Staţiunea de schi Iezer Portăreasa

Studiu de pre-fezabilitate – faza I

2SPF Faza I – ComponenteEvaluarea studiilor existente Documentaţii de amenajarea

teritoriului şi urbanism Proiecte şi programe de dezvoltare

locală Date, studii şi proiecte referitoare la

zona de interes Concluzii

Evaluarea problemelor de mediu Analiza cadrului natural Resursele şi potenţialul cadrului

natural Riscuri naturale şi antropice

Concluzii şi recomandări

3Echipa Managementul proiectului, consultantă imobiliară:

immpuls real estate solutions srl– Tudor Popp– Andreas Schlote

Consultant de specialitate, urbanism: Quattro Design SRL– Arh.urb. Irina Popescu-Criveanu– Arh. Toader Popescu

Evaluarea problemelor de mediu:– Geogr. Gheorghe Herişanu– Geogr. Radu Piţigoi– Dr. geogr. Cristian Goran – Ing. Vintilă Mocanu

4Teritoriul de referintaZona de interes major pentru dezvoltarea staţiunii - reprezentată în harta - are o suprafaţă de 8830 ha şi a fost stabilită astfel:

Cuprinde zona propusă pentru dezvoltarea staţiunii (zona de pârtii de schi, accese, zona de posibilă dezvoltare imobiliară);

Cuprinde zona de posibilă extindere a domeniului schiabil;

Cuprinde drumurile de acces către viitoarea staţiune (din DJ 735 Câmpulung-Albeşti-Cândeşti şi din DJ 734 (Câmpulung-Lereşti-Cabana Voina)

Este situată în arealul montan al masivului Iezer-Păpuşa

5Evaluarea studiilor existente – sumarDocumentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism PATJ Judeţul Argeş PUG Comuna Lereşti PUG Comuna Albeştii de Muscel PUG Municipiul Câmpulung Muscel

Proiecte şi programe de dezvoltare locală Amenajarea domeniului schiabil Studiu turism – realizarea staţiunii

Date, studii şi proiecte referitoare la zona de interes Planuri de amenajare forestieră SF drumuri de acces

28.09.2006

6Evaluarea studiilor existente Activitati propuse anterior Activitatile propuse

prin PATJ, Superski in Carpati

7Evaluarea studiilor existenteDate, studii şi proiecte Date, studii şi proiecte referitoare la zona de interes Ridicări topografice Date cadastrale Planuri de exploatare forestieră Structura şi administrarea proprietăţilor Drumurile judeţene, comunale şi forestiere Date despre folosinţa terenurilor Studii referitoare la bazinul hidrografic Argeş, la barajul şi

acumularea Râuşor Studii şi proiecte referitoare la infrastructură Alte studii şi proiecte referitoare la zona de interes

Elementul dominant Varsta Lucrari

8

Analiza cadrului natural Geomorfologie Geologie Soluri Hidrografie Climă Vegetaţie şi faunăResursele şi potenţialul cadrului natural Resurse de apă, resurse minerale, resurse energetice Activităţi agricole şi forestiere Turism montan, agroturism; resurse piscicole şi cinegeticeRiscuri naturale şi antropice Alunecări de teren, prăbuşiri de teren, de roci, surpări de maluri Torenţi, zone inundabile (viituri), colmatări de diguri, terenuri mlăştinoase Furtuni, doborâturi, alte fenomene meteorologice periculoase, incendii de

padure Riscuri antropiceStarea factorilor de mediu, surse de poluare

Evaluarea probemelor de mediu – sumarHipsometrie

28.09.2006

9Evaluarea probemelor de mediu Riscuri naturale si antropice

28.09.2006

10Evaluarea probemelor de mediu Geomorfologie

ExpunerePante

11Concluzii Toate planurile si proiectele studiate favorizeaza dezvoltarea in zona de interes. Nu s-au constatat restrictii majore de mediu sau de dezvoltare urbana Exista restrictii in amplasarea terenurilor destinate dezvoltării activitaţilor

(drumuri, partii, cladiri) determinate de conditiile de mediu Utilizarea pentru public a drumului de pe coronamentul barajului Râuşor este

posibilă, cu condiţia obţinerii avizului favorabil al Administraţiei Naţionale “Apele Române” – Direcţia Apelor Române Argeş-Vedea

Informatiile referitoare la condiţiile de mediu sunt insuficiente. Este necesară completarea studiilor în probleme de importantă majoră pentru studiul fezabilitatii proiectului prin:– ridicări topografice actualizate pentru terenuri cu cote nivel si secţiuni

transversale prin albia râurilor– studii hidrogeologice şi geotehnice pentru stabilirea conditiilor de

construibilitate a terenurilor– masuratori ale climei: precipitaţii, cantitate de zăpadă, vânturi, avalanse

etc.

