Prezentare Gimnastica Artistica an III 2015

8/15/2019 Prezentare Gimnastica Artistica an III 2015

1/67

SCURT ISTORIC

Gimnastica, ca şi noţiune a fost confundată, de-alungul

istoriei cu ceea ce numim astăzi educaţie fizică.- Primele mărturii ce apar în legătură cu efectuarea mişcărilor di gimnastică sunt cele referitoare la elementele acrobaticedescoperite pe frescele mortuare din Egiptul antic.

Aici sunt reprezentate mişcări ca: podul, morişca, răsturnarea peste săbii înfipte în pământ, stând pe mâini,

săritura lungă cu rostogolire peste tauri aşezaţi unul lângă

altul şi alte mişcări care ne arată preocuparea şi posibilităţile unori oameni de a efectua, în diferite ocazii, mişcărineobişnuite faţă de cele efectuate în viaţa de zi cu zi.


2/67

rită infuenţelor multiple ale exerciţiilor asupra dezvoltăriitilaterale a organismului şi în special a necesităţii pregătirii

retului pentru activităţi militare,au ost concepute şi eectuciţii la şi cu dierite aparate ca:ra xănghia,lul de lemn,ralelele,ra xă,lele,rna,

scula,mulina, etc!

atât în Antichitate cât şi înEvul Mediu


3/67

La începutul secolului XIX, apar primele societăţi degimnastică în "ermania, care olosesc exerxciţiile

eectuate la aparatele de gimnastică, în #urnplatz$uri,ca mi%loc de recreere şi de dezvoltarezică a cetăţenilor, desăşurate în timpul lor lier!

&u ocazia dieritelor serări, aceste societăţiparticipă, prin demonstraţii de gimnastică larăspândirea şi cunoaştera acestor genuri de mişcări înrândul populaţiei şi mai târziu, după îninţarea maimultori societăţi şi la înruntări sportive dintre acestesocietăţi!

'stel iau naştere competiţiile de gimnastică,punându$se azele activităţii gimnasticii de

perormaţă!


4/67

(entru a coordona şi organiza activitateacompetiţională inter$ ţări, în anul )**) se îninţează+ederaţia nternaţională de "imnastică -+"., care şila ora actuală conduce şi îndrumă toate maniestărilede gimnastică pe plan mondial! 'ceste competiţiisunt:

Jocurile Olimpice Moderne, organizate împreună cu &omitetul /limpic nternaţional dinpatru în patru ani, începând din anul )*01, undegimnastica masculină a ost prezentă la toate

ediiţiile! "imnastica eminină a ăcut parte dinprogramul acestor competiţii, începând din anul)02* cu o singură excepţie 3 /limpiada din anul)042 $ când ea a lipsit din acest program!


5/67

La gimnastica masculină, până la 5ocurile/limpice din anul )041, s$a concurat atât la aparatele

de gimnastică, cât şi la dierite proe din atletism! De la această dată şi până în prezent se concureazăla şase probe sol! cal! inele! sărituri! paralele şibară "#ă$

La gimnastica %eminină, din anul )061, seconcurează la patru probe sărituri! paraleleinegale! bârnă şi sol$ (ână în anul )061 programade concurs includea şi eectuarea unor exerciţii în

ansamlu liere şi cu oiecte şi individuale cu oiecte!


6/67

&ele mai multe medalii olimpice au câştigat, lamasculin gimnastul rus 'i(olai Adrianov! )*

medalii + , aur! * argint! - bron./! iar la %eminingimnasta din 7craina! Larisa Lat0nina! ), medalii +1! *! - /! n acest clasament gimnasta româncă 8adia&omăneci, ocupă locul 9$6, împreună cu rusoaica

udmila #urisceva, cu * medalii -9, 4, )., respectiv -4,4, 2.!

&ele mai multe medalii de aur au ost oţinute, lamasculin! 2 de 3oris 4hahlin +5(r$/! iar la

%eminin! 1 de Larisa Lat0nina +5(r$/$8adia&omăneci -;om!., împreună cu


7/67

Echipa %eminină de gimnastică a6omâniei a reuşit să urce de .ece oripe podiumul de premiere oţinând detrei ori locul , la 5ocurile /limpice de la os

'ngeles din anul )0*9, de la =AdneA dinanul 2BBB şi de la 'tena din anul 2BB9C de patru ori locul , la 5ocurile /limpicedin ontreal $ )0E1, oscova 3 )0*B, =eoul

3 )0** şi @arcelona 3 )002 de cinci ori locul la 5ocurile /limpicedesăşurate la elourne 3 )061, ;oma 3)01B şi 'tlanta 3 )001, @ei%ing 2BB*, ondra2B)2!


