 115 116

Învăţământ liceal 35 35 37

Învăţământ profesional 1 1 1

ISCED 4-6 3 3 4


Învăţământ superior 2 2 2


Unităţile şcolare din judeţul Maramureş, pe forme de proprietate, în anul 2007

Proprietate publică97,5%

Proprietate privată

2,5%

Unităţile şcolare din judeţul Maramureş, pe forme de proprietate, în anul 2007


Nivelul de privatizare a unităţilor de învăţământ din judeţul Maramureş este încă foarte limitat, doar 2,5% din unităţile şcolare din judeţ fiind proprietate privată. Prin comparaţie, la nivel naţional 4,5% din unităţile şcolare sunt private, iar la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest 5,3% din unităţile de învăţământ sunt proprietate privată. Infrastructura şcolară din judeţul Maramureş a avut o evoluţie moderată în perioada 2005 – 2007. Astfel, numărul sălilor de clasă şi a cabinetelor şcolare a crescut cu un procent (33 săli şi cabinete), numărul laboratoarelor şcolare a crescut cu 17 procente (60 laboratoare), iar numărul atelierelor şcolare a crescut cu 7 procente (12 ateliere). În anul 2007, în judeţul Maramureş, numărul PC-urilor se cifra la 4.716 unităţi. De asemenea, a fost înregistrată existenţa a 114 terenuri de sport şi 102 săli de gimnastică.

Evoluţia infrastructurii şcolare din judeţul Maramureş, în perioada 2005 - 2007


Săli de clasă şi cabinete şcolare 3.261 3.276 3.294

Laboratoare şcolare 352 383 412

Săli de gimnastică : : 102

Ateliere şcolare 168 166 180

Terenuri de sport : : 114

PC-uri : : 4.716


Evoluţia sălilor de clasă, laboratoarelor şi atelierelor şcolare în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2007

101,1%

101,7%99,8%

98,1%

102,9%

100,2%100,5%

100,5%

117,7%

98,1% 98,9%

95,7%

102,7%

102,9%

108,8%

107,6%

108,6%

92,6%94,1%

101,1%

94,4%

100%98,8%

108,4%

80%

85%

90%

95%

100%

105%

110%

115%

120%


Evoluţia sălilor de clasă, laboratoarelor şi atelierelor şcolare în judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2007

-modificarea procentuală faţă de anul anterior-

Săli de clasă şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare Ateliere şcolare

Personalul didactic din judeţul Maramureş se cifrează la 6.720 persoane în anul 2007, cu 82 cadre didactice mai puţine decât în anul 2005. Dacă în învăţământul preşcolar, învăţământul liceal, învăţământul postliceal şi învăţământul superior, numărul personalului didactic a avut un trend ascendent în intervalul 2005 – 2007, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul profesional au înregistrat o diminuare a cadrelor didactice. Nivelul educaţional care a avut cea mai puternică scădere a personalului didactic este sectorul gimnazial (-3,5%). Cadrele didactice din învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământul special) reprezintă 36,2% din totalul personalului didactic din judeţul Maramureş, în anul 2007. Pe o poziţie secundă se situează cadrele didactice din învăţământul liceal (23,3%). Pe de altă parte, învăţământul postliceal suferă anumite carenţe în ceea ce priveşte personalul didactic, ponderea cadrelor didactice din acest nivel educaţional din totalul cadrelor didactice fiind de doar 0,2% (17 cadre didactice).



Capitolul 6

Personalul didactic din judeţul Maramureş, pe nivele de educaţie, în perioada 2005 – 2007

UM: Număr cadre didactice


Total 6.802 6.697 6.720

Învăţământ preşcolar 927 942 957

Învăţământ primar (inclusiv învăţământul special) 1.485 1.453 1.421

Învăţământ gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2.522 2.439 2.434

Învăţământ liceal 1.507 1.532 1.564

Învăţământ profesional 146 124 114


Învăţământ superior 204 195 213


Personalul didactic din judeţul Maramureş, pe nivele de educaţie, în anul 2007

Învăţământ preşcolar

14,2%Învăţământ primar

21,1%

Învăţământ gimnazial

36,2%

Învăţământ liceal

23,3%Învăţământ

profesional1,7%

Învăţământ postliceal

0,3%

Învăţământ superior

3,2%

Alta5,1%

Personalul didactic din judeţul Maramureş, pe nivele de educaţie, în anul 2007

Din totalul personalului didactic din judeţul Maramureş, din anul 2007, aproximativ trei sferturi sunt de sex feminin (4986 cadre didactice), procent rămas aproape constant în intervalul 2000 – 2007.

Personalul didactic din judeţul Maramureş, pe sexe, în perioada 2000 – 2007

UM: Număr cadre didactice


Total 7318 7391 6974 6852 6897 6802 6697 6720

Masculin 1972 2004 1840 1762 1790 1795 1735 1734

Feminin 5346 5387 5134 5090 5107 5007 4962 4986


Analizat în funcţie de mediu de rezidenţă (urban sau rural), personalul didactic din judeţul Maramureş este mai concentrat în mediul urban (64,80%), doar 35,2% din cadrele didactice din această unitate administrativ teritorială profesând în mediul rural. Personalul didactic care optează însă pentru mediul rural, activează, în special, în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, cadrele didactice din învăţământul postliceal şi superior profesând în totalitate în mediul urban. De asemenea, o pondere de 99,80% din personalul didactic din învăţământul liceal din judeţul Maramureş sunt încadraţi în licee din mediul urban.


Personalul didactic din judeţul Maramureş, pe nivele de educaţie şi mediu de rezidenţă, în anul 2007

Total Urban Rural

Număr Număr % din total Număr % din total

Total 6720 4352 64,8% 2368 35,2%

Învăţământ preşcolar 957 566 59,1% 391 40,9%

Învăţământ primar (inclusiv învăţământul special) 1421 662 46,6% 759 53,4%

Învăţământ gimnazial (inclusiv învăţământul special) 2434 1258 51,7% 1176 48,3%

Învăţământ liceal 1564 1561 99,8% 3 0,2%

Învăţământ profesional 114 75 65,8% 39 34,2%

Învăţământ postliceal 17 17 100,0% - -

Învăţământ superior 213 213 100,0% - -


Analiza numărului de elevi pe cadru didactic poate evidenţia mai bine nivelele educaţionale în care se resimt carenţe la acest capitol. În judeţul Maramureş cel mai ridicat număr de elevi pe cadru didactic se înregistrează, în anul şcolar 2007 / 2008 în învăţământul postliceal (59,4 elevi) şi învăţământul profesional (54,9 elevi). Un nivel ridicat al elevilor pe cadru didactic se înregistrează şi la nivel naţional în învăţământul postliceal şi profesional, însă valoarea acestora este sub cea înregistrată în judeţul Maramureş (45,3 elevi în învăţământul postliceal şi 37,1 elevi în învăţământul profesional). Per ansamblu, în anul 2007, numărul de elevi pe cadru didactic în judeţul Maramureş se ridica la 14,5 elevi, în timp ce în România numărul de elevi pe cadru didactic este de 15,9 elevi. Dacă în judeţul Maramureş există un număr mai ridicat de elevi pe cadru didactic la nivelul ISCED 0 şi ISCED 4-6, la nivel naţional există un număr mai ridicat de elevi pe cadru didactic în ceea ce priveşte ISCED 1-3.

Numărul de elevi pe cadru didactic în judeţul Maramureş şi România, între anii şcolari 2005 / 2006 – 2007 / 2008

UM: Număr elevi

Judeţul Maramureş România

2005 / 2006 2006 / 2007 2007 / 2008 2005 / 2006 2006 / 2007 2007 / 2008

Total 14,6 14,7 14,5 15,5 15,7 15,9

ISCED 0 18,7 18,6 17,7 18,1 17,8 17,4

Învăţământ preşcolar (grădiniţe) 18,7 18,6 17,7 18,1 17,8 17,4

ISCED 1-3 13,1 13,1 13 14,2 14,1 13,9

Învăţământ primar* 15,9 15,8 15,1 17,4 17,2 16,5

Învăţământ gimnazial* 9,8 9,6 9,5 11,2 11,1 11,3

Învăţământ liceal 11,8 12,5 13,4 12,4 12,6 12,8

Învăţământ profesional 54,7 57,9 54,9 45,6 44,4 37,1

ISCED 4-6 34,3 36 34,4 23,3 26,2 28,9

Învăţământ postliceal 74,6 62,8 59,4 39,7 42,5 45,3

Învăţământ superior 32,1 34,3 32,4 22,7 25,7 28,4

*învăţământul special nu este inclus


Nivelul de promovabilitate la învăţătură în judeţul Maramureş, în anii şcolari 2007 / 2008 şi 2008 / 2009

2007 / 2008 2008 / 2009*

Învăţământul primar 88,75% 97,14%

Învăţământul gimnazial 83,21% 86,88%

Învăţământul liceal 92,75% 80,01%

*nivelul de promovabilitate în semestrul I


Datele privind promovabilitatea la învăţătură în judeţul Maramureş relevă că în anul şcolar 2007 / 2008, cel mai ridicat nivel de promovabilitate s-a înregistrat la învăţământul liceal (92,75%), urmat de învăţământul primar (88,75%). Învăţământul gimnazial are un nivel de promovabilitate în acest an şcolar de doar 83,21%. Pe de altă parte, în semestrul I al anului şcolar 2008 / 2009, nivelul educaţional care a înregistrat cel mai ridicat nivel de promovabilitate este învăţământul primar (97,14%).

DEZVOLTARE COMUNITARĂ ŞI SOCIALĂ


Capitolul 7

7. Dezvoltare comunitară şi socială

7. Dezvoltare comunitară şi socială


7.1 Sistemul sanitar În judeţul Maramureş funcţionează un număr de 10 spitale, din care majoritatea sunt localizate în clădiri a căror stare este precară şi care necesită investiţii importante în infrastructura sanitară:

Spitalul Judeţean de Urgenţă Baia Mare „Dr. Constantin Opriş” – construit în perioada 1966-1971;

Spitalul de Boli Infecţioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare – înfiinţat în anul 1981;

Spitalul de Pneumoftiziologie Baie Mare – înfiinţat în anul 1965;

Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie – înfiinţat în anii 1960;

Spitalul de Psihiatrie Cavnic – înfiinţat în anul 2004;

Spitalul de Recuperare Borşa (aparţine MS) – dat în funcţiune în anul 1985;

Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş;

Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei – primele pavilioane au fost construite în anul 1864;

Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus – înfiinţat în anul 1947, pavilioanele şi în anul 1984 blocul nou;

Centrul de Sănătate Şomcuta Mare – înfiinţat în anul 1897;

Euromedica Hospital (spital privat) – înfiinţat în anul 2006 Infrastructura spitalicească este deci destul de precară, existând spitale ce au fost construite în urmă cu 50 sau chiar 100 de ani şi care necesită reabilitare. Judeţul Maramureş dispune de un număr de 258 cabinete medicale de familie, ceea ce înseamnă că unui cabinet îi revin circa 2000 de persoane (anul 2007). În anul 2007 au fost raportate, de asemenea, 264 cabinete stomatologice, 202 cabinete medicale de specialitate, 125 de farmacii, 67 laboratoare de tehnică dentară, 25 laboratoare medicale.

Unităţile sanitare pe categorii de unităţi, din judeţul Maramureş, în anul 2007

UM: număr unităţi

Unităţi sanitare Total Proprietate publică Proprietate privată

Spitale 11 9 2

Dispensare medicale 5 5 -

Cabinete medicale şcolare 16 16 -

Cabinete medicale studenţeşti 1 1 -

Cabinete stomatologice 264 86 178

Laboratoare medicale 25 12 13

Creşe 7 7 -

Farmacii 125 10 115

Puncte farmaceutice 1 1 -

Centre de sănătate 2 2 -

Laboratoare de tehnică dentară 67 27 40

Depozite farmaceutice 7 - 7

Sanatorii balneare 1 1 -

Cabinete medicale de medicină generală 20 - 20

Cabinete medicale de familie 258 201 57

Ambulatorii de specialitate 11 9 2

Ambulatorii de spital 1 1 -

Cabinete stomatologice şcolare 4 4 -

Societate stomatologică civilă medicală 1 - 1

Cabinete medicale de specialitate 202 56 146

Societate civilă medicală de specialitate 3 2 1

Centre de transfuzie 1 1 -

Alte tipuri de cabinete medicale 14 2 12


Conform Planului de Dezvoltare Durabilă a judeţului Maramureş 2007-2013, echipamentele medicale existente sunt vechi, având un grad ridicat de uzură fizică, unele din acestea fiind depăşite tehnic. În condiţiile în care unele achiziţii sunt făcute din anul 2000, iar durata normală de funcţionare este de doar 8 ani, putem considera că acestea sunt depăşite din punct de vedere tehnic. Spre



Capitolul 7

exemplu, peste 700 de aparate de radiologie fără intensificator de imagine din spitale nu îndeplineau normele de radioprotecţie a persoanelor în cazul expunerii medicale la radiaţii ionizate, motiv pentru care au fost scoase din uz la începutul anului 2006. De asemenea, aparatura compartimentelor de urgenţă, anestezie, terapie intensivă, chirurgie şi din ambulatorii este deficitară, apariţia unor defecţiuni fiind frecventă. Raportând numărul spitalelor la 100.000 de locuitori, în anul 2007, la nivelul Uniunii Europene a fost înregistrat un număr de 2,58 spitale, valoare superioară numărului de spitale la 100.000 de locuitori din judeţul Maramureş (2,13 spitale). Numărul de spitale la 100.000 de locuitori din judeţul Maramureş a avut o creştere semnificativă în anul 2006, an în care au fost înfiinţate încă 2 spitale la nivelul acestei unităţi administrative.

Numărul de spitale la 100.000 de locuitori, în judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, România şi UE-27, în perioada 2000- 2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

UE-27 2,63 2,66 2,67 2,65 2,63 2,59 2,58 :

România 1,97 1,99 2,05 1,96 1,96 2 2,02 2,07

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2,07 2,11 2,17 2,18 2,19 2,22 2,27 2,34

Judeţul Maramureş 1,69 1,69 1,72 1,73 1,74 1,75 2,13 2,14

: date nedisponibile Sursa: Institutul Naţional de Statistică, WHO HFADB

Numărul paturilor din spitalele din judeţul Maramureş a avut un trend descendent în intervalul 2000-2007, de la 4.074 paturi în anul 2000, ajungând la 3.291 paturi în anul 2007. Mai mult decât atât, şi numărul de paturi la 1000 de locuitori a scăzut de la 7,7 paturi în anul 2000, la 6,4 paturi în anul 2007. Numărul medicilor din judeţul Maramureş, în anul 2007, este de 818, valoare rămasă relativ constantă în intervalul 2000-2007, evoluţia medie anuală în cadrul acestei perioade fiind de doar 0,3%.

Infrastructura sanitară în judeţul Maramureş, în perioada 2000-2007

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr paturi 4.074 4.074 3.830 3.183 3.223 3.238 3.294 3.291

Paturi la 1000 de locuitori 7,7 7,7 7,4 6,1 6,2 6,3 6,4 6,4

Medici (exclusiv stomatologi) 804 810 790 783 744 751 776 818

Medici la 1000 de locuitori 1,5 1,5 1,5 1,5 1,4 1,5 1,5 1,6

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule proprii

Raportând numărul de medici la 1000 de locuitori, observăm că în anul 2007 reveneau 1,6 medici la 1000 de locuitori din judeţul Maramureş. Pe de altă parte, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest la 1000 de locuitori revin 2,3 medici, iar la nivel naţional la 1000 de locuitori revin 2,2 medici. Valoare inferioară a medicilor la mia de locuitori din judeţul Maramureş trădează una din problemele cele mai importante ale sistemului sanitar din judeţ: personalul insuficient. În comparaţie cu numărul paturilor la 1000 de locuitori înregistrat la nivelul Euro-27 (6 paturi), în judeţul Maramureş numărul de paturi la mia de locuitori este uşor superior (6,4 paturi). Acest lucru poate demonstra înclinarea sistemului sanitar românesc spre intervenţie, mai curând decât spre prevenţie.

