of 23 /23
Competitivitatea pe Competitivitatea pe Piata Energiei Piata Energiei Cazul producatorilor de Cazul producatorilor de energie electrica si energie electrica si distribuitorilor de gaze distribuitorilor de gaze naturale naturale

PREZENTARE PPT - varianta finala

  • Upload
    buina9

  • View
    546

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: PREZENTARE PPT - varianta finala

Competitivitatea pe Piata Competitivitatea pe Piata EnergieiEnergiei

Cazul producatorilor de energie Cazul producatorilor de energie electrica si distribuitorilor de gaze electrica si distribuitorilor de gaze

naturalenaturale

Page 2: PREZENTARE PPT - varianta finala

Liberalizarea Pietei de Energie in Liberalizarea Pietei de Energie in UE UE

Situatiei Pietei Energiei in 2002

• Lipsa competitiei din domeniul energiei a fortat UE sa ia masuri in sensul liberalizarii

• Desi, de jure, liberalizarea totala a avut loc in anul 2007, de facto situatia a ramas in unele SM neschimbata

Page 3: PREZENTARE PPT - varianta finala

Situatia ActualaSituatia ActualaSursa – Raportul BCE 2010Sursa – Raportul BCE 2010

• Pietele SM sunt inca sub domanatia a 7 companii majore de gaz si electricitate:

– Benelux: 5 – EDF, E.ON, GDF Suez, RWE, Vattenfall.– Republica Ceha and Slovacia: 5 – EDF, E.ON, Enel, GDF Suez,RWE.– Germania: 5 – EDF, E.ON, GDF Suez, RWE, Vattenfall.– Iberia: 5 – EDF, Enel, E.ON, GDF Suez, Iberdrola.– Polonia: 5 – EDF, E.ON, GDF Suez, RWE, Vattenfall.– Marea Britanie: 5 – EDF, E.ON, GDF Suez, Iberdrola, RWE.– Franta: 4 – EDF, Enel, E.ON, GDF Suez.– Ungaria: 4 – EDF, E.ON, GDF Suez, RWE.– Italia: 4 – EDF, Enel, E.ON, GDF Suez.– Romania: 3 – Enel, E.ON, GDF Suez.– Bulgaria: 2 – Enel, E.ON.– Nordic: 2 – E.ON, Vattenfall.

Page 4: PREZENTARE PPT - varianta finala

Liberalizarea Pietei de Energie in Liberalizarea Pietei de Energie in RomaniaRomania

1. Piaţa gazelor naturale din România • a fost deschisă gradual, începând cu anul 2001;

• pentru anul 2005, gradul de deschidere a pieţei de gaze naturale a fost stabilit la 50% din consumul total;

• incepând cu data de 01.01.2006, gradul de deschidere a pieţei interne de gaze naturale a fost de 65% din consumul total intern;

• din 01.07.2006 gradul de deschidere a pieţei a fost de 75%, iar din 2007 gradul de deschidere a fost integral de 100%.

Page 5: PREZENTARE PPT - varianta finala

Liberalizarea Pietei de Energie Liberalizarea Pietei de Energie in Romaniain Romania

2. Piaţa de electricitate• a avut o deschidere graduală la competiţie începând din anul 2000, până

la deschiderea completă de la 1 iulie 2007

• nu a avut o competiţie reală şi transparentă.

• au existat şi există contracte importante, pe termen lung, în special de la Hidroelectrica (producătorul de „energie ieftină”), obţinute preferenţial, cu sprijin politic, care au condus la profituri considerabile, nemeritate, în favoarea unor furnizori privaţi.

• in acest sens, există o notificare recentă a Comisiei Europene adresată Guvernului României, în care se cer explicaţii cu privire la aceste tranzacţii.