8/67

La masculin, 7ara noastră a oţinut cel mai unclasament pe echipe, la Jocurile Olimpice de laAthena din anul 899:, când a reuşit pentru primaoară să urce pe podiumul de premiere prin cucerirealocului trei şi oţinerea medaliei de ronz!

a oscova în anul )0*B a ocupat locul F!Gn anul)0E1 la ontreal şi în anul 2BBB la =AdneA, echipamasculină a ;omâniei s$a clasat pe locul F!


9/67

Gn 6omânia gimnastica a ost practicată în cadrulsocietăţilor sportive, ind introdusă mai ales de cătretinerii care studiau în străinătate!

7nii dintre aceştia, la întoarecerea lor în ţară,

încercau să organizeze practicarea gimnasticii dupămodelul sistemului german, olosind exerciţiileeectuate la aparatele de gimnastică!

'stel în anul )2;, ia "in7ă la 3ucureştiprimul club de gimnastică %ondat de arhitectul

Iuliu 6eini(e! care cu timpul a avut liale la aşi,"alaţi, @raşov şi =iiu!


10/67

7nul dintre promotorii cei mai de seamă aigimnasticii din ;omânia a ost proesorul degimnastică


11/67

=imţindu$se nevoia colaorării şi coordonăriiactivităţii tuturor societăţilor de gimnastică din ţaranoastră, între 29$26 septemrie )19;, s$a organizatprimul &ongres al =ocietăţilor de "imnastică, care acondus la îninţarea în data de 8, septembrie a=edera7iei 6omâne de


12/67

+ederaţia ;omână de "imnastică, pentru apopulariza şi impulsiona dezvoltarea gimnasticiidin ţara noastră, în anul )060 a organizat prima

ediţie a &ampionatelor nternaţionale de"imnastică ale ;omâniei, care se desăşoară curitmicitate în ecare an şi la care sunt invitate celemai une echipe şi cei mai valoroşi gimnaşti dinlume!

Dintre cei mai valoroşi gimnaşti, care au cuceritde mai multe ori titlul de campion naţional îi putemaminti pe: +rederich /rendi, 'nton ?adar, (etre

ihăiuc, Dănuţ "recu 3 actualul antrenor alreprezentativei masculine 3 ihai @orş, =orin&epoi, ?urt =zilier, arius "herman, arius #oă,Falentin (ântea, 8icu =troia, arian Drăgulescu,

Dan (otra, oan =uciu şi arius 7rzică! a început,la inele prin Dănuţ "recu şi Dan @urincă, apoi la


13/67

"imnastica eminină românească a creat oşcoală de gimnastică, care s$a armat pe plan

mondial, cucerind o mulţime de medalii la marilecompetiţii internaţionale! "imnastele ca:


14/67

&A6A&?E6I4?I&ILE


15/67

nvingerea emoJiei negative, a anxietăJiiC

umărul mic de competiJiiC

epăIirea limitelor, prin execuJia elementelor în premieră înompetiJiiC

lementele sunt eetuate în atârnat, spri%in, cu sau ără azăzorC miIcările pe aparate depind în mare măsură de miIcăpicioarelor Ii trunchiuluiC

ipsa contactului direct cu adversarulC

D!p!d!v! +izilogic eortul este de tip maximal Ii sumaximal condiJii anaeroe Ii de eort mixtC D!p!d!v! (sihologic gimnastica presupune existenJa mai mu

starturi datorită mai multor aparate de concursC


16/67

4I4?EMA?IFA6EA


17/67

A?IFA6EA EXE6&IIILO6 A&6O3A?I&E I A 4K6I?56I


18/67

$ EXE6&III LA AHA6A?E 4HE&IALE

- tramulina elastică- plasa elastică- roata acroatică

-$ EXE6&III >' DOI I >'


19/67

rin@e metodice privind învă@area elementelor acroba

însuIirea elementelor se va Jine cont de gradul pregătiriiuiecJilor, particularităJile de vârstă Ii genCezvoltarea calităJilor motriceC

ezvoltarea Ii perecJionarea orientării spaJio$temporaleContinuitatea Ii sistematizarea pregătiriiCvăJarea prin mi%loace Ii metode atractiveCcordarea asistenJei Ii a%utorului pt! (revenirea accidentelor,

rin asigurare Ii olosirea saltelelor!