Infrastructura sanitară în judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, România şi UE-27, în anul 2007

Judeţul Maramureş Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

România UE-27

Număr paturi 3291 19.467 136.595 2.909.739*

Paturi la 1000 de locuitori 6,4 7,1 6,3 6*

Medici (exclusiv stomatologi) 818 6.413 48.199 :

Medici la 1000 de locuitori 1,6 2,3 2,2 :

*date din anul 2005

: date nedisponibile Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, calcule proprii

Cheltuielile în spitale pentru un bolnav s-au dublat în perioada 2005-2008, de la 771 RON în anul 2005, ajungându-se la 1669 RON în anul 2008. Pe o zi de spitalizare însă, cheltuielile se ridică la 204 RON în anul 2008. Pe de altă parte, cheltuielile cu


medicamentele pentru un bolnav se ridică la 185 RON (11% din cheltuielile totale pentru un bolnav), iar cheltuielile cu medicamentele pentru o zi de spitalizare se cifrează la 23 RON (11,3% din cheltuielile totale pentru o zi de spitalizare).

Cheltuielile în spitale, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2008

UM: RON

2005 2006 2007 2008

Cheltuieli pentru un bolnav 771 961 1348 1669

Cheltuieli pentru o zi de spitalizare 102 133 165 204

Cheltuieli cu medicamentele pentru un bolnav 98 114 151 185

Cheltuieli cu medicamentele pentru o zi de spitalizare 13 16 18 23

Sursa: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Maramureş

Durata medie se spitalizare în judeţul Maramureş se ridică la 8,18 zile, valoare superioară celei din anul 2005 (7,58 zile). În anul 2007, durata medie se spitalizare din UE-27 a fost de 7,6 zile, în timp ce în judeţul Maramureş se înregistra o durată medie de spitalizare de 8,16 zile.

Durata medie de spitalizare în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2008

UM: Număr zile

2005 2006 2007 2008

UE-27 7,9 7,8 7,6 :

România 8 7,7 : :

Judeţul Maramureş 7,58 7,2 8,16 8,18

: date nedisponibile Sursa: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Maramureş, WHO HFADB

Un procent de 60,4% din decesele în judeţul Maramureş în anul 2007 au fost cauzate de boli ale aparatului circulator (3.266 persoane decedate). 949 de decese au fost produse de tumori (17,5%), 433 de boli ale aparatului digestiv (8%), 257 de leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe (4,7%). Alte afecţiuni care produc frecvent decesul populaţiei sunt: boli ale aparatului respirator (183 persoane decedate – 3,4%), boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (61 persoane decedate – 1,1%) sau boli ale sistemului nervos (53 persoane decedate – 1%).

Decedaţi, pe cauze de deces, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2007

UM: Număr decedaţi


Total 5.790 5.648 5.408

Boli infecţioase şi parazitare 53 60 53

Tumori 1.005 1.005 949

Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 43 50 61

Tulburări mentale şi de comportament 12 8 11

Boli ale sistemului nervos 55 55 53

Boli ale aparatului circulator 3.467 3.368 3.266

Boli ale aparatului respirator 248 198 183

Boli ale aparatului digestiv 469 414 433

Boli ale aparatului genito-urinar 39 49 37

Sarcina, naştere şi lăuzie 1 : 2

Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 29 20 23

Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 23 34 14

Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 305 337 257

Alte cauze 41 50 66

: date nedisponibile Sursa: Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Maramureş



Capitolul 7

7.2 Servicii sociale Menţinând şi asigurând credibilitatea unei societăţi democratice, organizaţiile non-guvernamentale sunt liantul de legătură dintre cetăţenii judeţului Maramureş şi autorităţile publice. Menţinerea stabilităţii se face printr-un transfer de informaţii de la cetăţeni către guvernanţi, iar asigurarea credibilităţii prin girarea deciziilor luate de către guvern în faţa cetăţenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi, organizaţiile din sectorul non-profit deţin un important capital public de loialitate şi încredere. Numărul organizaţiilor non-guvernamentale din judeţul Maramureş a crescut simţitor în ultimii 10 ani, majoritatea ONG-urilor activând în domeniul social. Potrivit Primăriei Baia Mare, 26% din organizaţiile neguvernamentale din municipiul Baia Mare activează în domeniul social, 16,3% s-au orientat spre mediu, 14,6% spre interese (asociaţii ale consumatorilor, ligi ale elevilor, ligi ale studenţilor, etc.) 11,4% spre sport, 11,4% spre domeniul cultural, 7,3% spre sănătate şi 13% spre alte domenii de activitate.

Distribuţia ONG-urilor active din municipiul Baia Mare, pe domenii de activitate

Social

26,0%

Mediu16,3%

Interese14,6%

Sport

11,4%

Cultural11,4%

Sănătate

7,3%

Tineret6,5%

Economic4,1%

Drepturile omului - 1,6%

Religie0,8%

Alta13,0%

Distribuţia ONG-urilor active din municipiul Baia Mare, pe domenii de activitate

Proiecte în parteneriat Primăria Baia Mare – Organizaţii Non-guvernamentale, în derulare sau depuse

Parteneri Nume proiect Data începerii şi stadiul derulării proiectului

ASSOC, DMPS MM, ISTH MM Centru de Voluntariat Ianuarie 2000, în derulare cu finanţare F.S.D.( Soros)

Fundaţia Tineri pentru Tineri Sucursala Maramureş

Centru de resurse în educarea Tinerilor Septembrie 1999, în derulare în baza H.C.L. nr. 238/1999

F.D.E.C. Tineri pentru viitorul lor Iunie 1999, în derulare

EUROTIN Agenţia Naţională InfoEco Jeunesse Octombrie 1999, în derulare prin Comisia Europeană

Asociaţia REMMED FORTIUS Februarie 2000, depus analizei finanţatorului

ASSOC, APM Maramureş Garda Ecologică Februarie 2000, depus la FMAPL

Sursă: Biroul de Relaţii APL cu ONG, Primăria Baia Mare

Alte proiecte importante aflate în derulare în municipiul Baia Mare de ONG-uri, în parteneriat cu Primăria Baia Mare, sunt:

a) Nume proiect: Servicii de creare de locuri de muncă în cadrul comunităţii. Subiectul proiectului: Reducerea şomajului masiv din municipiul Baia Mare; Modificarea psihologiei şomerilor privind abordarea reintegrării pe piaţa muncii; Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi reducerea gradului de poluare. Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Acest proiect este rezultatul propunerii făcute de către Primăria Baia Mare la solicitarea Direcţiei Generale de Forţă de Muncă şi Şomaj a judeţului Maramureş în beneficiul persoanelor disponibilizate din societăţile comerciale şi regiile autonome supuse privatizării, lichidării pe baza unor planuri aprobate. Scopul acestui proiect este de a realiza servicii de creare de locuri de muncă în cadrul comunităţii. Perioada de timp: Data începerii este necunoscută, proiectul urmând să se deruleze pe o perioadă de 6 luni.


Stadiul: Propunere Cost: 50.000 USD. Organizaţia finanţatoare: Finanţare PHARE; O.F.M.S. execută întregul contract cu furnizorul.

b) Nume proiect: Complex de ajutor social Sf. Varvara

Iniţiator proiect: Organizaţia Caritas filiala Baia Mare Subiectul proiectului: ocrotirea şi îngrijirea persoanelor aflate în stare de risc social, bătrânii şi copii cu handicap. Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: În cadrul complexului funcţionează o cantină socială (capacitatea de deservire de 200 porţii / zi) cabinete medicale, grădiniţă specială pentru copii cu handicap, farmacie, birou de asistenţă socială şi consultanţă pentru persoane handicapate, centru de asistenţă socială şi îngrijire medicală la domiciliu pentru vârstnici. Perioada de timp de derulare a proiectului: nelimitat Stadiul derulării proiectului: construcţia şi dotările sunt finalizate, iar programul se derulează Costul proiectului: 586 mil. RON Organizaţii finanţatoare: Caritas Freiburg (Germania), Caritas Insburg (Austria) şi Caritas Roma (Italia), Primăria Baia Mare care va asigura 50 porţii de hrană / zi pentru cantina socială, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul de Stat pentru Handicapaţi.

c) Nume proiect: Centrul de Educaţie pentru Integrare Socială Iniţiatoarea proiectului: Fundaţia Somaschi Subiectul proiectului: Pregătirea minorilor pentru integrarea într-un loc de muncă adecvat sau în şcoală (şcoli profesionale, liceu) şi asigurarea unui climat apropiat de cel familiar. Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Persoanele care vor beneficia de serviciile centrului vor fi minori între 14-18 ani (pentru început în număr de 44) indiferent de sex, rasă, religie, minori care au terminat şcoala obligatorie şi care vor fi identificaţi de către serviciile sociale competente şi de către voluntari. Integrarea în structura centrului va fi realizată de către educatori specializaţi care urmăresc minorii în timpul activităţilor. Perioada de timp de derulare a proiectelor: 2 ani, existând posibilitatea de prelungire a acesteia. Stadiul derulării proiectului: centrul este finalizat şi se derulează programul Costul proiectului: 50 mil. lire italiene Organizaţii finanţatoare: Congregaţia "Padri Somaschi", Asociaţia "La nostra via" şi firma P.M.O. din Italia.

d) Nume proiect: Centrul de Voluntariat Baia Mare

Iniţiator proiect: ASSOC Baia Mare Subiectul proiectului: înfiinţarea unui Centru de Voluntariat în Baia Mare Scurtă prezentare a conţinutului proiectului: Prin funcţionarea acestui centru se doreşte realizarea unui cadru organizat, instituţionalizat, unde se va folosi o resursă locală importantă: munca voluntară. Aici se vor recruta şi plasa voluntarii pentru sprijinirea diferitelor activităţi comunitare şi se va duce o politică activă de identificare a întreprinderilor şi instituţiilor care doresc să colaboreze cu aceştia. Perioada de timp de derulare a proiectului: 12 luni Stadiul derulării proiectului: proiectul este în derulare Costul proiectului: 24.000$ Organizaţii finanţatoare: F.S.D. (Soros)

7.3 Protecţie socială Necesar pentru funcţionarea normală a unei societăţi, sistemul de protecţie socială protejează cetăţenii de riscul ca nivelul de trai să fie afectat în urma apariţiei unor fenomene precum: şomajul, îmbolnăvire, invaliditate, înaintare în vârstă, pierderea partenerului de viaţă, pierderea unui părinte, etc. Una din categoriile de populaţie avute în vedere de sistemul de protecţie socială este reprezentată de pensionari, categorie care, în anul 2008, se cifra la 112.390 persoane în judeţul Maramureş, reprezentând 2,4% din totalul pensionarilor de la nivel naţional şi 18,2% din totalul pensionarilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. În comparaţie cu numărul pensionarilor înregistrat în anul 2001, numărul pensionarilor din anul 2008 este cu circa 8 procente mai ridicat, semn al creşterii numărului populaţiei în vârstă la nivel judeţean. Prin comparaţie, în intervalul 2001-2008, numărul pensionarilor de la nivel naţional a crescut cu doar 5,4%, iar numărul pensionarilor de la nivel regional a înregistrat o evoluţie de 6,3%.



Capitolul 7

Numărul mediu anual al pensionarilor din judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada 2001 – 2008

UM: Număr persoane

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

România 4.425.795 4.535.295 4.569.946 4.596.522 4.610.568 4.633.027 4.643.482 4.663.606

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 579.320 594.175 600.439 605.199 608.126 610.816 611.856 615.972

Judeţul Maramureş 103.846 105.968 107.328 108.992 110.009 110.893 111.410 112.390


În trimestrul I al anului 2009, numărul pensionarilor din judeţul Maramureş se cifra la 113.474 persoane, cu 289 mai multe persoane decât în trimestrul IV 2008. Pensia medie în această unitate teritorial-administrativă este de 679 RON, cu 3 RON mai mult decât în trimestrul anterior. În clasamentul judeţelor cu cele mai ridicate pensii medii din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, judeţul Maramureş se situează pe poziţia secundă, în urma judeţului Cluj (737 RON).

Numărul pensionarilor şi pensia medie lunară de asigurări sociale de stat, în judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în Trimestrul I 2009

Număr mediu pensionari Pensia medie

Total pensionari în Trimestrul I 2009

Evoluţie faţă de Trimestrul IV 2008

Total

- RON / persoană - Evoluţie faţă de

Trimestrul IV 2008

România 4.694.922 10.293 685 4

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 621.052 1339 664 4

Cluj 158.048 515 737 5

Maramureş 113.474 289 679 4

Bihor 159.053 310 657 3

Sălaj 57.616 -21 615 4

Satu-Mare 79.267 67 605 3

Bistriţa-Năsăud 53.594 179 582 4

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

În judeţul Maramureş, cheltuielile anuale cu protecţia socială a şomerilor au ajuns în anul 2007 la 59.481.078 RON, din care cea mai mare parte (63,2%) se datorează indemnizaţiilor de şomaj a şomerilor cu experienţă în muncă (37.611.824 RON). Plăţile compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare şi lichidare reprezintă 7,6% din totalul cheltuielilor anuale cu protecţia socială a şomerilor, în timp ce plăţile pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoriile celor defavorizaţi reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială din judeţul Maramureş. În scopul protecţiei sociale a şomerilor din judeţul Maramureş se cheltuie şi 572.425 RON pentru formarea profesională, 441.709 RON pentru combaterea marginalizării sociale şi 329.954 RON pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj.

Cheltuieli anuale cu protecţia socială a şomerilor după categorii de cheltuieli, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2007

UM: RON


Total 33.599.700 43.116.994 59.481.078

Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă) 20.721.611 28.438.665 37.611.824

Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă) 823.196 450.632 431.586

Cheltuieli pentru formarea profesională 343.442 478.345 572.425

Plata absolvenţilor 1.989.499 1.860.538 1.844.399

Plăţi pentru stimularea absolvenţilor : 27.900 75.115

Plăţi pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj 202.219 254.304 329.954

Combaterea marginalizării sociale : 247.511 441.709

Plăţi pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă 73.583 43.648 53.892

Plăţi pentru stimularea angajatorilor care angajează şomeri din categoria defavorizaţi 1.979.451 2.127.368 3.314.607

Plăţi compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, privatizare şi lichidare 15.152 477.970 4.519.801

Alte cheltuieli 7.451.547 8.710.113 10.285.766

: date nedisponibile Sursa: Institutul Naţional de Statistică


În perioada 2000-2008, cheltuielile anuale cu protecţia socială a şomerilor din judeţul Maramureş au înregistrat o evoluţie medie anuală de 16,4%, în timp ce evoluţia medie anuală a cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor de la nivel naţional este de 6,6 procente, iar evoluţie medie anuală de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest este de 7,1 procente.