Page 6: PREZENTARE PPT - varianta finala

Analiza SWOT a sectorului Analiza SWOT a sectorului energeticenergetic

1.PUNCTE TARI

• Liberalizarea totală a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale • Cadru institutional şi legislativ adaptat la principiile pieţei interne a energiei

din Uniunea Europeană;

• Potenţial moderat de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piaţă funcţională de Certificate Verzi

• Calitate bună a infrastructurii de transport, cu dispecerizare naţională şi locală a energiei electrice

• Existenţa unui operator al pieţei angro de energie electrică cu experienţă, capabil să devină operator al pieţei regionale

Page 7: PREZENTARE PPT - varianta finala

Analiza SWOT a sectorului Analiza SWOT a sectorului energeticenergetic

3.PUNCTE SLABE• Piaţa energiei electrice şi competiţia au înregistrat o serie de distorsiuni,

între care trebuie menţionată, în mod special, ingerinţa anumitor grupuri de interese în favoarea unor furnizori privaţi

• Organizarea prezentă a sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice mono-combustibil (termo, hido, nuclear), care afectează considerabil concurenţa între producători datorită preţurilor foarte diferite ale energiei

• Abateri frecvente şi tolerate de la respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul energiei

• Eficienţă energetică redusă, respectiv pierderi energetice mari pe întregul lanţ producţie-transport-distribuţie-consumator final de energie

Page 8: PREZENTARE PPT - varianta finala

Analiza SWOT a sectorului Analiza SWOT a sectorului energeticenergetic

3.OPORTUNITATI

• Poziţie geografică favorabilă a României pentru a participa activ la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de petrol şi gaze naturale;

• Existenţa pieţelor fizice de energie, precum şi accesul la pieţele regionale de energie electrică şi gaze naturale cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional;

• Capacitate disponibilă a sistemului naţional de transport al gazelor naturale ce poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor;

• Climat investiţional (perfectibil) atât pentru investitorii străini cât şi autohtoni, inclusiv în procesul de privatizare a diferitelor companii aflate în prezent în proprietatea statului;

• Creşterea încrederii în funcţionarea pieţei de capital din România, ceea ce permite listarea cu succes la Bursă a companiilor energetice;

Page 9: PREZENTARE PPT - varianta finala

Analiza SWOT a sectorului Analiza SWOT a sectorului energeticenergetic

4.AMENINŢĂRI (Riscuri şi vulnerabilităţi)• Posibilitatea apariţiei unor efecte negative asupra concurenţei în sectorul

energetic la nivel european, datorită tendinţelor de concentrare din industria energetică

• Una din cele mai mari ameninţări este reprezentată de incapacitatea instituţiilor responsabile de a mobiliza investiţiile necesare dezvoltării sectorului energetic în vederea adaptării acestuia din punct de vedere tehnic, economic şi al impactului de mediu la condiţiile anului 2020 – sporirea eficientei

• Selecţia, reţinerea şi motivarea în condiţii de piaţă liberă a capitalului uman necesar implementarii strategiei şi operării în siguranţă a sistemului energetic naţional; se observă o creştere a numărului de persoane numite pe linie politică, dar de competenţă profesională redusă, în conducerea unor organisme de reglementare şi control sau în funcţii executive ale unor societăţi comerciale aflate în proprietatea statului

Page 10: PREZENTARE PPT - varianta finala

Indicatori ai concentrIndicatori ai concentrării pierii pieţeiei Aceşti indicatori pot fi calculaţi pentru întreaga piaţă (de energie electrică, de servicii tehnologice de sistem - STS) sau pentru componente ale acesteia,

pe care concurenţa se manifestă direct.

Concentrarea Pietei (Ro si UE)

HHI, Indexul Herfindahl - Hirschman = suma pătratelor cotelor de piaţă (%)• Semnificaţia valorilor indicatorului este:a)HHI < 1000 piaţă neconcentrată;b)1000 < HHI < 1800 concentrare moderată a puterii de piaţă;c)HHI > 1800 concentrare ridicată a puterii de piaţă,

Indicarea unei Pozitii Dominante

1.Ro (cote de piata)C3 = suma cotelor de piaţă ale celor mai mari trei participanţi• Semnificaţia valorilor indicatorului este:a)40 %< C3 < 70% concentrare moderată a puterii de piaţă;b)C3 > 70% concentrare ridicată a puterii de piaţă,

C1 - cota de piată a celui mai mare furnizor participant la piată (exprimată în procente)• Corespunzător practicilor si documentelor elaborate la nivelul Uniunii Europene, valorile lui C1 pot fi interpretate astfel:a)valori mai mari de 20% pot fi îngrijorătoare pentru concurentă;b)o valoare a C1>40% poate sugera existenta unei pozitii dominante pe piată;c)o valoare a C1>50% este interpretată aproape unanim ca indicând o pozitie dominantă pe piată.