20/67

&LA4I=I&A6EA4K6I?56ILO6

! =M;#7; @


21/67

4! Gn lungime

de pe loc cu elan

9! =ăritură prin ereastră în echer prin rostogolire

6! =ărituri cu coarda cu coarda mică

cu coarda lungă

1! =ărituri la tramulina elastică


22/67

! =M;#7; &7=(;58

! =M;#7;D;


23/67

3AFELE


24/67

&ea mai mare parte a elementelor din gimnastică, seeectuează la aparate speciale, concepute pentru adiversica atât posiilităţile de mişcare ale corpului

omenesc, cât şi a infuenţelor mişcărilor asupradezvoltării şi perecţionării capacităţilor zice şi psihiceale organismului! 'ceste mişcări prezintă unele caracteristici caredetermină însuşirea unei tehnici de execuţie

corespunzătoare!'stel: mişcările se deoseesc radical de cele întâlnite în viaţade zi cu zi! aparatele ind construite şi perecţionate deom, tehnica de execuţie a mişcărilor este specică

ecărui aparatC la aparatele de gimnastică se pot eectua o varietatemare de mişcări, determinate de construcţia ecăruiaparat! a toate competiţiile mari apar elemente noi,originale care îmogăţesc conţinutul lor, determinând

însuşirea unor noi tehnici de execuţieC


25/67

mişcările au un caracter aciclic cu o structurădeoseit de variată şi complexă din care cauzăecare element poate considerat un NunicatOC

construcţia aparatelor determină atât orma,direcţia, amplitudinea şi planul în care seeectuează mişcările cât şi posiilitatea părăsirii orireapucării aparatului! 'cestea, deşi se pot asemăna

ca şi structură, se eectuează în parametri dieriţi dela un aparat la altulC toate mişcările se eectuează din poziţii de atârnatsau spri%in, iar unele au în componenţa lor şi aze dezor lier, ce dieră total de mişcările olosite de om

în viaţa oişnuităC mişcările se eectuează într$un stil specicgimnasticii -estetic şi cu acurateţe tehnică. ceproduce eecte psihice deoseite asupra celor care

urmăresc evoluţiile gimnaştilor! işcările sunt


26/67

=O6NELE &A6E A&NIO'EAFK A45H6A &O6H5L5I

Gn tehnica de execuţie a elementelor din gimnastică,cunoaşterea orţelor care acţionează asupra corpului şia interacţiunii acestor orţe, %oacă un rol determinant!

Gn eectuarea mişcărilor la aparatele de gimnastică,

intervin două tipuri de orţe şi anume:)$ %or7e interne, determinate de activitatea

musculară şi articulară şi8$ %or7e e#terne, care acţionează din aară asupra

corpului!


27/67

=or7ele interne

+orţele interne se împart în două tipuri: active şipasive!

+orţele active sunt cele care declanşează şi

eectuează mişcările corpului, se opun sau acţionează împreună cu orţele externe! 'cestea se ac simţite în organism datorită apariţiei: impulsului nervos şi a

contracţiei musculare!


28/67

=or7ele e#terne+orţele externe apar şi acţionează asupra

corpului afat în repaus sau mişcare! &unoaşterea lorşi a modului în care intervin în eectuarea mişcărilorne a%ută ca să înţelegem elul în care putem învingesau olosi aceste orţe!

'supra corpului acţionează următoarele orţeexterne:$ orţa gravitaţieiC$ greutatea corpului sau a segmentelor afate înmişcareC

$ presiunea atmosericăC$ rezistenţa mediului în care se deplasează corpulC$ inerţiaC$ orţele de accelerareC

$ orţa de reacţie a spri%inuluiC$


29/67

=or7a gravita7ională este cea mai importantăorţă externă care acţionează asupra corpului! g este de aproximativ )B8 -este notat cusimolul NgO şi are valoarea mai precisă: 0,*) mQs2.!asa unui corp este o măsură a cantităţii desustanţă conţinută în acel corp, pe când greutatea

lui este dată de orţa cu care este atras acel corpde masă NmO de (ământ -orţa gravitaţională. " Rm x g! #oate masele cad lier spre (ământ,deoarece asupra lor acţionează doar o singură orţăşi anume orţa gravitaţională! Din rela7ia = m#a

rezultă că masele cad cu aceeaşi acceleraţie NgO,


30/67

4?65&?56A MI&K6ILO6 DI'