112,6%100,8% 129,5%

112,9%

92,6%100,6%

93,8%

95,8%

88%

81,6%

127,8% 130,5%120%

109,7% 109% 108,6%

88,9%

126,1%

68,3%

107,2%

149,3%133,9%

121,9%128,3%

138%

74,8%

0,00%

20,00%

40,00%

60,00%

80,00%

100,00%

120,00%

140,00%

160,00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia cheltuielilor anuale cu protecţia socială a şomerilor în Judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada

2000-2008-modificare procentuală faţă de anul anterior-

România Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Maramureş

Număr, capacitatea şi beneficiarii cantinelor de ajutor social din judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Număr cantine 7 6 5 1 3 4 4 2 4

Capacitatea cantinelor de ajutor social - total 775 700 690 300 540 642 642 354 484

Capacitatea medie a cantinelor de ajutor social 111 117 138 300 180 160,5 160,5 177 121

Beneficiari ai serviciilor cantinelor de ajutor social – zilnic - 669 635 477 250 365 462 467 354 500


105,4%

94,9%

75,1%

52,4%

146,0%

126,6%

101,1%

75,8%

141,2%

30,0%

50,0%

70,0%

90,0%

110,0%

130,0%

150,0%

170,0%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia numărului de beneficiari ai serviciilor cantinelor de ajutor social din judeţul Maramureş, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi

România, în perioada 2000-2008-modificare procentuală faţă de anul anterior-

România Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Maramureş



Capitolul 7

Numărul cantinelor din judeţul Maramureş a fost destul de fluctuant în perioada 2000-2008, fapt ce a afectat în mare măsură şi numărul beneficiarilor de serviciile cantinelor de ajutor social. Astfel, în anul 2008 în judeţul Maramureş funcţionau 4 cant ine de ajutor social, din care 2 în municipiul Baia Mare, o cantină în oraşul Vişeu de Sus şi o cantină în municipiul Sighetu Marmaţiei. Numărul mediu zilnic al beneficiarilor de serviciile cantinelor de ajutor social se ridică la 500 persoane în anul 2008. Capacitatea medie a cantinelor de ajutor social este de 121 persoane / cantină, în anul 2008, iar capacitatea totală a cantinelor de ajutor social este de 484 persoane. În aceste condiţii, putem afirma că judeţul Maramureş, ţinând cont de numărul mediu zilnic al beneficiarilor (500 persoane) şi de capacitatea totală zilnică (484 persoane), se confruntă cu o suprasolicitare a cantinelor de ajutor social. Soluţia acestei probleme poate consta fie în creşterea numărului de cantine, fie în dezvoltarea capacităţii cantinelor de ajutor social deja existente. În trimestrul I al anului 2009, numărul beneficiarilor lunari de alocaţii de stat pentru copii este de 102.001 persoane, în judeţul Maramureş, reprezentând aproape 20% din totalul beneficiarilor de acest tip de ajutor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Alocaţia medie lunară / copil se cifrează la 185 RON în judeţul Maramureş, uşor mai ridicată decât cea din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (182 RON) sau din România (183 RON).

Beneficiarii de alocaţii de stat pentru copii şi sumele plătite în judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

Număr mediu lunar de

beneficiari Sume plătite - RON Alocaţie medie lunară / copil

România 3.963.278 726.874.632 183

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 521.725 94.979.940 182

Bihor 117.675 21.455.779 182

Cluj 111.868 20.370.705 182

Maramureş 102.001 18.836.209 185

Satu Mare 74.871 13.634.983 182

Bistriţa-Năsăud 66.502 11.974.685 180

Sălaj 48.808 8.707.579 178


Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat pentru copii în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

Bihor22,6%

Cluj

21,4%

Maramureş19,6%

Satu Mare

14,4%

Bistriţa-Năsăud12,7%

Sălaj

9,4%

Numărul beneficiarilor de alocaţii de stat pentru copii în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

29% din beneficiarii de alocaţie familială complementară din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest provin din judeţul Maramureş (18.634 persoane), suma totală necesară pentru această alocaţie fiind de 3.393.128 RON. De alocaţii de susţinere pentru familiile monoparentale beneficiază 3.746 persoane din judeţul Maramureş (18% din totalul beneficiarilor din regiune), fiind necesare fonduri care se ridică la 881.995 RON.


Numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru alocaţii familiale complementare şi alocaţii de susţinere pentru familia monoparentală, în

judeţele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009

Alocaţia familială complementară Alocaţia de susţinere pentru familia

monoparentală

Număr mediu lunar

de beneficiari Suma plătită

- RON - Număr mediu lunar

de beneficiari Suma plătită

- RON -

România 499.128 93.011.767 185.489 43.333.537

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 64.208 11.957.567 20.744 4.934.902

Maramureş 18.634 3.394.128 3.746 881.995

Satu Mare 11.595 2.076.261 4.394 1.019.246

Bihor 10.371 2.039.795 4.927 1.185.442

Bistriţa-Năsăud 11.648 2.149.438 2.665 631.413

Cluj 5.652 1.053.858 3.048 740.699

Sălaj 6.308 1.244.087 1.946 476.107


Există însă şi alte tipuri de ajutoare pentru categoriile sociale dezavantajate, care se aplică şi în judeţul Maramureş: sprijin financiar pentru constituirea familiei, indemnizaţie şi stimulent pentru creşterea copilului, alocaţie pentru copii nou-născuţi, trusou pentru nou-născuţi, alocaţie de întreţinere pentru plasament familial, ajutoare sociale plătite, ajutoare pentru înmormântare, ajutoare de urgenţă sau indemnizaţie lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA.

Numărul beneficiarilor şi sumele plătite pentru alte ajutoare, alocaţii şi indemnizaţii, în Judeţul Maramureş şi Regiunea de Dezvoltare Nord-

Vest, în Trimestrul I 2009

Număr

beneficiari

Sume plătite - RON -

Sumă medie / beneficiar

Sprijin financiar la constituirea familiei Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 2.284 1.822.231 798

Judeţul Maramureş 483 405.712 840

Indemnizaţia şi stimulent pentru creşterea copilului

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 26.966 51.412.585 1907

Judeţul Maramureş 4.591 8.492.617 1850

Alocaţia pentru copii nou-născuţi Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 7.262 1.615.134 222

Judeţul Maramureş 1.170 256.357 219

Trusou pentru nou-născuţi Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 7.572 1.135.800 150


Alocaţia de întreţinere pentru plasament familial Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 6.628 1.987.531 300


Ajutoare sociale plătite Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 61.913 8.485.530 137

Judeţul Maramureş 18.026 2.329.239 129

Ajutorul pentru înmormântare Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 150 62.632 418


Ajutoare de urgenţă Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 388 180.109 464


Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest 193 199.855 1036



MEDIU


Capitolul 8

8. Mediu


8.1 Schimbările climatice În urma ratificării aduse de Legea nr. 3/02.02.2001 a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la data de 11 decembrie 1997, România s-a angajat, alături de alte state ale lumii, să respecte prevederile protocolului privind reducerea cantităţii emisiilor de gaze care conduc la apariţia efectului de seră. Scopul prevederilor acestui protocol este promovarea unei dezvoltări durabile. În urma angajării României la prevederile protocolului, ţara noastră se obligă să reducă, în perioada 2008-2012 emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul 1989. În urma protocolului de la Kyoto au fost create trei mecanisme care să urmărească asistarea ţărilor în vederea reducerii costurilor generate de îndeplinirea ţintelor de reducere a emisiilor: Implementarea în comun (Joint Implementation – JI), Mecanismele de Dezvoltare Curată (CDM – Clean Development Mechanisms) şi Comercializarea Emisiilor. Acest din urmă mecanism a fost utilizat şi în judeţul Maramureş. De altfel, în judeţul Maramureş, în urma restrângerii activităţii industriale, în anul 2008 s-a constat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În judeţul Maramureş, principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de seră sunt:

Sectorul industrial – 22,4%; Traficul rutier – 30,8%; Distribuţia combustibilului (gaz metan) – 9,4%; Agricultura – 22,7%; Alte surse (tratarea şi depozitarea deşeurilor) – 14,7%.

Emisiile principalelor gaze cu efect de seră emise în anul 2008, în judeţul Maramureş se ridică la circa 925 mii tone, cu circa 50% mai puţine decât emisiile înregistrate în anul 2000 (1767,8 mii tone).

Emisiile principalelor gaze cu efect de seră emise în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2008

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 1767,8 1350,3 1128,5 759,2 788,2 846,5 773,3 764 925


Emisiile principalelor gaze cu efect de seră emise în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2008

1767,8

1350,3

1128,5

759,2 788,2 846,5773,3 764

925

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisiile principalelor gaze cu efect de seră din judeţul Maramureş, în perioada 2000 - 2008

- mii tone CO2 Eq -

În intervalul2000 - 2008 s-a produs a

scădere a emisiilor cu

52,3% -

MEDIU


Capitolul 8

8.2 Emisii de poluanţi atmosferici În judeţul Maramureş există mai multe tipuri de emisii de poluanţi atmosferici. În anul 2008, potrivit calculelor realizate în baza factorilor de emisie din CORINAIR, au rezultat următoarele emisii de poluaţi atmosferici principali:

Poluanţi acidifianţi – 6677,1 tone (1098,5 tone SO2, 2873,9 tone NOx şi 2704,7 tone NH3). Ponderea provenienţei poluaţilor acidifianţi din diferite sectoare de activitate este de 40,4% - agricultură (preponderent NH3), 37% din traficul rutier, 2,9% din combustia rezidenţial-instituţională, 19,7% din industrie.

Compuşi organici volatili nemetanici – 1794,9 tone. Ponderea provenienţei emisiei de COV nemetanici din diferite sectoare de activitate este de 72% din traficul rutier, 20,9% din industrie, 4,8% din utilizarea solvenţilor, 0,4% din distribuţia combustibililor şi 1,9% din combustia rezidenţial-instituţională.

Pulberi – 1125,2 tone. Provenienţa emisiilor este următoarea: 65,7% din industrie, 25,8% din trafic, 8,2% din zootehnie şi 0,3% din combustia rezidenţial-instituţională. Menţionăm, de asemenea, că emisiile din arderea lemnului de foc în gospodăriile populaţiei nu au fost incluse.

Plumb – 1,417 tone. Cea mai mare parte a emisiilor de plumb (95,8%) provin din producţia de plumb primar. Hidrocarburi aromatice policiclice – 133 kg. Emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice provin doar din arderi în industria

de prelucrare.

8.3 Apa Raportându-ne la situaţia existentă la nivelul ţării, resursele de apă utilizabile din bazinele hidrografice Someş – Tisa se încadrează în categoria medie, ele cifrându-se la circa 550 m3/loc./an, chiar dacă resursele totale de apă se ridică la valoarea de 3.200 m3/loc./an. Pe teritoriul judeţului Maramureş cel mai mare bazin hidrografic este cel al Tisei, din suprafaţa totală de 157.220 km2 a bazinului hidrografic al Tisei (până la vărsarea în Dunăre), judeţului Maramureş revenindu-i 3.237 km2 (2,1%). Cel de-al doilea bazin hidrografic din judeţul Maramureş este cel al Someşului, dintr-o suprafaţă totală de 15.207 km2, în judeţul Maramureş cursurile de apă ale Someşului însumând 3.067 km2 (20,2%). Cursurile de apă urmărite în Maramureş, din cele două bazine hidrografice existente, se cifrează la peste 600 km: 329 km de apă în bazinul hidrografic Tisa şi 278 km cursuri de apă în bazinul hidrografic Someş. Zonele critice din punct de vedere al calităţ ii apelor de suprafaţă sunt cursurile de apă r. Cisla aval Baia Borşa, r. Cavnic – Copalnic, r. Lăpuş – Buşag, r. Săsar aval Baia Mare, r. Firiza – amonte confluenţă Săsar şi r. Ilba – amonte confluenţă Someş. Menţionăm că pe aceste cursuri de apă nu sunt prize de apă sau folosinţe de apă afectate. Principalii poluanţi în apele uzate sunt Zn, Cu, Fe, Mn, Cd, Pb, Ca, sulfaţi proveniţi de la apele de mină insuficient epurate sau neepurate, precum şi din metalurgia neferoasă. În ceea ce priveşte numărul lacurilor inventariate, în judeţul Maramureş există 14 lacuri naturale inventariate, situate în zone montane şi depresionare, prezentând un interes turistic sporit. Pe lângă acestea, există şi 14 acumulări care, cu excepţia acumulării Strâmtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement şi piscicol. Calitatea apelor subterane este monitorizată de laboratorul S.G.A. Maramureş, semestrial, pentru 14 foraje din bazinul hidrografic Someş şi 8 foraje din bazinul hidrografic Tisa. Dintre principalele localităţi ale judeţului, Baia Mare se alimentează din sursă de apă de suprafaţă, Cavnic din sursă de suprafaţă şi parţial din subteran, iar Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Tg. Lăpuş, Seini, Baia Sprie şi Borşa din surse de apă subterană.

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă în judeţul Maramureş

Lungime (km) Volum distribuit (mii mc) Număr localităţi Populaţia racordată

Maramureş 586,151 19696,274 24 Circa 205.378

Sursă: Raportul anual privind starea mediului în Judeţul Maramureş, anul 2008

Reţeaua de canalizare din judeţul Maramureş

Lungime (km) Volum evacuat (mii mc) Număr localităţi Populaţia racordată

Maramureş 363,149 17978,41 14 142.098



8.4 Solul Cantitatea de substanţe active în îngrăşăminte din judeţul Maramureş, se cifrează la 2.567 tone în anul 2008. Principalele surse de poluare a solului din Maramureş sunt:

S.C. Romplumb S.A. Baia Mare; S.C. Cuprom Bucureşti – Sucursala Baia Mare (fost Phoenix S.A.) Iazurile de decantare ale uzinelor de preparare a minereurilor neferoase; Haldele de steril de mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare minieră; Apele de mină care se evacuează din galeriile existente.

O suprafaţă de aproximativ 30000 ha este estimat ca fiind poluat[ cu metale grele, ca urmare a desfăşurării de o lungă_ perioadă de timp (peste o sută de ani) a activităţilor menţionate.

8.5 Deşeurile Literatura de specialitate defineşte deşeurile urbane ca fiind constituite din:

deşeuri menajere – provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta, (inclusiv deşeurile periculoase pe care le conţin), care pot fi preluate cu sistemele de precolectare sau colectare utilizate în localităţi)

deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere – deşeuri provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care sunt colectate, transportate, prelucrate şi depozitate împreună cu acestea

deşeuri din servicii municipale – provenite din grădini, parcuri, pieţe, spaţii verzi, deşeuri specifice căilor de circulaţie publică, din depunerea de substanţe solide din atmosferă (deşeurile stradale sunt constituite din pământ, praf, nisip, frunze, crengi, hârtii, deşeuri rezultate în urma curăţirii gurilor de canal şi alte resturi provenite din activitatea de curăţenie căi publice).

Cantităţile de deşeuri urbane din judeţul Maramureş, în perioada 2005 - 2007

Tipuri principale de deşeuri 2005 2006 2007

Total deşeuri menajere şi asimilabile, din care: 199030 269123 158360

Deşeuri menajere colectate în amestec, de la populaţie 154640 199560 98260

Deşeuri menajere şi similare colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii, etc. 41210 67083 58790

Deşeuri menajere colectate separat 610 2480 1240

Deşeuri voluminoase colectate separat 2570 75 80

Total deşeuri din servicii municipale, din care: 65711 78246 30430

Deşeuri din grădini şi parcuri 1710 5512 5380

Deşeuri din pieţe 8991 1428 1060

Deşeuri stradale 55010 71306 23990

Deşeuri din materiale de construcţii şi deşeuri de la demolări 3450 3684 3170

Total deşeuri municipale 268191 351128 193280


MEDIU


Capitolul 8

9. Turism


9.1 Resursele turistice ale judeţului Maramureş Maramureşul este una dintre cele mai complexe regiuni ale ţării noastre ce reuşeşte, prin resursele existente, să îmbine cu succes mai multe forme de turism practicabile: turism cultural, turism religios, agroturism, turism montan, turism balnear, etc. Diversitatea şi importanţa incomensurabilă a resurselor turistice din judeţul Maramureş a fost certificată nu doar de turiştii regiunii ci şi de faptul că Maramureşul a devenit un loc al patrimoniului mondial UNESCO, prin includerea a opt biserici de lemn din judeţ în rândul monumentelor UNESCO din lume.