2.UE (concentration ratio)CR1 =C1 > 33,3 % CR3 =C3 > 50 %CR5 =C5 > 66,7 %

Page 11: PREZENTARE PPT - varianta finala

Piata de energie electricaPiata de energie electrica

• Pe lângă tranzacţionarea traditionala prin contracte, participanţii la piaţa en-gros de energie electrică au posibilitatea participării voluntare la o piaţă fizică de energie organizată pe termen scurt, cu o zi înaintea zilei de dispecerizare (Piaţa pentru Ziua Următoare), operată de Operatorul Comercial al Pieţei de Energie Electrică (OPCOM).

• Piaţa de echilibrare are ca principal scop compensarea abaterilor de la valorile programate ale producţiei şi consumului de energie electrică, fiind obligatorie tuturor capacităţilor de producţie disponibile.

• România este singura ţară din regiune organizatoare a unei pieţe

pentru ziua următoare şi a unei pieţe funcţionale de echilibrare.

Page 12: PREZENTARE PPT - varianta finala
Page 13: PREZENTARE PPT - varianta finala

Piata europeana de energie Piata europeana de energie electricaelectrica

Sursa – Comisia Europeana (2010)Sursa – Comisia Europeana (2010)

Page 14: PREZENTARE PPT - varianta finala

Piaţa de gaze naturalePiaţa de gaze naturaleSursa – ANRE (Raport 2010)Sursa – ANRE (Raport 2010)

Page 15: PREZENTARE PPT - varianta finala

Piaţa de gaze naturalePiaţa de gaze naturale este este formată din:formată din:

segmentul concurenţial, care cuprinde comercializarea gazelor naturale între furnizori şi consumatorii eligibili; în segmentul concurenţial preţurile se formează liber, pe baza cererii şi a ofertei;

Sursa – ANRE (Raport 2010)

Page 16: PREZENTARE PPT - varianta finala

Piaţa de gaze naturalePiaţa de gaze naturale este este formată din:formată din:

segmentul reglementat, care cuprinde activităţile cu caracter de monopol natural şi furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru; în segmentul reglementat al pieţei, sistemele de preţuri şi tarife se stabilesc de ANRE, pe baza metodologiilor proprii

Page 17: PREZENTARE PPT - varianta finala

Indicatorii de concentrare pentru Indicatorii de concentrare pentru Romania – 2010Romania – 2010

• IHH pentru piata en-gros este cuprins intre 1800 si 5000

• IHH pentru piata retail (reglementata) este cuprins intre 1800 si 5000

Page 18: PREZENTARE PPT - varianta finala

Pachetele Legislative si Impactul Asupra Pietei de Energie

• Procesul de liberalizare a pieţelor de energie în Uniunea Europeană s-a făcut în mai mulţi paşi, în funcţie de constrângerile existente şi de piedicile întâmpinate din partea unora dintre statele membre care doreau să păstreze status quo-ul (de pildă, Franţa, unde atât piaţa de gaz cât şi cea de energie electrică sunt încă dominate de giganţi de stat, EDF şi GDF).

• Liberalizarea a început prin aprobarea unor Directive la sfârşitul anilor ’90 pentru piaţa internă de electricitate şi gaz, urmate de un nou val în 2003.

• Din aceşti primi paşi către liberalizare toată lumea a avut de câştigat: atât consumatorii casnici (din 2007) cât şi industria (din 2004) se bucură azi din ce în ce mai mult de libertate de alegere între mai mulţi furnizori de energie şi de concurenţa între 4 producători şi furnizori în pieţele de energie, concurenţa ţinând preţurile la un nivel relativ

Page 19: PREZENTARE PPT - varianta finala
Page 20: PREZENTARE PPT - varianta finala

Liberalizarea pieţelor de gaz şi electricitate nu a depăşit 40-50% din piaţă după 2007

Sursa: ANRE, 2010. Chiar după cifrele oficiale, liberalizarea pieţelor de electricitate şi gaz s-a blocat. În realitate, piaţa competitivă este mult mai redusă. În piaţa gazului, oricine poate opta pentru “coş”, ceea ce face ca gradul de deschidere a pieţei să fie în realitate zero. În piaţa de electricitate, cca. 80% din contractele pe termen lung sunt negociate bilateral în afara bursei, la preţuri sub piaţă (contractele cu “băieţii deştepţi”, reprezentând 15 TWh din 45 TWh consum total, adică aproape o treime); altfel spus, piaţa de electricitate realmente competitivă este de doar 20-25%.