31/67

- +iecare element începe cu o poziţie de plecare 3poziţie iniţială şi se termină tot în aceeaşi poziţie,

sau alta, dierită aţă de cea iniţială, denumităpoziţie nală!- (oziţia iniţială şi nală delimitează oarte precisecare element în parte!- a elemente eectuate din alans, poziţiile iniţialeşi nale nu se opresc, nu se menţin, doar semarchează! Gn cazul când se ac legări de elementeeectuate din alans, poziţia nală a elementuluiexecutat anterior treuie să constituie poziţia

iniţială a elementului următor!- De oicei, se eectuează treceri prin poziţiileiniţiale şi nale şi numai în anumite cazuri acestepoziţii doar se marchează pentru a crea condiţii

avoraile eectuării în continuare a legărilor!


32/67

(e tot parcursul executării unui element, seeectuează trei acţiuni principale:

'cţiuni pregătitoareC 'cţiuni de azăC 'cţiuni nale!

Ac7iuni pregătitoare'ceste acţiuni a%ută corpul să a%ungă în poziţia

iniţială şi avorizează declanşarea acţiunilor de ază!

Ac7iuni de ba.ă

'cţiunile de ază au scopul de a asiguraeectuarea corectă şi cu ecacitate maximă aelementului tehnic! Datorită acestor acţiuni,elementele se deoseesc unul de altul -îndreptare,

salt, roată, gigantică etc


33/67

Ac7iunile "nale au scopul în primul rând de atermina elementul într$o poziţie care să îi conerestailitate şi identitate iar în al doilea rând să oerecondiţii optime pentru a putea continua cu alteelemente necesare încadrării lui în structura unui

exerciţiu! Gn al doilea caz aceste acţiuni vor asiguraadoptarea pozitiei iniţiale necesare eectuăriielementului următor!

'cţiunile nale mai au rolul de a corecta

devierile traiectoriei &!"!"! al corpului apărute înurma execuţiilor greşite ale acţiunilor de ază!


34/67

3AFELE ?E'I&E ALE 4K6I?56ILO6&5 4H6IJI'

AFELE 4K6I?56ILO6 45'?

ELA'5LB 3K?AIA HE ?6AM35LI'KB F3O65L IB

4H6IJI'5L HE AHA6A?B F3O65L IIB A?E6IFA6EA$


35/67

3AFELE ME?ODI&E ALE 4K6I?56ILO6 &5 4H6IJI'

5&&E4I5'EA >'KK6II =AFELO6 4K6I?56II 45'?! '#


36/67

&OALA A?E6IFK6IIEXE6&III

)! Din stând semiîndoirea genunchilor cu raJele olic sus-luarea

poziJiei de aterizare.Ii revenire în stândC2! Din stând ridicare pe vâruri urmată de adoptarea poziJiei deaterizareC

4! 'rcuiri urmate de xarea poziJiei de aterizareC9! =ăritură dreaptă cu raJele sus Ii xarea poziJiei de

aterizare-important este contactul cu solul acesta să se acăprin rularea vâr$talpă.C6! Din stând săritură dreaptă cu uIoară deplasare spre

dreapta-apoi stânga, înainte, înapoi.C1! Din stând, săritură cu depărtarea picioarelor lateral Ii xarea

aterizăriiCE! Din stând, săritură cu dierite grade de întoarcere în aer: 0BB,

)*BB , 41BB !!!C*! Din stând pe ancă, săritură în adâncime Ii aterizareC0! Din stând, săritură în adâncime cu dierite grade de întoarcere

în aer: 0BB, )*BB , 41BB

)B! Din stând săritură în adâncime cu depărtarea picioarelor


37/67

&OALA 3K?KII HE ?6AM35LI'K

HOA?E 5?ILIFA ?6AM35LI'A

MIELA4?I&KBA4?I&K$

6&III

in stând, mici sărituri succesive pe două picioare cu genun întinIi, simultan cu rotarea raJelor înapoi îndoite,celaIi exerciJiu cu eectuarea săriturilor cât mai înaltCin stând pe tramulina semielastică, sărituri succesive cuenunchii întinIiC

in stând pe tramulină, spri%inul palmelor pe o supraaJăidicată Ii eectuarea ătăilor succesive cu ridicarea azinule pe loc, pas săltat Ii ătaie pe tramulină pe două picioarin 2$4 paIi de alergare, pas săltat urmat de ătaie pe tram