9.1.1 Bisericile de lemn din Maramureş Bisericile de lemn din Maramureş sunt, astfel, una din cele mai reprezentative embleme ale judeţului atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Construite în stil gotic, cu piloni de stejar sau brad şi stâlpi sculptaţi manual, bisericile de lemn din judeţul Maramureş au fost privite cu scepticism vis-a-vis de rezistenţa lor în timp. În ciuda predicţiilor că acestea nu vor rezista o perioadă lungă de timp, bisericile de lemn rezistă şi în ziua de azi, transformându-se chiar într-un veritabil punct de atracţie turistică. În judeţul Maramureş pot fi numărate circa 100 biserici de lemn. Dintre acestea însă, opt fac parte din patrimoniul cultural UNESCO: Bârsana, Budeşti, Deseşti, Plopiş, Poienile Izei, Rogoz şi Şurdeşti. Biserica de lemn din Bârsana a fost construită în anul 1720 pe un loc numit „Podurile Mănăstirii”, după care a fost mutată pe dealul Jbăr, unde se află şi la ora actuală. Motivul pentru care sătenii au mutat biserica de lemn pe dealul Jbăr se leagă de o legendă ce spune că pe acest deal a existat cu mai mult timp în urmă un cimitir de ciumaţi ce au fost înmormântaţi în grabă, fără servicii religioase. Prin mutarea acestui locaş de cult sătenii au avut convingerea că victimele cumplitei maladii îşi vor dormi somnul de veci dacă li se face o slujbă religioasă. Biserica de lemn din Budeşti, construită în anul 1643, are ca şi trăsătură definitorie turnul, la baza clopotniţei existând patru turnuleţe. Acest tip de turn este unul neobişnuit pentru bisericile de lemn din judeţul Maramureş. Pictura bisericii din Budeşti ce are la bază culori deschise, vii, a fost realizată de Alexandru Ponehalschi după mai bine de 100 de ani de la construcţia locaşului de cult. Deteriorată odată cu trecerea timpului, pictura bisericii mai este astăzi vizibilă doar pe jumătatea de vest a pereţilor, pe tâmplă şi în altar. Biserica de lemn din Deseşti a fost construită în anul 1770, locaţia fiind aleasă de piatră de altar. După mai multe încercări în care piatra a căzut, aceasta a rămas în sfârşit în picioare, stabilindu-se în această manieră locul noii biserici din Deseşti. La scurt timp de la construcţia bisericii a fost realizată şi pictura ce aminteşte pe alocuri de pictura naivă. Biserica din Ieud Deal, construită din lemn de brad, este, conform unor documente istorice, cea mai veche biserică de lemn din Maramureş. Data construcţiei acesteia este, potrivit unor surse, 1364, în timp ce alte documente susţin că biserica de lemn din Ieud Deal datează din secolul al XVII-lea. Asemenea bisericii de lemn din Deseşti, picturile interioare au fost realizate de Alexandru Ponehalschi, unul din cei mai activi zugravi de biserici din Maramureşul vremii. Biserica de la Plopiş, ce poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost începută în anul 1798, fiind finalizată după mai bine de un deceniu, la 12 noiembrie 1811. Acest locaş de cult este considerat a fi cea mai unitară şi echilibrată biserică de lemn din Maramureş, datorită dimensiunilor bine proporţionate: 17m lungime, 7m lăţime şi 47m înălţime. Între elementele caracteristice ale acestei biserici, amintim bârnele superioare ale pereţilor ce nu ies în consolă şi streaşina înfundată. Biserica „Sfânta Paraschiva” din Poienile Izei este una din cele mai bine păstrate monumente din judeţul Maramureş, în ciuda faptului că a fost construită acum aproape 400 de ani. Elementele conservatoare (planul navei rectangular, pridvorul amplasat pe latura de apus, acoperişul cu dublă poală, turla cu trei clopote şi foişor, coif şi cruce înaltă) se îmbină perfect cu elementele inovatoare (altarul cu patru laturi). Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Rogoz, Ţara Lăpuşului, a fost ridicată în anul 1663 din două lemne masive cu provenienţa Dealul Popii. Unicitatea acestui monument este conferită de faptul că intrarea în biserică se realizează prin laterală, şi nu prin faţă, asemenea altor biserici de lemn, dar şi faptul că acoperişul este uşor asimetric. Interesant este şi faptul că în dreptul cresturilor din peretele bisericii sunt notate nume ale familiilor înstărite care, în zilele de sărbătoare, organizau mese în curtea bisericii pentru a da de pomană celor nevoiaşi pentru sufletele celor morţi. Biserica de lemn din Şurdeşti, construită în anul 1721, este considerată a fi cea mai înaltă construcţie din lemn de stejar, având o înălţime de 72m. O notă definitorie a acestui monument este conferită de poala dublă a acoperişului, fiind singura biserică din Ţara

TURISM


Capitolul 9

Chioarului care întruneşte această caracteristică. Biserica de lemn din Şurdeşti se remarcă, de asemenea, prin prezenţa pridvorului cu două rânduri de arcade suprapuse, cu deschideri diferite, dar forme şi decoraţii identice.

9.1.2 Mănăstirile Faima Maramureşului nu provine însă doar de la numărul ridicat al bisericilor de lemn, ci şi de la mănăstirile impunătoare ale zonei. Judeţul are peste 15 mănăstiri ce reprezintă o importantă moştenire cultural-religioasă:

Mănăstirea Bârsana (Bârsana, Jud. Maramureş)

Schitul Chiuzbaia (Chiuzbaia, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Dragomireşti (Dragomireşti, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Habra (lângă Baia Mare, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci (Sat Dumbrava, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Moisei (Moisei, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Naşterea Domnului (Sat Văleni, Comuna Călineşti, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Lăpuş, Jud. Maramureş)

Schitul Naşterea Maicii Domnului (Protopopiatul Vişeu - Valea Scrabei, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Rohia (Sat Rohia, Târgul Lăpuş, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Rohita (Sat Boiereni, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Sfânta Treime (Comuna Suciu de Sus - Breaza, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Sfântul Ilie (Dealu Mare, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Sfântul Iosif Mărturisitorul (Săpânţa, Jud. Maramureş)

Mănăstirea Sfântul Nicolae (Baia Borşa , Jud. Maramureş)

Mănăstirea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (Comuna Budeşti, Jud. Maramureş)

Schitul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (staţiunea montana Izvoarele, Jud. Maramureş)

Schitul Valea Sasului (Comuna Botiza, Jud. Maramureş)

9.1.3 Cimitirul vesel de la Săpânţa Cunoscut pentru tenta umoristă adusă mormintelor, Cimitirul Vesel de la Săpânţa conferă o notă definitorie judeţului Maramureş. Dacă în majoritatea culturilor, moartea este un eveniment tratat cu maximă seriozitate şi solemnitate, Cimitirul Vesel este caracterizat de morminte viu colorate, ornamentate adesea cu picturi naive şi versuri umoristice. Cel pe seama căruia este pusă sorgintea acest cimitir este Stan Ioan Pătraş, care, în anul 1935 a sculptat primul epitaf. De atunci, însă, peste 800 de cruci caracteristice au apărut în cimitir, transformând acest loc într-un veritabil muzeu în aer liber. Materialul folosit pentru crucile din acest inedit cimitir este lemnul de stejar. Acesta este inscripţionat manual, ulterior tăierii şi uscării stejarului. Fiecare mormânt are în partea superioară crucii un basorelief cu o scenă din viaţa persoanei decedate, scenă pictată cel mai adesea pe un fundal albastru (albastru de Săpânţa). Astfel, imagini precum femei torcând lâna, păstori cu turmele, lucrători în lemn, lăutari cântând, etc. nu sunt ieşite din comun. Un alt element necesar este poezia scurtă de 7 – 17 versuri, scrisă la persoana I, ce cuprinde mesajele persoanei decedate pentru cei care trăiesc.

9.1.4 Mocăniţa de pe Valea Vaserului Mocăniţa de pe Valea Vaserului este ultima mocăniţă din România. Traseul acesteia este de aproximativ 40 km, traseu ce este străbătut cu maxim 30 km/h. Construită între anii 1930 - 1933, linia ferată pe ecartament îngust (760 mm) are o lungime de 56 km, între Vişeu şi Izvorul Comanului. Pe acest traseu, cea mai înaltă altitudine a liniei ferate este în zona Comanu (1.100 m), p lecarea din Vişeu fiind la altitudinea de 600 m. Drumul până la capătul traseului (Izvorul Comanului, la doi kilometri de graniţa cu Ucraina) durează aproape opt ore. După ce agaţă platformele cu buşteni de brad, mocăniţa se întoarce, după alte şase ore de coborâre, la Vişeu.


9.1.5 Ariile protejate

Datorită marii diversităţi biologice, Maramureşul are 38 de arii naturale protejate, din care:

3 rezervaţii ştiinţifice;

1 parc naţional - Parcul Naţional Munţii Rodnei;

17 monumente ale naturii;

13 rezervaţii naturale;

1 parc natural - Parcul Natural Munţii Maramureşului;

3 arii protejate de interes local. Datorită suprafeţei totale a ariilor naturale protejate, judeţul Maramureş se situează pe poziţia a doua la nivel naţional. Maramureşul deţine, de asemenea, conform Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Nord Vest, 66% din totalul ariilor naturale protejate de pe teritoriul regiunii Nord Vest.

9.1.6 Staţiunile montane şi balneare Cele mai importante staţiuni montane din judeţul Maramureş sunt Borşa, Cavnic, Mogoşa şi Izvoare. Salba întreagă de staţiuni din regiune atrag schiorii în fiecare sezon rece, judeţul dispunând de pârtii de schi de grade de dificultate variate. Staţiunea Borşa nu este însă numai un punct de atracţie pentru cei care practică sporturile de iarnă, ci este şi o recunoscută staţiune balneară. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase, sau conţinând fier, calciu, magneziu din localitatea Borşa sunt recomandate în tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv şi în tratamentul bolilor renale. Dat fiind clima propice, staţiunea este recomandată şi pentru tratamentul nevrozelor astenice şi al tulburărilor respiratorii. O altă staţiune balneoclimaterică renumită este Ocna Şugatag. Situată în Depresiunea Maramureş, la o altitudine de 490 m, staţiunea Ocna Şugatag dispune de ape minerale clorurosodice şi de un bioclimat sedativ de cruţare. În staţiunea Ocna Şugatag se tratează afecţiunile reumatismale degenerative şi abarticulare, afecţiuni neurologice periferice(pareze, sechele după polineuropatii), afecţiuni ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicite). Baza de tratament din Ocna Şugatag permite efectuarea unor băi calde în cadă, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie şi masaj medical.

9.1.7 Atracţii culturale Judeţul Maramureş se bucură şi de importante resurse culturale, materializate prin muzee, case memoriale, cetăţi, etc. Cele mai însemnate atracţii culturale sunt:

Centrul istoric Baia Mare. Fosta Piaţă Centrală (Circulus fori), în prezent Piaţa Libertăţii. Obiective: Casa Ioan de Hunedoara, Localul Monetăriei Imperiale, Vechiul han Vulturul Negru, Casa Lendvay etc.

Turnul Ştefan, anexă a Catedralei "Sfântul Ştefan", ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.

Casa Iancu de Hunedoara, sau Casa Elisabeta ridicată în 1446, parte a vechiului castel medieval ridicat de Iancu pentru soţia sa Elisabeta.

Localul Monetăriei Imperiale, clădit între anii 1734 şi 1737, folosit pentru baterea monezilor. În prezent edificiul slujeşte drept sediu al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.

Turnul Măcelarilor, construit în secolul al XV-lea. Există o legendă, conform căreia din acest turn ar fi fost împuşcat Pintea Viteazul.

Aşezare fortificată din epoca medievală, Cetatea Chioarului

Muzeul de istorie Baia Mare

Muzeul de istorie şi arheologie Maramureş

Muzeul Rezistenţei Anticomuniste – Memorialul Sighet

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare

Muzeul de Mineralogie Baia Mare

TURISM


Capitolul 9

9.2 Infrastructura turistică a judeţului Maramureş

9.2.1 Agenţii de turism În judeţul Maramureş există peste 30 de agenţii de turism ce oferă pachete turistice atât la nivel local, cât şi naţional sau internaţional. Majoritatea agenţiilor au sediul în reşedinţa de judeţ – Baia Mare. Alte agenţii de turism sunt localizate în Sighetu Marmaţiei şi Borşa.

Lipsa agenţiilor de turism din judeţul Maramureş

Agenţie Adresa Localitatea

Aventour Str. Traian, bl.9, ap.48, et.1 Baia Mare

Busola Travel B-dul Traian, nr.17 Baia Mare

Colibri Tour B-dul Bucureşti, nr.31 Baia Mare

Coroana Piaţa Libertăţii, nr.21 Sighetu Marmaţiei

DJT Maramureş Str. Culturii, nr.7A Baia Mare

Dream Travel B-dul Traian, nr.14 Baia Mare

Etnic Tours Str. Gheorghe Şincai, nr.20 Sighetu Marmaţiei

Eurolines Str. Bogdan Vodă, nr..5/11 Sighetu Marmaţiei

Eurolines B-dul Traian, nr.7 Baia Mare

Eximtur B-dul Traian, nr.5, apt.56 Baia Mare

Exmotion SRL Str. Culturii, nr.6 Baia Mare

Frauenbacher Turist SRL Str. Republicii, nr.10, ap.1 Baia Mare

Ideal Tour Unirii, nr.3/22 Baia Mare

International Triumph B-dul Traian, nr.5/58 Baia Mare

Ka Tours Str. Rozelor, nr.39/1 Baia Mare

Loddigiarnis Production SRL B-dul Bucureşti, nr.31 Baia Mare

Mara International Tour Str. Unirii, nr.5 Baia Mare

Maramureş Trip Str. Progresului, nr.46 Baia Mare

Muri Tours Str. Bogdan Vodă, nr.12 Sighetu Marmaţiei

Nord Nord Vest B-dul Republicii, nr.15/2 Baia Mare

Nord Travel Str. 22 Decembrie, nr.1 Borşa

Novatouring Turism Str. Traian, nr.7 Baia Mare

Ntravel B-dul Traian, nr.20/42 Baia Mare

Optimal Str. Culturii, nr.6 Baia Mare

Posibil Tours Str. Oituz, nr.2C, bl.2C, ap.2 Baia Mare

Ral Travel Str. Gării, nr.20/30 Baia Mare

Sfara Tours B-dul Republicii, nr.12/11 Baia Mare

Sind Romania Str. Podul Viilor, nr.8 Baia Mare

Speedline B-dul Bucureşti, nr.23 A/1 Baia Mare

Style Travel Str. Olteniţei, nr.4 Baia Mare

Travel Point Str. Podul Viilor, nr.17 Baia Mare

Vacanţa Str. Gheorghe Şincai, nr.34 Baia Mare

9.2.2 Centrele de informare turistică În judeţul Maramureş au fost identificate două Centre de Informare Turistică – unul în Sighetu Marmaţiei şi unul în Baia Mare – a căror obiective principale sunt:

Asigurarea informaţiilor necesare pentru turiştii care vizitează judeţul Maramureş;

Transmiterea informaţiilor solicitate de persoanele interesate să viziteze judeţul Maramureş;

Transmiterea informaţiilor cu profil turistic tour-operatorilor şi agenţiilor de turism;

Organizarea unor manifestări turistice cu scop promoţional (ex.: festivaluri, evenimente turistice, etc.)


Stabilirea unor parteneriate cu alte CIT, în scopul promovării comune a unei anumite regiuni turistice din care judeţul Maramureş să facă parte.

Centrul de Informare Turistică Sighetu Marmaţiei a fost înfiinţat în mai 2004, în cadrul proiectului „Maramureşul străvechi într-o nouă lume”, finanţat de către Fundaţia Carpatica Oradea.