28.09.2006

12

Transport cablu

ConcluziiPârtii A

Partie Lungime (m)

Categorie

Supraf. (ha)

Capacitate cablu

Capacitate partie

Rausor 1550 dificila 6,2 1200 1179

Portareasa 1890 usoara 9,5 2200 2304 Varianta 1100 medie 3,3 Scoala 420 usoara 1,7 720 80

Meledicu mare 2800 medie 9,8 1800

1995

Voevoda 4600 medie 16,1 922

PÂRTIA RÂUŞORRestricţii: Pârtia este traversată de mai multe ori

de drumul forestier Râusor care uneşte culmea Portareasa cu valea Râuşor;

În treimea superioară, pârtia traversează pădurea de molid (este necesară tăierea pădurii pe o lăţime de minim 10 m);

PÂRTIA PORTĂREASA Pârtia este traversată de drumul

forestier Pârtia se extinde pe o suprafaţă expusă

vânturilor puternice din sud şi sud-vest, ceea ce ar putea afecta grosimea stratului de zăpadă;

Din punctul de vedere al expunerii şi al vânturilor, este probabil că o translare uşoară a pârtiei către NE ar fi benefică.

28.09.2006

13

Transport cablu

ConcluziiPârtii BPÂRTIA VARIANTĂ Pârtia traversează o zonă de obârşii a

Văii Ţiului, ceea ce face dificilă amenajarea şi întreţinerea ei

PÂRTIA ŞCOALĂ Prezintă caracteristici similare cu

partia Portareasa, Şi această pârtie este traversată de

drumul forestier

PÂRTIILE MELEDICUL şi VOEVODA Pârtiile au orientare sudică şi sud-

estică; tronsonul final se află la altitudine joasă; traversează zona de obârşii ale râurilor; este amplasată pe o culme îngustă şi împădurită (în special în cazul pârtei Meledic).

Este de recomandat o studiere mai aprofundată a pârtiilor de acces către Valea Brătioarei şi a condţiilor climatice locale.

Partie Lungime (m)

Categorie

Supraf. (ha)

Capacitate cablu

Capacitate partie

Rausor 1550 dificila 6,2 1200 1179

Portareasa 1890 usoara 9,5 2200 2304 Varianta 1100 medie 3,3 Scoala 420 usoara 1,7 720 80

Meledicu mare 2800 medie 9,8 1800

1995

Voevoda 4600 medie 16,1 922

14ConcluziiTerenuri Cele două sectoare de luncă vizate, Râusor si Brătioara nu au un potenţial

construibil uniform, în sensul în care suprafeţele favorabile pentru construcţia de clădiri, se leagă de existenţa unor conuri de dejecţie depuse de văile torenţiale afluente; terenurile situate în albia majoră sunt potenţial inundabile;

Cursul Râuşorului are o pantă mai mare şi luncă de dimensiuni ceva mai reduse, în timp ce lunca Bratiei este mult mai extinsă, în special la confluenţe cu văi mari (Valea Largă).

În ciuda acestui fapt, la nivelul analizei SPF, se constată o majoritate a terenurilor potenţial construibile pe valea Râuşorului.

Restricţii Toate tipurile de clădiri, indiferent de destinaţie, trebuie amplasate pe

suprafeţe slab înclinate şi pe un subsrat petrografic cât mai solid şi mai compact;

Căile de acces trebuie să fie lesnicioase, indiferent de anotimp; Asemenea construcţii implică implementarea unor surse de energie (curent

electric şi/sau gaz metan); Amplasamentele de construcţie să fie ferite de fenomenele de risc