38/67


39/67

&III HE'?65 >'KA6EA 4H6IJI'5L5I HE AH

)! Din spri%in ghemuit: deplasarea succesivă amâinilor înainte până în spri%in culcat Ii revenireC

2! Din spri%in culcat înainte, ridicarea Ii coorâreaumerilorC

4! Din spri%in culcat înainte, prin ridicarea Iicoorârea umerilor desprinderea palmelor de pesolC

9! dem exerciJiul anterior cu eectuarea unei ătăi

din palme la desprindereC6! Din spri%in culcat înainte: desprinderea simultană amâinilor Ii a picioarelor de pe sol prin coorârea Iiridicarea azinuluiC

1! dem exerciJiul anterior cu deplasare înainte, înapoi, lateral stg! dr!


40/67

&erin@e metodice privind învă@areaelementelor acrobatice

însuIirea elementelor se va Jine cont de gradul pregătiriiuiecJilor, particularităJile de vârstă Ii genCezvoltarea calităJilor motriceC

ezvoltarea Ii perecJionarea orientării spaJio$temporaleContinuitatea Ii sistematizarea pregătiriiCvăJarea prin mi%loace Ii metode atractiveCcordarea asistenJei Ii a%utorului pt! (revenirea accidentelor,rin asigurare Ii olosirea saltelelor!

H6O


41/67

H6O


42/67

4?P'D HE MPI'I


43/67

4?P'D HE MPI'Ispri%in acial, un partener îl susJine pe glezne, executantul

plasează spre înainte OroaaO astel încât delasarea să se

lizeze cu coatele întinseCea poziJiei stând pe mâini din stândCrea poziJiei stând pe mâini la scara xă sau la pereteCspri%in culcat cu spatele la scara xă prin păIire apropiereanilor de scara xă, xarea poziJiei stând pe mâini Ii revenir

laIi exerciJiu dar cu rostogolire din stând pe mâiniCspri%in culcat acial, cu două a%utoare din lateral ridicăcutantul de glezne până când acesta a%unge în stând pe

âini Ii revenire!

d pe mâini cu a%utor la scara xă sau pereteCd pe mâini la scara xăCd pe mâini la sol cu a%utorClasare în stând pe mâiniCinarea elementului cu alte elemente acroatice!luderea elementului în exerciJii sau microexerciJii!

5?O65L LA 4?P'D HE MPI'I 4E A&O6DK DI' LA?E6A


44/67

5?O65L LA 4?P'D HE MPI'I 4E A&O6DK DI' LA?E6A?EA HI&IO65L5I DE 3ALA'4! DE LA 'IEL5L &OAH4E


45/67

4?P'D HE &AH)! Din spri%in pe genunchi aIezat pe călcâie, palmele pe

sol lângă genunchi la lăJimea umerilor, aIezarea capului

-creItetul. pe sol înaintea genunchilor prin îndoirea raJelor Ii

ridicareaazinului deasupra genunchilor -triunghi

echilateral.C2! Din spri%in pe genunchi, aIezarea capului înaintea

palmelor întinderea picioarelor Ii trecerea greutăJii pe cap Ii

palme cu pic! îndoiteC4! dem din spri%in ghemuitC9! 'celaIi ex! eectuat la scara xăC6! 'celaIi ex! eectuat la scara xă cu a%utor din lateralC1! Din spri%in ghemuit pe piciorul puternic, celălalt spri%init


46/67

5?O65L =< '&/;DM D8 '#


47/67

6K4?56'A6E +6OA?A/ LA?E6ALK

mers, eectuarea răsturnării laterale cu aIezarea palmelora transversal aJă de direcJia miIcării

inul palmelor pe sol înaintea unei linii Ii trecerea picioarelorte aceastaCtând, roată laterală cu spri%inul segmentelor pe anumitene trasate pe solCuatrea roJii laterale pe partea neîndemânaticăCă laterală executată cu viteză crescută Ii pe distanJe varia

inarea elementului cu alte elementeCderea elementului în alte elemente sau microexerciJii!