Lista centrelor de informare turistică din judeţul Maramureş

CIT Adresa Telefon

Centrul de informare turistică Sighetu Marmaţiei Piaţa Libertăţii, nr.21, Sighetu Marmaţiei 0262/312.552

Centrul de informare turistică Maramureş B-dul Unirii, nr.11, Baia Mare 0262/226.656

9.2.3 Agenţii de voiaj CFR Informaţiile despre mersul trenurilor, dar şi posibilitatea de a cumpăra bilete de călătorie cu trenul sunt oferite de cele două agenţii de voiaj CFR din judeţul Maramureş: Agenţia de Voiaj Baia Mare şi Agenţia de Voiaj Sighetu Marmaţiei. Bineînţeles, turiştii din judeţul Maramureş pot cumpăra bilete de călătorie cu trenul din majoritatea gărilor de pe teritoriul judeţului.

Lista agenţiilor de voiaj CFR din judeţul Maramureş

Agenţie de voiaj Adresa Telefon

Agenţia de voiaj Baia Mare Str. Victoriei nr. 57 0262/219.113

Agenţia de voiaj Sighetu Marmaţiei Str. Libertăţii nr. 25 0262/312.666

9.2.4 Alte informaţii turistice În judeţul Maramureş aproximativ 20 de bănci au deschis sucursale şi filiale, astfel încât turiştii care vizitează judeţul Maramureş nu vor întâmpina probleme din acest punct de vedere.

Lista băncilor care au sucursale şi filiale în judeţul Maramureş

Sucursale si filiale

Alpha Bank;

Banc Post;

Banca Carpatica;

Banca Comercială Română;

Banca Naţională a României;

Banca Raiffeisen S.A;

Banca Românească S.A.;

Banca Transilvania;

Banca Unicredit Ţiriac Bank S.A.

BRD Groupe Societe Generale S.A.;

C.E.C Bank;

Egnatia Bank;

Garanti Bank;

Intesa San Paolo Bank;

Leumi Bank;

Millenium Bank;

MKB Romextera Bank S.A.;

OTP Bank România S.A.;

Procredit Bank S.A.

Volskbank;

TURISM


Capitolul 9

9.3 Analiza ofertei turistice – structuri de primire turistică Numărul structurilor de primire turistică din judeţul Maramureş a avut o evoluţie remarcabilă în ultimii ani, de la 146 unităţi de cazare înregistrate în anul 2006, ajungându-se la 183 unităţi de cazare în anul 2008 (cu 37 mai multe structuri). Din totalul structurilor de primire turistică din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în judeţul Maramureş erau înregistrate în anul 2008 circa 31%. Mai mult decât atât, ritmul de creştere al numărului unităţilor de cazare din Maramureş este superior ritmului de creştere al numărului unităţilor de cazare din întreaga regiune de dezvoltare. Cea mai mare parte a structurilor de primire turistică din judeţul Maramureş intră în categoria pensiunilor turistice rurale (60% din totalul structurilor – 110 structuri), pe poziţia secundă fiind pensiunile turistice urbane (19% din totalul structurilor – 35 structuri). De asemenea, dezvoltarea unităţilor de cazare de tipul pensiunilor – fie urbane, fie rurale – a fost unul remarcabilă în intervalul 2006 – 2008: de la 24 pensiuni turistice urbane înregistrate în anul 2006, s-a ajuns la 35 pensiuni turistice urbane în anul 2008, iar de la 87 pensiuni turistice rurale înregistrate în anul 2006, s-a ajuns la 110 pensiuni turistice rurale în anul 2008.

Numărul structurilor de primire turistică, pe tipuri de structuri, din judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008

- număr structuri -


Total 146 153 183

Hoteluri 20 20 20

Hosteluri 1 1 2

Hoteluri apartament 1 1 1

Moteluri 5 6 6

Vile turistice 3 3 4

Cabane turistice 2 2 2

Tabere de elevi si preşcolari 3 3 3

Pensiuni turistice urbane 24 26 35

Pensiuni turistice rurale 87 91 110


Nu doar numărul structurilor de primire turistică a înregistrat un trend pozitiv în ultima perioadă, ci şi capacitatea de cazare existentă (număr locuri) şi capacitatea de cazare în funcţiune (număr locuri – zile). Astfel, dacă în intervalul 2006 – 2008, capacitatea de cazare existentă a înregistrat o evoluţie de 18,8 procente, capacitatea de cazare în funcţiune a înregistrat o evoluţie de 21,34 procente.

Capacitatea de cazare din judeţul Maramureş, pe tipuri de structuri, în perioada 2006 – 2008

Capacitatea de cazare existentă -

Număr locuri Capacitatea de cazare în funcţiune - Număr locuri – zile

2006 2007 2008 2006 2007 2008

Total 3.363 3.635 3.995 1.198.955 1.312.789 1.454.814

Hoteluri 1.711 1.752 1.670 602.656 613.418 628.315

Hosteluri 25 25 139 9.125 15.565 46.870

Hoteluri apartament 8 8 8 2.920 2.920 2.928

Moteluri 139 171 171 50.735 62.489 62.586

Vile turistice 49 50 103 17.162 21.663 35.696

Cabane turistice 98 101 101 35.770 33.802 33.846

Tabere de elevi si preşcolari 301 357 345 112.849 125.925 121.153

Pensiuni turistice urbane 297 346 444 102.542 132.588 162.258

Pensiuni turistice rurale 735 825 1014 265.196 304.419 361.162


În ciuda faptului că cele mai numeroase tipuri de structuri de primire turistică din judeţul Maramureş sunt pensiunile turistice rurale (110 unităţi în anul 2008), capacitatea de cazare a acestora este una destul de restrânsă: 1.014 locuri şi 361.162 locuri – zile. Structurile de primire turistică ce au înregistrat cea mai ridicată capacitate de cazare sunt hotelurile: 1.670 locuri şi 628.315 locuri – zile.


9,5 10,3 9,6

15,8

19,4

16,7

19,818,2 18,1

15,213,1 12,3

8,1 8,56,5

8,9

16,1

0

5

10

15

20

25

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare din judeţul Maramureş, în perioada ianuarie 2008 - mai 2009

Anul 2008 Anul 2009

Calculând capacitatea medie de cazare a structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, putem conclude că taberele de elevi şi preşcolari din judeţul Maramureş au înregistrat în anul 2008 cea mai ridicată valoare: 115 locuri. Pe de altă parte, hotelurile din această regiune au o capacitate medie de 83,5 locuri, hostelurile de 69,5 locuri, iar cabanele turistice de circa 50 locuri. La polul opus se situează hotelurile apartament cu o capacitate medie de 8 locuri, urmate de pensiunile turistice rurale cu o capacitate medie de cazare de 9,2 locuri şi pensiunile turistice urbane cu o capacitate medie de cazare de 12,7 locuri. În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare din judeţul Maramureş (numărul înnoptărilor raportat la capacitatea de cazare în funcţiune), acesta se află cu mult sub indicele de utilizare netă înregistrat la nivel naţional, dar şi la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest. Astfel, dacă în judeţul Maramureş, în anul 2008, indicele de utilizare netă a atins valoarea de 14,8%, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest indicele de utilizare netă a fost de 32,7%. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare de la nivel naţional este însă superior valorilor anterior menţionate (35%). Mai mult decât atât, în judeţul Maramureş se înregistrează cea mai scăzută valoare a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare din întreaga regiune de dezvoltare Nord-Vest. Structurile care au cea mai ridicată utilizare netă a capacităţii de cazare sunt hotelurile (22,90%), hostelurile (19,90%) şi taberele de elevi şi preşcolari (13,40%), în timp ce unităţile de primire turistică ce înregistrează cel mai scăzut indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare sunt hotelurile apartament (2,60%), pensiunile turistice rurale (4,10%) şi cabanele turistice (4,20%).

Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare, pe tipuri de structuri, în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008


România 33,6% 36% 35%

Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest 32,1% 34,1% 32,7%

Total judeţul Maramureş 17,6% 17,4% 14,8%

Hoteluri 25,7% 26% 22,9%

Hosteluri 24,3% 14,7% 19,9%

Hoteluri apartament 5,5% 1,9% 2,6%

Moteluri 18,4% 15,5% 13,1%

Vile turistice 10,9% 14,4% 9,4%

Cabane turistice 3,7% 3,8% 4,2%

Tabere de elevi si preşcolari 14,6% 18,1% 13,4%

Pensiuni turistice urbane 13,8% 15,1% 11,4%

Pensiuni turistice rurale 4,2% 3,3% 4,1%


Primele luni ale anului 2009 (ianuarie – mai) se remarcă printr-o involuţie a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Astfel, dacă în luna mai 2008, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a fost de 19,4%, în luna mai 2009 indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare a fost de 16,1%.

Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare din judeţul Maramureş, în perioada ianuarie 2008 – mai 2009

TURISM


Capitolul 9

Profilul turistic al localităţilor din judeţul Maramureş diferă în funcţie de tipurile de turism practicate în zonă. Spre exemplu, localitatea cu cele mai numeroase structuri de primire turistică este Botiza (31 unităţi de cazare, din care toate sunt pensiuni turistice rurale), aceasta fiind o localitate recunoscută pentru agroturism. În ciuda numărului ridicat de structuri de primire turistică, Botiza nu are o capacitate de cazare ridicată, capacitatea medie de cazare existentă fiind de 9 locuri. Municipiul Baia Mare deţine 29 structuri de primire turistică, din care 11 sunt pensiuni turistice urbane, 9 hoteluri, iar 9 alte tipuri de structuri. Reşedinţa de judeţ a Maramureşului se bucură însă de cea mai ridicată capacitate de cazare (atât existentă, cât şi în funcţiune), capacitatea medie de cazare existentă a unei unităţi de primire turistică fiind de 55 locuri. Municipiul Baia Mare este însă una din localităţile preferate de vizitatori pentru practicarea turismului de afaceri sau a turismului de tranzit. Localitatea care înregistrează cea mai ridicată valoare a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare este Ocna Şugatag, iar acest lucru se datorează în cea mai mare parte hotelurilor din localitate a căror indice de utilizare netă este de 41,5%, în celelalte structuri de primire turistică indicele de utilizare netă fiind sub 10%.

Principalii indicatori privind oferta turistică din judeţul Maramureş, pe localităţi, în anul 2008

Număr structuri Capacitate de

cazare existentă Capacitate de cazare

în funcţiune Indicele de

utilizare netă

TOTAL 183 3.995 1.454.814 14,80%

Ocna Şugatag 11 363 127.318 31,60%

Vişeu De Sus 6 93 34.038 20,20%

Baia Mare 29 1.604 596.455 19,70%

Săcel 1 14 5.124 16,00%

Baia Sprie 3 168 59.453 15,10%

Şomcuta Mare 4 61 21.265 11,40%

Sighetu Marmaţiei 11 277 98.280 11,10%

Săcălăşeni 1 52 19.032 10,60%

Cavnic 4 51 18.666 9,40%

Moisei 2 28 10.126 8,80%

Deseşti 1 104 40.296 8,80%

Borşa 12 270 102.423 8,30%

Dumbrăviţa 2 16 5.856 8,10%

Coltău 3 21 7.686 7,50%

Bârsana 5 84 28.742 6,90%

Valea Chioarului 2 31 10.285 6,60%

Vadu Izei 9 85 31.469 5,70%

Copalnic-Mănăştur 1 10 3.660 5,50%

Poienile Izei 11 100 31.864 4,20%

Onceşti 5 40 14.640 4,10%

Târgu Lăpuş 5 48 16.104 3,90%

Ieud 4 24 8.784 3,50%

Budeşti 1 6 3.164 2,70%

Bogdan Vodă 1 20 7.320 2,70%

Şieu 2 14 5.124 2,60%

Şiseşti 1 14 5.124 2,20%

Giuleşti 1 8 2.928 2,00%

Botiza 31 278 97.506 1,80%

Săpânţa 8 54 19.764 1,00%

Săliştea De Sus 2 18 8.044 0,80%

Vişeu De Jos 2 27 9.882 0,30%

Bocicoiu Mare 1 6 2.196 :

Suciu De Sus 1 6 2.196 :

: date nedisponibile Sursa: Institutul Naţional de Statistică


9.4 Analiza cererii turistice – circulaţia turistică în judeţul Maramureş Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Maramureş a avut un trend sinusoidal în intervalul 2000 – 2008, doar începând cu anul 2004 evoluţia turiştilor sosiţi fiind consecventă. Raportat la anul 2000, în anul 2008 s-au înregistrat cu 31.720 mai multe sosiri (42,65%). În acelaşi interval de timp şi numărul înnoptărilor a crescut cu aproximativ 30.000 de nopţi, de la 185.097 nopţi înregistrate în anul 2000, ajungându-se la 215.909 nopţi în anul 2008. Pe de altă parte, durata medie de şedere în structurile de primire turistică a scăzut de la 2,5 zile în anul 2000, la 2 zile în anul 2008.

Principalii indicatori statistici privind cererea turistică din judeţul Maramureş, în intervalul 2000 - 2008

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sosiri 74.369 93.806 89.389 86.194 78.837 91.348 96.862 108.778 106.089

Înnoptări 185.097 216.283 192.820 190.700 186.185 208.729 211.229 228.998 215.909

Durata medie de şedere – zile 2,5 2,3 2,2 2,2 2,4 2,3 2,2 2,1 2,0


Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul Maramureş, în anul 2008, un procent de 80,1% sunt români, iar 19,9% sunt turişti străini. Structurile de cazare preferate de turiştii români şi străini sunt hotelurile, peste 57% din turiştii români şi 81% din turiştii străini cazându-se în astfel de unităţi de cazare.

Sosirile şi înnoptările turiştilor români şi străini în structurile de primire turistică din judeţul Maramureş, în anul 2008

- număr persoane -

Sosiri Înnoptări

Total Români Străini Total Români Străini

Total 106.089 84.966 21.123 215.909 178.075 37.834

Hoteluri 66.195 48.931 17.264 143.974 114.535 29.439

Hosteluri 4.488 4.085 403 9.327 8.024 1.303

Hoteluri apartament 39 35 4 77 69 8

Moteluri 6.532 5.942 590 8.168 7.178 990

Vile turistice 2.014 1.491 523 3.338 2.243 1.095

Cabane turistice 811 807 4 1.407 1.399 8

Tabere de elevi si preşcolari 6.063 5.908 155 16.295 15.956 339

Pensiuni turistice urbane 12.232 11.352 880 18.432 16.523 1.909

Pensiuni turistice rurale 7.715 6.415 1.300 14.891 12.148 2.743


Durata de şedere a turiştilor români şi străini în structurile de primire turistică din judeţul Maramureş, în anul 2008

- număr zile -

Total Români Străini

România 2,9 3,1 2,3

Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest 2,8 2,9 2,1

Total Judeţul Maramureş 2,0 2,1 1,8

Hoteluri 2,2 2,3 1,7

Hosteluri 2,1 2,0 3,2

Hoteluri apartament 2,0 2,0 2,0

Moteluri 1,3 1,2 1,7

Vile turistice 1,7 1,5 2,1

Cabane turistice 1,7 1,7 2,0

Tabere de elevi si preşcolari 2,7 2,7 2,2

Pensiuni turistice urbane 1,5 1,5 2,2

Pensiuni turistice rurale 1,9 1,9 2,1


Durata medie de şedere a turiştilor români este de 2,1 zile, valoare superioară duratei medii de şedere a turiştilor străini (1,8 zile). În comparaţie cu durata medie de şedere înregistrată în unităţile de cazare din judeţul Maramureş, la nivel naţional şi la nivel regional se înregistrează o durata de şedere a turiştilor mai ridicată: 2,9 zile în România (3,1 zile turiştii români şi 2,3 zile turiştii străini) şi 2,8 zile în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (2,9 zile turiştii români şi 1,8 zile turiştii străini).

TURISM


Capitolul 9

În rândul turiştilor români cea mai ridicată durată de şedere este înregistrată în taberele de elevi şi preşcolari (2,7 zile), în timp ce turiştii străini preferă să înnopteze mai mult în hosteluri (3,2 zile).