• În ceea ce priveşte noile directive, la data la care a expirat termenul de transpunere în legislaţia naţională (3 martie 2011), România nu a adoptat nicio schimbare legislativă şi nici nu a organizat vreo dezbatere transparentă, reală, pentru noile legi ale energiei electrice şi gazului.

• Mai mult, impresia publică este de netransparenţă totală şi de încercare de a evita

cu tot dinadinsul discuţia transparentă pe noua legislaţie.

Page 21: PREZENTARE PPT - varianta finala

Modelul tradiţional de organizare VS noul tip de Modelul tradiţional de organizare VS noul tip de abordareabordare

Reglementarea centralizata

• drepturile exclusive de a construi şi opera în sectorul energetic, fie ale statului, fie concesionate de acesta;

• lipsa oricărei forme de concurenţă;• reglementări foarte detaliate;• grad ridicat de planificare şi control

strict;• operare integrată pe verticală;• tarife bazate pe costurile de producţie.

Reglementarea pt competitie

• separarea activităţilor (unbundling), pentru a permite concurenţa ori de câte ori este posibil (în locul integrării pe verticală);

• libertatea de a investi în activităţi concurenţiale (în locul planificării centralizate);

• libertatea de a contracta la tarife competitive (în locul tarifului fixat);

• accesul la reţea şi infrastructură;• supravegherea sistemului de către

autorităţi independente (în locul guvernului);

• adaptarea la provocările lansate de tehnologia informaţiei.

Page 22: PREZENTARE PPT - varianta finala

Concluzii

• România nu doar că nu se aliniază cerinţelor europene privind liberalizarea pieţelor de energie electrică şi de gaz, ci merge chiar înapoi.

• Deşi regulile europene devin mai stricte odată cu directivele din cel de-al treilea pachet energetic (care ar fi trebuit transpuse până pe 3 martie 2011), noi nu am respectat nici principiile din directivele anterioare din 2003.

• Problemele principale în legislaţia pe care România (ANRE) o propune în ultimul ceas sunt legate de:

a. independenţa şi competenţele ANRE; b. separarea înmagazinării de producţia de gaz (Romgaz); c. independenţa operatorului de transport şi asigurarea profesionalizării şi

independenţei managementului Transgaz şi Transelectrica;

d. liberalizarea pieţei şi definirea adecvată a consumatorului vulnerabil.

Page 23: PREZENTARE PPT - varianta finala

BIBLIOGRAFIE

Orientări privind securitatea energetică a României – Bucureşti, Septembrie 2008Manfred Neuman and Jurgen Weigand - The International Handbook of Competition, Edward Elgar Publishing Inc., ISBN 1 84376 054 1Despre Politica de Energie a Uniunii Europene, proiect PHARE RO 006.18.02, implementat de Institutul European din RomâniaL.Harris, Considerations of Stakeholder Analysis, Term Paper – Goldenbasin, iulie 2009, OPPapers.comFarhard Analoui, Stakeholders Economy – Project Management, Development and Planning Centre, University of Bradford, U.K., 1995John MacArthur, Stakeholder Roles and Stakeholder Analysis in Project Planning: A Review of Approaches in Three Agencies – World Bank, ODA and NRI, New Series Discussion Papers, Development and Project Planning Centre, University of Bradford, U.K., #73, 22pp., 1997Mihaela Lambru - Analiza Stakeholderilor: un instrument vital pentru managementul strategic, INA, 2006R.Edward Freeman, Strategic Management: A Stakeholder Approach, Boston: Pitman, 1984Kammi Schmeer, Stakeholder Analysis Guidelines, a Policy Toolkit for Strengthening Health Sector Reform, septembrie 2006