48/67

O65L acordă dinapoia e#ecutantului acesta "ind sus@inut d

@ile laterale ale ba.inului$ELI =6E&E'?E

5MHK'A >'AI'?E +=A&IALK/


49/67

5MHK'A >'AI'?E +=A&IALK/

5MHK'A HE 5'


50/67

6O4?O'AHOI >' DEHK6?A?

6O4?O'AI'?E >' DEHK6?A?

4?5DI5 >' HE6E&I

6E=E6A?


51/67

;#7;' G8 =(;58 D


52/67


53/67

8ivelul cunoştinţelor despre asigurare cât şi despremecanismul de ază al execuţiei elementelorgimnasticii determină răspunderea proesorului! &ei care posedă cunoştinţe puţine privind execuţiatehnică a elementelor, în vederea evităriiaccidentelor şi a răspunderii, rezolvă prolema prinneimplicare! Din această atitudine cei care au de

suerit sunt elevii! 8ici atenţia deoseită, nici cea mai competentăpregătire proesională nu poate prezenta garanţiasigură că nu se vor produce accidente, dar

nepriceperea poate cauză sigură care duce laaccidente grave, chiar tragedii!


54/67


55/67

&ele mai %recvente cau.e care produc accidente Greşeli cu caracter metodic(

)$ 'erespectarea principiilor didactice alesistemati.ării! accesibilită7ii! gradării e%ortuluişi individuali.ării$


56/67

4$ Hregătirea ".ică necorespun.ătoare$a%oritatea elementelor tehnice în gimnastică seazează pe o orţă explozivă, pe o ună moilitatearticulară şi elasticitate musculară, pe rezistenţă înregim de orţă! &ei care nu au dezvoltate la un nivelcorespunzător aceste calităţi nu pot aorda însuşireadeprinderilor noiC

9$ Lipsa de încăl.ire generală şi specială!işcările de mare amplitudine care solicită oelasticitate musculară ună nu se pot realiza ără o

încălzire corespunzătoare! Gncălzirea urmăreştecreşterea capacităţii de contracţie a inimii, creştereacapacităţii vitale, întinderea musculaturii şimoilizarea articulaţiilor! 8egli%enţele în eectuarea

încălzirii pot cauza întinderi şi chiar rupturimusculare!


57/67

6$ Ignorarea gradului de oboseală a

sportivilor$

'numite elemente cer din parteagimnaştilor prospeţime zică, psihică şi

nervoasă! 8erespectarea ordinii exerciţiilorcare solicită o mare concentrare nervoasăpoate provoca accidentarea sportivului! aoservarea primelor semne de oosealăproesorul are datoria să întrerupăexersarea, mai ales în cazul elementelordicile!

)rganizarea defectuoasă a locului de desfăşurare a


58/67

)rganizarea defectuoasă a locului de desfăşurare alecţiei' condiţii igienice improprii pentru desăşurarea activităţii!/ sală sla iluminată, riguroasă, cu podea alunecoasă

poate pricina unor accidente! =ala treuie să eluminoasă, sursele de lumină să e multiple, potrivit deputernice şi uniorm repartizate, în aşa el încât să creeze

în întreaga încăpere o luminozitate similară celei naturaleC montarea aparatelor treuie să prezinte garanţii şi săcorespundă prevederilor tehniceCecare aparat treuie să dispună de un spaţiucorespunzător de lucru şi siguranţă -sol )2 K )2 mC cal 4 K4 mC sărituri 26 K 4 mC ară 9,6B K * mC paralele 9 K 1 mC

ârnă 9 x * m.C spaţiul de siguranţă treuie să e acoperit cu saltele înmod corespunzător iar dacă se învaţă elemente de maredicultate aterizările se vor eectua în groapa cu uretesau saltele suprapuseC

inexistenţa praului de magneziului pentru aderenţa prizei


59/67

)rganizarea nesatisfăcătoare acontrolului medical'

Datorită solicitărilor deoseite la care estesupus sportivul, controlul medical periodic adevenit o cerinţă oligatorie a procesului de

pregătire! 'aterile în acest sens pot aveaeecte negative atât în ce priveşte sănătateasportivului cât şi în ceea ce priveşteposiilităţile lui de a oţine rezultate maxime

în viitor!