Evoluţia duratei medii de şedere în România, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

3,6 3,7 3,6 3,53,3 3,2 3,1 3 2,9

3,5 3,63,4 3,5

3,2 3,1 3 2,9 2,82,5

2,3 2,2 2,22,4 2,3 2,2 2,1 2

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Evoluţia duratei medii de şedere în România, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi Judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008

România Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest Judeţul Maramureş


10. Capacitate administrativă, E-guvernare, IT&C

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ, IT&C, E-GUVERNARE


Capitolul 10

10.1 Capacitatea administrativă Analiza capacităţii administrative a judeţului Maramureş trebuie sa aibă în vedere atât resursele materiale pe care se bazează principalele instituţii publice din judeţ, cât şi resursele instituţionale şi umane de care acestea dispun. Evaluarea capacităţii administrative ţine însă cont şi de acţiunile întreprinse de instituţiile publice în scopul exercitării competenţelor stabilite prin lege, dar şi de capacitatea autorităţilor publice locale de a desfăşura diverse parteneriate cu sectorul privat sau cu organizaţiile non-guvernamentale. Dezvoltarea capacităţii administrative trebuie să ţină cont de dezideratele europene ale administraţiei: transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficienţă. Judeţul Maramureş cuprinde un număr de 2 municipii (Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei), 11 oraşe (Baia Sprie, Borşa, Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus, Seini, Şomcuta Mare, Târgu Lăpuş, Tăuţii-Măgherăuş, Ulmeni şi Vişeu de Sus), 63 comune şi 214 sate. Autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivelul judeţului Maramureş pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale este Consiliul Judeţean. Potrivit art. 91 din Legea nr. 215/ 2001, consiliul judeţean are următoarele atribuţii:

atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi servic iilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;

atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;

atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;

alte atribuţii prevăzute de lege. Sediul Consiliului Judeţean Maramureş este în Municipiul Baia Mare. Pe lângă conducerea executivă formată din preşedintele consiliului judeţean, doi vice-preşedinţi şi un secretar judeţean, Consiliul Judeţean Maramureş cuprinde un număr de 34 consilieri judeţeni. Consiliul judeţean se constituie în termen de 3 zile de la data depunerii jurământului de către preşedintele consil iului judeţean. În organigrama Consiliului Judeţean Maramureş sunt cuprinse următoarele birouri şi direcţii:

Birou Relaţii Internaţionale;

Compartiment Resurse Umane;

Compartiment Audit Intern;

Direcţia Juridică şi Administraţie Publică;

Direcţia Economică;

Direcţia de Patrimoniu şi Logistică;

Direcţia Planificare Teritorială, Urbanism;

Direcţia Tehnică;

Direcţia de Dezvoltare Regională.

Consiliul Judeţean Maramureş are un număr de 8 comisii de specialitate, fiecare având circa 7-9 membri: Comisia de activităţi economico-financiare, Comisia de amenajarea teritoriului şi urbanism, Comisia pentru protecţia mediului, turism şi sport, Comisia pentru sănătate, familie, muncă şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, cultură, culte şi patrimoniu cultural, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Comisia juridică şi de disciplină şi Comisia de asistenţă socială şi protecţia drepturilor copilului. Un consilier poate face parte din maxim 3 comisii de specialitate, numărul de locuri care poate reveni unui consilier fiind determinat de numărul de mandate obţinut de grupul în cauză. Fiecare comisie de specialitate are un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. De asemenea există o serie de servicii subordonate Consiliului Judeţean Maramureş: Serviciul public Salvamont, Serviciul Judeţean de Pază, Centrul Judeţean de Informare Turistică, Centrul de Informare, Consiliere şi Formare Profesională, Agenţia de Dezvoltare Durabilă Urbană şi Rurală.


Consiliul Judeţean Maramureş are o serie de instituţii subordonate:

Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţie Socială;

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”;

Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania;

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie;

Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară;

Muzeul de Mineralogie;

Muzeul Judeţean de Artă Centrul Artistic Baia Mare;

Şcoala de Artă „Liviu Borlan”;

Centru Judeţean de resurse de asistenţă educaţională.

10.2 E-guvernare şi IT&C E-guvernarea sau guvernarea electronică a căpătat valenţe din ce în ce mai importante în ultimii ani datorită capacităţii de a simplifica modurile de lucru a instituţiilor publice prin aplicarea unor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor în zonele de administrare a informaţiilor. Dezvoltându-se pe trei direcţii principale – informare, comunicare şi tranzacţii – e-guvernarea reprezintă interacţiunea instituţiilor publice cu cetăţii, proprii angajaţi şi companiile prin intermediul mijloacelor electronice. O altă latură ce poate fi surprinsă mai puţin este aceea a comunicării dintre instituţiile publice, comunicare desfăşurată în scopul rezolvării problemelor cetăţeanului. Legea nr. 291/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale prevede obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale de a implementa sisteme electronice de încasare a impozitelor şi taxelor locale în fiecare oraş şi municipiu. Conform datelor furnizate de Sistemul Electronic Naţional E-Guvernare, la data de 2 septembrie 2009, un număr de 109 instituţii publice care activează în judeţul Maramureş sunt înscrise în acest sistem, din care 70 instituţii sunt primării şi consilii locale.

Lista instituţiilor publice din judeţul Maramureş, cu excepţia primăriilor şi consiliilor locale, care fac parte din Sistemul Electronic Naţional E-Guvernare

Instituţii publice Pagina web

Agenţia de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit www.apdrp.ro

Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură Centrul Judeţean Maramureş www.apia.org.ro

Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă Maramureş www.maramures.anofm.ro

Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş www.apmbm.ro

Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Maramureş www.prestatiisociale.ro

Biblioteca judeţeană „Petre Dulfu” www.bibliotecamm.ro

Biroul Vamal Sighet www.customs.ro

Club Sportiv Municipal Baia Mare www.csmbaiamare.ro

Consiliul Judeţean Maramureş www.cjmaramures.ro

Direcţia Apelor Someş-Tisa www.dast.rdscj.ro

Direcţia de Sănătate Publică Maramureş www.sintec.ro/dspmm/

Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Maramureş www.maramures.djc.ro

Direcţia Judeţeană pentru Tineret Maramureş www.e-tineretmm.ro

Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Maramureş www.evpmm.ro

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Maramureş www.dgaiamm.ro

Direcţia pentru Sport a Judeţului Maramureş www.dsjmaramures.ro

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş www.dsv-maramures.ro

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Maramureş http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Maramures

Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş www.maramures.insse.ro

DJAOV Maramureş www.customs.ro

Garda Financiară Maramureş www.gardafinanciara.ro

Garda Naţională de Mediu Comisariatul Regional Cluj www.gnm.ro

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş http://mm.politiaromana.ro

Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC http://isc-web.ro

http://www.apdrp.ro/

http://www.apia.org.ro/

http://www.maramures.anofm.ro/

http://www.apmbm.ro/

http://www.prestatiisociale.ro/

http://www.bibliotecamm.ro/

http://www.customs.ro/

http://www.csmbaiamare.ro/

http://www.cjmaramures.ro/

http://www.dast.rdscj.ro/

http://www.sintec.ro/dspmm/

http://www.maramures.djc.ro/

http://www.e-tineretmm.ro/

http://www.evpmm.ro/

http://www.dgaiamm.ro/

http://www.dsjmaramures.ro/

http://www.dsv-maramures.ro/

http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Maramures

http://www.maramures.insse.ro/

http://www.customs.ro/

http://www.gardafinanciara.ro/

http://www.gnm.ro/

http://mm.politiaromana.ro/

http://isc-web.ro/

CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ, IT&C, E-GUVERNARE


Capitolul 10

Instituţii publice Pagina web

Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş www.ijpfmm.ro

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş www.isjmm.ro

Inspectoratul Social Regional Nord Vest www.inso-nv.ro

Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş www.itmmaramures.ro

Instituţia Prefectului - Judeţul Maramureş www.prefecturamaramures.ro

Ocolul Silvic Alpina Borşa R.A. www.marasilva.ro

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Maramureş www.ocpimm.ro

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului www.onrc.ro

Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducere în Zootehnie Maramureş www.oarz-ar.ro

Penitenciarul Baia Mare www.anp-just.ro/unitati/baia_mare.htm

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva www.rosilva.ro

Spital Orăşenesc www.spitalviseu.ro

Spitalul de Recuperare Borşa www.spitalrecuperare.ro

Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei www.spitalsighet.ro

Universitatea De Nord Din Baia Mare www.ubm.ro

Consiliul Judeţean Maramureş oferă cetăţenilor prin intermediul paginii web informaţii privind activitatea desfăşurată (hotărâri, şedinţe, rapoarte, proiecte, strategii), bugetul local detaliat pe anul în curs şi anul precedent, dar şi o serie de formulare care le pot folosi cetăţenilor în varii situaţii:

Cerere pentru eliberare copii după documente deţinute în arhiva instituţiei;

Cerere de audienţă;

Cerere privind liberul acces la informaţiile de interes public;

Reclamaţie administrativă. De asemenea, pentru asigurarea transparenţei administrative, Consiliul Judeţean Maramureş transmite noutăţi cetăţenilor interesaţi care se abonează la newsletter-ul acestei instituţii. Primăria Municipiului Baia Mare oferă de asemenea cetăţenilor posibilitatea realizării unor plăţi online de impozite, taxe şi amenzi prin intermediul Sistemului electronic de consultare şi plată a taxelor şi impozitelor locale. După autentificare pe bază de CNP pentru persoanele fizice şi CUI pentru persoanele juridice, pot fi plătite şi amenzile contravenţionale sau amenzile de parcare. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Maramureş permite cetăţenilor depunerea unei cereri online de cazier juridic, dar şi realizarea unor sesizări într-un formular electronic tipizat. Şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş oferă prin intermediul paginii web o serie de formulare (cerere curs de perfecţionare, contract individual de muncă, concediere individuală, încetarea de drept a contractului individual de muncă, etc.) documente (Listă documente pentru autorizare), aplicaţii (Aplicaţie – declaraţie lunară ITM v1.29, Aplicaţie – declaraţie inventar ITM v1.37, Registrul electronic de evidenţă a salariaţilor v2.0.6, etc.), instrucţiuni (Instrucţiuni folosire aplicaţii şi instrucţiuni complementare) şi ghiduri (Ghid lucrători Cipru, ghid lucrători Italia, ghid lucrători Spania, ghid lucrători Ungaria, ghid lucrător i Marea Britanie) utile cetăţenilor din judeţ. Conform Planului de dezvoltare durabilă a judeţului Maramureş 2007-2013, strategia judeţului Maramureş în domeniul competitivităţii urmăreşte dezvoltarea economiei judeţului şi prin dezvoltarea sectorului IT&C, prin creşterea dotărilor cu echipamente IT&C în întreaga regiune, în firme, şcoli, administraţii şi instituţii publice. Motivul pentru care se doreşte dezvoltarea serviciilor de IT&C şi a infrastructurii de IT&C este creşterea accesului tuturor categoriilor sociale la informaţie. De asemenea, Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Maramureş 2007-2013 prevede şi o creştere a numărului de utilizatori ai internetului, apreciindu-se că numărul de utilizatori casnici conectaţi la internet este încă redus. Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (cetăţeni, întreprinderi) este văzută şi ca un obiectiv strategic pentru creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere. Una din ţinte este creşterea accesului întreprinderilor la servicii online de la 52% în anul 2003 la 70% în anul 2015.

http://www.ijpfmm.ro/

http://www.isjmm.ro/

http://www.inso-nv.ro/

http://www.itmmaramures.ro/

http://www.prefecturamaramures.ro/

http://www.marasilva.ro/

http://www.ocpimm.ro/

http://www.onrc.ro/

http://www.oarz-ar.ro/

http://www.anp-just.ro/unitati/baia_mare.htm

http://www.rosilva.ro/

http://www.spitalviseu.ro/

http://www.spitalrecuperare.ro/

http://www.spitalsighet.ro/

http://www.ubm.ro/


11. Cooperare teritorială

COOPERARE TERITORIALĂ


Capitolul 11

11.1 Programe de cooperare teritorială eligibile în judeţul Maramureş Cooperarea teritorială este unul din elementele cheie ale dezvoltării sustenabile, prin schimbarea experienţelor la nivel transfrontalier, transnaţional sau interregional, prin dezvoltarea relaţiilor socio-economice, prin sporirea solidarităţii şi promovarea unor soluţii comune pentru problemele întâmpinate. Axându-se pe cercetare şi dezvoltare, cooperarea teritorială urmăreşte nu numai dezvoltarea locală, ci mai ales dezvoltarea regională. La nivelul judeţului Maramureş există mai multe programe eligibile:

Cooperare transfrontalieră → Programul de Cooperare Transfrontalieră IEVP Ungaria – Slovacia – România – Ucraina 2007-2013;

Cooperare transnaţională → Programul de cooperare Transnaţională Sud Estul Europei 2007-2013;

Cooperare Inter-regională → INTERREG IV C; ESPON 2013; INTERACT II; URBACT II. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Slovacia – România – Ucraina 2007-2013 este finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat, având ca scop principal stimularea cooperării transfrontaliere în segmente de interes precum: transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică, dezvoltarea socială, etc. Obiectul strategic general al Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Slovacia – România – Ucraina 2007-2013, este sporirea cooperării dintre comunităţile din zona de graniţă, în scopul dezvoltării durabile a acestora, prin valorificarea resurselor şi a avantajelor existente. Aria eligibilă a programului include Ungaria (regiunile Szabolcs-Szatmár-Bereg, Borsod-Abaúj-Zemplén, ca regiune adiacentă), Slovacia (regiunile Prešovský si Košický), Ucraina (regiunile Zakarpatska si Ivano-Frankvivska, regiunea Chernivetska ca regiune adiacentă) şi România (judeţele Maramureş şi Satu Mare, judeţul Suceava ca regiune adiacentă). Programul de cooperare Transnaţională Sud Estul Europei 2007-2013 vizează creşterea coeziunii teritoriale şi dezvoltarea echilibrată a zonei de sud-est a Europei, având 5 priorităţi şi direcţii:

Inovaţie, competitivitate şi economia cunoaşterii (dezvoltarea capacităţii de cercetare aplicativă, dezvoltarea platformelor şi reţelelor internaţionale, dezvoltarea IMM-urilor inovative, creşterea competenţei în inovaţie);

Accesibilitate (îmbunătăţirea accesibilităţii prin infrastructura fizică şi TIC, dezvoltarea de platforme multi-modale inovative, îmbunătăţirea planificării şi managementul coordonat al logisticii);

Dezvoltarea urbană durabilă (dezvoltarea reţelelor urbane şi stimularea policentrismului, furnizarea unui nivel adecvat al serviciilor, îmbunătăţirea cooperării între zonele urbane şi cele rurale, îmbunătăţirea capacităţii de gestiune urbană şi promovarea patrimoniului cultural şi a turismului durabil);

Mediu (creşterea conştientizării şi capacităţii în domeniul protecţiei mediului, promovarea inovaţiei şi cooperării în domeniul protecţiei şi îmbunătăţirii mediului, stimularea producţiei de energie regenerabilă, managementul şi utilizarea resurselor naturale, prevenirea riscurilor, îmbunătăţirea managementului integrat al apelor)