60/67

Hrocedee de asigurare$

(rocedeele de asigurare în gimnastică se reeră la oserie de ac7iuni special adoptate pentru apreveni accidentele şi pentru a miloci învă7areacorectă şi rapidă a elementelor tehnice$ Gn lecţiilede gimnastică s$au consacrat următoarele procedee

de asigurare:*' asistenţa prin supra$eg+ere!,' autoasigurarea şi-' a.utorul $

Asistenţa prin supra$eg+ere, constă înurmărirea atentă a mişcărilor executate de elevipentru a interveni în cazul unor nereuşite saudesprinderi de pe aparat! ' ace asigurarea prinsupraveghere înseamnă deci a gata în orice momentsă vii în a%utorul unui elev care execută exerciţiul şi

Autoasigurarea


61/67

gGn ormarea deprinderilor motrice specice

gimnasticii, paralel cu ormarea stereotipului dinamic,elevii treuie să primească şi noţiuni privindautoasigurarea! 'ceste mi%loace urmăresc evitareaaccidentelor şi sunt în strânsă legătură cu simţulresc al autoconservării!

Autoasigurarea constă în totalitatea

măsurilor şi ac7iunilor pe care le ia e#ecutantul în vederea re.olvării unor situa7ii neprevă.uteapărute în timpul e#ecu7iei$

(rincipalele mi%loace ale autoasigurării sunt: reducerea amplitudinii mişcării în cazul apariţieipericolului desprinderiiC luarea unui spri%in suplimentar pe aparat cu o altăparte a corpuluiC

reechilirarea corpului prin mişcări suplimentare în


62/67

A.utorul +ormele a%utorului: 1' A.utorul direct , este un mi%loc de prevenire aaccidentelor, dar în acelaşi timp este unimportant procedeu metodicC autorul

repre.intă interven7ia directă a pro%esoruluipentru reali.area mişcării! imprimânde#ecutantului o cantitate de mişcare îndirec7ia şi cu amplitudinea necesară la

momentul potrivit$ 'ceastă intervenţie directăse realizează în scopul ormării senzaţiilorchinestezice proprii, necesare execuţiei mişcării!

+ormele de acordare a a%utorului sunt variate!'plicarea lor este în uncţie de gradul de pregătire

a executanţilor, de structura mişcării şi de


63/67

Ajutorul indirect , se realizează cu a%utorul unoraparate sau instalaţii ca: lon%a de mână, lon%a cuscripeţi, etc!

&a mi%loace ale a%utorului indirect se mai potolosi: aparate de gimnastică de dimensiuni mici,plasa elastică pentru elemente acroatice,dispozitiv pentru învăţarea standului pe mâini la

inele, paralele, enzi de cauciuc pentru învăţareaelementelor de mare elan şi de orţă la ineleC


64/67


65/67

A.utorul $er%al sau prin diferite semnale

Este o %ormă de autor care se%oloseşte în special pentru însuşireacorectă a dinamicii şi a caracteristicilor

temporale ale mişcărilor întrGo %a.ă maiavansată a %ormării deprinderilor!(roesorul treuie să stailească împreună cusportivul semnalele olosite: NacumO, NşiO,

NhopO, NaşaO, NrotundO, NînchisO, NdeschisO,etc! şi momentele când el treuie săacţioneze pentru reuşita execuţiei! omentulaplicării acestui mod de a%utor treuie ales în

uncţie de timpul de reacţie a sportivului! /n$ăţarea asigurării


66/67

'vând un caracter practic, învăţarea asigurării se

des%ăşoară paralel cu %ormarea deprinderilor

motrice şi cere o muncă îndelungată! a început, eleviioservă modul de acordare a asigurării de către proesor,după ce în prealail s$au dat explicaţii privind asigurarea!

Gn continuare se acordă asigurare împreună cu elevul,rolul celui din urmă ind secundar! Gn etapa următoare

elevii sunt puşi să acorde singuri asigurare, de data astarolul secundar revine proesorului care va gatapermanent să suplinească eventualele lipsuri!

(redarea ecărui element nou treuie să e însoţită deexplicaţii şi demonstraţii privind asigurarea, indicându$se

momentele cheie în care treuie să se intervină!Gn cadrul exersării pe grupe -echipe. la un aparatasigurarea poate dată de unul tuturor componenţilorgrupei, iar în continuare urmând un alt elev respectându$seacelaşi principiu! / altă ormă ar aceea în care asigurarease acordă de către elevul care urmează la execuţie sau cel


67/67

Documents

Prezentare Gimnastica Artistica an III 2015