Asistenţă tehnică (Sprijin pentru implementarea programului). Aria de acoperire a Programului de cooperare Transnaţională Sud Estul Europei 2007-2013 include un număr de 17 state. Programul de Cooperare Inter-regională INTERREG IV C este un program ce urmăreşte îmbunătăţirea eficacităţii politicilor structurale ale UE, prin facilitarea accesului la experienţa altor actori implicaţi în politica regională şi valorificarea “bunelor practici” ale autorităţilor publice implicate în gestionarea Fondurilor Structurale sub Obiectivele “Convergenţă” şi “Competitivitate”. Aria de acoperire a acestui program include întreg teritoriul Uniunii Europene (27 de state), la care se mai adaugă 2 state partenere cu statut special (Norvegia şi Elveţia). Acest program are trei axe prioritare: Inovare şi economia cunoaşterii, Mediu şi prevenirea riscului şi Asistenţa tehnică – Sprijin pentru implementarea programului, urmărind creşterea eficacităţii politicilor de dezvoltare regională şi contribuirea acestora la modernizarea economică şi întărirea competitivităţii în Europa. Programul ESPON 2013 – Reţeaua europeană de observare privind dezvoltarea şi coeziunea teritorială are o arie de acoperire mai mare decât cea a INTERREG IV C, pe lângă statele incluse de INTEREG IV C, ESPON 2013 acoperă şi Islanda, Liechtenstein şi alte ţări vecine ale Uniunii Europene care îşi exprimă oficial interesul de a participa în acest program. Scopul ESPON 2013 este de a sprijini îmbunătăţirea conţinutului politicilor europene, pentru ca acestea să poată conduce la realizarea obiectivelor ce vizează coeziunea teritorială şi dezvoltarea armonioasă a teritoriului european. În acest sens, ESPON


2013 urmăreşte îmbunătăţirea statisticii europene, a cunoştinţelor, datelor şi indicatorilor privind dezvoltarea şi coeziunea teritorială, definirea cercetărilor aplicate în funcţie de cererea politicii de dezvoltare şi stimularea abordării acelor teme de cercetare care răspund nevoilor şi cererilor utilizatorilor. Programul de Cooperare Inter-regională INTERACT II are aceeaşi arie de acoperire ca programul INTERREG IV C, respectiv întreg teritoriul UE (27 de state membre) şi 2 state partenere cu statut special (Norvegia şi Elveţia). Scopul acestui program este de a oferi sprijin pentru structurile implicate în Programele Operaţionale aferente cooperării teritoriale europene, pentru ca acestea să le poată coordona şi implementa în mod corect şi eficient. Practic, obiectivul strategic general al programului este creşterea eficienţei şi eficacităţii programelor şi proiectelor de cooperare teritorială în perioada de programare 2007-2013. Programul de Cooperare Inter-regională URBACT II asigură satisfacerea necesarului de informaţii în procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltare urbană durabilă, prin care toate regiunile europene sunt ajutate să se adapteze viitoarelor circumstanţe de dezvoltare. Pe lângă între teritoriul Uniunii Europene, URBACT II include şi Norvegia şi Elveţia, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană ce vor fi considerate partenere în funcţie de interesul exprimat şi alte state vecine UE, care îşi exprimă oficial interesul de a participa în program.

11.2 Relaţii internaţionale: înfrăţire şi colaborare Judeţul Maramureş a stabilit în decursul ultimilor ani parteneriate şi legături de colaborare cu mai multe regiuni / judeţe din state precum: Ucraina, Ungaria, Norvegia, Italia, Polonia, Spania, Olanda, Germania. Între proiectele pe care judeţul Maramureş le are în implementare, depuse spre finanţare sau trecute de faza finală de evaluare în parteneriat cu alte judeţe / regiuni, amintim:

Neuron – Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructură frontalieră de transport şi de graniţă (în parteneriat cu Regiunea Transcarpathia);

Transcarpathian Tourism – Reţea de promovare a turismului în regiunile Maramureş, Ivano Frankivsk şi Transcarpathia (în parteneriat cu Regiunea Transcarpathia);

Caravana folclorului româno-ucrainean (în parteneriat cu Regiunea Transcarpathia);

AQUA ROUA – un mediu curat în bazinul Tisa superioară (în parteneriat cu Regiunea Ivano-Frankivsk);

GRANITAMM – baza operaţională pentru întreţinerea fâşiei de graniţă (în parteneriat cu Regiunea Ivano-Frankivsk şi Regiunea Transcarpathia) – proiect ce a trecut de faza finală de evaluare;

ECOTUR – amenajare centre de vizitare a Parcului natural Munţii Maramureşului (în parteneriat cu Regiunea Ivano-Frankivsk şi Regiunea Transcarpathia) – proiect ce a trecut de faza finală de evaluare;

MAGIC – instrumente de comunicare şi management în domeniul dezvoltării socio-economice în regiunea de graniţă (partener asociat Ivano Frankivsk şi Regiunea Transcarpathia) – proiect ce a trecut de faza finală de evaluare;

MiniEurope (în parteneriat Regiunea Valencia) – proiect depus spre finanţare;

Reţea de tradiţii Maramureş – România, regiunea BTV – Norvegia (în parteneriat cu Regiunea Buskerud Telemark Vestfold);

Restaurarea şi revitalizarea Bastionului Măcelarilor Baia Mare (în parteneriat cu Judeţul Telemark);

MORE4NRG: măsurarea progresului regiunilor în domeniul surselor regenerabile de energie şi eficienţei energetice (în parteneriat cu Flevoland).



Capitolul 11

Judeţe / Regiuni cu care judeţul Maramureş se înfrăţeşte

Judeţ / Regiune înfrăţită Ţara Anul

Regiunea Transcarpathia Ucraina Anul 2007, decembrie

Regiunea Ivano-Frankivsk Ucraina Anul 2008, martie

Judeţul Jasz-Nagykun-Szolnok Ungaria Anul 1993, reconfirmarea legăturii de colaborare în anul 2004

Judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg Ungaria Anul 2003, noiembrie

Voievodatul Podkarpackie Polonia Anul 2008

Regiunea Valencia Spania Anul 2008, aprilie

Regiunea Buskerud Telemark Vestfold Norvegia Anul 2006

Judeţul Telemark Norvegia Anul 2008, mai

Flevoland Olanda Anul 2004

Regiunea Veneto Italia Anul 2006

Provincia Cosenza Italia Anul 2006

Landul Oder Spree Germania Anul 2005

Sursă: Consiliul Judeţean Maramureş

Anumite localităţi din judeţul Maramureş au şi relaţii de înfrăţire sau colaborare cu localităţi din alte state. Cele mai multe relaţii de acest gen au fost stabilite cu localităţi din Ungaria, Ucraina, Franţa şi Italia.

Localităţi cu care aşezările urbane din judeţul Maramureş se înfrăţesc sau se află în relaţii de colaborare

Localitate Oraş înfrăţit / în colaborare Ţara Categorie relaţie

Oraşul Şomcuta Mare Seaford Anglia Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Wels Austria Înfrăţire

Oraşul Vişeu de Sus Füsterfeld Austria Înfrăţire

Oraşul Seini Cerfontaine Belgia Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Ottawa Canada Colaborare

Oraşul Vişeu de Sus Zug Elveţia Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Amiens Franţa Colaborare

Municipiul Sighetu Marmaţiei Claveyron Franţa Colaborare

Oraşul Şomcuta Mare Marquette-Lez-Lille Franţa Înfrăţire

Oraşul Târgu Lăpuş Ville de Champagney Franţa Colaborare

Oraşul Şomcuta Mare Fredersdorf-Vogelsdorf Germania Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Irbid Iordania Colaborare

Municipiul Baia Mare Serino Italia Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Certaldo Italia Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Mirandola Italia Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Lugnano in Teverina Italia Înfrăţire

Oraşul Târgu Lăpuş Woerden Olanda Colaborare

Municipiul Baia Mare Bielsko-Biala Polonia Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Olawa Polonia Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Hollywood SUA Înfrăţire

Oraşul Vişeu de Sus Staunton SUA Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Ivano-Frankivsk Ucraina Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Colomeea Ucraina Colaborare

Oraşul Seini Sabisa si Kalus Ucraina Înfrăţire

Oraşul Vişeu de Sus Verhoverna Ucraina Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Nyíregyháza Ungaria Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Hódmezővásárhely Ungaria Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Szolnok Ungaria Înfrăţire

Municipiul Sighetu Marmaţiei Nyiregyhaza Ungaria Colaborare

Oraşul Seini Sarvar Ungaria Înfrăţire

Oraşul Şomcuta Mare Jaszago Ungaria Înfrăţire

Oraşul Şomcuta Mare Tiszafured Ungaria Înfrăţire

Oraşul Tăuţii-Măgherăuş Aszod Ungaria Înfrăţire

Municipiul Baia Mare Kitwe Zambia Înfrăţire


11.3 Implicarea judeţului Maramureş în asociaţii internaţionale

Judeţul Maramureş face parte din următoarele organizaţii / asociaţii / federaţii internaţionale:

Congresul Puterilor Locale şi Regionale

Ansamblul Regiunilor Europene

Euroregiunea Carpatica

FEDARENE – Federaţia Europeană a Agenţiilor Regionale de Energie şi Mediu

NEEBOR – Reţeaua Regiunilor de la Graniţa de Est a UE

ENCORE – Environmental Conference of the European Regions Conform Ministerului Afacerilor Externe, Euroregiunea Carpatica cuprinde zonele de frontieră a cinci ţări: Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria şi România, cumulând o populaţie de peste 16 milioane locuitori şi o suprafaţă de 161.000 km2. Scopul Euroregiunii Carpatica este de a organiza şi coordona activităţi, de a promova cooperarea între acţiuni economice, ştiinţifice, ecologice, culturale, sportive şi educaţionale, de a uşura contactele cu organismele, organizaţiile şi instituţiile internaţionale. Judeţele din România care fac parte din Euroregiunea Carpatica sunt: Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Botoşani şi Harghita, preşedinţia părţii române fiind deţinută de Consiliul Judeţean Maramureş. Obiectivele euroregiunii Carpatica sunt:

promovarea intereselor locale ale regiunilor implicate, prin strângerea legăturilor economice, culturale, ştiinţifice şi turistice cu regiunile din statele vecine;

influenţarea reducerii tensiunilor şi construirea relaţiilor de bună vecinătate;

realizarea de lobby pe lângă autorităţile naţionale, în vederea fluidizării traficului transfrontalier prin deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei;

priorităţile României în cadrul Euroregiunii vizează modernizarea şi dezvoltarea punctului de trecere a frontierei de la Halmeu şi Tarna Mare.

11.4 Comerţul internaţional În ceea ce priveşte soldul lunar dintre exporturi şi importuri în judeţul Maramureş, putem observa că în anul 2008 lunile în care soldul exporturi-importuri a fost negativ s-a diminuat simţitor comparativ cu anul anterior, doar lunile aprilie (-2241 mii Euro) şi octombrie (-728 mii Euro) înregistrând valori negative. În perioada 2007-2008, luna în care a fost înregistrat minimul negativ este luna iunie 2007 (-4.533 mii Euro), în timp ce luna în care a fost înregistrat maximul pozitiv este luna februarie 2008 (12.625 mii Euro).

Comerţul internaţional cu bunuri, în judeţul Maramureş, în anul 2008

UM: mii euro

ian. Feb. Mar. Apr. Mai iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Total exporturi FOB 50.327 54.701 48.260 48.734 52.717 52.932 53.282 48.822 50.401 50.370 44.635 40.873

Total importuri CIF 40.572 42.076 43.209 50.975 52.343 47.496 46.484 41.483 46.891 51.098 40.974 40.627

Sold FOB/CIF 9.755 12.625 5.051 -2.241 374 5.436 6.798 7.339 3.510 -728 3.661 246

Sursă: Buletinul Statistic Lunar Maramureş



Capitolul 11

Soldul lunar dintre exporturi şi importuri, în judeţul Maramureş, în anii 2007-2008


12. Analiza SWOT

ANALIZA SWOT


Capitolul 12

SWOT GENERAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Poziţionare geografică avantajoasă;

Posibilitate de acces internă şi internaţională prin căi rutiere, feroviare şi aeriene;

Existenţa Aeroportului Internaţional de la Baia Mare;

Existenţa punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina;

Existenţa formelor de relief variate;

Reţea hidrografică bogată;

Existenţa patrimoniului natural deosebit de valoros;

Existenţa solurilor cu proprietăţi pedologice deosebite;

Existenţa speciilor de faună sălbatică valorificate economic;

Existenţa fondului cinegetic variat;

Existenţa amenajărilor hidroenergetice

Existenţa zăcămintelor de substanţe minerale utile metalifere;

Existenţa potenţialului pentru producerea de energie din resurse hidro şi biomasă;

Existenţa unui patrimoniu cultural-istoric bogat;

Infrastructura de transport slab dezvoltată şi modernizată;

Lipsa curselor aeriene internaţionale directe;

Punctele de frontieră dintre România şi Ucraina insuficient valorificate (punctul de trecere Valea Vişeului este neoperaţional);

Înregistrarea unui trend descendent al populaţiei stabile a judeţului;

Necesitatea recalificării forţei de muncă, în condiţiile modificării structurii economice a judeţului;

Prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei;

Creşterea continuă a necesarului de forţă de muncă;

Scăderea indicatorilor mişcării naturale a populaţiei;

Creşterea migraţiei populaţiei spre alte judeţe, respectiv alte ţări;

Diminuarea resurselor de muncă;

Tendinţe de creştere a ratei şomajului;

Clasarea pe ultimul loc în cadrul regiunii Nord-Vest, în ceea ce priveşte produsul intern brut realizat pe cap de locuitor;

Dezvoltare insuficientă a sectorului agricol, doar 13,2% din suprafaţa totală a judeţului fiind arabilă;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Accesarea fondurilor europene nerambursabile;

Existenţa programelor naţionale de dezvoltare ce stabilesc axele prioritare şi domeniile majore de intervenţie în domeniile resurselor umane, dezvoltării durabile, transporturilor, dezvoltare rurală, etc.;

Facilitarea accesului în Ucraina prin eliminarea regimului de acordarea a vizelor;

Neincluderea judeţului în zonele de Transport Pan-European;

Dificultăţi în procesul de restructurare a economiei locale (de-industrializare);

Dificultăţi ale economiei locale în contextul actualei crize economice mondiale;


MEDIUL DE AFACERI


Creşterea investiţiilor brute în bunuri corporale la nivelul judeţului

Creşterea numărului întreprinderilor active în toate activităţile economiei naţionale

Creşterea cifrei de afaceri în toate sectoarele de activitate

Forţa de muncă specializată

Posibilitatea companiilor de a desfăşura proiecte de dezvoltare cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene

Existenţa unor confederaţii sindicale şi asociaţii patronale capabile să ofere servicii de consultanţă şi asistenţă

Oferirea de facilităţi investitorilor străini de către autorităţile publice (locale şi centrale)

Dezvoltarea industriei metalurgice şi a minereurilor feroase şi neferoase din Baia Mare

Poziţionarea geografică, ce favorizează comerţul extern cu importante ţări ale Europei

Infrastructura de afaceri în curs de dezvoltare (Incubatorul de Afaceri Baia Mare şi Parcul Industrial Baia Mare ce se va înfiinţa în anul 2011)

Valoarea scăzută a produsului intern brut pe cap de locuitor, sub valoarea naţională sau regională

Creşterea radierilor întreprinderilor în prima jumătate a anului 2009 cu aproximativ 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior

Valoarea sub media naţională şi regională a productivităţii muncii (cifra de afaceri / număr salariaţi)

Creşterea în primele două trimestre ale anului 2009 a numărului de şomeri şi a ratei şomajului

Câştigul salarial mediu brut inferior câştigului salariul mediu brut înregistrat la nivel naţional

Accesul limitat al întreprinderilor la credite

Capacitate redusă de investiţii

Lipsa de competitivitate a companiilor din judeţ pe plan extern

Segmentul IMM-urilor insuficient dezvoltat (o medie de 20 IMM-uri la 1000 de locuitori în anul 2007, sub media regională şi naţională)

Mediu fiscal şi legislativ cu frecvente modificări, instabil


Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini asupra României, şi implicit a judeţului Maramureş

Înfiinţarea unui parc industrial

Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi centrele de cercetare şi dezvoltare

Punerea în funcţiune a siturilor industriale poluate şi neutilizate, în urma unui amplu proces de reabilitare a acestora

Epuizarea resurselor naturale (minereurilor feroase şi neferoase)

Traficul ilegal prin intermediul graniţei cu Ucraina

Creşterea preţurilor materiilor prime

Imaginea negativă a investitorilor vis-a-vis de potenţialul socio-economic al regiunii şi de oportunităţile de investiţii în judeţ

Criza economică mondială

Dominarea pieţei locale de produse din Asia (China, Turcia, Taiwan, etc.) şi de produse contrafăcute

ANALIZA SWOT


Capitolul 12

MEDIUL URBAN


Baia Mare reprezintă un pol de dezvoltare urbană;

Existenţa şi racordarea localităţilor urbane la reţelele de apă potabilă, gaze şi canalizare publică;

Dezvoltarea şi extinderea spaţială continuă a mediului urban;

Creşterea suprafeţelor destinate spaţiilor verzi, pe ansamblul mediului urban din judeţ;

Încorporarea localităţilor rurale învecinate, în zonele urbane, conducând la extinderea ariei de desfăşurare a activităţilor economice;

Dezvoltarea sectorului de retail existent în mediul urban;

Construcţia a noi obiective de interes public, turistic şi social;

Existenţa serviciilor de comunicare extinse;

Creşterea moderată a fondului de locuinţe şi a suprafeţei locuibile;

Valori pozitive ale sporului natural, înregistrat în ultimii ani;

Evoluţia descrescătoare a populaţiei stabile din mediul urban;

Racordarea unei singure localităţi urbane la reţeaua de energie termică (Baia Mare);

Existenţa spaţiilor publice amenajate necorespunzător;

Colectarea şi valorificare a scăzută a deşeurilor municipale reciclabile;

Inexistenţa staţiilor de prelucrare/tratare a deşeurilor;

Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de transport;

Servicii de transport public necorespunzătoare (parc auto învechit şi insuficient);

Congestionarea traficului din zonele centrale urbane şi lipsa locurilor de parcare;


Alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare şi regenerare urbană;

Actualizarea planurilor de urbanism;

Iniţiative de cooperare între mediul urban-rural pentru o dezvoltare echilibrată;

Cadrul legislativ privind reabilitarea termică a locuinţelor;

Atragerea investiţiilor de către celelalte centre urbane din cadrul regiunii de Nord-Vest;

Neimplicarea autorităţilor în procesul de dezvoltare urbană;

SOCIAL


Existenţa unităţilor sanitare specializate;

Extinderea numărului şi activităţilor organizaţiilor societăţii civile;

Activitatea organizaţiilor non-guvernamentale în diferite domenii de interes (social, mediu, educaţie, sport, cultură, sănătate, etc.);

Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii sanitare existente (clădiri, echipamente);

Numărul de spitale raportat la 100.000 locuitori din judeţ se situează sub media europeană;

Numărul de medici ce revin la 1.000 locuitori este scăzut, sub media naţională;

Creşterea numărului de pensionari;

Insuficienţa/capacitatea scăzută a cantinelor de ajutor social;


Interesul manifestat din partea autorităţilor publice locale spre colaborare cu organizaţiile societăţii civile;

Implicarea autorităţilor în procesul de recalificare profesională a şomerilor din sectorul industrial;

Programe de informare şi prevenire a bolilor în rândul populaţiei;

Situaţia existentă a sistemului sanitar la nivel naţional;

Reducerea bugetului public în detrimentul asistenţei şi protecţiei sociale;


IT&C şi E-GUVERNARE


Interesul manifestat în vederea implementării proiectelor în domeniul energiei;

Administrarea de către Consiliul Local a entităţilor ce prestează servicii publice;

Înscrierea instituţiilor publice locale în Sistemul Electronic Naţional E-Guvernare;

Nivelul scăzut de competenţe în domeniul IT a personalului din instituţiile publice;


Existenţa planului de dezvoltare durabilă ce urmăreşte şi dezvoltarea sectorului IT&C;

Reducerea posibilităţii de investiţii în dezvoltarea capacităţii administrative;

TURISM


Poziţionare geografică avantajoasă pentru turismul transfrontalier;

Existenţa obiectivelor turistice aflate în patrimoniul UNESCO;

Existenţa a unui număr însemnat de arii protejate (38), printre care rezervaţia biosferei - Parcul Naţional Munţii Rodnei - judeţul Maramureş este al doilea din România, după Delta Dunării, din punct de vedere al suprafeţei ariilor naturale protejate;

Existenţa apelor termale şi sulfuroase cu proprietăţi curative;

Existenţa lacurilor naturale cu potenţial de agrement şi piscicol;

Existenţa patrimoniului cultural-istoric important;

Existenţa tradiţiilor şi obiceiurilor locale conservate şi promovarea prin evenimentele şi festivalurile cu specific folcloric;

Diversitatea culinară şi recunoaşterea internaţională a bucătăriei tradiţionale;

Existenţa unei reţele dezvoltate de structuri de primire turistică, cu o bună dispersie în profil teritorial;

Unicitatea unor obiective turistice (Cimitirul de la Săpânţa).

Lipsa de curse internaţionale aeriene;

Lipsa rutelor alternative pentru vehiculele cu tracţiune animală şi agricole duce la îngreunarea circulaţiei turistice;

Modul de funcţionare şi de realizare a transportului în comun inter- şi intra-judeţean este deficitar – timp mare de aşteptare între curse şi parc auto învechit ;

Starea avansată de degradare a unor obiective turistice;

Insuficienţa punctelor/centrelor de informare turistică;

Valorificarea deficitară şi haotică a resurselor naturale şi a patrimoniului cultural-istoric;

Ponderea crescută a resurselor forestiere în proprietate privată, influenţând cadrul natural al judeţului;

Nivelul deficitar de pregătire a resurselor umane implicate în turismul local;

Promovarea şi distribuţia deficitară a produselor/serviciilor turistice din judeţ.


Alocarea fondurilor pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

Finanţări europene pentru dezvoltarea turismului;

Interes internaţional crescut pentru ecoturism;

Cooperare transfrontalieră;

Insuficiente materiale promoţionale în limbi de circulaţie internaţională;

Ofertele turistice neconcurenţiale cu cele de pe piaţa internaţională;

Dezvoltarea infrastructurii rutiere din alte judeţe deviază fluxul turiştilor din judeţul Maramureş.

ANALIZA SWOT


Capitolul 12



Integrarea României în structurile UE

Existenţa unui număr însemnat de programe de cooperare teritorială eligibile în judeţul Maramureş

Numărul ridicat de proiecte (depuse, în implementare) stabilite în parteneriat cu alte regiuni

Relaţiile de înfrăţire şi colaborare existente între judeţul Maramureş şi regiuni din alte ţări, sau între localităţi din judeţ şi localităţi din alte state

Implicarea judeţului Maramureş în asociaţii internaţionale

Soldul pozitiv al comerţului internaţional (valoare superioară a exporturilor, faţă de importuri)

Includerea judeţului în Euroregiunea Carpatica

Capacitate limitată a infrastructurii de transport transfrontaliere (poduri, autostrăzi, aeroporturi)

Numărul mic de puncte vamale la graniţa cu Ucraina

Existenţa unor puncte vamale nefuncţionale


Creşterea schimburilor economice şi culturale cu regiunile învecinate

Creşterea numărului de proiecte transfrontaliere şi de strategii de dezvoltare în colaborare cu alte regiuni

Realizarea unui nou coridor pan-european, care va conecta judeţul Maramureş cu coridorul V

Aderarea României la Spaţiul Schengen

Instabilitate politică care poate conduce la scăderea comerţului exterior

Apariţia unor tensiuni politice între România şi statele învecinate


MEDIUL RURAL


Păstrarea unor metode tradiţionale, preponderent ecologice, de cultură a terenurilor agricole

Existenţa unor centre de cercetare în domeniul agricol la nivelul judeţului

Potenţial ridicat agricol, precum şi condiţii climatice favorabile pentru cultura mare şi cultura de plante tehnice; culturi cerealiere, legumicultură, pomicultură

Resurse naturale variate: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci

Existenţa resurselor forestiere

Aplicarea fondului de garantare agricol şi a subvenţiilor pentru agricultură

Creşterea suprafeţei păşunilor, fâneţelor, viilor şi pepinierelor viticole

Utilizarea preponderentă a îngrăşămintelor naturale, în detrimentul celor chimice

Dezvoltarea lentă a parcului de tractoare şi maşini agricol

Creşterea producţiei agricole vegetale

Existenţa Planului Naţional de Dezvoltare Rurală

Capacitate redusă de a face faţă concurenţei externe

Lipsa învăţământului agricol în mediul rural

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei per total, dar si a populaţiei ocupate în agricultură

Fărâmiţarea excesivă a terenurilor (predomină proprietăţile sub 3 ha), orientate cu precădere spre autoconsum

Pondere scăzută din totalul suprafeţei judeţului a terenurilor agricole (printre ultimele judeţe din România în anul 2007 – 49,3%).

Doar 6,6% (20.720 ha) din terenurile din judeţul Maramureş sunt încadrate în clasa II a pretabilităţii, fiind cele mai fertile terenuri din judeţ.

Peste jumătate din populaţia care lucrează în agricultură au absolvit şcoala primară

Infrastructura de irigaţii acoperă o parte scăzută din suprafaţa agricolă

Nivelul de conformitate cu normale UE

Scăderea numărului de elevi înscrişi în licee agricole

Scăderea numărului de salariaţi din sectorul agriculturii şi silviculturii

Numărul limitat al întreprinderilor active ce activează în sectorul agricultură, vânătoare şi silvicultură

Scăderea constantă a suprafeţei agricole, începând cu anul 1990

Privatizarea masivă a fondului forestier

Diminuarea suprafeţei cultivate cu peste 10.000 de hectare după anul 1990

Scăderea efectivelor de animale în perioada 1990-2007 (bovine, porcine, păsări şi familii de albine)

Capacitatea slabă de absorbţie a fondurilor UE


Realizarea unor proiecte de dezvoltare în parteneriat cu mediul urban

Creşterea cererii de produse agricole ecologice şi a produselor tradiţionale

Intensificarea finanţării din fonduri europene

Apariţia unor calamităţi naturale precum inundaţii, alunecări de teren, poluare terenuri agricole

Intrarea puternică pe piaţă a produselor modificare genetic / biologic

Reducerea continuă a fertilităţii solului, ce poate afecta producţia agricolă

Migrarea în afara zonelor rurale a populaţiei tinere şi calificate din mediu rural

Continuarea tăierilor ilegale a copacilor şi apariţia proceselor de erodare a solului şi a inundaţiilor

ANALIZA SWOT


Capitolul 12

ÎNVĂŢĂMÂNT


Infrastructura educaţională relativ bine dezvoltată pe toate nivelele educaţionale, înregistrând o uşoară evoluţie în ultimii ani

Creşterea finanţării de la bugetul local a sistemului educaţional

Numărul de elevi pe cadru didactic inferior valorii naţionale

Creşterea populaţiei şcolare înscrise în învăţământul superior

Existenţa şcolilor cu clase speciale pentru copiii cu deficienţe, în cadrul învăţământului primar şi gimnazial şi învăţământului profesional

Prezenţa unor şcoli cu predare în limbile minorităţilor (maghiară, germană şi ucraineană)

Funcţionarea unor cluburi ale copiilor şi a unor cluburi sportive şcolare

Desfăşurarea unor programe de formare continuă din oferta de programe a CCD, avizată de MECT

Desfăşurarea unor programe de formare, acreditate de CNFP şi derulate în parteneriat cu alte instituţii

Existenţa unor programe finanţate de Guvern pentru elevi (Lapte şi Corn, Bani de Liceu, Rechizite şcolare, etc.)

Programe de consiliere psihologică şi intervenţie terapeutică a copiilor cu risc de repetenţie

Derularea unor proiecte educative în şcoli (Alcoolul nu te face mare, Prev. drog, Descoperă o lume sănătoasă, etc.)

Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare a evaluatorilor examenului naţional de bacalaureat şi teza cu subiect unic

Existenţa unui Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (P.L.A.I.) Maramureş

Scăderea numărului unităţilor şcolare, în special a unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial

Scăderea numărului personalului didactic

Declinul numeric al populaţiei şcolare din judeţ

Concentrarea personalului didactic în mediul urban, în special în cazul învăţământului liceal

Lipsa unităţilor de învăţământ postliceal în mediul rural

Starea precară a instituţiilor educaţionale din mediul rural

Numărul ridicat de elevi pe cadru didactic în cazul învăţământului profesional şi postliceal

Neechivalarea studiilor făcute în România de către universităţile din străinătate

Gradul de cuprindere în învăţământ înregistrat în judeţul Maramureş este sub cel înregistrat la nivel naţional

Fluctuaţia ridicată a personalului didactic

Concentrarea a două treimi din PC-uri în unităţile de învăţământ din mediul urban

Ponderea scăzută a laboratoarelor şcolare în mediul rural


Dezvoltarea unor programe pentru creşterea gradului de cuprindere în învăţământ

Realizarea unor parteneriate a unităţilor de învăţământ din judeţ cu unităţi de învăţământ din alte state, şi realizarea unor schimburi de experienţă

Posibilitatea utilizării unor fonduri structurale pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare

Preocuparea autorităţilor publice locale pentru atragerea de fonduri în sistemul educaţional

Migrarea forţei de muncă din sistemul educaţional în străinătate

Creşterea abandonului şcolar al elevilor din mediul rural datorită stării financiare precare

Dezinteresul tinerilor pentru educaţie datorită ofertei slabe de locuri de muncă

Eliminarea totală a practicii din aria curriculară


MEDIU


Angajarea României la respectarea prevederilor Protocolului de la Kyoto

Adaptarea legislaţiei de mediu din România, legislaţiei din Uniunea Europeană

Scăderea emisiilor principalelor gaze cu efect de seră emise în judeţul Maramureş

Existenţa bazinelor hidrografice Tisa şi Someş

Închiderea instalaţiilor puternic poluante la SC CUPROM SA Bucureşti – Sucursala Baia Mare şi a tuturor instalaţiilor mari de ardere (LCP) din judeţ

Existenţa Strategiei şi Planului Naţional de Management al Deşeurilor

Debitul în creştere a staţiilor în funcţiune pentru epurarea apei reziduale

Existenţa unor societăţi comerciale care desfăşoară activităţi de colectare şi valorificare a deşeurilor industriale reciclabile din judeţ

Desfăşurarea unor proiecte de mediu în judeţul Maramureş

Existenţa unor Organizaţii Neguvernamentale pe mediu

Poluarea apelor uzate cu Zn, Cu, Fe, Mn, Cd, Pb sau Ca, sulfaţi proveniţi de la apele de mină insuficient epurate sau neepurate

Poluarea mediului înconjurător la nivel ridicat în zona Baia Mare - Baia Sprie, din cauza industriei metalurgice şi minereurilor feroase şi neferoase

Sistem de management al deşeurilor slab dezvoltat

Infrastructura insuficient dezvoltată pentru canalizarea şi epurarea apelor uzate menajere

Calitate necorespunzătoare a apei potabile furnizată populaţiei, datorită infrastructurii învechite de tratare şi de distribuţie a apei

Degradări de maluri, colmatări pe râurile Someş, Iza, Tisa, Vişeu, Lăpuş, Cavnic, Suciu de Sus

Degradarea mediului natural datorită exploatării abuzive a fondului forestier

Lipsa de informare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor

Existenţa unor gropi de gunoi neconforme cu standardele Uniunii Europene


Alocarea de fonduri europene pentru sectorul de mediu din România, şi implicit din judeţul Maramureş

Dezvoltarea unei pieţe viabile a deşeurilor valorificabile / materie primă rezultată din procesarea deşeurilor

Introducerea surselor regenerabile de energie

Realizarea unor gropi de gunoi ecologice

Insuficientă capacitate de absorbţie a fondurilor europene

Creşterea necontrolată a traficului vehiculelor cu consecinţe asupra emisiilor în aer

Riscul producerii de calamităţi naturale

Documents

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞmagic-mm.ro/upload/doc/35-Studiu Maramures.pdf · ADDVANCES | STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ 5